i

Cuprins

1.Program Zilele Scolii

2.Situatia concursurilor si olimpiadelor

3.Pagina de economie

4.Economisti despre iubire

5.Despre nevoia de filosofie

6.Pagina de matematica

7.Pagina de geografie + Cronica de carte

8.Cronica de film

9.Cugetari despre sah

10.Pagina de creativitate

11.Pagina de divertisment

Miercuri 14.05.2003

Ora 14 Sesiune de Comunicãri ªtiinþifice secþiunea elevi

Loc de desfãºurare: Cabinetul de ContabilitateOra 14 - Concurs interdisciplinar de culturã generalã ºi

economicã Loc de desfãºurare: Sala de festivitãþi

Ora 14 Activitate sportivã comunã elevi profesori (meci volei)

Loc de desfãºurare: sala de sport

Joi 15.05.2003

Ora 14 Activitate sportivã comunã: elevi-profesori (meci de fotbal)

Loc de desfãºurare: terenul de sportOra 14 Expoziþie de proiecte ºi portofolii

Loc de desfãºurare: Cabinetul de contabilitateOra 14 Expoziþie de picturã

Loc de desfãºurare: Holul liceuluiOra 14 Concurs de ºah

Loc de desfãºurare: Cabinetul de MatematicãOra 15 Întâlnire cu personalitãþi

Loc de desfãºurare: Sala de festivitãþi

Vineri 16.05.2003

Ora 14 Sesiune de Comunicãri ªtiinþifice secþiune

COURI Nr.3/2003

Program Zilele Scolii

Zilele acestea a avut loc un eveniment foarte important pentru ºcoala noastrã. Cu promisiunea unor cronici detaliate nu vã prezentãm în acest numãr decãt programul acestuia, ce este, în sine, Cronica de eveniment.

0302

COURI Nr.3/2003

Este o onoare pentru noi, sã vã facem cunoscute în acest numãr rezultatele la olimpiadele ºi concursurile ºcolare desfaºurate pânã acum, adresând felicitãrile noastre elevilor ºi profesorilor coordonatori pentru menþinerea ºi ridicarea

dA

m

ciin

m

is

o

t

n

ra

o

t

c

iv

E

l

N

u

r.

e

1ci

L

dA

m

ciin

m

is

o

t

n

ra

o

t

c

iv

E

l

N

u

r.

e

1ci

L

Premiul Nume/Prenume Clasa Disciplina Forma organizare Faza Prof. indrumatorI Sacaleanu Elena XI Chimie Olimpiada "Petru Poni" Judeteana Moga MadalinaI Sacaleanu Elena XI F Drept Concursul " Respectarea Fetescu Elena

drepturilor omului "I Martonca Andrei XI Matematica Concurs "Adolf Haimovici" Judeteana Dumitriu OanaI Sardariu Cristi XII G Discipline economice Olimpiada interdisciplinara Judeteana Cucu Luminita

Caprita MarinelaRotariu Iuliana

Tanase GabrielaFetescu ElenaLazar Virginia

I Ghiorghica Anca X A Discipline economice Olimpiada interdisciplinara Judeteana Rotariu IulianaAmariutei DanaHaitur LuminitaFetescu Elena

I Puha Radu IX D Fizica Concursul "Stefan Procopiu" Judeteana Scanteianu luciaI Lisman Constantin X E Fizica Concursul "Stefan Procopiu" Judeteana Scanteianu luciaI Cristescu Andreea X C Fizica Concursul "Stefan Procopiu" Judeteana Voitcu AdrianI Murarasu Diana XI D Fizica Concursul "Stefan Procopiu" Judeteana Voitcu AdrianI Cazacu Irina XI D Fizica Concursul "Stefan Procopiu" Judeteana Voitcu Adrian

Premiul Nume/Prenume Clasa Disciplina Forma organizare Faza Prof. indrumatorII Mocanu Maria XI H Logica Olimpiada Judeteana Asandulesei IoanII Strugaru Ovidiu XII A Economie Olimpiada Interdisciplinara Judeteana Hilote Elena

Amariutei DanaTanase Gabriela

Lazar VirginiaCaprita MarinelaFetescu Elena

II Ciofu Cristina XI A Drept Concursul " Respectarea Fetescu Elenadrepturilor omului "

II Uzarciuc Sorin IX D Fizica Concursul "Stefan Procopiu" Judeteana Scanteianu LuciaII Azoitei Roxana X B Fizica Concursul "Stefan Procopiu" Judeteana Voitcu AdrianII Nechita George X E Fizica Concursul "Stefan Procopiu" Judeteana Scanteianu LuciaII Robu Maximilian XI F Fizica Concursul "Stefan Procopiu" Judeteana Voitcu AdrianII Prostire Marius XI D Fizica Concursul "Stefan Procopiu" Judeteana Voitcu AdrianII Sardariu Cristi XII G Istorie Olimpiada Judeteana Tudose MihaelaII Florea Razvan IX Matematica Concurs "Adolf Haimovici" Judeteana Bibu ConstantinII Deleanu Remus XI Matematica Concurs "Adolf Haimovici" Judeteana Secrieru IonII David Florin XII C Istorie Olimpiada Judeteana Parpauta TiberiusIII Buiceag Evelina X E Fizica Concursul "Stefan Procopiu" Judeteana Scanteianu LuciaIII Zainea Raluca X C Fizica Concursul "Stefan Procopiu" Judeteana Voitcu AdrianIII Boutiuc Gh. Ancuta XII F Franceza Concurs Gorban Maria

Premiul Nume/Prenume Clasa Disciplina Forma organizare Faza Prof. indrumatorIII Stan Stefanel IX Chimie Olimpiada "Petru Poni" Judeteana Moga MadalinaIII Florea Razvan IX Chimie Olimpiada "Petru Poni" Judeteana Moga MadalinaIII Lisman Constantin X Chimie Olimpiada "Petru Poni" Judeteana Moga MadalinaIII Robu Maximilian XI Chimie Olimpiada "Petru Poni" Judeteana Moga MadalinaIII Dodan Olivia XII Matematica Concurs "Adolf Haimovici" Judeteana Buzac TamaraIII Luchian Carmen XIG Economie Olimpiada Interdisciplinara Judeteana Buruiana Andreea

Tamba DumitruAmariutei Daniela

Fetescu ElenaGervescu Aglaia

III Vidrascu Sergiu XI C Lb. si literatura romana Olimpiada Judeteana Hutuliac Nadia

Premiul Nume/Prenume Clasa Disciplina Forma organizare Faza Prof. indrumatorMentiune Repede Alina IX Chimie Olimpiada "Petru Poni" Judeteana Moga MadalinaMentiune Roscan Roxana IX Chimie Olimpiada "Petru Poni" Judeteana Roman SmarandaMentiune Dumitriu Diana X Chimie Olimpiada "Petru Poni" Judeteana Moga MadalinaMentiune Holodencu Florin X Chimie Olimpiada "Petru Poni" Judeteana Moga MadalinaMentiune Rusanovschi Catalina IX Matematica Concurs "Adolf Haimovici" Judeteana Buzac TamaraMentiune Gheteu Alexandru X Matematica Concurs "Adolf Haimovici" Judeteana Parfichi RodicaMentiune Marian Mona XII Matematica Concurs "Adolf Haimovici" Judeteana Buzac TamaraMentiune Martonca Andrei XI E Matematica Concurs " Adolf Haimovici" Interjudeteana Dumitriu OanaMentiune Gheorghica Anca X A Discipline economice Olimpiada Interdisciplinara Nationala Haitur LuminitaMentiune Sardariu Cristi XII G Discipline economice Olimpiada Interdisciplinara Nationala Cucu LuminitaMentiune Lisman Constantin X E Fizica Concurs Interjudeteana Scanteianu LuciaMentiune Buiceag Evelina X E Fizica Concurs Interjudeteana Scanteianu LuciaMentiune Nechita George X E Fizica Concurs Interjudeteana Scanteianu LuciaMentiune Uzarciuc Sorin IX D Fizica Concurs Interjudeteana Scanteianu Lucia

0504

Desi mã gândesc la un Germania, Grecia, Spania, Franþa, subiect „pur” economic, mai precis Irlanda, Italia, Luxemburg, unul care þine de piaþa financiar- Olanda, Austria, Portugalia, monetarã, o sã încep prin a mã Finlanda, Suedia ºi Marea Britanie.raporta la o altã disciplinã pe care Pe lângã aceste þãri, care voi o studiaþi, si anume la „Limba sunt deja membre UEE, existã însã ºi literatura românã”. o serie de alte 10 þãri, în faza de „Euro”, nu definiþie, structurã, aºa preaderare.cum îmi încep de obicei lectiile, ci Interesant pentru noi românii ºi „Euro” – rãdãc inã , ad i cã foarte important, de asemenea, este etimologie. faptul cã ºi þara noastrã se numãrã

E vorba despre un cuvânt printre aceste 10 þãri, alaturi de: care face parte din aceeaºi familie Bulgaria, Republica Ceha, Estonia, de cuvinte ca ºi: Europa, european, Ungaria, Letonia, Lituania, etc. ªi care desemneazã spaþiul Polonia, Slovacia si Slovenia.geografic, istoric ºi cultural în care "Euro” este un „coº” suntem plasaþi ºi noi românii. Deci, valutar, la care participã toate ne intereseazã! monedele naþionale ale statelor ªi acum sã revenim la partea strict membre ale UEE, adicã un soi de economicã: „creuzet” în care sunt „aruncate” 1. Euro este o moneda, având aceste valute ºi care, în funcþie de atributele si functiile unei monede puterea economicã a þãrii pe care o nationale. reprezintã, vor imprima un anumit 2. Euro este „produsul” SME curs monedei unice europene.(Sistem Monetar European), creat la rândul sau de UEE (Uniunea Observaþie! – Avem si formula Economica Europeana). magicã de calcul: SME include 12 þãri din cele 15 membre ale UEE.3. UEE include în prezent 15 state europene: Belgia, Danemarca, = cursul Euro exprimat

, i=1,2,3,...,12

Pagina de economie

Sã ne gândim la "Euro"

COURI Nr.3/2003

iji

jiEuro eaC /

12

1/ ´= å

=

CEuro/i

Realizata cu ajutorul doamnei profesor Haitur Luminita

L d o d rr: I p si lul s aflaor B y O " m o bi e in

vis s b og r" urile la an ilo

Igor Tamm: "Studentul nu este un recipient, ci o faclie"

0706

EDITORIAL

O instituþie iºi defineºte întotdeauna profilul prin oameni, iar încercarea de a ne defini , de a rãspunde la întrebarea "Cine suntem NOI?" , elevii Liceului Economic Administrativ Nr.1 , este mereu reluatã dar tot timpul din altã perspectivã . Ca orice elev, cel de Liceu Economic are mentalitatea "japonezã" , adicã sã lucreze cât mai puþin, dar sã obþinã note cât mai mari, dar, pentru ca "pãdure fãrã uscãturi nu existã", sunt unii care preferã doar rezultatele, ignorând total ideea de muncã. Existã printre noi ºi excepþii fericite care învaþã în adevãratul sens al cuvîntului ºi obþin rezultate corespunzãtoare, dar care sunt consideraþi de cele mai multe ori de cãtre colegi "tocilari", dar pînã la urmã ajungem sã ne mândrim cu ei. Ca adolescent, economistul este o persoanã plinã de viaþã, mereu dornic de distracþie ºi care ºtie sã-ºi trãiascã fiecare clipã a vieþii deoarece realizeazã cã are doar una singura care meritã trãitã din plin, fãrã a avea parte de prea multe regrete ºi reproºuri din partea propriei persoane , dar oricum ei ºtiu......în viaþã nu obþii nimic fãrã muncã ºi nu trebuie sã uite cã cel mai bun mijloc de a reuºi este acela de a-i trata cu blândeþe ºi principialitate pe toþi , de a-i iubi pe toþi deopotrivã. În câteva cuvinte aceºtia suntem NOI elevii LICEULUI ECONOMIC ADMINISTRATIV NR.1, din dealul Sãrãriei, buni sau rãi, tocilari sau leneºi, maturi sau imaturi, veseli sau triºti........

ALEXANDRA CAZMET , a X-a D

"Premiu lu i Nobe l " pen t ru "Premiul Nobel" pentru ºtiinþe economie, dl. Ragner Friescher. economice.Una dintre ideile la care

R a g n e r F r i e s c h e r , Ragner Friescher a subscris economist norvegian, s-a nascut în întotdeauna a fost: "depãºirea stãrii martie 1895 la Oslo. A urmat de inerþie".cursurile Universitãþii din Oslo, P o r t i v i t p r o p r i i l o r fiind preocupat de cercetarea în confesiuni: "Ceea ce mi-a domeniul matematicii statistice. influenþat munca mea de zi cu zi, a

Ragner Friescher este ºi fost marea satisfacþie pe care mi-au unul din fondatorii Societãþii furnizat-o puterea ºi capacitatea de Economice norvegiene ºi al a îndrepta lucrurile, de a depãºi o econometriei ca ºtiinþã. stare care parea inertã ºi veºnicã".

Rezultatele activitãþii sale, Ceea ce concret pentru una din cele mai prolifice în Ragner Friescher înseamna cã: domeniu, au fost apreciate ºi în "… o mare satisfacþie mi-a exteriorul graniþelor Norvegiei, dat-o construirea unui sistem de fiind ales preºedinte al primei contabilitate care ar da maximum sesiuni a Comitetului Economic al de informaþii clare, cu minimum de O.N.U. De asemenea, a fost ales e fo r t , în t r-o în t repr indere membru onorific al Academiei mijlocie."americane, al Societãþii suedeze sauregale de Statisticã, al Academiei "Realizarea, alãturi de britanice, s.a. diversi cercetatori biologi,

A primit titlul de "doctor n u t r i þ i o n i º t i , a g r i c u l t o r i , honoris causa", al mai multor economiºti, sociologi, a planurilor universitãþi europene ºi din de dezvoltare economico-socialã, America ºi a fost folosit ca expert privind statele cu populaþie în elaborarea planurilor de numeroasã ºi hrana deficitarã, ca dezvoltare a Indiei si a Egiptului. India ºi Egiptul."

În anul 1969 a primit

Pentru început, doresc sã recompenseazã pe "binefacãtorii vi-l readuc în memorie, pe cel care, umanitãþii", din dinamicã, fizicã conform Dicþionarului Larousse al chimie ,psihologie, medicinã, Academiei Franceze, a fost Nobel literaturã, pe cei care au contribuit Alfred (n. Stockholm, 1833 m. San la îmbunãtãþirea relaþiilor dintre Remo, 1896), chimist suedez state (Premiul Nobel pentru pace), inventatorul dinamitei. iar,, din anul 1969, ºi pe cei care îºi

Tot conform Dicþionarului aduc aportul în domeniul ºtiinþelor Larousse, aflãm cã dl. Nobel, a economice.donat o parte din fabuloasa sa De-a lungul deceniilor avere, realizatã ca urmare a secolului al XX-lea, mulþi savanþi valorificãrii propriei invenþii, ºi cercetãtori din domeniile pentru crearea unui premiu, astfel amintite au fost "remuneraþi" încât marele savant contiunuã sã fie moral, dar ºi material, graþie contemporanul nostru, atât prin acestui minunat premiu.Dar, remarcabila-i invenþie, cât ºi prin pentru cã suntem pãrtaºi la un act premiul creat, Premiul Nobel. pedagogic cu tentã economicã, îmi

Un premiu special, care permit sã extind acest articol cu începând cu anul 1901 î i prezentarea unui laureat al

“Economisti, laureati ai Premiului Nobel”

în monede i; proprii ( leul - România ) nu a fost = aportul la Euro al practicatã în þara aspirantã în cei

monedei i; doi ani anteriori celui în care a fost = cursul curent de formulatã cererea de aderare.

schimb al monedei j în raport cu i; - Deficitul bugetar nu depaºeºte 3% din PIB.

Aaaa! Era sã uit lucrul cel mai - Datoria publicã nu important. depaºeºte 60% din PIB.Ca sã primesti trebuie sã dai!Cum vine asta? Vine ... aºa:

PS – ºi toata aceasta prezentare Condiþiile de aderare (la datorita dotei „istorice” de

SME) privind starea financiar- 1.03.2003, când cursul de referinþa monetara a þãrii aspirante al $ a fost înlocuit cu cel al Euro.

- Devalorizarea monedei

COURI Nr.3/2003

ej/i

aj

o oth H dgki : Sa f mai pr su de oric , MD r y C. o n " ii e s e O "

Ralph Bunche: "A crede in semeni"

0908

P â n ã n u d e m u l t Parfumul lor stãruie, de fiecare credeam cã cineva anume te datã când culoarea unui poate face fericit când îþi anot imp î º i p ro iecteazã spune simplu „te iubesc". gândurile cãtre ieri… Cu ce Greºeau. Fericit cu adevãrat rãmânem, de fapt, dupã ce o eºti doar atunci când tu iubire s-a stins? Cu lacrima dãruieºti fericire, când iubeºti amarã a suferinþei.fãrã sã aºtepþi nimic în schimb. Ne naºtem cu dragostea

Cum ar fi lumea fãrã în suflet ºi murim odatã cu ea. iubire, fãrã acel sentiment pur De ce nu existã un leac care ne încãlzeºte inima? Nu împotriva dragostei(iubirii)? … pot sã-mi imaginez lumea fãrã Uneori aº vrea sã existe…iubire… pur ºi simplu nu pot! Atunci când iubim parcã DRAGOSTE= sentiment de ne pierdem minþile; (totul e afecþiune pentru cineva sau frumos): dacã odatã unele ceva; sentiment de iubire faþã lucruri îþi pãreau negre, triste ºi de o persoanã de sex urâte, acum parcã totul a prins opus. viaþã, culoare totul e frumos ºi IUBIRE= sentiment de dragoste minunat.pentru o persoanã de sex opus; Ce bine e sã te trezeºti sentiment de afecþiune, de d im in e aþ a c u o po ft ã de viaþã preþuire pentru cineva sau nemaivãzutã, soarele sã te ceva. lumineze doar pe tine, plantele

Dacã nu am iubi,cred cã ºi iarba sã se aplece numai din nu am mai putea trãi. calea ta ºi toatã lumea sã fie

Frumoase sunt acele într-o continuã voioºie ºi bucurie poveºti de dragoste pe care le º i … deodatã to tu l se auzim peste tot, cu aceleaºi prãbuºeºte în jurul tãu…finaluri fericite; poveºti de Singurãtatea … probabil, dragoste devenite amintiri. este cea mai cruntã suferinþã

- Economisti despre iubire -

… sã nu ai pe cine sã iubeºti, sã etern.nu ai cu cine sã vorbeºti … e În fiecare dintre noi, în trist. adâncul sufletelor noastre

De ce nu existã oare existã puþinã dragoste(dacã dragoste fãrã suferinþã? nu mai mul tã) care ne La aceastã întrebare nu au încãlzeºte inima ºi ne face mai putut rãspunde nici cei mai buni.mari filozofi. Dragostea te face Mulþi dintre oameni(în puternic, îþi dã aripi sã zbori special adulþii) cred cã nu pânã la cer(ºi chiar mai existã iubire pânã la adânci departe), însã când totul se bãtrâneþe, însã eu cred cã terminã cazi într-un gol imens. existã, iubirea ºi dragostea

Iubirea necesitã sacrificii adevãratã la acest lucru se ºi uneori poate fi sacrificiul referã : sã fii lângã persoana

A venit intr-o zi profa de Pentru cã afarã era cald când românã la ora ºi ne-a anunþat cã în am terminat orele m-am hotãrât sã acest numãr al revistei va trebui sã merg acasã pe jos. În drum am combinãm tema primãvara cu trecut printr-un parc. Nu spun ca tema... Nu am mai auzit cea de a toate bancile erau ocupate de EA doua tema deoarece deja gândul +EL. Amândoi erau fericiþi îmi zburat la ''Vine, vine primavara deoarece se aveau unul pe altul. /Se aºterne în toata þara." Dintr-o Prin parc printre atâþia tineri datã devenisem foarte veselã. Bine îndrãgostiþi se mai aflau ici colo cã eram în ultima bancã, pentru cã, cate o bãbuþã ºi un moºnegel.Toþi nici nu mã vãd, la cât sunt de mare. erau aºa de îndrãgostiþi! Chipurile Pe la sfârºitul orei m-am gãsit sã lor semãnau cu ale îngerilor, radiau întreb care era cea de a doua temã d e f e r i c ire. Brusc m-am gândit la o

Când am auzit de tema persoana foarte specialã .iubirea, brusc am devenit serioasã Dacã pânã acum Cupidon ºi m-am gândit ce sã-i spun eu "m-a alintat " numai cu sãgeata cea despre iubire?. Gata trecuse "Vine, mai mica , în acest moment m-a vine primavara ", acum mã ochit cu sãgeata cea mai mare ,din gândeam la "All you need is love". pãcate pentru mine. Marea mea

Începutul Iubirii…

COURI Nr.3/2003

1110

"Iubire, tacere, lacrimi si vis ne prinde ea pe noi, putem scãpa de Un vis in iubire, iubire-n tacere ea? Dar de ce? Tacere in lacrimi si lacrimi in vis La vârsta noastrã aceste Si plangi in tacere, iubind doar in vis!"

întrebãri sunt frecvente, acum dragostea este o problemã care ne

Ce este iubirea? Iubirea este macinã. De aceea apar fel de fel de

totul ºi nu este nimic. De unde vine întrebãri, însã nu toate îºi gãsesc

ea ºi unde se duce? Ce vrea de la rãspunsul. Vârsta adolescenþei, cea

noi? De ce trebuie sã iubim? licealã, e timpul iubirilor, e timpul

Sau...oare trebuie?distracþiilor, timpul primãverii

A fi indragostit înseamnã sufleteºti, este timpul când poate am

ceva complex... sau e foarte usor si vrea sã trãim doar noi ºi iubirea.

banal? Unde gãsim iubirea? Dacã Iubirea este ceva etern,

problema e ca "el" nu ºtie cã mã chinui ºi el vine vesel. ªtiu cã e vina intereseazã în mod deosebit dar mea… dar nu am curajul sã-mi cred cã nici eu nu m-am obosit sã-i mãrturisesc sentimentele deoarece arãt ceea ce simt.De un lucru sunt nu ºtiu ce urmãri ar avea. Numai eu însã sigurã, ºi anume: mi-ar placea ºtiu câte clipe am petrecut mult sã ºtie. Mai rãu e ca ne gândindu-mã la el ºi la cât de cunoaºtem, da ne cunoaºtem de mai frumos ar fi sã ne petrecem zilele mult timp, dar pânã acum nu am libere împreunã. Adevarul e cã ….îl fost atrasã de persoana lui .Nu-mi iubesc…dar e o iubire în tãcere dau seama cum ar reacþiona dacã ar deoarece îmi lipseºte curajul, ºti .. .Uneori vreau sã-i mãrturisesc curajul de a mãrturisi acest sentimentele mele dar mi-e fricã sã sentiment frumos care însã mã nu fiu luatã la "miºto". Dacã ar face chinuie.aºa ceva, eu fiind un îngeras cu Dar, asta e, viaþa continuã, iar mie cornite, aº fi în stare sã-l fac una cu nu îmi rãmâne decât sã sper câ în pãmântul, pentru cã nu aº accepta sã una din aceste zile, când nu va fi râdã de ceea ce simt eu. prea târziu, sã-i mãrtrisesc ceea ce

Am încercat sã-l simt. Poate cã voi face acest lucru evit, dar e imposibil deoarece când atunci când voi avea mãcar cele mai ne întâlnim el vine ºi se bagã singur mici speranþe cã voi fi luatã în serios în seamã. Asta mã enerveazã, eu mã . C.O. - cl. X D

Iubirea

veºnic, unic pentru fiecare din noi. Dar sufletul... sufletul ce Este un "ceva" dulce ºi usturãtor, crede? Crede ceea ce crede ºi dureros ºi îmbucurãtor, simultan. O mintea? Dar prea multe întrebãri, durere de departe ºi o bucurie a prea multe argumente. Mai bine sa apropierii. Ea ne oferã speranþã, cea iubim ºi sã fim îndragostiþi atât cât fãrã de care nu ar avea rost sã ne putem, cât mai mult.rugãm timpului. Dacã iubirea e

ALEXANDRA CAZMET a X-a Deternã, atunci, ea va însoþi sufletul ºi dupã moarte pe þãramul de dincolo.

Niciodata nu voi uita Zâmbetul tãu.Ochii tãi fermecãtori Ce fericire îmi dãruiauCum îi priveam în zori Când la cer privescAcum când nu mai eºti Acolo te zãrescDoar din amintiri îmi zâmbeºti. Într-un înger minumatSufletul tãu curat Ce nu merita sã fie uitat.Ca o stea cãzãtoare a plecat ªtiu cã sub o stea se aflã privirea

taDeºi nu-mi vei fi aproapeªi niciodatã nu o voi uita.Sufletul tãu va fi mereu lângã Dumnezeu sã te aibã în pacemineSuflet iubitªi niciodatã nu voi uitaCe ai fost rãtãcitChipul tãu,Printre stele necunoscute.Privirea ta,

Ar trebui sã-þi spun cã... Sincer, nu prea cred cã ar trebui sã-Sincer , eu aº vrea sã-þi spun cã ... þi spun cã...Tu te îintrebi ce aº vrea sã-þi s pun? Vrei sã-þi spun sau nu ca....Ei bine, te întrebi ce aº vrea sã-þi Cã eu TE IUBESC spun ? Nebunesc lucru, nu?

C.O. cl x DAº vrea sã -þi spun cã ...

SA ªTII CA......

O stea cãlãtoare

COURI Nr.3/2003

1312

COURI Nr.3/2003

Motto:

Filosofia este aºezarea fiinþei lumii în noþiuni spre a cãror stabilire judecata nu se serveºte de altã autoritate decât de a sa proprie. (M. Eminescu)

Mãrturisesc cã la baza acestor reflecþii s-a aflat avertizarea, ironicã ºi mai puþin academicã, dar profundã prin semnificaþii, lui Mihai Eminescu dupã care, în vremurile tulburi ºi de un pragmatism grosier :" Filosofia e privitã ca lucru de prisos, încât unii cred cã ar putea susþine cã << dracul >>, când n-are nici o treabã, îºi cântãreºte coada, iar omul când n-are treabã face filosofie." Nu, filosofia nu este doar un joc gratuit al spiritului, este nevoia edificãrii omului integral.

Nevoia de filosofie este mereu actualã. Astãzi, mai mult decât altãdatã. Secolul al XX-lea a fost unul al sintezelor, pentru tot ºi pentru toate. ªi în domeniul filosofiei, se înþelege. Omenirea mai are nevoie de lãmuriri cu privire la dimensiunile existenþei, la legitãþile acesteia, dar mai ales are obligaþia autodefinirii ca formã culturalã de existenþã. Nu se poate fãrã aceasta! O ºtim fiecare dintre noi, în proporþii diferite, evident, pentru cã extremi de diferiþi suntem unii faþã de ceilalþi. Spre fericirea noastrã!

Sperãm cã epoca mulþumirii infatuate a trecut. Mileniul în care am intrat va fi cu siguranþã mai dinamic ºi mai uman decât cel care s-a încheiat. Dacã cel de-al II-lea a fost unul al progresului, vãzut dinlãuntru în afarã, cum se exprima Nae Ionescu, sigur cel de-al III-lea va fi unul al autolãmuririi, socratic ºi christic totodatã. Filosofia ºi religia îºi vor concerta eforturile în permanenta nevoie a omului de autodefinire. În spiritul înþelepciunii modeste ºi a

credinþei înflãcãrate cele douã forme ale culturii vor apela mai bioîndârjit la ºtiinþa curajoasã, pentru cã vor fi mai aproape de lognevoile reale ale sufletului. Calea urcuºului spre noi înºine va fi una ice a valorilor, a creaþiei autentice, fãrã nici o îndoialã. Acestor exigenþe trebuie sã - i circumscriem ºi eforturile noastre, la care am adãuga pe aceea a acoperirii unei nevoi reale de cunoºtinþe pentru toþi aceia care doresc sã se autocunoascã prin cunoaºterea lumii, încã de la o vârstã fragedã. Considerãm cã nu numai dorinþa de cunoaºtere se aflã la originea alegerilor noastre, ci ºi aceea a unei nevoi reale de devenire în planul culturii ºi al valorilor.

Filosofia nu poate fi doar o sumã de cunoºtinþe, nici chiar atunci când ele sunt prelucrate în spirit pozitivist. Oricât de precise ar fi aceste informaþii, ele nu pot satisface nevoile omului real, ale omului întreg în toate dimensiunile ºi aspiraþiile lui. Cunoaºterea filosofiei nu se suprapune celei ºtiinþifice, de care þine seamã, ea face toate explorãrile posibile cu mijloacele ce-i sunt proprii ºi care îi aduc cele mai autentice ºi utile cuceriri. Filosofia, pentru a-ºi merita numele, depãºeºte graniþele existenþei materiale ºi

Despre nevoia de filosofie

Pagina de matematicaPRINCIPIUL DE BAZÃ ÎN ÎNVÃÞAREA MATEMATICII

Existã un principiu în acesta: sã descoperi tu însuþi totul învãþarea matematicii, valabil în de la început. Adicã, ar trebui ca toate condiþiile concrete:cu sau fãrã toþi cei care învaþã matematicã sã profesor, la 7 sau la 30 ani, pentru procedeze ca PASCAL.probleme de aritmeticã sau pentru Se spune cã PASCAL a spaþii Hilbert - sã gândeºti ca ºi învatat geometria în modul când tu însuþi ai fi cel care urmãtor:descopera adevãrul. Tatãl sãu îl destinase unei

Nicãieri atitudinea pur cariere literare. Copilul PASCAL receptivã nu este mai contra - întâlneºte undeva cuvântul indicatã ca în matematicã. Cazul geometrie ºi îl întreabã pe tatãl lui ideal în învãþarea matematicii este ce înseamnã aceasta.Tatãl îi

1514

explica în câteva cuvinte ce este ,adesea, decât o iluzie; dar chiar geometria. Neavând nici o carte de atunci,când nu mã simt atât de tare geometrie la dispoziþie, PASCAL ca sã creez eu însumi, îl reinventez se gândeºte singur. El reuºeºte sã eu însumi pe mãsura ce îl repet”.reconstitue foarte multe din Încercarea de a rezolva teoremele geometriei, incluse la singur o problemã, de a demonstra acea vreme în tratate; la 16 ani singur o teoremã, chiar dacã dã descoperise ºi teorema celebrã care greº, creeazã condiþiile de a îi poartã numele. Nu putem ºti dacã înþelege cu adevãrat soluþia sau aceasta poveste este complet demonstraþia pe care o citeºti. În adevaratã. acest fel îþi dai seama, prin

Ea este binevenitã ca sã comparaþie cu ideile încercate de ilustreze cãtre ce trebuie sã tindem, tine, care este sensul alegerii cel puþin asimptotic. soluþiei indicate în carte, de ce În practicã, trebuie sã ne folosim de aceasta duce la succes.cãrþi sau de lecþii. De asemenea, a citi o

Dar o carte de matematicã demomonsraþie ºi a o întelege (sau trebuie cititã cu preocupare: ,,cum a avea impresia ca ai înþeles-o) nu aº fi fãcut eu însumi pentru a gãsi este destul. Imediat dupã asta sau demonstra aceastã teoremã”. trebuie sã încerci sã o critici. Sã

Numai când capeþi impresia vezi unde nu este destul de ca ai fi putut ca cele citite sã le explicitã sau în ce loc insistã prea descoperi singur, se cheamã cã ai mult pe chestiuni vãdite. ªi, pe înteles, cã þi-ai însuºit materialul aceasta bazã, sã cauþi sã expui tu însuºit în înþelesul de a-l fi facut al demonstraþia mai bine decât în tãu propriu. expunerea pe care ai citit-o. Abia

Iatã o frazã din articolul lui atunci þi-ai însuºit-o. H.Poincare Invenþia matematicii: ,,Mi se pare atunci, repetând un Prof. IOAN SECRIERUraþionament învãþat, cã aº fi putut singur sã-l inventez; aceasta nu este

COURI Nr.3/2003

În sprijinul elevilor care au derivând din programa de examen, optat pentru disciplina geografie în încearcã sã concretizeze toate cadrul examenului de bacalaureat exigenþele actuale. Ea reprezintã 2003 a apãrut culegerea de teste de totodatã o sugestie pentru geografie a profesorului Octavian organizarea examenului de Mândruþ, editura Corint. admitere în învãþãmântul superior

Aceasta carte constituie în care, conform unui recent ordin instrumentul principal de evaluare al MEC, se vor lua în consideraþie a performanþelor dobândite de toate manualele alternative elevi, fiind structuratã în douã valabile pentru disciplinele ºi pãrþi: prima parte "Geografie clasele de liceu din materia cãrora generalã" propune un test care se stabilesc subiectele.sintetizeazã cunoºtinþele dobândi- Culegerea actualã de teste te în clasele IX, X, XI, iar partea a este ºi un argument în favoarea doua "Geografia României - organizãrii unei evaluãri pornind probleme fundamentale "cuprinde de la o programa de examen.17 teste ce încearcã sã rezolve problema manualelor alternative, ROPONICA MARINA propunând cerinþe în conformitate Cl XII Icu toate aceste manuale moderne.

Prezenta carte de teste,

PAGINA DE GEOGRAFIE

CRONICA DE CARTE

Planta barometru

În þara noastrã existã trei plante care indicã vremea bunã ºi ploaia la fel ca barometrele ºi care pot fi consultate, cu încredere în timpul excursiilor.

Este vorba despre mãcriº (Oxalis Acetosella), frecvent întâlnit în pãdurile de fag ºi uºor de recunoscut dupã frunzele acriºoare ºi corola roz din petale; luceafãrul (Scorzonera Rozea), frecvent întâlnitã în pãdurile de munte (între 800 ºi 1400 m). ªi reprezintã o inforescenþã roz (ca a florii soarelui) ºi turta vacii, un ghimpe fãrã

1716

Karl Ziegler: "Fiecare ora de viata are o valoare de neinlocuit"

COURI Nr.3/2003

Mini dictionar umoristic

1.BOTANICCasta înflorit= pom candelabruMãr= pom izgonit din raiPorumb=vlãjganul culturilor mariTrandafir=frumuseþe rãutãcioasãViþa de vie=mama vinuluiVrej=cordonul ombilical al vegetaþieiZorele=flori care se scoalã cu noaptea în cap

2.ZOOLOGIEArici=castelul tepuselorBou= eunucul vacilorCapra =vaca minionãClapon=cocoº descocoºatElefantul=unul care nu poate fi dus de nas ci de trompãPapagal=cuvântãtorul necuvântãtoarelorPui de cuc=parãre crescutã la „leagãnul pãdurii"Rândunica =frac zburãtorªacal=câine degeneratÞap=mascotã...bãrboºilor

3.MEDICALBarza=TAROM cu ....scuteceChelie= nãpârlire non-stopCucui=relief accidentatMoarte=patroana groparilorNebun=unul care ºi-a pirdut minþile

În numãrul trecut al (Kim Bansinger) ºi cu Lily. Dupã revistei, v-am invitat la operã. despãrþirea de iubita sa, Pentru cã deja vacanþa se Jeaneane, Rabbit o cunoaºte apropie cu paºi repezi ºi pentru pe Alex (Britanny Murphy), o fatã cã primãvara s-a hotãrît sã-ºi ce îºi doreºte sã scape de facã apariþia, m-am gîndit cã acea viaþã mizerabilã. Ajutat în acest numãr al revistei sã vã de prietenul sãu, Future, Rabbit, înveselesc ºi sã vã invit la film , ºi reuºeºte sã-i învingã pe cei din anume la 8Mile. Free World , duºmanii lor, prin 8Mile are în rolul principal pe intermediul muzicii hip-hop.Eminem , cel mai controversat Aº putea spune cã pe cîntãreþ al momentului în parcursul filmului, melodia America. Pe coloana sonorã a „Lose Yourself" ia naºtere, ºi, sunt acestui film este melodia „Lose sigurã cã atunci cînd veþi Yourself" ce aparþine lui vedea filmul, îmi veþi da Eminem. Aceastã melodie a dreptate, deoarece Rabbit ocupat poziþii foarte bune în este cel care compune topurile din întreaga lume, la fel versurile. Muzica ºi versurile ca ºi filmul, Prin intermediul acestui film‚ îi aparþin lui acestui film , Eminem s-a lansat în Eminem ºi lui Dr. Dre, o parte din actorie. ele fiind compuse special În film este vorba despre pentru acest film. 8Mile a fost viaþa grea pe care o duce nominalizat la Oscar ºi a cîºtigat populaþia din suburbiile Detroit- Oscar-ul pentru cea mai bunã ului. Jimmy Smith Jr., poreclit melodie.Rabbit (Eminem), încearcã sã Sunt sigurã cã acest film a se lanseze în muzicã, ºi anume atras ºi fanii, dar ºi duºmanii lui în hip-hop. El locuieºte într-o Eminem, deoarece pr in rulotã împreunã cu mama sa in termediu l f i lmulu i es te

Cinema Victoria , Iaºi 8 Mile

Cronica de film1918

Realizatã cu ajutorul doamnei profesor Carmen Oniºor

COURI Nr.3/2003

prezentatã viaþa grea a Poate cã Eminem nu este aces to r oamen i , v i aþa un actor foarte bun , dar viaþa „bãieþilor de cartier" ºi naºterea grea care a avut-o si viaþa muzicii hip-hop. grea a personajului Rabbit, l-au

Camil Petrescu: " ªahul este un sport de recreaþie intelectualã"

Mihail Sadoveanu: " Folosul ºahului poate fi socotit cât al unei religii de infrãþire ºi dezarmare."

Aurel Baranga:" autorul piesei de treatru SICILIANA, inspiratã dintr-o

cunoscuta deschidere în jocul de ºah, cu acelaºi nume."George Cosbuc:

"Fãrã nici o exagerare ºahul este jocul cel mai nobil."("Literatura ºi jocurile minþii" articol, 1929)

Octavian Paler: "A doua pasiune a vieþii mele a fost ºahul."

Gabriel Garcia Marquez: " ªahul este cel mai frumos dintre jocuri."

Pablo Neruda: " Pentru mine ºahul este poezie."

Elias Canetti: " ªahul este prefabricat literar, simbol al luptei intelectului împotriva haosului."

Miguel Najdorf : " ªahul este o reflectare a vieþii."

Robert Sauthwell catre William Shakespeare:"ªtreangul plânge de mult dupã mine. Sãptamana viitoare voi fi aruncat în închisoare. Dar înainte voi juca o partidã de ºah cu tine. Miza va fi pe sufletul tãu."

Cugetari despre ªah

Cristoph Martin Wieland (1733 1813), precursor al clasicismului, iluminist german:

"Dacã câºtigi partidã de ºah, primeºti castelul ºi frumoasa-i stãpânã, dacã pierzi, rãmâi sclav pe viaþã…"(fragment din poemul romantic "OBERON")Dolphi Drimer: "ºahul instrument de disciplinare ºi modelare a gândirii elevilor."

Acad. Gh. Mihoc: "Jucând ºah vã dezvoltaþi mintea!"

Marion Kauke: "ªahul amplificã gândirea creatoare a elevilor."(Dr. în ºtiinþe educative, Germania)

Pablo Neruda (laureat al Premiului Nobel pentru literaturã): "Pentru unii ºahul nu reprezintã decât un sunet, pentru alþii e un tablou, iar pentru mine poezie, poezia luptei, a intelectului ºi a voinþei".

2120

Acest material a fost realizat cu ajutorul domnului profesor Dumitru Tamba

COURI Nr.3/2003

Pagina de creativitate

Completand veþi afla titlul unei reviste care-ºi doreºte sã se afirme :

1.Opera scrisã de Lucian Blaga , în care personajul principal este nevoit sã-ºi zideascã soþia în pereþii unei biserici, opera cunoscutã ºi în literatura popularã .2.Care este opera scrisã de Ioan Slavici, în care eroul ia în arendã o cârciumã cu intenþia de a se îmbogãþi, dar nu ca sã trãiascã mai bine , ci pentru a fi cineva ºi a fi respectat ?3.Ce opera scrisã de Ion Creangã are ca temã prezentarea copilãriei ?4.Cine este autorul operelor: „Fraþii Jderi" sau „Þara de dincolo de negurã" ?5.Poezie scrisã de Ion Barbu în care se întâlnesc versurile : „Enigel, Enigel /Þi-am adus dulceaþa , iaca, uite fragi, þie dragi / Ia-i ºi toarnã-i în puiaca ."6.În care „Scrisoare" aparþinând lui Mihai Eminescu apare dialogul dintre Mircea cel Bãtrân si Baiazid ?

Rebus

uã

îa

i, º

in

ear

!C

reat

ivit

atea

n

nsea

mn

doar

poe

zii,

ci

at d

esig

ves

tim

nt

2322

Singurãtatea

Ce trist e când eºti singurªi fãrã de putereEºti dus mereu de gânduriªi suferi în tãcere.

ªi gândurile te-apasãDin ce în ce mai greuÎnsã nimãnui nu-i pasãCã tu oftizi mereu.

Oftezi mereu gândindLa viaþa ce-o trãieºtiªi te trezeºti vorbindLa bec sau la pereþi.

ªi atunci când tu observi Ca nimeni nu-þi rãspundeÎncepi sã strigi mai tareDar nimeni nu te-aude. Pintilie Andreea - Cl. a IXa F

Un vuiet lung Tu uiti, dacã iubeºti Fãcut, dar clar Tot ce ai pre t odatun glas prelung Nu mai conteazã ce doreºti Cu gust amar. Nu mai vrei altã fatã

Iubirea e ceva abstract Din dragoste tu faci oriceCeva ce nu-i nimic anume ªi nu-þi mai pasã dacã tunãPentru ea faci aproape orice Iubirea, învinge oricepact Dar nu-i o arma bunã...Fãrã sã mai þii cont de lume.

Râmbu Corneliu - cl.a IXa G

- þui ã

Spune

Spune de eºti pentru mineSpune de mã iubeºti Spune dacã-n asta lume Pentru mine tu trãieºti.

Spune cum crezi cã-i mai bineSpune dacã mã urãºti Spune de eºti pentru mineSpune dacã mã iubeºti.

Eu te-am iubit ºi te iubescCum n-am iubit vreodatãDe aceea mã gândescSã-þi dãrui viaþa toatã.

Cât voi trãi pe acest pãmântTe voi iubi mereuªi nu încerc sã te uitCãci ºtiu cã-i greu. Pintilie Andreea - Cl. a IXa F

Definitia iubirii

Debut: Pintilie Andreea si Râmbu CorneliuPentru cã reprezintã un început am hotãrât sã le publicãm ºi sã le

urãm succes ºi sã-i invitãm la lectura poeziilor clasice ºi la alte colaborãri.

COURI Nr.3/2003

2524

Md

ea

uo

st

eza

de

cn

oa

cu, C

rt n

Pri

p d

ca

C

ole

le

fr

ali

te

uscu

ta

mis

ia

coin

l.

IXa

Pagina de divertisment

Suntem o trupã de dans de cele mai bune ,,momente" din irlandez ce a luat fiinþa în anul 1999 cariera noastrã. Am participat la din iniþiativa doamnei profesor Lili concursul naþional de dans modern Cobãnel. de la Vaslui ediþia 2002, apoi la La început am crezut cã acest galele studenþeºti Costineºti 2002, curs nu este decât un hobby ºi nu ne- festivalul de dans studenþesc de la am gândit niciodatã cã, peste vreme, Braºov, festivalul naþional de la numele nostru va avea ecou în toatã Bucureºti, toate acestea cu succes þara, ca aceastã ''pasiune ''a noastrã se extraordinar ºi impact neaºteptat la va transforma într-o reuºitã. public. De la simplele repetiþii pe care Ocaziile de a aparea la le aveam sãptãmânal în cadrul televiziune nu au încetat sã aparã. liceului, am trecut la o adevãratã Astfel de apariþii au fost la TVR1 ºi muncã de echipa pe care ne-a TVR 2 cu ocazia diferitelor i n s u f l a t - o d o a m n a n o a s t r ã festivaluri naþionale. Radio-urile au profesoara ºi pe care am reuºit sã o fost alte mijloace prin care numele f ruct i f icãm la foar te mul te nostru s-a rãspândit în þara.spectacole din þarã. Presa a primit încântatã Am început cu prima noastrã articolele despre trupa noastrã, apariþie la teatrul ,,Luceafãrul" cu publicând numeroase articole. ocazia zilelor ºcolii. Succesul la Probabil cã palmaresul nostru public ne-a propulsat mai departe, este mult mai vast decat putem noi cãtre CONCURSUL NAÞIONAL preciza ºi cu siguranþa va fi DE LA VASLUI, unde am luat locul îmbogãþit, întrucât trupa s-a extins, I. Deja începuse sã se contureze iar noi avem deja un nume bine viitorul nostru de tinere artiste. cunoscut. În aceasta calitate am participat Aceste dansuri nu oferã apoi la un alt concurs naþional, cel de neapãrat un câºtig material cât unul la Cluj, unde am obþinut locul I. de naturã interioarã, o satisfacþie Din anul 2002 am început sufleteascã, care este mult mai colaborarea cu Casa de Cultura a importantã decat orice altã bogaþie.Studenþilor Iaºi, unde am avut parte Când eºti pe scena ºi dansezi,

THE SKY - o echipã in stil irlandez

COURI Nr.3/2003

sute de oameni te privesc ºi simþi cã plãcere ºi satisfacþie pentru munca eºti tu centrul atenþiei, cã-i poþi capta ta,ºi nimic nu poate egala aceste pentru câteva momente. Când sentimente.spectacolul se termina ºi toþi sunt în Aghiþulesei Manuela picioare, te aclama ºi te aplaudã simþi Cls. XII Go bucurie imensã, simþi adevãratã

Ce este clonarea?

Punctul de plecare pentru sexuale. În cadrul reproducerii orice discuþie referitoare la acest sexuate, se petrece combinarea a subiect îl reprezintã recursul la douã ADN-uri, unul provenit de la tehnologia prin care a fost clonatã în tata, celãlalt de la mama, iar în cazul 1996 oaia Dolly ºi prima referinþã reproducerii asexuate - asemenea din vremea respectivã: revista clonãrii - nu se perpetueazã decât Nature 385, 810-13, 1997. Practic, informatia geneticâ a unui singur lucrurile decurg cât se poate de pârintesimplu. Aparent... Se înlãturã ADN-ul din nucleul unui ovul luat de la

Material adaptat de Catalina mama-surogat. Acest material Spataru, XID genetic va fi apoi înlocuit de ADN-ul

preluat ºi izolat dintr-o celula a individului ce urmeazã a fi clonat, iar ovulul, care va conþine astfel numai ADN-ul respectivului, se va divide ca orice embrion normal. Fiind ulterior reintrodus în uterul mamei. Clonarea mai poate fi privitã ºi ca un proces de duplicare (ºi nu de reproducere), în urma cãruia rezultã un material genetic identic, care nu este însã obþinut prin mijloace

.

2726

PERLE ALE ELEVILOR PERLE ALE PROFESORILOR1.

1.Eu nu mai vãd cã m-au chelboºit 1.Marea majoritate;2.Îmi pun ciosetele ; 2.Te-ai dat pe pãr cu pastã de dinþi ?3.Afarã nu plouã, se usucã zãpada ; 3.Ce râzi ca o mâþã constipatã ?4.Mama face bine, trebuie sã-ºi 4.114000 costã Vitoria Lipan scoatã mâna ; bronzatã;5.Tu, ce râdeþi ai ? 5.Sã mã trag de ºireturi cu voi ca sã 6.I-o dat mobil pe telefon ; aduceþi cãrþile (banii);7.Scaunul asta n-are craci ; 6.Dacã sunteþi proºti ºi uitaþi, scrieþi 8.O mai refoloseºte o datã ; la sfârºitul caietului cã aºa fac ºi eu; 9.Felix din "ENIGMA OTILIEI" a 7.Nu te uita asa la mine, cã-þi fac fãcut ºcoala generalã pe mine; ochelarii tomberoane.10.Sunt prea alimentatã (alintatã); 8.Resturile e gândurile, resturile e 11.Ningea ca-n basmele cu români ; sentimentele;12.Mi-o cãzut tavele ; 9.Apasã mai încet creta ca sã se vadã 13.Ce te bagi în seamã ca musca în mai tare;chiloþii calului ? 10.Ia creta ºi ºterge tabla ;14.Cine mi-o mozolit radiera ?15.Taci, fatã, mai încetu ;

COURI Nr.3/2003

Elevi versus profesoriPrincipii murphologice

Liceu Si facultate

1.În timpul unei lucrãri , bateria calculatorului de buzunar se va strica.

2.Lucrãrile vor conþine întotdeauna întrebãri care nu au fost discutate în clasã.

3.Toþi elevii care au primit nota „B" vor considera cã meritau de fapt „A".

4.Culoarele din licee nu sunt niciodatã cea mai scurtã linie dintre douã puncte.

5.Când vârful unui creion se rupe , cea mai apropiatã ascuþitoare este la 1000km distanþã.

6.Cu cinci minute înainte de pauzã, un coleg va pune o întrebare care necesitã un rãspuns de zece minute.

7.Elevii uºor surzi vor avea profesori care mormãie.8.Cel care poate, va face. Cel care nu, va proceda la fel.9.Când un îºi pregãteºte perfect tema, profesorul nu i-o va

verifica.10.Elevii care obþin nota „10" la un obiect vor spune cã

profesorul este o somitate.11.Dacã un profesor spune „este evident", numai evident nu

e.

Regulile lui Rominger, pentru studenþi

1.Cu cât este mai general titlul unui curs, cu atât mai puþin vei învãþa din el.

2.Cu cât mai specific este un titlu, cu atât mai puþin vei putea sã-l aplici mai târziu.

Regulile lui Rominger, pentru profesori

1.Când un student te întreabã a doua oarã dacã i-ai citit

2928

COURI Nr.3/2003

3130

Redacþia mulþumeºte cu respect tuturorcolaboratorilor ei de anul acesta ºi aºteaptãajutorul dumnealor ºi în viitor

Colectivul de redacþie: