Introducere

Managementul din Statele Unite ale Americii este influenţat de particularităţile culturale şi de natură istorică ale contextului în care acestase concepe, se dezvoltă în manieră pragmatică şi se aplică. Deşi puternic influenţat de cultura europeană, pe de o parte, ca urmare a valurilor succesive de imigranţi sosiţi de pe vechiul pe noul continent, iar pe de altă parte, de propriile valori culturale propuse de fapt chiar de aceşti colonişti, pragmaticul management american îşi are totuşi o parte din rădăcini şi în moştenirea culturală proprie, anterioară colonizării masive din secolul al XVIII-lea.

Obiectivul acestui proiect este sa evidenţiez o parte dintre acestea, sub forma unor permanent actuale valori ale vieţii americane. Dintre acestea, consider ca trebuie retinute, pentru a crea premisele evidenţierii ulterioare a elementelor contextuale de natură socio-economică, pe cele care urmează:

● individualismul pronunţat, manifestat prin urmărirea consecventă,permanentă a intereselor personale, în orice situaţie de naturăorganizaţională, de grup sau personală. Se consideră, pe scară largă,faptul că ţara este bogată doar dacă, la rândul lor, componenţiisocietăţii sunt bogaţi în mod individual. ● patriotismul, ca sentiment manifestat la întregul popor american, esteconcretizat în loialitatea cetăţenilor faţă de propriile valori culturale, faţăde deciziile conducătorilor de organizaţii economice, publice sau a conducătorilor politici. Fără a genera respingerea evidentă a altorvalori decât cele specific americane şi fără a provoca xenofobie şi urăde rasă, patriotismul este o valoare culturală tipic americană, care nuse mai regăseşte cu o atât de mare intensitate în nici o altă ţară, cuexcepţia firească a Japoniei - deşi acolo atât cauzele, cât şi formele demanifestare sunt diferite;● libertatea, una dintre cele mai cunoscute şi apreciate valori americane,atestă posibilitatea fiecărui cetăţean de a acţiona, în limitele fireştiimpuse de o legislaţie permisivă şi extrem de constantă în timp, pentrurealizarea dorinţelor, scopurilor personale, chiar dacă acestea pot venila un moment dat în contradicţie cu cele ale altor persoane sau ale

1

comunităţii;● pragmatismul caracterizează orice activitate, individuală, de grup saude organizaţie, prin urmărirea cu consecvenţă a scopului propus, prinapelarea la cele mai adecvate instrumente de natură culturală saumanagerială pentru realizarea performanţei stabilite iniţial. Soluţia esteuna căutată, discutată şi decisă de grup, asigurând astfel realizareaatât a obiectivelor individuale, cât şi a celor organizaţionale;● tendinţa spre realizarea personală înainte de orice, reprezintă esenţa aceea ce unii numesc mitul american al posibilităţii realizării totale.Exemplele de succes, cultul eroilor, al marilor realizatori de imperiieconomice, media, bancare, miturile şi istoriile organizaţionale, explicădorinţa fiecărui american de rând de a deveni, cu mult efort, dar şi cupuţină şansă, o persoană realizată din toate punctele de vedere;● devotamentul în muncă, indiferent dacă este realizată în propria firmăsau în calitate de salariat pentru un alt proprietar de afacere explică, înmare măsură, bogăţia şi bunăstarea celei mai mari părţi a populaţieidin Statele Unite ale Americii. Ca rezultat, sunt apreciaţi cei caremuncesc, sunt respinse persoanele care nu lucrează, care au o atitudine negativă faţă de muncă, deoarece aceasta este consideratăo virtute care trebuie respectată;● morala asigură societăţii americane onestitatea necesară în lumeaafacerilor, dar şi în societate şi în familie, francheţea cu care sedespart, după o considerabilă perioadă salariaţi şi proprietari, atuncicând obiectivele lor nu mai sunt comune, profunzimea necesară pentrua înţelege unele constrângeri de natură socială, deschiderea spre alteculturi;● umanismul atestă preocuparea de a susţine activităţi caritabile, de acontribui la creşterea securităţii sociale, la asigurarea de locuri demuncă, a unui venit minim garantat sau pentru ajutorarea, în anumitelimite, a celor aflaţi în suferinţă;● egalitatea şanselor, una dintre cele mai invocate cerinţe de naturăsocială şi economică a cetăţenilor lumii noi, se referă la respingereasclaviei şi a altor forme de asuprire, la drepturile care se transmit de lao generaţie la alta, la exprimarea liberă a opiniei fiecărui cetăţean, laegalitatea şanselor, la respingerea tratamentului preferenţial;● neutralitatea, care explică orientarea spre obiectivitate în rezolvareaproblemelor, evitarea sentimentalismului, respingerea influenţelor denatură emoţională, acceptarea şi cultivarea argumentaţiei logice,ştiinţifice.

2

1. Contextul cultural-istoric nord-american

1.1 Încadrarea contextului din Statele Unite ale Americii prin prisma abordării diferenţelor culturale elaborată de Fons Trompenaars

Analizând contextul american şi particularizând abordarea diferenţelorculturale pentru spaţiul cultural-istoric şi socio-economic din Statele Unite aleAmericii, rezultă că acesta se caracterizează prin predominarea universalismului, a caracterului afectiv, a caracterului specific, a statutuluicâştigat, a individualismului, a perceperii secvenţiale a timpului şi a uneiatitudini de dominare a naturii.

1.2 Încadrarea contextului din Statele Unite ale Americii prin prisma abordării managementului structurilor multiculturale elaborată de Geert Hofstede

Analiza contextului cultural - istoric şi a contextului socio-cultural american prin prisma celor cinci dimensiuni culturale ale abordării managementului structurilor multiculturale conduce la următoarele constatări:

► atât societatea, cât şi organizaţiile americane se caracterizeazăprintr-un puternic individualism, evidenţiat prin libertate de acţiune,iniţiativă, evoluţia pe cont propriu, educaţia intreprenorială, curaj;

► distanţa faţă de putere este redusă, existând şanse egale pentru toţicetăţenii de a se pregăti, de a înfiinţa organizaţii, de a se realiza peplan social sau profesional;

► evitarea incertitudinii este medie spre puternică, urmare firească apreocupării pentru cunoaşterea şi minimizarea riscului asociat unuiviitor necunoscut, pentru formalizarea organizării, pentru utilizareastrategiilor şi a altor instrumente de planificare, pentru cultivarea şimenţinerea avantajului concurenţial al persoanelor, al organizaţiilor orial produselor sau serviciilor;

3

► masculinitatea, proprie societăţii americane este puternică. Suntvalorizate elemente precum: diferenţierea rolurilor din economie şi dinsocietate dintre femei şi bărbaţi, preocuparea pentru avere, carieră,putere decizională, profit imediat. Femeile de afaceri sunt călăuzite deaceleaşi idei precum bărbaţii, ceea ce face din societatea americanăun exemplu de evoluţie cu şanse egale pentru ambele sexe;

► în comparaţie cu societăţile sud-est asiatice, lumea americană parepreocupată de o abordare pe termen scurt a vieţii economice şisociale. Ceea ce contează siguranţa imediată, stabilitatea,reciprocitatea în sprijin, favorurile.

1.3 Contextul socio-economic nord-american

Managementul organizaţiilor şi lumea afacerilor în general sunt influenţate în mare măsură de particularităţile de natură socială, economică, politică, educaţională, instituţional-administrativă, tehnică şi tehnologică, ecologică, demografică, legislativă ale contextului în care apar, sunt valorizate, dezvoltate, puse în practică şi evaluate. Ne propunem să prezentăm în continuare câteva dintre aceste elemente care dau contur contextuluisocio-economic american:

► existenţa unui foarte important sector privat în economie, care permiterealizarea, împreună cu sectorul public, limitat ca întindere, dar prezentîn domenii de importanţă strategică pentru economie şi societate, aunei eficiente economii mixte, preocupată de performanţă economicăşi managerială;

► predominarea absolută a întreprinderilor mici şi mijlocii, acesteareprezentând circa 98% din numărul total de firme americane;

► dimensiunea foarte mare a pieţei interne, asigurată de o populaţienumeroasă, care preferă produsele şi serviciile firmelor americane şinu pe cele oferite de companii străine. Pe această piaţă firme din toatedomeniile îşi găsesc propriile oportunităţi economice, acestea fiindinteresate să cultive valori precum consecvenţa, calitatea,perseverenţa în inovare;

4

► existenţa unei clase de mijloc solidă, , în continuă extindere, cu venituri constante cel puţin, dacă nu în continuă creştere, care asigură stabilitatea economică, socială, financiară a societăţii americane;

► dimensiunea redusă, ca proporţie, comparativ cu alte ţări, a pieţeinegre, neoficiale, care ar favoriza spălarea de bani proveniţi dinactivităţi ilicite;

► legislaţie economică stabilă, simplă, coerentă, bazată pe o constituţiecare, cu foarte puţine amendamente, creează premisele funcţionăriiunui sistem economico-social axat pe libertate şi egalitate;

► existenţa unui puternic şi variat sector bancar privat care susţineîntregul sistem economic şi social;

► crearea şi menţinerea în economie a unor zone de intervenţie astatului, în care rolul acestuia este acela de a regulariza anumiteasimetrii, de a evita anumite pericole de natură a afecta întregulsistem. În acest fel se asigură condiţiile fireşti pentru evitarea creăriiunor monopoluri care ar îngrădi libera concurenţă între firme sauposibilitatea de a impune patronilor condiţii salariale sau de lucru greude suportat şi cu efecte finale negative;

► crearea şi funcţionarea unor agenţii guvernamentale care au rolul de areglementa şi de a controla unele activităţi economice, precumcomerţul exterior, producerea şi consumul de medicamente şi droguri;

► stabilitatea politică, asigurată prin existenţa a două partide puternice,care se succed la conducerea Statelor Unite ale Americii. PartidulDemocrat , ostil marelui capital, militează pentru susţinerea intereselorclasei de mijloc, ale întreprinzătorilor, pentru protejarea categoriilorsociale dezavantajate de schimbările care se produc în economie şi însocietate. Partidul Republican situează pe prim plan intereseleeconomice ale agenţilor economici puternici şi acordă, în modcorespunzător, mai puţină atenţie protecţiei sociale, egalităţii şanselor;

► trecerea treptată de la economia de tip clasic, materială, tangibilă,la economia moderna bazata pe cunostiinte,pe rolul activ si dinamic al acestora.

5

2. Particularităţi ale managementului nord-american

2.1 Tipuri de organizaţii care funcţionează în Statele Unite ale Americii

În Statele Unite ale Americii se întâlnesc, în principal, trei tipuri deorganizaţii, constituite ca urmare a legislaţiei existente în acest domeniu.Fiecare dintre acestea prezintă anumite particularităţi de constituire şi defuncţionare. Detaliez în continuare elementele caracteristice acestor tipuride organizaţii :

► Firma proprietate personală − proprietarship, cea mai simplă formălegală de constituire a unei afaceri, se caracterizează prin faptul că are ununic proprietar, care răspunde pentru toate obligaţiile contractuale ale firmeişi care asigură managementul acesteia. Acest tip de firmă, în care profitulrevine în întregime, după impunere, proprietarului, se întâlneşte, cel maiadesea, în agricultură, în servicii şi în comerţul cu amănuntul. Dimensiuneamică a acestor firme obligă proprietarul la o atenţie deosebită acordatăconcurenţei, ca urmare a slabei puteri competitive a organizaţiei.

Majoritatea copleşitoare a firmelor americane este reprezentată de acestea şi datorită avantajelor evidente pe care le oferă: flexibilitate ridicată, costuri de înfiinţare şi de administrare reduse, apropierea de ceilalţi parteneri de afaceri.

► Firma societară − partnership reprezintă o formă specifică deorganizare prin care două sau mai multe persoane decid să demarezeîmpreună o afacere, în calitate de coproprietari. Aceştia participă înproporţii egale sau diferite atât la obţinerea resurselor necesare, cât şi larepartizarea rezultatelor financiare. Răspunderea în faţa legii este comună,inclusiv cu averea personală. Managementul acestui tip de organizaţie esteasigurat de către toţi proprietarii, ceea ce poate crea probleme în cazulunor decizii greşite. Circa 1% din totalul firmelor americane sunt societare,dimensiunea acestora fiind de regulă mijlocie.

► Corporaţia – reprezintă o entitate legal constituită, complet separată din punct de vedere legislativ de proprietari ca persoane fizice,

6

ceea ce face ca veniturile corporaţiei să fie impozitate separat de celelaltecategorii de venit ale proprietarilor. Concomitent, proprietarii pot vinde saupot cumpăra sub formă de acţiuni cote parte din corporaţie, pe baza unuicontract. Managementul corporaţiei este asigurat de o echipă demanagement aflată sub conducerea unui manager general, pe baza unui contract semnat între cele două părţi. Comitetul director este alcătuit din persoane angajate cu program complet pentru această activitate, dar şi din persoane cu program parţial, care asigură activităţi de consultanţă managerială, juridică şi financiar-contabilă pentru corporaţie. Circa 1% din totalul firmelor americane sunt corporaţii, ele având de regulă dimensiune mare şi foarte mare.

2.2 Opţiuni strategice preferate de proprietarii de firme din Statele Unite ale Americii

Cercetările realizate de către numeroşi cercetători, au evidenţiat faptul că, în ciuda libertăţii depline de acţiune, datorită avantajelor evidente pe care le conferă, cea mai mare parte a firmelor din Statele Unite ale Americii optează pentru una dintre următoarele opţiuni strategice, altfel spus îşi propun să îşi realizeze strategia prin una dintre următoarele modalităţi:

♦ alegerea ca formă de constituire a firmei cu unic proprietar, specificăîntreprinderilor mici şi mijlocii. Avantajele evidente ale acestor organizaţii semenţin, sunt cultivate cu atenţie, ceea ce conduce la permanenta înfiinţarede noi şi noi astfel de firme, în toate domeniile de activitate, cu precădereîn sfera serviciilor, a comerţului cu amănuntul şi în agricultură;

♦ acordarea unui accent deosebit intelectualizării posturilor şi funcţiilorprecum şi informatizării ansamblului de activităţi specifice organizaţiilor. Dela un an la altul, a crescut procentul firmelor în care ponderea personaluluicu pregătire superioară de specialitate a depăşit-o mult numeric pe cea apersonalului cu pregătire medie generală. Această orientare continuăastăzi, ca urmare a profesionalizării managementului, ceea ce face ca unmare număr de manageri să fi urmat cursuri de specialitate în acestdomeniu, ceea ce la completează competenţa profesională iniţială.

Tehnologia informaţională şi din domeniul comunicaţiilor este astăzi folosită pe scară largă în cea mai mare parte a companiilor americane, iarperformanţele acestui sector evoluează mai rapid decât orice alt domeniual cunoaşterii umane. Ca urmare, întreprinzătorii americani de astăzi, ceimai mulţi dintre ei tineri absolvenţi cu studii medii sau superioare, îşi constituie organizaţii care să facă faţă acestor două mari provocări;

7

♦ robotizarea accentuată a activităţilor, mai ales a celor de execuţie.Urmare directă a progresului tehnico-ştiinţific, a creşterii rolului

informaţiilor relevante în procesele decizionale din organizaţii,a preocupărilor pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă, a necesităţii protejării mediului ambiant faţă de o poluare excesivă, organizaţiile mari din Statele Unite ale Americii sunt preocupate să crească rolul şi performanţele roboţilor industriali ca modalitate de creştere a performanţelor economice şi manageriale.Trecerea treptată spre societatea bazată pe cunoştinţe va asiguracontinuarea acestei opţiuni strategice specifică pentru organizaţiileamericane mari.

♦ amplasarea organizaţiilor în zonele adiacente celor rezidenţiale, înafara oraşelor, sau chiar în mediul rural. Avantajele pe care le obţin firmelecare recurg la această opţiune strategică sunt foarte mari: costurile deproducţie sunt mai mici, fiscalitatea de asemenea este mai mică, forţa demuncă este mai ieftină, etica muncii este mult superioară. De acesteavantaje îşi propun să profite firmele bazate pe cunoştinţe sau cele dindomenii industriale de vârf.

2.3 Tipuri de structuri organizatorice folosite în companiile americane

Organizarea structurală a companiilor americane se caracterizează prinformalizare accentuată, în mare măsură un rezultat al particularităţilor pecare la dobândesc dimensiunile culturale prezentate anterior. Ca atare,structurile organizatorice sunt concepute astfel încât să asigure realizareaobiectivelor propuse de proprietari sau de manageri. În consecinţă, încompaniile americane se utilizează, în mod obişnuit, şase tipuri destructuri organizatorice, pe care o sa le prezint în continuare:

♦ structura organizatorică de tip funcţional, caracterizată prin faptul căsubdiviziunile sunt organizate pe funcţiuni, conduse de managerispecializaţi în domeniul respectiv, subordonaţi managerului general saupreşedintelui companiei. Acest tip de structură este frecvent întâlnit înorganizaţii mari sau chiar de mărime medie, în care se realizează un numărredus de produse sau se prestează o gamă limitată de servicii. Figura 1.1prezintă o structură organizatorică de tip funcţional.

8

1.1 Structura organizatorică de tip funcţional

♦ structura organizatorică pe produs impune conceperea uneisubdiviziuni organizatorice distincte pentru fiecare produs realizat saupentru fiecare serviciu prestat. La rândul lor, aceste subdiviziuni seorganizează pe compartimente funcţionale sau operaţionale.Managementul de nivel superior are în subordine directă managerii acestorsubdiviziuni, dar şi alte subdiviziuni centrale care asigură funcţionarea de ansamblu o organizaţiei. Acest tip de structură organizatorică seutilizează frecvent în organizaţii care realizează mai multe produse saufamilii de produse sau care prestează diverse tipuri de servicii, care au opondere însemnată în cifra de afaceri. Figura 1.2 prezintă o structurăorganizatorică pe produs.

9

1.2 Structura organizatorică pe produs

♦ structura organizatorică de tip teritorial reprezintă un mod particular de structurare a activităţilor unei companii utilizând criteriul geografic. Caurmare, se constituie subdiviziuni organizatorice distincte în diverse regiunibine definite din punct de vedere geografic, fiecare dintre acestea fiindconstituită din compartimente funcţionale şi operaţionale. Acest tip destructură organizatorică se utilizează frecvent în organizaţii mari, cuactivitate de comercializare sau în organizaţii prelucrătoare caredesfăşoară activităţi comerciale în diverse zone geografice ale ţării. Figura1.3 prezintă o structură organizatorică de tip teritorial.

1.3 Structura organizatorică de tip teritorial

10

♦ structura organizatorică de tip matriceal este caracteristică firmelor carerealizează în mod frecvent proiecte pentru a dezvolta rezultatele propriiloractivităţi de promovare a progresului tehnic, ştiinţific sau informaţional. Acesttip de structură necesită înfiinţarea de colective de proiect conduse demanageri de proiect, colective care funcţionează în paralel cu structuraclasică a firmei. O parte din salariaţi sunt astfel subordonaţi atât manageruluide proiect, cât şi managerului compartimentului din care fac parte, înstructura formală a organizaţiei (figura 1.4).

1.4 Structura organizatorică de tip matriceal

♦ structura organizatorică tip reţea este o structură dezvoltată recent,fiind caracterizată prin faptul că necesită crearea unei unităţi centrale carederulează numai activităţi de coordonare a altor unităţi specializate îndiferite domenii, pentru care unitatea centrală încercând să asigurearmonizarea intereselor şi a contribuţiilor pentru acoperirea cererii clienţilor.Acest tip de structură, de dimensiune mijlocie, se va impune din ce în cemai mult în lumea afacerilor. Figura 1.5 prezintă o structură organizatoricătip reţea.

11

1.5 Structura organizatorică tip reţea

♦ structura organizatorică de tip familial practicată în cadrul organizaţiilormici şi mijlocii sunt în proprietatea unei familii care asigură realizareaansamblului funcţiilor managementului. Această structură combină în modeficient elemente de natură formală cu elemente de natură informală, înscopul derulării unor activităţi profitabile pentru proprietari (figura 1.6).

1.6 Structura organizatorică de tip familial

12

2.4 Managementul şi resursele umane în companiile americane

În cadrul companiilor de dimensiune mică şi chiar mijlocie, managementul acestora este asigurat, în proporţie mare, de către proprietarii afacerii sau de către unii membri ai familiilor acestora. În schimb, în cadrul companiilor de dimensiune mare şi chiar foarte mare, managementul este asigurat, de regulă, de către un manager angajat de proprietari sau de către o echipă de manageri, de asemenea angajată pentru realizarea unor performanţestabilite de proprietari.Pentru a realiza obiectivele propuse de proprietari, managerii trebuie să exercite concomitent mai multe roluri, care au fost stabilite şi dezvoltate de H. Mintzberg. Acesta a identificat 11 asemenea roluri, pe care le-a grupat în trei domenii: domeniul interpersonal, domeniul informaţional, domeniul decizional.Astfel, din domeniul interpersonal fac parte rolurile de lider al grupului de persoane pe care le conduce în mod direct, de reprezentant al grupului în diverse situaţii, mai ales în relaţia cu proprietarii, de contactor de persoane, în vederea rezolvării obiectivelor grupului formal.

Din domeniul informaţional fac parte rolurile de purtător de cuvânt, demonitor-supraveghetor şi de diseminator-analist de informaţii care sunt emise de grup şi destinate firmei sau partenerilor de afaceri ai acesteia.

Ultima categorie, domeniul decizional grupează rolurile de întreprinzător, adică de decident pentru zona pe care o conduce, de alocator de resurse, în funcţie de diverse criterii obiective, în vederea realizării obiectivelor, de negociator pentru grupul pe care îl conduce din punct de vedere formal, respectiv de expert tehnic şi de rezolvitor de probleme - mânuitor de disfuncţionalităţi.

Managerii companiilor americane sunt printre cei mai bine pregătiţimanageri din toată lumea. Complexitatea problemelor cu care se confruntăîn prezent lumea afacerilor, concurenţa în continuă creştere, globalizareaactivităţilor economice, dar mai ales a celor financiar valutare, cerinţele încontinuă creştere impuse managerilor de către proprietari, au impus cu necesitate angajarea de manageri generali foarte bine pregătiţi atât dinpunct de vedere profesional, cât şi din punct de vedere managerial. S-aconturat astfel ceea ce astăzi este cunoscut sub numele de meserie demanager. Proprietarii marilor companii caută să angajeze pentru acesteposturi salariaţi care au urmat cursuri de tip MBA sau altele asemănătoare,pentru a creşte şansele de creştere a performanţelor propriilor firme. Suntaşadar preferaţi managerii tineri, care au urmat cursurile unor cunoscutecolegii sau universităţi, care sunt foarte motivaţi şi au urmat cursuri demanagement. Aceşti tineri constituie astăzi o componentă distinctă a pieţei

13

muncii din Statele Unite ale Americii. Pentru a determina managerii să realizeze aceste roluri, proprietarii de firme utilizează un complicat sistem motivaţional, menit să asigure o determinare maximă a managerilor pentru realizarea obiectivelor propuse de acţionari. Astfel, veniturile managerilor generali ai companiilor mari americane sunt formate din: salariu, negociat la nivel anual, primele, negociate de asemenea la nivel anual, dividende, cuvenite în raport cu numărul de acţiuni deţinute, sume speciale prevăzute în planurile de stimulare a managerilor, acţiuni acordate în mod gratuit de către proprietari sau asociaţi. Nivelul acestor venituri a fost parţial explicat ca urmare a influenţei mai multor factori, mai mult sau mai puţin conjuncturali. Dintre aceşti factori îi reţinem pe cei care explică cea mai mare parte a nivelului veniturilor managerilor generali şi deci a variaţiilor care se înregistrează între diverse firme în ceea ce priveşte nivelul acestor venituri: mărimea companiei, performanţele economice şi de piaţă ale companiei, intensitatea riscurilor asumate de companie, pe o piaţă concurenţială, vechimea în post a managerului general, amplasarea sediului companiei, performanţele pe termen scurt, mai ales mărimea profitului obţinut de companie.

În ultimele două decenii, atât proprietarii de firme, cât şi managerii generali ai acestora, au construit şi au pus în practică o nouă viziune asupra resurselor umane ale organizaţiilor. Factorul uman a fost reconsiderat în sensul valorizării corespunzătoare a rolului determinant al acestuia în obţinerea performanţelor economice dorite de proprietari şi de manageri. Astfel, factorul uman nu a mai fost considerat o sursă de costuri, ci o resursă valoroasă care poate contribui efectiv la îmbunătăţirea performanţelor, cu condiţia să se construiască şi din punct de vedere organizatoric modalităţi în care salariaţii să se poată exprima în privinţa obiectivelor, dar mai ales a modalităţii prin care acestea pot fi realizate în mod performant.

Apariţia în structura organizatorică formală a postului de manager deresurse umane a consfinţit schimbarea totală de viziune , acesta devenindîn scurt timp unul dintre cei mai importanţi colaboratori ai manageruluigeneral al firmei. În plus, conştientizarea faptului că salariaţii sunt o sursă practic inepuizabilă de idei de inovare şi schimbare organizatorică, implicarea lor în tehnici de management bazate pe stimularea creativităţii au desăvârşitaceastă modificare de viziune asupra rolului şi importanţei resurselorumane în companiile americane.

14

2.5 Relaţia dintre management şi sindicate în companiile americane

Motivarea salariaţilor americani pentru a deveni membri activi de sindicat este determinată de două categorii de factori: economici şi neeconomici.

Din categoria factorilor economici fac parte următorii: posibilitatea creşterii salariilor, garantarea locului de muncă, obţinerea unor beneficiisuplimentare privind pensionarea, îmbunătăţirea condiţiilor de lucru,prelungirea duratei concediilor de odihnă şi în caz de îmbolnăvireprofesională, concurenţa imigranţilor pentru un număr de locuri de muncăîn continuă descreştere numerică, plata asigurărilor pentru sănătate.

Din categoria factorilor neeconomici fac parte: protejarea salariaţilor faţă de posibilele abuzuri ale managerilor sau proprietarilor, reprezentareaacestora în procesele decizionale care îi privesc, asigurarea unei posibilităţiefective, formale şi legale de comunicare cu managementul de nivelsuperior, nevoia firească de identificare cu un grup cultural.

Cu toate acestea, procentul salariaţilor cuprinşi în forme de sindicalizare s-a diminuat în mod constant şi în Statele Unite ale Americii, chiar dacă rămâne şi astăzi unul dintre cele mai ridicate din lume, de circa 45%.

Scăderea interesului salariaţilor pentru sindicate a fost determinat de mai mulţi factori, dintre care îi reţinem pe următorii, consideraţi ca esenţiali:creşterea numărului de imigranţi din toată lumea, sosiţi în Statele Unite aleAmericii pentru a câştiga cu orice preţ banii pe care nu-i puteau obţine înţara de origine şi care nu sunt deloc interesaţi de sindicate, care de fapt nicinu-i pot susţine; influenţele de natură politică din ce în ce mai evidente însindicatele puternice, reducerea continuă rolului şi a ponderii munciimanuale şi creşterea rolului şi a ponderii muncii automatizate, robotizate,informatizate în multe ramuri ale economiei americane.

În Statele Unite ale Americii funcţionează cele mai puternice sindicate din lume, ca urmare a faptului că acestea sunt constituite pe criteriulapartenenţei la un domeniu, o ramură sau o subramură de activitate, înmod separat pentru muncitori, respectiv celelalte categorii de salariaţi,precum şi datorită numărului foarte mare de membri.

Relaţiile dintre management şi sindicate au un pronunţat caracter adversial, iar negocierile au rolul de a asigura compromisul necesar funcţionării organizaţiilor pe care sindicatele reunite într-o ramură, subramură sau domeniu le reprezintă. Aceste negocieri se desfăşoară mai întâi la nivel de

15

ramură subramură sau domeniu, între conducerea sindicatului şi reprezentanţi ai managementului organizaţiilor implicate, pentru stabilireaunor principii generale, iar apoi se desfăşoară la nivelul fiecărei organizaţii,între conducerea locală a sindicatului şi managementul de nivel superior alcompaniei respective, pentru a se detalia şi particulariza principiile stabilitela primul nivel al negocierii. Se acordă atenţie deosebită condiţiilor de lucruşi nivelului unora dintre componentele sistemului de salarizare, precumsalariile, primele, sporurile.

În cazul eşuării negocierilor, sindicatele recurg la grevă, adesea pe termen lung, pentru a susţine interesele propriilor membri. Grevele pot fi de lungă durată, graţie fondurilor importante de care dispun sindicatele şi care sunt alocate sindicaliştilor care pe durata grevei nu primesc salariul şi nicicelelalte drepturi negociate anterior declanşării conflictului colectiv demuncă.

În concluzie, relaţiile dintre management şi sindicate reprezintă unpunct slab pentru managementul american. Conflictele influenţează înmod negativ rezultatele companiilor, ceea ce are un efect previzibil şi petermen lung.

16

3. Perspective ale managementului american

3.1 Perspective previzibile pentru managementul american

Cu toate că managementul american este deosebit de performant din punct de vedere economic, evoluţiile recente de natură politică, socială şiculturală obligă atât proprietarii de companii, cât şi managerii acestora săvalorizeze unele tendinţe pozitive care se manifestă şi să reducă impactulunor tendinţe negative. Evidenţiez în continuare câteva dintre cele maiimportante perspective previzibile pentru managementul american în aniicare urmează:

♦ Creşterea dimensiunii sociale a afacerilor, ca urmare a conştientizăriifaptului că organizaţia trebuie să servească societatea. Producţia şiconsumul nu mai sunt singurele criterii de succes, acestora adăugându-sealtele precum starea fizică, psihică şi intelectuală a salariaţilor.

♦ Tendinţa spre asigurarea unei armonii pe termen lung între mediulambiant şi lumea afacerilor, urmare firească a precedentei perspective,manifestată sub forma responsabilizării organizaţiilor faţă de mediul naturalîn care funcţionează şi ale cărui resurse, adesea neregenerabile le folosescpână la epuizarea acestora. Se conturează tot mai mult ideea cădezvoltarea economică, în general, dar şi dezvoltarea organizaţiilor înspecial sunt direct dependente de măsura în care aceste organizaţiiprotejează resursele, previn poluarea excesivă, realizează produseecologice, gândesc o dezvoltare durabilă, protejează mediul în ansamblu şica atare societatea în ansamblu.

♦ Creşterea rolului eticii în lumea afacerilor şi în managementulorganizaţiilor, în ciuda numeroaselor cazuri de corupţie, a concurenţeineloiale, a caracterului monopolist al unor afaceri sau organizaţii. Au fostpropuse coduri etice în afaceri, multe dintre acestea chiar sub formamisiunii propuse de către managementul de nivel superior, prin intermediulstrategiei organizaţiilor.

♦ Dezvoltarea puternică a managementului participativ, ca urmare acreşterii ponderii celor care consideră că este necesar ca salariaţii să seimplice în activitatea organizaţiilor lor, în mod continuu. Exemplele desucces ale unor organizaţii care au utilizat elemente manageriale de naturăsă stimuleze participarea salariaţilor la stabilirea şi la realizarea obiectivelor

17

firmei au început să fie preluate de multe alte organizaţii. Pentru reuşitaacestor iniţiative, au fost create condiţii pentru apariţia unui climatorganizaţional adecvat, a unei culturi organizaţionale complexe, a unorrelaţii de prietenie între salariaţi sau între aceştia şi manageri.

♦ Integrarea unor elemente informaţionale şi decizionale în cadrulproceselor de coordonare-comunicare a fost generată de una dintre cele maispecifice trăsături manageriale americane, anume separarea pronunţată întreactivităţile de management şi cele de execuţie. Ca urmare, s-a redusponderea informaţiilor care circulă selectiv şi continuă să crească gradul deinformatizare al managementului. Practicarea managementului participativnecesită accesul salariaţilor la informaţiile relevante, iar munca în echipă aadus şi alte avantaje precum identificarea celor mai bune soluţii organizatorice, variante decizionale pentru problemele de natură strategico-tactică.

3.2 Perspectivele incadrarii culturii americane in abordarea lui Hofstede

Conform studiului efectuat de Hofstede, SUA poate fi incadrata sau pozitionata intre cele doua extreme ale fiecarei dimensiuni culturale identificate de autor:

D1 Distanta fata de putere (de la mica -0; la mare - 100)

In studiul efectuat de Hofstede, pentru toate dimensiunile luate in analiza este vorba de o ierarhizare intre tari si nu valoarea absoluta, deci este vorba de masurarea unor diferente relative intre tari. In ceea ce priveste dimensiunea D1 tari precum Japonia sau Italia, Canada, Austria sau Australia au realizat punctaje apropiate de SUA; la un pol opus se situeaza tari ca Franta sau Spania sau cele Latino-Americane care se apropie de punctajul maxim.

In cazul culturii americane, interpretarea pozitiei ocupate pe D1 arata ca salariatii americani colaboreaza relativ bine cu sefii lor, ca ei nu se tem sa exprime un dezacord, ca in mod obisnuit managerii se consulta cu subordonatii; se poate concluziona ca in relatiile de afaceri, in managementul zilnic al institutiilor din SUA se reflecta permanent libertatile individuale si o

18

anume independenta in gandire obtinuta de persoana inca din familie si la scoala. De asemenea se poate considera ca in organizatiile de afaceri din SUA se constata un grad mediu de centralizare a deciziei.

D2 Colectivism fata de individualism

Cu privire la aceasta dimensiune culturala, studiul lui Hofstede arata ca individulismul este o trasatura esentiala a societatii americane, el se afla la baza competitiei dure intre persoane, a pragmatismului, a orientarii pe termen scurt pentru rezultate maxime; alte tari precum Australia, Marea Britanie, Canada, Olanda, Noua Zeelanda etc. realizeaza un punctaj apropiat de cultura americana; la polul opus se situeaza Coreea de Sud, Taiwan sau Venezuela; Japonia ocupa o pozitie medie de 46 de puncte. Individualismul accentuat al culturii americane, orinetarea catre sine, particula „eu” sunt aspecte usor vizibile in afaceri sau la contactul cu aceasta cultura.

D3 Feminitate fata de Masculinitate

Cu privire la aceasta dimensiune studiul lui Hofstede localizeaza SUA inspre zona mediana a intervalului in care mai regasim tari precum Australia, Noua Zeelanda, Hong Kong, India sau Germania si Africa de Sud; punctajul maxim este obtinut de Japonia in care lumea afacerilor este controlata aproape complet de barbati; la poul opus se situeaza tari precum Olanda, Norvegia sau Suedia in care femeile se regasesc in toate pozitiile de management din cadrul companiilor si/sau in pozitii politice si sociale. Asadar, societatea americana este moderat echilibrata intre masculin si feminin, ofera sanse egale de afirmare si succes ambelor sexe.

19

D4 Evitarea incertitudinii (de la cea mai redusa evitare – 0; la cea mai puternica/intensa evitare - 100)

In ceea ce priveste dimensiunea D4, studiul lui Hofstede situeaza SUA inspre zona mediana a intervalului, zona in care mai regasim tari precum Norvegia, Canada, India sau Marea Britanie; intrucat evitarea incertitudinii nu inseamna acelasi lucru cu evitarea riscului, rezulta ca salariatii americani prefera sa se astepte la situatii clare, sa-si asume riscuri care pot fi cuantificate, sa se implice in proiecte de inovare sau de cautare a noului.

D5 Orientarea pe termen scurt/lung

Aceasta dimensiune este mai putin vizibila in cultura americana iar pozitia globala a SUA este moderata. Prin identificarea acestei dimensiuni D5, Hofstede explica pertinent cateva diferente intre gandirea orientala si cea occidentala, reliefand faptul ca unele valori confucianiste explica partial cresterea economica a Japoniei si a noilor tari industralizate din Asia de Sud-Est; dimensiunea D5 este mai putin relevanta pentru contextual cultural din SUA sau alte tari europene.

20

Concluzii,opinii,solutii

Economia americana a fost si a ramas prin definitie o economie bazata pe firma sau intreprinderea privata; chiar atunci cand intervine si influenteaza afacerile, statul fie el cel federal, statal sau local,respecta cu sfintenie proprietatea privata si prosperitatea generata de competitie intre indivizi si firme. Teoretic, fiecare organizatie este motivata sau are drept obiectiv fundamental vizat obtinerea de profit. Mai ales dupa 1950, obiectivul fundamental vizat de firme a devenit piata si clientii, profitul fiind privit ca o consecinta a ramanerii in afaceri; totusi, top managementul firmelor americane este pragmatic si priveste profitul ca singur criteriu de alocare a resurselor.

Consider ca SUA reprezinta una dintre cele mai eterogene societati din lume, societate bazata pe individualism si competitie, societate in care coexista diverse sisteme: bunastare si saracie, castig sau pierdere, solutii rapide la o problema sau lipsa unei solutii. Pentru americanul obisnuit exista „da sau nu” si mai rar nuanta „de poate” intre extreme a valorilor culturale ale lumii de afaceri.

Doresc sa mentionez faptul ca si administratia publica americana se implica in afaceri in unele domenii si, deci, se raporteaza la piata si competitie. Apare o dubla ipostaza a implicarii statului in economie:

a) in calitate de consumator, prin achizitii publice uriase pe care le efectueaza an de an si care se indreapta prioritar spre companii private autohtone; in aceasta categorie includem si fondurile anuale alocate pentru industria militara;b) in calitate de decident in unele activitati economice cum ar fi:– guvernul federal: in industria apararii, exploatarea spatiului cosmic, productia de energie, infrastructura de transport’;– guvernul statelor din federatie: invatamant, sanatate, protectia consumatorului, administratia locala;– administratia locala: energie, apa, utilitati, transport public etc.– de asemenea, statul/administratia influenta afacerile prin diverse reglementari de protectia mediului ambiant, protectia consumatorilor, sanatatea publica.

21