teste licenta medicina 2016

8/17/2019 Teste licenta Medicina 2016

1/146

MEDICINA- propuneri intrebari -

Tema nr. 1Bronhopneupatia obstructiva cronica

Bibliografie asociata temei: Compendiu vol I 1-24

Disfunctia obstructiva cronica ireversibilaapare in urmatoarele afectiuni:astmul bronsicsarcoidoza

1

A.

pneumonie bacterianafibroza chisticaBPOC

B. C. D. E.(pag. 2)

Bronsita cronica se defineste prin:tuse si expectoratie prezente cel putin trei luni pean, doi ani consecutivprogresivitatea sindromului obstructiv(evidentiata prin scaderea VEMS)

2 A.

sindrom obstructiv bronsic reversibil spontan sauprin terapiehipersecretie cronicatabagismul reprezinta factorul de risc cel maiimportant

B.

C.

D. E.

(pag. 1-2)

Un substrat inflamator asemanator BPOC ausi urmatoarele afectiuni:diabetul zaharat de tip 1osteoporoza

3

A.

aterosclerozahepatita acutaneuropatia diabetica

B. C. D. E.(pag. 2)

La un pacient cu BPOC, aparitia dispneei se

asociaza cu:functie ventilatorie restrictivatuse si expectoratie

4

A.

disfunctie ventilatorie obstructivaprognostic mai prostinstalarea cordului pulmonar cronic

B. C. D. E.(pag. 8)

Conform ghidului GOLD, urmatoarele scorurisunt considerate semnificative pentru BPOC:scorul CAT peste 40 punctescorul CAT de 10 puncte

5

A.

scorul mMRC peste 10 punctescorul m MRC de 2 punctescorul m MRC de 0 puncte

B. C. D. E.

(pag. 9)Simptomele sindromului de apnee in somnsunt:episoade de apneesforait nocturn

6

A.

somnolenta diurnaexpectoratietulburari de memorie

B. C. D. E.(pag. 9)

Examenul obiectiv la pacientul cu BPOCdeceleaza:largirea diametrului toracic transversalinspir fortat

7

A.

expir prelungithipersonoritate pulmonara difuzaraluri bronsice ronflante si uneori sibilante

B. C. D. E.(pag. 10)

Semnele fizice de severitate in BPOC sunt:

raluri bronsice ronflante si sibilanteflapping tremor

8

A.

somnolentafrecventa respiratorie peste 25/minutalura ventriculara peste 100/min

B. C. D. E.(pag. 10)

Diagnosticul diferential al BPOC se face cuurmatoarele afectiuni:fibroza chistica

bronsiectaziile

9

A.

sindromul posttuberculossinuzita cronica alergicaastmul bronsic

B. C. D. E.(pag. 10-11)

Pag. 1 din 146


2/146

Suspiciunea de BPOC se emite pe baza:simptomelor clinice (tuse, expectoratie, dispneecronica)contextului clinic (tabagism de minim 20pachete/an)

10 A.

spirometrieiexamenului de sputaradiografiei pulmonare

B.

C. D. E.(pag. 10)

Urmatoarele elemente clinice sustinsuspiciunea unui diagnostic de BPOC:tusea cu expectoratiedispneea acuta

11

A.

tabagismul de minim 20 pachete/antusea nocturna ce trezeste bolnavul din somndispneea cronica

B. C. D. E.(pag. 10)

Pletismografia corporeala masoara:capacitatea vitala (CV)capacitate reziduala (CR)

12 A.

Volumul rezidual (VR)Volum expirator maxim pe secunda (VEMS)Capacitate pulmonara reziduala (CPT)

B. C. D. E.(pag. 12)

Grupa C de risc dupa clasificarea GOLD aBPOC include urmatoarele elemente:Simptome redusestadiul III de obstructie dupa VEMS

13

A.

CAT < 10MMRC > 20-1 exacerbari pe an

B. C. D. E.(pag. 14)

Efectele secundare cele mai comune aleteofilinei sunt:greata si varsaturilesomnolenta

14

A.

insomniaaritmiiletremorul extremitatilor

B. C. D. E.(pag. 17)

Cele mai importante comorbiditati ale BPOCsunt:hipertensiunea arterialaulcerul duodenal

15

A.

diabetul zaharatcasexiaCancerul bronhopulmonar

B. C. D. E.

(pag. 14)Factorul cel mai important implicat inetiologia BPOC este:predispozitia geneticainfectia respiratorie repetata

16

A.

fumatulexpunerea la radiatiiinfectia bacilara

B. C. D. E.

*

(pag. 2)

Principalele simptome si semne intalnite inBPOC sunt:febra, frison, tusedispnee inspiratorie si tuse

17

A.

tuse cronica productiva si dispnee de efforttuse nocturna si dispnee inspiratorietuse cu expectoratie si febra

B. C. D. E.

*

(pag. 8)

Simptomul cel mai caracteristic pentru

pacientii cu BPOC este:tuseaexpectoratia

18

A.

febradispneeaastenia

B. C. D. E.

*

(pag. 8)

Pentru cuantificarea somnolentei diurne sefoloseste:

VEMSscorul CAT

19

A.

chestionarul Epworthghidul GOLDscorul mMRC

B. C. D. E.

*

(pag. 9)

Pag. 2 din 146


3/146

Pentru confirmarea diagnosticului de BPOCse foloseste:examenul clinic obiectivmasurarea VEMS dupa administrarea unuibronhodilatator

20

A.

calcularea scorului CATdeterminarea raportului VEMS/CVF, dupaadministrarea unui bronhodilatatordeterminarea CVF, dupa administrarea unuibronhodilatator

B.

C. D.

E.

*

(pag. 10)

Confirmarea diagnosticului de BPOCpresupune ca etapa obligatorie:identificarea sindromului bronsitic cronicagravarea dispneei la effort

21

A.

agravarea dispneei dupa infectiile respiratoriicalcularea indicelui Tiffeneau

efectuarea spirometriei cu administrarea a patrupuff-uri de salbutamol.

B. C. D.

E.

*

(pag. 10)

Cel mai utilizat parametru spirometric deidentificare a sindromului obstructiv bronsiceste:capacitatea vitalaindicele Tiffeneau

22

A.

VEMSVEMS/CVcurba flux/volum

B. C. D. E.

*

(pag. 11)

Diagnosticul pozitiv de BPOC este confirmatprin:lipsa ireversibilitatii VEMSdisfunctia ventilatorie obstructiva este reversibiladupa administrarea unui bronhodilatator

23

A.

disfunctia ventilatorie obstructiva persista si dupaadministrarea unui bronhodilatatorreversibiliatatea la beta-2-mimetice cu efectrapid prezice un raspuns mai bunvaloarea normala a VEMS-ului

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 11)

Pletismografia corporeala obiectiveaza:reversibilitatea VEMS-uluisindromul obstructiv bronsic

24 A.

sindromul de hiperinflatie pulmonaraabsenta insuficientei respiratoriiseveritatea BPOC.

B. C. D. E.

*

(pag. 12)

Urmarirea in timp a valorilor VEMS la unbolnav cu BPOC indica:gradul obstructiei bronsiceviteza de deteriorare functionala

25

A.

iminenta instalarii insuficientei respiratoriiinstalarea emfizemului pulmonarnecesitatea introducerii corticoterapiei

B. C. D. E.

*

(pag. 12)Emfizemul pulmonar panlobular estecaracterizat radiologic prin:hipertransparenta pulmonara unilateralaaspect neomogen de zone hiperclare, avasculare

26

A.

hiluri pulmonare de aspect normaldistructie omogena a parenchimului pulmonaraspect omogen al parenchimului pulmonar

B. C. D. E.

*

(pag. 12)

Exacerbarile la un bolnav cu BPOC suntconsiderate frecvente atunci cand:sunt peste 2 exacerbari/ansunt mai mult de 3 exacerbari/luna

27

A.

sunt cel putin 2 exacerbari/ansunt mai mult de 5-6 exacerbari/lunadepasesc 2 exacerbari/an.

B. C. D. E.

*

(pag. 14)

Un pacient cu BPOC care prezinta VEMS

40%, corespunzator stadiului 3, care are 3exacerbari/an, CAT


4/146

Tratamentul cu corticoid inhalator lapacientul cu BPOC trebuie sa respecteurmatorul principiu:se administreaza doar in exacerbarise recomanda la pacienti cu obstructie usoara,VEMS peste 50%

30

A.

se recomanda la pacientii cu exacerbarifrecvente (≥2/an)

nu se asociaza cu BADLAnu se asociaza cu teofilina retard

B.

C.

D. E.

*

(pag. 18)

Tema nr. 2 Pneumoniile


Pneumonia nosocomiala se caracterizeaza

prin:Apare la o persoana spitalizata pentru o altaboalaDebuteaza la mai mult de 72 de ore dupamomentul internarii

1

A.

Debuteaza la mai putin de 72 de ore dupamomentul internariiSurvine la pacienti care nu au fost spitalizati cu14 zile inainte de debutEtiologia probabila se raporteaza la varstapacientului

B.

C.

D.

E.

(pag. 25)

In etiologia pneumoniei comunitare suntincriminati urmatorii germeni:Streptococul pneumoniaeMycoplasma pneumonia

2

A.

Chlamydia pneumoniaProteusPiocianic

B. C. D. E.(pag. 26)

Pneumonia tipica se caracterizeaza prin:Debut rapid (brutal).Sputa mucoasa.

3 A.

Debut progresiv, cu un prodrom de cateva zilede infectie de cai respiratorii superioare.Frison unic, solemnDurere pleuritica.

B. C.

D. E.(pag. 29)

Examenul aparatului respirator in sindromultipic de condensare pulmonara releva:Limitarea unilaterala a amplitudinii miscariilorrespiratoriiO zona de matitate.

4

A.

Amplificarea transmiterii vibratiilor vocaleSuflu tubar patologic

Raluri subcrepitante.

B. C. D.

E.(pag. 30)

Care sunt criteriile clinice pe baza carora sestabileste spitalizarea unui pacient cupneumonie?TA sistolica < 90 mmHg sau TA diastolica≤ 60mmHgTA sistolica > 90 mmHg si TA diastolica≥ 60mmHg

5

A.

Varsta peste 65 de ani

Frecventa respiratorieUrea sanguina

B.

C.

D. E.(pag. 31)

Tratamentul unei pneumonii in spitalpresupune:Ca antibiotic se recomanda administrare deAmoxicilinaDe cele mai multe ori se administreaza antibioticdupa efectuarea antibiogramei

6

A.

Recoltarea a cel putin doua hemoculturi

Este de cele mai multe ori empiricSe administreaza initial oral.

B.

C.

D. E.(pag. 33)

Tratamentul unei pneumonii cuPseudomonas aeroginosa presupuneadministrarea unei asocieri de:Minimum 3 antibiotice cu actiune eficientaantipiocianicaMinimum 2 antibiotice cu actiune eficientaantipiocianica.

7

A.

Ciproflocaxina + Betalactamina antipiocianica siantipneumococica.Macrolida + betalactamina antipneumococica siantipiocianica+aminoglicozidaEste contraindicata asocierea.

B.

C.

D.

E.(pag. 34)

Pag. 4 din 146


5/146

O evolutie nefavorabila a unei pneumoniiridica urmatoarele suspiciuni:Terapie ineficienta (germen constitutionalrezistent).Prezenta unei alte afectiuni (diagnostic eronat).

8

A.

O boala subiacentaCaracterul empiric al tratamentului initial.

Pleurezie parapneumonica sau empiem.

B. C. D.

E.(pag. 34)

In evolutia initiala (primele 3-5 zile) a uneipneumonii vor fi urmarite:Starea generala.Tensiunea arteriala, alura ventriculara.

9

A.

Starea de constientaTemperatura.Frecventa respiratorie.

B. C. D. E.(pag. 35)

Factorii de risc pentru o rezolutie intarziata aunei pneumonii sunt:Varsta inaintataBPOC

10

A.

Diabet zaharatAfectare unilobularaAstm bronsic

B. C. D. E.(pag. 35)

Pneumonia comunitara se caracterizeazaprin:Debuteaza la mai mult de 72 de ore dupamomentul internarii.Debuteza in primele 48 de ore dupa momentulspitalizarii.

11 A.

Survine la pacienti care au fost spitalizati inaintede debutul pneumoniei.Apare la o persoana spitalizata pentru alta boala.Este dobandita intraspitalicesc.

B.

C.

D. E.

*

(pag. 25)

Forma franca a pneumoniei comunitare secaracterizeaza prin:Febra, frison.Evolutie progresiva

12

A.

Etiologia presupune germeni intracelulari.Cefalee, mialgii.Radiologic - opacitate heterogenanesistematizata de tip interstitial, hilio-bazal.

B. C. D. E.

*

(pag. 27)

Care dintre urmatorii factori de risc nuinfluenteaza agravarea unei pneumonii?Varsta sub 65 de ani.Varsta peste 65 de ani.

13

A.

Cancer asociat.Durerea toracica.Alterarea functiilor mentale.

B. C. D. E.

*

(pag. 27-28)Pneumonia tipica se caracterizeaza prin:Tuse seaca, cefalee, artralgii.Tulburari digestive.

14 A.

Condensare “lobara” clinic si radiologic.Debut lent, progresiv, cu un prodrom de catevazile.Radiologic apare infiltrat interstitial.

B. C. D.

E.

*

(pag. 29)

Care dintre urmatorii germeni producpneumonia atipica?Pneumococ.Proteus.

15

A.

Haemophilus influenza.Mycoplasma pneumonia.Klebsiella.

B. C. D. E.

*

(pag. 30)

Care este antibioticul oral de electie pentru

tratamentul ambulator al pneumonieipneumococice?Claritromicina.Ciprofloxacina.

16

A.

Amoxicilina.Ampicilina.Gentamicina.

B. C. D. E.

*

(pag. 32)

Care este durata tratamentului pentrupneumonia pneumococica?7-10 zile14-21 de zile.

17

A.

21 de zile.7 zile.minimum 4 saptamani.

B. C. D. E.

*

(pag. 33)

Pag. 5 din 146


6/146

Care este durata tratamentului pentrupneumonia cu Legionella?6 saptamani.7 zile.

18

A.

minimum 4 saptamani.21 de zile.10 zile.

B. C. D. E.

*

(pag. 33)Care este durata tratamentului uneipneumonii abcedate?21 de zile.minimum 2 saptamani.

19

A.

minimum 4 saptamani.10-14 zile.7-10 zile.

B. C. D. E.

*

(pag. 33)

La ce interval de timp se recomandaradiografie pulmonara de control intr-opneumonie?1 saptamana.4 saptamani.

20

A.

10 zile.6 saptamani.peste 6 saptamani.

B. C. D. E.

*

(pag. 35)

Tema nr. 3 Astmul bronsic


Diagnosticul diferenţial al astmului bronsicpoate include:disfuncţ ia de coardă vocalăBPOC - ul

1

A.

obstrucţ ia de căi aeriene mari prin corpi stră iniangina pectoralabronsiectaziile

B. C. D. E.(pag. 46)

Diagnosticul de astm bronsic se stabilesteprin:prin anamneza: episoade recidivante dewheezing, tuse, dispneeistoric de atopie personala sau familiala

2

A.

prezenţ a sindromului obstructiv reversibil încontextul suspiciunii clinice de astmagravarea simptomelor in prezenta unor alergeniabsenta simptomelor in momentul examenuluiexclude diagnosticul de astm

B. C.

D. E.

(pag. 42)

Alegeti afirmatiile adevarate despre astmulbronsic:Hiperreactivitatea bronsica este specificaastmuluiModificarea funcţ ională caracteristica astmuluieste sindromul obstructiv reversibil

3

A.

In obstructiile moderate sau severe se asociază hiperinflatiaAstmul cu debut tardiv este mai frecvent labarbat, in jurul varstei de 25 de aniEste o boala heterogena caracterizata prininflamatie cronica a cailor aeriene în careparticipa numeroase tipuri de celule

B.

C.

D.

E.

(pag. 42)

Diagnosticul de astm se stabileste cel maiadesea prin:examen clinic

bronhoscopie

4

A.

testarea spirometrica a functiei pulmonaregazometriepletismografie

B. C. D. E.(pag. 43)

Referitor la β2-agonistii de lungă durata(BADLA) urmatoarele afirmatii sunt adevarateacţ iunea se instaleaza rapid (5-15 min)nu se utilizează în criza de bronchospasm

5

A.

efectul bronhodilatator durează 4-6 oreefectele lor secundare nedorite sunt: gust„metalic”, retenţ ie urinară , constipaţ ieacţ iunea se instalează lent, (15-30 min)

B.

C. D.

E.(pag. 47)

Astmul bronsic controlat la adult secaracterizeaza prin:Simptome diurne≤ 2 ocazii/saptamanaSimptome diurne≥ 2 ocazii/saptamana

6

A.

Simptome nocturne absenteVEMS < 80% din valoarea predictivaExacerbări absente

B. C. D. E.(pag. 45)

Pag. 6 din 146


7/146

Tratamentul astmului bronsic moderatpresupune:Medicatie de salvare reprezentata deβ2-agoniş tii de scurta durata (BADSA)Medicatie de control reprezentata decorticosteroizi inhalatori in doză mică plus anti-leukotriene

7

A.

Medicatie de salvare reprezentata deβ2-

agoniş tii de lungă durată (BADLA)Medicatie de control reprezentata decorticosteroizi oraliAnti-IgE

B.

C.

D.

E.(pag. 45)

Referitor la patogenia si fiziopatologiaastmului bronsic urmatoarele afirmatii suntadevarateelementul central în astm este limitarea fluxuluide aer în caile aeriene;

inflamatia acuta a că ilor aeriene este un elementesential al patogeniei;

8

A.

marca imunologica a astmului alergic esteproductia deficitara de citokine tip Th2;IgE specific secretate sunt citofileş i se leaga dereceptorii care se gasesc, în special, pesuprafata mastocitelorş i a bazofilelor;reactia alergica de tip imediat apare în catevaminute de la contactul cu alergenulş i dureazaaproximativ 30 minute.

B. C.

D.

E.

(pag. 40)

Alegeti afirmatiile adevarate despre astmulbronsic:alergenii de interior, cel mai frecvent implicati,sunt polenurile si fungiise caracterizeaza prin episoade recurente de:wheezing, dispnee, constrictie toracicaş i tuse

9

A.

reactia alergica tardiva se produce la 6-9 orede la provocarea alergenicătransferul gazos prin membrana alveolocapilaraeste în mod caracteristic modificat în astmobstructia din astmul bronsic se caracterizeazaprin reversibilitate

B.

C.

D.

E.

(pag. 41)

Alegeti afirmatiile adevarate despreclasificarea astmului in functie de severitate:Treapta 4 prezinta simptome nocturne de 2 oripe lunaTreapta 2 se caracterizeaza prin VEMS≥80%din prezis

10

A.

Treapta 1 se caracterizeaza prin variabilitateaPEF


8/146

Examenul fizic in astmul bronsic pune inevidenta:semnele clinice de obstructie bronsicaexpir prelungit si intotdeauna raluri subcrepitante

15

A.

examenul fizic normal exclude astmultorace cu diametru anteroposterior marit, cuaccentuarea murmurului vezicular în obstrucţ iileseverenici una din afirmatiile de mai sus

B. C. D.

E.

*

(pag. 43)

Care dintre urmă toarele manifestari clinicese intalnesc la examenul obiectiv la pacientulcu astm bronsic:raluri sibilante si expir prelungitraluri crepitante

16

A.

raluri subcrepitantetorace cu diametre anteroposteriorş i lateral

diminuatehiperinflatie cu accentuarea murmurului vezicular în obstructiile severe

B. C. D.

E.

*

(pag. 43)

Testarea spirometric ă a funcţiei pulmonarein astmul bronsic releva:sindromul restrictiv definit prin VEMS scăzutsindromul obstructiv reversibil

17

A.

sindromul obstructiv definit prin VEMS crescutş iindice Tiffeneau scăzut, sub 90%

reversibilitatea obstrucţ iei poate fi demonstrată prin creş terea VEMS cu peste 10% (ş i minim100 ml) după administrarea inhalatorie a 600 mgsalbutamol inhalatorprezenţ a sindromului obstructiv reversibil încontextul suspiciunii clinice de astm nu estesuficient pentru diagnosticul de astm

B. C.

D.

E.

*

(pag. 43)

Urmatoarea afirmatie despre clasificareaastmului în functie de severitate esteadevarata :

Treapta1 presupune prezenta simptomelor maides de 2 ori pe saptamana;Treapta1 presupune prezenta simptomelormai des de 3 ori pe saptamana;

18

A.

Treapta 2 presupune prezenta simptomelor odata pe saptamana;Treapta 3 presupune simptome zilnice;Treapta 4 presupune exacerbari scurte.

B.

C.

D. E.

*

(pag. 45)

Care dintre urmă toarele afirmaţii esteadevărată în legă tură cu tratamentulastmului bronsic:Treapta 1 necesita corticosteroizi inhalatori indoza micaTreapta 2 necesita corticosteroizi orali

19

A.

Treapta 3 presupune doar administrareamedicatiei de salvare

Treapta 4 necesita administrarea decorticosteroizi inhalatori in doză medie inasociere cu BADLATreapta 1 necesita medicatie de control

B. C.

D.

E.

*

(pag. 47)

Medicatia de control administrata in astmulbronsic este reprezentata de:amoxicilinaizoniazida

20

A.

β2-agoniş tii cu durată scurtă de acţ iuneaspirinacorticosteroizi inhalatori siβ2-agoniş tii cu durată lungă de acţ iune

B. C. D. E.

*

(pag. 47)

Tema nr. 4 Cancerele bronhopulmonare


Fumatul ca factor de risc in cancerulbronhopulmonar (CBP):Reprezinta principalul factor de risc pentruaparitia CBPReprezinta principalul factor de risc pentruaparitia CBP

1

A.

Numai unele subtipuri de CBP sunt asociatefumatuluiToate tipurile de consum de tutun determinacresterea riscului de CBPTigaretele reprezinta principala modalitate deconsum al tutunului

B.

C.

D.

E.

(pag. 48-49)

Urmatorii sunt factori de risc pentru cancerulbronhopulmonarFumatulFactorii genetici

2

A.

AlimentatiaAstmul bronsicToate variantele sunt corecte

B. C. D. E.

(pag. 48-49)

Pag. 8 din 146


9/146

Printre formele histologice majore deneoplazii bronhopulmonare se afla:Carcinoamele epidermoideCarcinoamele adenoscuamoase

3

A.

Carcinoamele cu celule miciCarcinoamele cu celule intermediareCarcinoamele cu celule mari

B. C. D. E.

(pag. 50)Printre efectele secundare alechimioterapicelor in tratamentul canceruluibronhopulmonar se regasesc:Greata, varsaturileTrombocitoza

4

A.

NeurotoxicitateSupresia medularaCardiotoxicitatea

B. C. D. E.(pag. 63-64)

Printre tumorile limfoproliferative dinclasificarea OMS 2004 a tumorilor pulmonarese numara:Limfom difuz cu celule mari de tip BCarcinoamele adenoscuamoase

5

A.

Granulomatoza limfomatoidaHistiocitoza langerhansianaMelanoamele

B. C. D. E.(pag. 52)

Nodulii pulmonari unici pot fi impartiti in maimulte categorii, printre care:Noduli soliziNoduli centrali

6

A.

Noduli partial soliziNoduli perifericiNoduli non solizi

B. C. D. E.(pag. 56)

Sunt incluse in parametrul T2 pentrustadializarea cancerului bronhopulmonar:Tumora de 3 cm sau mai mica in diametrulmaximTumora cu diametrul maxim mai mare de 7 cm

7

A.

Tumora cu diametrul maxim intre 3 si 5 cmTumora cu diametrul maxim intre 5 si 7 cmTumora cu invazia bronhiei primitive la mai putinde 2 cm de bifurcatia traheala

B. C. D. E.

(pag. 57)

Sunt incluse in parametrul T4 pentrustadializarea cancerului bronhopulmonar:Tumora de 2 cm cu invazia marilor vase dinmediastinTumora de 2 cm cu noduli tumorali sateliti inacelasi lob pulmonar

8

A.

Tumora de 2 cm cu noduli tumorali sateliti incelalalt plaman

Tumora de 2 cm cu noduli tumorali sateliti in altlob al aceluiasi plamanTumora cu invazia carenei

B.

C.

D.

E.(pag. 58)

Sunt incluse in parametrul N1 pentrustadializarea cancerului bronhopulmonarMetastaze in ganglionii hilari contralateraliFara evidenta metastazelor in ganglionii regionali

9

A.

Metastaze in ganglionii subcarinariMetastaze in ganglionii peribronsici ipsilateraliMetastaze in ganglionii hilari ipsilaterali (inclusivprin extensie directa)

B. C. D. E.

(pag. 58)

Stadiul IIIB in stadializarea canceruluibronhopulmonar poate contine urmatoarelecombinatii de parametri:T3N3M0T4N2M0

10

A.

T4N1M0

T4N0M0T3N2M1

B. C.

D. E.(pag. 58)

Stadiul IV in stadializarea canceruluibronhopulmonar poate contine urmatoarelecombinatii de parametri:T2aN3M0T4N1M1a

11

A.

T1bN2M0T2bN1M1T3N2M1a

B. C. D. E.(pag. 58)

Cancerele pulmonare cu celule mici seclasifica simplificat in 2 categorii cuprognostic si abordare terapeutica:Boala limitata (BL)Boala complicata

12

A.

Boala extinsa (BE)Boala incurabila

Boala terminala

B. C. D.

E.(pag. 59)

Pag. 9 din 146


10/146

Care dintre afirmatiile in legatura cuprofilaxia cancerelor bronhopulmonare suntadevarate?Suprimarea fumatului este cea mai eficientametoda de profilaxieProgramele de screening la fumatori reducsemnificativ mortalitatea

13

A.

CT-ul toracic cu iradiere scazuta determina

scaderea cu peste 70% a mortalitatiiSuprimarea fumatului determina reducerea cupeste 70% a mortalitatiiBronhoscopia cu fluorescenta este disponibila pecale larga

B.

C.

D.

E.

(pag. 59)

Decizia de interventie chirurgicala lapacientii cu cancer bronhopulmonar ia incalcul tinand cont de:Interventiile chirurgicale anterioare

Asigurarea medicala a pacientului

14

A.

Extensia anatomicaTipul histopatologic al tumoriiEvaluarea operabilitatii

B. C. D. E.(pag. 59-60)

Referitor la strategia terapeutica apacientilor cu cancere bronhopulmonare non-microcelulare in stadiile I-II se poate spuneca:Chirurgia ramane tratamentul standard

Pneumectomia este interventia de referinta

15

A.

Lobectomia este interventia de referintaRadioterapia poate fi necesaraChimioterapia adjuvanta trebuie considerata instadiile IIA si IIB

B. C. D. E.

(pag. 66)

Parametrul N1 in stadializarea cancerelorbronhopulmonare poate fi caracterizat de:Metastaze in ganglionii subcarinari

Metastaze in ganglionii mediastinali ipsilaterali

16

A.

Metastaze in ganglionii mediastinalicontralateraliMetastaze in gangionii hilari contralateraliMetastaze in ganglionii hilari ipsilaterali

B. C.

D. E.

*

(pag. 58)

Componentele importante, ca structura sicapacitate oncogenica, ale fumului de tigarasunt:Hidrocarburile aromatice policicliceN nitros-aminele

17

A.

BenzenAldehide

Toate afirmatiile sunt adevarate

B. C. D.

E.

*

(pag. 48-49)

Cel mai frecvent tip histologic de cancerbronhopulmonar intalnit este:Carcinomul scuamosAdenocarcinomul

18

A.

Carcinomul cu celule mariCarcinomul cu celule miciNici una din afirmatii nu este adevarata

B. C. D. E.

*

(pag. 50)

Parametrul T1b in cadrul stadializariicancerului bronhopulmonar este caracterizatde:Tumora cu diametrul maxim mai mare de 3 cm,dar mai mic de 5 cmTumora cu diametrul maxim mai mare de 5 cm,dar mai mic de 7 cm

19

A.

Tumora cu diametrul maxim mai mare de 7 cmTumora cu diametrul maxim intre 2 si 3 cmCarcinom in situ

B.

C. D. E.

*

(pag. 57)

Care dintre urmatoarele neoplazii estetumora epiteliala maligna, conformclasificarii OMS 2004 a tumorilor pulmonare?CondromulPapilomul glandular

20

A.

AdenocarcinomulAdenomul papilarHamartomul

B. C. D. E.

*

(pag. 51)

Care din urmatoarele neoplazii este tumoraepiteliala benigna, conform clasificarii OMS2004 a tumorilor pulmonare?Carcinomul scuamosAdenocarcinomul

21

A.

Hiperplazia adenomatoasa tipicaPapilomul glandularCarcinomul adenoscuamos

B. C. D. E.

*

(pag. 51)

Pag. 10 din 146


11/146

Extensia loco-regionala a cancerelorbronhopulmonare poate fi reprezentata de:Extensie hepaticaDisfonie

22

A.

Extensie cerebralaNoduli subcutanatiAdenomegalii cervicale

B. C. D. E.

*

(pag. 53)Extensia metastatica a cancerelorbronhopulmonara poate fi reprezentata de:Sindromul de vena cava superioaraDisfagia

23

A.

DisfoniaSindromul Pancoast-TobiasExtensia cerebrala

B. C. D. E.

*

(pag. 53)

Carcinomul pulmonar cu celule mici:Se localizeaza de obicei centralSe localizeaza de obicei periferic

24 A.

Se asociaza rar cu sindroame paraneoplaziceDisemineaza tardiv in alte organeAu o evolutie lenta

B. C. D. E.

*

(pag. 51)

Supravietuirea medie a pacientilor cu cancerbronhopulmonar cu celule mici in stadiu de

boala extinsa este:3 ani6-12 luni

25

A.

18 luni48 luniNicio varianta nu este corecta

B. C. D. E.

*

(pag. 59)

Din punct de vedere biologic, pentru bilantuldiagnostic si de extensie al canceruluibronhopulmonar se solicita in mod uzualurmatoarele:Biopsie ganglionaraTomografie computerizata

26

A.

Hemoglobina glicozilataDeterminarea markerilor tumoraliBilant hepatic

B. C. D. E.

*

(pag. 54)

Endoscopia bronsica (bronhoscopia) pentrudiagnosticul cancerului bronhopulmonar:este obligatorie la toti pacientii suspecti decancer bronhopulmonarnu permite realizarea de biopsii transbronsice

27

A.

poate fi inlocuita de toracoscopia exploratorienu este indicata in cazul unor leziuni perifericesuspectetoate afirmatiile sunt adevarate

B. C. D.

E.

*

(pag. 54)

Gradul 1 pe scala ECOG/OMS/ZUBROD deevaluare functionala a starii generale incancerele bronhopulmonare poate include:Activitate normalaCapacitate limitata de a se ingriji

28

A.

Pacietii sunt incapabili de a se ingrijiPacientii sunt capabili de a realiza activitati

casnice usoare sau lucrul la birouPacientii sunt incapabili de a munci

B. C. D.

E.

*

(pag. 54)

Stadiul IIIB poate contine urmatoarelecombinatii de parametri in stadializareacancerului bronhopulmonar:T3N2M0T4N2M0

29

A.

T4N0M0T1aN2M0T2aN3M1

B. C. D. E.

*

(pag. 58)

Stadiul IIA poate contine urmatoarelecombinatii de parametri in stadializareacancerului bronhopulmonar:T1aN1M0T1bN2M0

30

A.

T2aN1M1T3N1M0

T2bN0M1

B. C. D.

E.

*

(pag. 58)

Pag. 11 din 146


12/146

Tema nr. 5 Tuberculoza


Care dintre urmă toarele afirmaţii privindMicobacteriile tuberculoase este adevarata?

Mycobacterium tuberculosis este principalulagent etiologic al tuberculozei la bovine;Sunt bacilli Gram negativi, uşor încurbaţ i,ramificaţ i;

1

A.

Sunt bacilli nesporulaţ i ş i fără capsulă , aerobi, cumultiplicare lentă la 24h;Micobacteriile sunt distruse de toate antibiotice;Micobacteriile nu au proprietatea de acido-alcoolo-rezistenţă .

B.

C.

D. E.

*

(pag. 73-74)

Care dintre urmă toarele afirmaţii privindtuberculoza la om este adevarata?Infecţ ia este însoţ ită întotdeauna de îmbolnăvirea TB;Forma pulmonară este rară;

2 A.

Calea de transmitere este aeriană ;Tratamentul constă în asociere de antibioticetimp de 2 luni;În 25% din cazuri infecţ ia primară progresează spre TB activă .

B. C. D.

E.

*

(pag. 74-75)

Tuberculoza secundar ă are urmă toarelecaracteristici:Apare pe un organism nesensibilizat în prealabilde că tre infecţ ia primară ;TB secundara se vindecă de regulă spontan cuexcepţ ia unor forme complicate;

3

A.

Ftiziogeneza este numai endogenaSe asociază frecvent cu prezeta adenopatiilorsatelite;Taboul clinic al TB secundare pulmonarecuprinde semnele generale ale impregnăriibacilare.

B.

C. D.

E.

*

(pag. 77)

Tabloul clinic in tuberculoza pulmonarasecundara:asociază ş i unele fenomene asociatehipersensibilităţ ii imune exacerbate: eritemulnodos, eritemul polimorf;prezinta semne si simptome specifice: febra,frisoane si junghi thoracic;

4

A.

prezinta sindrom de impregnare bacilară

accentuată , tuse trenantă , hemoptizie,simptomele complicaţ iilor;asociaza keratoconjunctivita flictenulară , nefritesi purpure hemoragice;prezinta intotdeauna tuse cu expectoratiehemoptoica.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 76-77)

In diagnosticul tuberculozei pulmonareurmatoarea afirmatie legata de examenulbacteriologic este corecta:examenul bacteriologic este principala metodă pentru diagnosticul de certitudine al TBeste necesara o singura proba de sputa

5

A.

recoltarea sputei trebuie facuta preferabil seara;produsele destinate examenului bacteriologicsunt: sputa expectorată spontan prin tuse, urinasi lichidul peritoneal;Examenul bacteriologic pentru micobacteriileTB cuprinde microscopia în coloraţ ia May-Grünwald Giemsa.

B. C. D.

E.

*

(pag. 79)

Confirmarea prezen ței bacilului Koch serealizează prin efectuarea de culturi pemediul:Geloza simplămediul solid Löwenstein Jensen

6

A.

SabouraudLeifsonChapman

B. C. D. E.

*

(pag. 77)

Regimul terapeutic recomandat intratamentul tuberculozei pulmonare insituatia unui caz nou cu frotiu sau culturapoziva este:2 luni HRZES, urmat de 4 luni HR;3 luni HRZE, urmat de 3 luni HR;

7

A.

3 luni HRZE, urmat de 5 luni HR;2 luni HRZE, urmat de 4 luni HR;nici una din variantele de mai sus.

B. C. D. E.

*

(pag. 85)

Pag. 12 din 146


13/146

Tuberculoza pulmonara primara areurmatoarele caractere principale:rezulta din reactivarea unei infectii latente;in majoritatea cazurilor, leziunea nu se vindecaspontan;

8

A.

se intalneste frecvent la adulti;simptomele respiratorii sunt intotdeaunaprezente si se manifestă prin tuse cuexpectoratie hemoptoica.dezvoltă aspecte tipice de „complex primar TB”:afect primar în parenchimul pulmonar, limfangită ş i adenopatie hilo-mediastinală;

B.

C. D.

E.

*

(pag. 76)

Care dintre urmatoarele afirmatii reprezintaunul dintre principiile tratamentului corect cuantibiotice în tuberculoza?tratament regulat pe toată perioada de 6 – 9 – 12luni (în funcţ ie de forma de boală) fără omisiunide prize;tratament sub directă observaţ ie pe toata duratatratamentului, doza unică matinală , dozare pekg/corp;

9

A.

reevaluare periodică a funcţ iei hepatice, renale,audiogramă ;toate din cele de mai susnici unul din cele de mai sus

B.

C.

D. E.

*

(pag. 84)

Medicamentele antituberculoase de linia intaisunt:PirazinamidăAmikacină

10

A.

CicloserinăLevofloxacinOfloxacin

B. C. D. E.

*

(pag. 83-84)

Mediile de cultura utilizate pentru izolareamicobacteriilor in diagnosticul tuberculozeisunt:

mediul geloza - sangemediul Pike

11

A.

mediul solid Löwenstein Jensenmediul Sabouraudmedii rapide lichide Bactec

B. C. D. E.(pag. 77)

Urmatoarele afirmatii despreintradermoreactia la tuberculin ă suntadevarate:testul este un marker al infecţ iei naturale sauvaccinale, dar nu certifică boalala persoanele imunocompetente reacţ iainflamatorie/ induraţ ia de 10-17mm sugerează infecţ ia cu BK

12

A.

reacţ ia pozitivă este reac ţ ia inflamatorie/induraţ ia ≥10mm ce apare la 24h de la injectaretestul pozitiv confirma diagnosticul de boalaactivapot aparea reactii pozitive si dupa infectii cumicobacterii netuberculoase sau dupavaccinarea BCG

B.

C. D.

E.

(pag. 78)

Agentii de prima linie in tratamentultuberculozei sunt:Amoxicilina;Vancomicina;

13

A.

Rifampicina;Etambutol;

Levofloxacina;

B. C. D. E.(pag. 84)

Examenul radiologic pulmonar intuberculoza pulmonara:radiografia oferă criterii solide în TB pulmonară neconfirmată bacteriologic dar nu este utilă în

screening-ul persoanelor cu risc crescut sau acontacţ ilor;poate releva infiltrate pulmonare apicale;

14

A.

poate releva cavităţ i în diferite stadii de evoluţ ie;dinamica radiologică este rapida atat spontan catsi sub tratament;poate evidentia semnele unor complicaţ ii.

B. C. D.

E.(pag. 79)

Hemoptizia poate fi o complicatie atuberculozei pulmonare. Tratamentulacesteia cuprinde:interzicerea alimentelor fierbinţ i;antihemoragice: Vitamina K, Etamsilat,Adrenostazin, Vitamina C;

15

A.

repausul fizic si vocal nu sunt necesare;o alimentaţ ie uşoară semilichidă , fierbinte, va fipermisă după câteva ore;pungă cu gheaţă pe torace.

B.

C. D.

E.(pag. 79-80)

Pag. 13 din 146


14/146

Printre criteriile de certitudine alediagnosticului pozitiv al pleurezieiserofibrinoase TB se numara:vârsta tânără 10)pentru trombembolismul pulmonar sunt:

Repausul la patFracturi ale membrelor inferioare

2

A.

Sarcinaleziuni ale maduvei spinariiChimioterapia

B. C. D. E.(pag. 89)

Pag. 14 din 146


15/146

Trombofiliile ereditare asociate cutrombemebolismul pulmonar sunt:factorul V LeidenDeficitul de proteina C

3

A.

trombocitoza esentialadeficitul de protrombinadefcitul de factor VIII

B. C. D. E.

(pag. 90)Simptomele cele mai frecvente care apar laun pacient cu trombembolism pulmonar sunt:durerea toracica cu caracter pleureticWheezing-ul

4

A.

dispneeacresterea TAFrisonul

B. C. D. E.(pag. 91)

Durerea toracica ce apare la pacientul cutrombembolism pulmonar are urmatoarelecaractere:este intensaare caracter pleuretic

5

A.

apare tipic in emboliile mariare caracter anginos in TEP centraliradiaza interscapulovertebral

B. C. D. E.(pag. 91)

Semnele clinice mai frecvent intalnite intrombembolismul pulmonar sunt:Tahicardiagalopul de VS

6 A.

accentuarea componentei pulmonare azgomotului IIHipertensiunea arterialaturgescenta jugularelor

B. C.

D. E.(pag. 91)

Dispneea intalnita la pacientii cutrombembolism pulmonar are urmatoarelecaractere:debutul este brusceste concordanta cu examenul obiectiv

7

A.

poate fi unic simptomSe asociaza obligatoriu cu hemoptiziaeste simptomul cel mai frecvent intalnit

B. C. D. E.(pag. 91)

Determinarea troponinei la pacientulsuspectat de trombembolism pulmonar esteutila pentru:diagnosticul de certitudinestratificarea TEP submasiv

8

A.

aprecierea functiei VDreducerea investigatiilor imagistice inutile siiradianteaprecierea prognosticului bolii

B. C. D.

E.(pag. 92)

Urmatoarele constante se coreleaza cumortalitatea la 30 de zile in trombembolismulpulmonar acut:cresterea VSHleucocitoza

9

A.

cresterea creatininei sericecresterea troponinei serice

scaderea ratei de filtrare glomerulare

B. C. D.

E.(pag. 92)

Modificarile electrocardiografice cel maifrecvent intalnite in trombembolismulpulmonar sunt:blocul major de ramura stanga recent aparutbradicardia sinusala

10

A.

modificarile de segment STaspectul S1Q1T1tahicardia sinusala

B. C. D. E.(pag. 92)

Riscul de trombembolism pulmonar inneoplazii, se asociaza cel mai frecvent cu:varsta inaintatachimioterapia

11

A.

hemopatiile malignecateterele venoase centraleperioada postpartum

B. C. D. E.

*

(pag. 89)

Trombofiliile se incadreaza in urmatoareagrupa de risc pentru trombembolismulpulmonar:factori de risc foarte slabifactori de risc slabi

12

A.

factori de risc moderatifactori de risc puternicifactori de risc foarte puternici

B. C. D. E.

*

(pag. 89)

Pag. 15 din 146


16/146

Cea mai frecventa cauza genetica detrombembolism pulmonar este:deficitul de antitrombina IIIdeficitul de factor VIII

13

A.

deficitul de proteina Shemofiliafactorul V Leiden

B. C. D. E.

*

(pag. 90)Un semn clinic rar, dar sugestiv pentruafectarea hemodinamica semnificativa dintrombembolism pulmonar, este:turgescenta jugularelorcianoza

14

A.

hipotensiunea arteriala si soculhipertensiunea arterialagalopul ventricular drept

B. C. D. E.

*

(pag. 90)

Simptomul cel mai frecvent intalnit lapacientii cu trombembolism pulmonarcentral este:durerea retrosternaladurerea toracica cu caracter pleuretic

15

A.

tuseahemoptiziaameteala

B. C. D. E.

*

(pag. 91)

Care din urmatoarele explorari paracliniceare valoare predictiva negativa inalta pentrutrombembolismul pulmonar?gazometria arterialadeterminarea troponinei serice

16

A.

BNP sau NT-pro-BNPdeterminarea D-dimerilorcreatinina serica

B. C. D. E.

*

(pag. 92)

Semnul radiologic, cel mai frecvent intalnit intrombembolismul pulmonar este:atelectaziaoligoemia difuza

17

A.

opacitatea triunghiularaopacitatea in periferia parenchimuluioligoemia focala

B. C. D. E.

*

(pag. 93)

In trecut, “standardul de aur” in diagnosticultrombembolismului pulmonar a fostconsiderat:radiografia pulmonarascintigrafia pulmonara

18

A.

angiografía pulmonaraecocardiografia

electrocardiograma

B. C. D.

E.

*

(pag. 94)

In prezent, “standardul de aur” indiagnosticul trombembolismului pulmonareste considerat:scintigrafia pulmonaraecocardiografia

19

A.

radiografia pulmonaraangiografía prin computer tomografieBNP (brain natriuretic peptide)

B. C. D. E.

*

(pag. 94)

Suspiciunea clinica de trombembolismpulmonar trebuie confirmata imagistic prin:Radiografie pulmonaraEcocardiografie

20

A.

Ecografie prin compresie venoasaScintigrafie pulmonara de ventilatieAngiografie pulmonara prin computer tomografie

B. C. D. E.

*

(pag. 95)

Decesul pacientilor cu trombembolismpulmonar se produce prin:Soc hipovolemicInsuficienta respiratorie acuta

21

A.

Hipotensiune arteriala pulmonaraInsuficienta ventriculara dreapta acutaInsuficienta ventriculara stanga acuta

B. C. D. E.

*

(pag. 97)

Anticoagularea orala in tratamentultrombembolismului pulmonar se realizeazacu:AcenocumarolFondaparina

22

A.

ClopidogrelNadroparinaAspirina

B. C. D. E.

*

(pag. 99)

Pag. 16 din 146


17/146

Anticoagularea parenterala in tratamentultrombembolismului pulmonar se realizeazacu:AcenocumarolAspirina

23

A.

DabigatranRivaroxaban

Nadroparina

B. C. D.

E.

*

(pag. 99)

Tema nr. 7 Boala coronariana


Riscul intermediar de mortalitate în boalacoronarian ă stabilă este stabilit de :fracție de ejecție a VS 35-49%defecte mici sau absente de perfuzie lascintigrafia miocardică de stres

1

A.

test de efort ECG pozitiv cu criterii de severitatedilatare ventriculară importantătulburări limitate de cinetică la ecocardiografia destres, induse de doze mari de dobutamină

B.

C. D. E.

(pag. 109)

Tomografia computerizat ă cardiacă în boalacoronarian ă stabilă este utilă pentru:

evaluarea exactă a fracției de ejecție a VScalcularea scorului de calciu coronarian

2

A.

identificarea cu acuitate a leziunilor obstructivecoronarienescreeningul noninvaziv la pacienții cu risc redusdiagnosticul insuficienței mitrale ischemiceasociate

B. C.

D. E.

(pag. 108)

Diagnosticul anginei pectorale Prinzmetal secaracterizeaz ă prin:

durere precordială prelungită peste 30 minuteorar fix, deoarece apare în a doua jumă tate anopții

3

A.

raportul incidenței bărbați/femei este de 5:1supradenivelare tranzitorie de segment ST peECGsubdenivelare tranzitorie de segment ST pe ECG

B.

C. D.

E.(pag. 113)

Patogeneza sindromului X coronariancuprinde urm ă toarele mecanisme:hiperhomocisteinemiainsulinorezistența

4

A.

disfuncția endotelialădeficitul de estrogeniischemia microvasculară

B. C. D. E.

(pag. 111)Contraindica ții absolute ale fibrinolizei înSTEMI sunt:AVC ischemic în ultimele 6 lunipuncții în zone necompresibile în ultimele 24 ore

5

A.

hipertensiune arterială refractarăresuscitare cardiacă prelungităsîngerare gastrointestibnală în ultima lună

B. C. D. E.(pag. 127)

Contraindica ții relative ale fibrinolizei înSTEMI sunt:tratament anticoagulant oralulcer peptic activ

6

A.

afecțiuni hepatice severeaccidente ischemice tranzitorii în ultimele 6 lunisîngerare gastrointestinală în ultima lună

B. C. D. E.(pag. 127)

Incidența hemoragiilor intracraniene majore

postfibrinoliză este maximă :la vîrstnicila femei

7

A.

la bărbațila hipertensividupă 72 de ore de la trombofibrinoliză

B. C. D. E.(pag. 127)

Administrarea inhibitorilor de glicoprotein ă IIa/IIIb la pacientul cu STEMIș i angioplastieprimară este indicat ă în caz de:tromb masiv intracoronarianstenoză severă intracoronariană

8

A.

flux coronarian lentstenoză semnificativă a trunchiului artereicoronare stîngiinfarct miocardic cușoc cardiogen

B. C. D.

E.(pag. 129)

Pag. 17 din 146


18/146

Anevrismul de VS consecutiv unui STEMIanterior se poate complica cu:aritmiitromboză intraventriculară

9

A.

agravarea unei insuficiențe cardiace preexistentereinfarctizarepericardită epistenocardic

B. C. D. E.

(pag. 133)Pericardita acut ă ce complică un STEMI secaracterizeaz ă prin:sindrom febrilfrecă tură pericardică

10

A.

durere toracică cu caracter de junghicedează la tratamentul cu aspirinăcedează la tratamentul cu corticoizi

B. C. D. E.(pag. 133)

Implantarea unui defibrilator cardiac pentruprevcen ția aritmiilor maligne ventricularepost STEMI are indicație la pacien ții cu:disfuncție diastolică severădisfuncție sistolică severă

11

A.

fibrilație atrială cu deteriorare hemodinamicăfibrilație ventricularătahicardie ventriculară cu deteriorarehemodinamică

B. C. D. E.

(pag. 133)

Ruptura peretelui liber ventricular,complicație mecanică a unui STEMI secaracterizeaz ă prin:hemopericardtamponadă cardiacă

12

A.

colaps cardiovascular cu disociațieelectromecanicăfibrilație atrialăedem pulmonar

B. C.

D. E.(pag. 132)

Tratamentul anticoagulant oral la un pacientcu STEMI este recomandat în caz de:fibrilație atrialătahicardie ventriculară recurentă

13

A.

fibrilație ventricularăproteze mecanice valvularetromboză intraventriculară

B. C. D. E.(pag. 128)

Infarctele miocardice non-aterosclerotice auca etiologie:spasmul coronarianvasculitele coronariene

14

A.

disecția de aortăemboliile coronarieneconsumul de cocaină

B. C. D. E.

(pag. 137)Creș terea consumului miocardic de oxigenpoate precipita un sindrom coronarian acutprin:febrătahiaritmii

15

A.

embolie pulmonarătireotoxicozăanemie

B. C. D. E.(pag. 137)

Clasificarea Topol defineș te riscul crescut încazul unui SCA, în condițiile aparițieiurmă toarelor condi ții clinice:edem pulmonar acutvîrsta sub 70 ani

16

A.

BCRS nou apărutunde Q patologicetahicardii ventriculare maligne

B. C. D. E.(pag. 142)

Nitrații ca medicație antiischemic ă acționează prin urmă toarele mecanisme:reduc presarcinareduc contractilitatea miocardică

17

A.

scad consumul miocardic de oxigenreduc frecvența cardiacăcresc aportul miocardic în oxigen prinvasodilatație coronariană

B. C. D. E.

(pag. 143)

Riscul intermediar de stratificare a risculuiunui pacient cu SCA presupune:istoric de tromboembolism pulmonaristoric de infarct miocardic

18

A.

istoric de accident vascular cerebralistoric boală arterială perifericăistoric de reumatism articular acut

B. C. D. E.(pag. 142)

Pag. 18 din 146


19/146

Care dintre urmă toarele medicamente inhib ă receptorii de glicoprotein ă plachetar ă IIb/IIIa:ticagrelorprasugrel

19

A.

rivaroxabantirofibanabciximab

B. C. D. E.

(pag. 144)Dintre inhibitorii de receptori P2Y12, camedicație antiplachetar ă în SCA, fac parte:apixabanrivaroxaban

20

A.

ticagrelorclopidogrelprasugrel

B. C. D. E.(pag. 144)

Testul standard de diagnostic al ischemieimicrovasculare din angina microvasculareeste:ecocardiografia de strestestul ECG de effort

21

A.

scintigrafia de perfuzie de effortdeterminarea rezervei de flux coronarian prinmetode invazivecalcularea scorului de calciu

B. C. D.

E.

*

(pag. 112)

Limitarea marcată a activităț ii fizice, cu pragde efort de maxim 5 Metz, corespundeconform clasificării canadiene din anginapectoral ă stabilă , clasei:III

22

A.

IIIIVV

B. C. D. E.

*

(pag. 107)

Edemul pulmonar acut cardiogen asociatunui STEMI corespunde conform clasificăriiKilip, clasei:III

23

A.

IIIIVV

B. C. D. E.

*

(pag. 121)

Prezen ța undei Q de necroz ă în derivațiileDII, DIII, aVF semnifică infarct miocardic:laterallatero-posterior

24

A.

infero-lateralinferiorinfero-posterior

B. C. D. E.

*

(pag. 122)Intervalul de timp necesar pentru atingereanivelului maxim seric al troponinei I este de :2-4 ore4-6 ore

25

A.

6-12 ore12-20 ore24 ore

B. C. D. E.

*

(pag. 124)

Care dintre urmă toare nu reprezint ă contraindica ție de fibrinoliză în STEMI:endocardită infecțioasăresuscitare cardiacă prelungită

26

A.

infarct miocardic cușoc cardiogeninfarct miocardic asociat disecției de aortăpacient sub tratament anticoagulant oral

B. C. D. E.

*

(pag. 127)

Beneficiul maxim al angioplastiei

coronariene primare postinfarct miocardiceste în primele:2 ore6 ore

27

A.

12 ore24 ore48 ore

B. C. D. E.

*

(pag. 126)

Ruptura peretelui infarctat reprezentînd ocomplicație mecanică a STEMI apare cel maifrecvent:după 24 oredupă 48 ore

28

A.

după 3-5 ziledupă 7 ziledupă 14 zile

B. C. D. E.

*

(pag. 132)

Pag. 19 din 146


20/146

Extrasistolele ventriculare nesistematizateapărute în contextul unui STEMI presupun:creș terea dozelor de betablocanttratament cu amiodaronă

29

A.

tratament cu xilinătratament cu calciu blocante nondihidropiridinicenu necesită tratament specific

B. C. D. E.

*

(pag. 133)Blocul atrioventricular gradul I apărut încontextul unui STEMI impune:cardiostimulare temporară de siguranțăcardiostimulare permanentă dacă intervalul PReste peste 320 msecunde

30

A.

tratament cu atropină i.v.tratament cu isoproterenol i.v.nu necesită tratament

B.

C. D. E.

*

(pag. 133)

Cea mai frecventă complicație de ritmsupraventricular ă a unui STEMI este:tahicardia atrială multifocalătahicardia atrială automată

31

A.

fibrilația atrialăflutterul atrialaritmia extrasistolică atrială

B. C. D. E.

*

(pag. 133)

Nivelul terapeutic țintă al LDL colesterol laun pacient cu infarct miocardic constituiteste:130 mg/dl110 mg/dl

32

A.

100 mg/dl90 mg/dl70 mg/dl

B. C. D. E.

*

(pag. 147)

Angina de novo sau angina pectoral ă cudebut recent, presupune c ă are o vechime de:maxim 2 zilemaxim 7 zile

33

A.

maxim 14 zilemaxim 21zilemaxim 30 zile

B. C. D. E.

*

(pag. 137)

Anevrismul de VS apare cel mai frecventconsecutiv unui infarct miocardic:inferiorlateral

34

A.

anteriorseptal profundde ventricul drept

B. C. D. E.

*

(pag. 133)Care dintre urmă toarele clase demedicamente sunt de evitat în infarctulmiocardic al VD:betablocantelestatinele

35

A.

heparina nefracționatăvasodilatatoareleinhibitorii de receptori P2Y12

B. C. D. E.

*

(pag. 132)

Cardiostimularea permanent ă la un pacientcu STEMI are indicație în cazul:bloc A-V grd I cu bloc fascicular anterosuperiorbloc A-V grd I cu bloc fascicular posteroinferior

36

A.

bloc A-V tip II Wenchebachbloc A-V grd II asociat cu bloc complet de ramurăBCRD asociat cu bloc fascicular anterosuperior

B. C. D. E.

*

(pag. 133)

Care medicament antiaritmic esterecomandat la un pacient cu STEMI ș idisfunc ție severă VS pentru profilaxiatulburărilor maligne de ritm ventriculare:mexiletinafenitoina

37

A.

propafenonadisopiramidaamiodarona

B. C. D. E.

*

(pag. 132)

Apariția ș ocului cardiogen asociat unuiSTEMI presupune afectarea a cel pu țin:10% din VS20% din VS

38

A.

30% din VS40% din VSinfarct miocardic de VD asociat

B. C. D. E.

*

(pag. 120)

Pag. 20 din 146


21/146

Preven ția secundar ă presupune reducereagrăsimilor din aportul caloric total la maxim:10%20%

39

A.

30%40%50%

B. C. D. E.

*

(pag. 131)Termenul de fibrilație ventriculară tardivă presupune apari ția acesteia dup ă un intervalde timp de la debutul STEMI de minim:6 ore12 ore

40

A.

24 ore48 ore7 zile

B. C. D. E.

*

(pag. 133)

Tema nr. 8 Hipertensiunea arteriala


Care dintre urmatoarele afirmatii referitoarela HTA sunt adevarate?Este o afectiune cronica rar intalnita in Europa siStatele Unite

Furnizeaza cel mai mare numar de retete simedicamente prescrise

1

A.

Este atat o boala cat si un factor de risc majorpentru alte afectiuni cardiace, cerebrale si renaleRata de control a tensiunii arteriale depaseste jumatate din numarul pacientilor hipertensiviReprezinta cel mai frecvent motiv de consultatiemedicala ambulatorie

B.

C.

D.

E.

(pag. 149)

Care dintre urmatoarele afirmatii referitoarela HTA „maligna” sunt adevarate?Se caracterizeaza prin valori tensionale foartemult crescute si refractarePrezinta manifestari severe ale organelor tintaafectate

2

A.

Are un prognostic bunPacientii au valori crescute ale TA doar incontextul consultatiei medicaleCa explicatie este invocata anxietatea excesivala contactul cu medicul.

B.

C. D.

E.

(pag. 150-151)

Care din urmatorii factori influenteazadebitul cardiac si implicit valorile tensionale?Frecventa cardiacaVascozitatea

3

A.

Contractilitatea miocardicaSistemul nervos autonomPresarcina

B. C. D. E.

(pag. 151)HTA de cauza renoparenchimatoasa seintalneste in:Nefropatia diabeticaDisplazia fibromusculara a arterei renale

4

A.

Rinichiul polichisticUropatia obstructivaStenoza aterosclerotica a arterei renale

B. C. D. E.(pag. 153)

Care dintre urmatoarele afirmatii referitoarela HTA din feocromocitom sunt adevarate?Cauza HTA este excesul de hormonimineralocorticoiziCauza este o tumora localizata inmedulosuprarenala (celulele cromafine)

5

A.

Localizarea poate fi si extra-adrenala -paraganglioameSunt secretate in exces catecolamineHiperaldosteronismul aparut determinahipopotasemie

B.

C.

D. E.

(pag. 153-154)

In care dintre urmatoarele situatii apare HTAsistolica izolata?Fistula arteriovenoasaStenoza aortica valvulara

6

A.

Rigiditatea aortei crescutaBoala PagetTireotoxicoza

B. C. D. E.(pag. 154)

Care dintre urmatoarele afirmatii referitoarela HTA din sindromul Cushing suntadevarate?Substratul poate fi un adenom hipofizarsecretant de ACTHHTA este determinata de productia in exces acortisolului

7

A.

Apare un sindrom hiperkineticPatogeneza implica retentia hidrosalina,hiperactivitatea sistemului RAA, cresterea

activitatii SNSSe asociaza in timp afectarea functiei renale prinnefrolitiaza, nefrocalcinoza.

B.

C. D.

E.

(pag. 154)

Pag. 21 din 146


22/146

Ecocardiografia aduce urmatoarele informatiila pacientul hipertensiv:Evalueaza si cuantifica masa ventriculara stangacrescutaEvalueaza fractia de ejectie ventriculara stanga

8

A.

Evalueaza dimensiunea si volumul atriului stangPermite calcularea indicilor Sokolow-Lyon siCornellSemnaleaza prezenta disfunctiei diastolice

B. C. D.

E.(pag. 157)

Prezenta afectarii subclinice de organ seevidentiaza prin urmatorii parametri:Velocitatea undei de puls carotido-femural < 12m/secHipertrofia ventriculara stanga

9

A.

Scaderea clearance-ului creatininei < 60 mg/dlMicroalbuminurie pana la 300 mg/24 ore

Grosimea peretelui carotidian < 0,9 mm

B. C. D.

E.(pag. 159)

Afectarea clinica a organelor tinta in HTA serefera laBoala arteriala perifericaInfarct miocardic, angina pectorala, insuficientacardiaca

10

A.

Accident vascular cerebralProteinurie < 300 mg/24 oreRetinopatie

B.

C. D. E.(pag. 160)

Principalele masuri de tratamentnonfarmacologic in HTA se refera la:Evitarea activitatii fiziceAbandonarea fumatului

11

A.

Scaderea aportului de NaAlimentatie hiperlipemiantaConsum excesiv de alcool

B. C. D. E.(pag. 163)

Care din urmatoarele afirmatii referitoare laHTA la varstnici sunt adevarate?Caracteristica hemodinamica este HTA sistolicasi cresterea presiunii pulsuluiRiscul hipotensiunii ortostatice este redus

12

A.

Diuretticele tiazidice si blocantii de calciuconstituie primele optiuniNu exista dovezi ale beneficiului tratarii HTA lavarstniciRiscul interferentelor medicamentoase esteridicat

B. C.

D.

E.

(pag. 167)

Care din urmatoarele afirmatii referitoare lahipertensivii diabetici sunt adevarate?Clasele de antihipertensive preferate sunt IEC,sartanii si inhibitorii renineiClasele de antihipertensive preferate suntbetablocantele si diureticele tiazidice

13

A.

Asocierea HTA cu diabetul zaharat creste multriscul complicatiilor

In prezenta insuficientei renale se impuneasocierea terapiei diureticeTratarea HTA aduce mari beneficii de protectieasupra consecintelor cardiovasculare, renale siretiniene ale DZ

B.

C.

D.

E.

(pag. 167)

Care din urmatoarele afirmatii referitoare laHTA la coronarieni sunt adevarate?In vederea preventiei primare a bolii coronariene,obiectivul de atins este de 140/90 mm Hg, cuoricare din clasele antihipertensiveMedicatia de prima linie recomandata pentrupacientii coronarieni se refera la beta-blocante siIEC sau sartani.

14

A.

In cazul insuficientei cardiace de origineischemica, se recomanda in prezent reducereaTA sub 120/80 mm Hg.Dihidropiridinele cu actiune rapida (nifedipina)sunt recomandate in acest context clinicHTA este un factor de risc independent pentruaparitia bolii coronariene

B.

C.

D.

E.

(pag. 167-168)

Care dintre urmatoarele afirmatii referitoarela hipertensiunea asociata cu afectare renalasunt adevarate?HTA este factor de risc pentru progresia bolilorrenaleValorile tensionale maxime acceptate de ghiduripentru pacientii cu boli renale sunt 130/80 mmHg.

15

A.

Valorile tensionale maxime acceptate de ghiduripentru pacientii cu boli renale sunt 140/90 mm Hg

Medicatia de electie pentru pacientii hipertensivicu nefropatie si cu proteinurie este reprezentatade IEC si sartaniMedicatia de electie pentru pacientii hipertensivicu nefropatie este reprezentata de Methyldopa

B.

C.

D.

E.

(pag. 168)

HTA se considera in mod uzual atunci candvalorile TA sunt:.> 115/75 mm Hg> 140/90 mm Hg

16

A.

> 120/80 mm Hg< 140/90 mm Hg> 130/80 mm Hg

B.

C. D. E.

*

(pag. 149)

Pag. 22 din 146


23/146

Care din urmatoarele afirmatii referitoare laHTA ca factor de risc este adevarata?Valoarea diastolica prea scazuta nu reprezintaun risc suplimentarValoarea sistolica este considerata mai putinimportanta decat cea diastolica

17

A.

Predictia TA medii pare a fi in relatie cu AVCPresiunea pulsului la varstnici nu este un factorde prognostic semnificativExista o corelatie mai puternica intre TAperiferica si riscul CV la persoanele de varstamedie

B.

C. D.

E.

*

(pag. 150)

Care dintre urmatoarele afirmatii referitoarela HTA sistolica a varstnicului esteadevarata?TA sistolica > 140 mm Hg si TA diastolica > 90mm Hg

TA sistolica > 140 mm Hg si TA diastolica < 90mm Hg

18

A.

Se datoreaza in principal cresterii rezistenteiperifericeSe datoreaza unei hiperactivitati simpaticeSe datoreaza cresterii elasticitatii arteriale

B. C.

D. E.

*

(pag. 150)

Care din urmatoarele caracteristici apartineHTA “mascate”?Valorile normale se constata la consultatii (<

140/90 mm Hg)Valorile crescute apar doar in contextulconsultatiei medicale

19

A.

Se datoreaza anxietatii excesive la contactul cumediculEste mai frecvent intalnita la varstniciApar manifestari severe ale organelor tinta

B.

C.

D. E.

*

(pag. 150-151)

Care dintre urmatorii factori influenteazarezistenta vasculara periferica si implicit TAsistemica?Contractilitatea miocardicaCompetenta valvelor cardiace

20

A.

VascozitateaFrecventa cardiacaPresarcina

B. C. D. E.

*

(pag. 151)

Care din urmatoarele mecanisme se refera lapredispozitia genetica in etiopatogeneza HTAprimare?Sistemul renina – angiotensina - aldosteronAnomalia monogenica a canalelor de sodiu dinrinichi (sindromul Liddle)

21

A.

Sistemul nervos simpaticSistemul nervos parasimpaticSistemul vascular prin disfunctia endoteliala siremodelarea vasculara

B.

C. D. E.

*

(pag. 151-152)

Care din urmatoarele afectiuni determinaHTA renovasculara?GlomerulonefritaRinichiul polichistic

22

A.

Nefropatia diabeticaStenoza uni sau bilaterala a arterei renale

Pielonefrita

B. C. D.

E.

*

(pag. 153)

Care din urmatoarele afirmatii referitoare laHTA din coarctatia de aorta este adevarata?HTA este masurata doar la nivelul membrelorinferioareHTA este masurata doar la nivelul membrelorsuperioare

23

A.

Cauza este excesul de hormoni mineralocorticoiziCauza este o tumora localizata inmedulosuprarenalaSe poate asocia cu carcinom medular tiroidian,neurofibromatoza

B.

C. D.

E.

*

(pag. 153)

Care din urmatoarele afirmatii referitoare laHTA din hiperparatiroidism sunt adevarate?HTA este determinata de productia in exces acortisoluluiEste determinata de adenomul paratiroidianhipersecretant si hipercalcemie

24

A.

Substratul poate fi un adenom hipofizarsecretant de ACTHSe datoreaza hiperaldosteronismuluiSe asociaza cu hipopotasemie

B.

C.

D. E.

*

(pag. 154)

Simptomul care pledeaza pentru afectareacreierului in HTA este reprezentat de:PalpitatiiNicturie

25

A.

Dispnee de effortEpisoade de ischemie cerebrala tranzitorieSete

B. C. D. E.

*

(pag. 155)

Pag. 23 din 146


24/146


25/146

La pacientul cu insuficienta cardiaca acutamasurarea presiunii blocate in arterapulmonara cu ajutorul cateterului Swan-Ganz:este intotdeauna necesara.poate distinge intre mecanismul cardiogen si non-cardiogen la pacientii cu boli complexeconcomitente.

5

A.

demonstreaza originea cardiogena a edemuluipulmonar daca presiunea este mai mica de 25mmHg.creste debitul cardiac in caz de insuficientacardiaca dreapta.demonstreaza etiologia tromboembolica ainsuficientei cardiace.

B.

C.

D.

E.

*

(pag. 190)

Cele trei elemente care definesc insuficientacardiaca acuta sunt:prezenta de simptome si semne de insuficientacardiaca.debutul rapid.

6

A.

cresterea peptidului natriuretic de tip B (BNP)peste 100 pg/ml.prezenta de modificari infiltrative perihilar in aripide fluture pe radiografia cord-pulmon.necesitatea spitalizarii.

B. C.

D.

E.(pag. 186)

Cauze si factori precipitanti ai insuficienteicardiace acute sunt:anemia.lipsa aderentei la tratament.

7

A.

leziuni cerebrovasculare.neoplazii.disfunctia hepatica.

B. C. D. E.(pag. 187)

Complicatii care pot sa apara in evolutiasocului cardiogen sunt:hemoragie digestiva prin ulcer de stres.accidente vasculare trombotice sau hemoragice.

8

A.

insuficienta hepatica.embolia pulmonara.alcaloza respiratorie.

B. C. D. E.(pag. 189)

Urmatoarele afirmatii despre tratamentulinotrop pozitiv si vasopresor in soculcardiogen sunt adevarate:noradrenalina este medicamentul de primaintentie.dobutamina se administreaza in doze incepandcu 2-3 micrograme/kg/min.

9

A.

digoxinul administrat intravenos are un efect

rapid de ameliorare a simptomelor, dar nu scademortalitatea.dopamina in doze mari poate produce tahiaritmii.milrinona are efect inotrop pozitiv sivasoconstrictor, crescand debitul cardiac sitensiunea arteriala.

B.

C.

D. E.

(pag. 192-193)

Socul cardiogen tipic se caracterizeaza prin:anurie sau oligurie.index cardiac intre 2-3 l/min/m2.

10 A.

tensiune arteriala sistolica mai mica de 90mmHg.raluri crepitante fine si subcrepitante care aparinitial la bazele pulmonare si se extind sprevarfuri.tensiune arteriala in general crescuta prinsuprastimulare simpatica.

B.

C.

D.

E.

(pag. 189)

Urmatorii factori au efect precipitant(agravant) al simptomelor in insuficientacardiaca, cu exceptia:medicatie inotrop negativa (verapamil)beta-blocante

11

A.

tromboembolismul pulmonarinfectiitireotoxicoza

B. C. D. E.

*

(pag. -)

Urmatoarele afirmatii despre insuficientacardiaca (IC) sunt adevarate, cu exceptia:pacientii in clasa I NYHA au limitare moderatacapacitatii de effortpacientii in clasa III NYHA au limitare severa acapacitatii de effort

12

A.

pacientii in clasa IV NYHA au simptome in repausin stadiul B pacientii au modificari structuralecardiacein stadiul C au simptome de IC

B.

C. D.

E.

*

(pag. -)

Pag. 25 din 146


26/146

Urmatoarele afirmatii despre insuficientacardiaca (IC) sunt adevarate, cu exceptia :pacientii cu IC cu FE pastrata au dilatareventriculara stangaFE a ventriculului stang scazuta inseamna FE≤ 40%

13

A.

pacientii in stadiul A de IC au factori de riscpentru IC dar fara modificari structurale cardiace

pacientii in stadiul C au semne si simptome de ICpacientii in std D au boala avansata si simptomesevere in ciuda terapiei maximale

B.

C.

D. E.

*

(pag. -)

Urmatoarele date despre insuficientacardiaca (IC) sunt adevarate cu exceptia:in IC are loc o redistributie a debitului cardiacsub efectul eliberarii de catecolamineexista vasoconstrictie preferentiala la nivelulcordului si creierului

14

A.

in IC se produce activarea sistemului reninaangiotensina aldosteronin IC creste sinteza de substante vasodilatatoarein IC creste sinteza de TNF alfa

B.

C.

D. E.

*

(pag. -)

Urmatoarele semne/ simptome suntprezente la pacientul cu insuficienta cardiacacu exceptia:dispnee de decubitedeme gambiere

15

A.

pleurezie (hidrotorax) unilateralapleurezie (hemotorax) bilateralahepatomegalie sensibila

B. C. D. E.

*

(pag. -)

Urmatoarele masuri nonfarmacologice suntrecomandate la pacientul cu insuficientacardiaca (IC) cu exceptia:reducerea consumului de sare la 10g/zioprire consum de alcool

16

A.

vaccinare antipneumococicaantrenament fizicmentinerea greutatii coporeala in stadiileavansate de IC

B.

C. D. E.

*

(pag. -)

Urmatoarele clase de medicatie au efectebenefice in insuficienta cardiaca cu FEscazuta, cu exceptia:inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei I(IECA)B- blocante

17

A.

diuretice antialdosteronicehidralazina – isosorbid dinitratcalciu blocante nondihidropiridinice

B. C. D. E.

*

(pag. -)

Care afirmatie referitoare la terapiainsuficientei cardiace cu FE scazuta estecorecta:blocantii receptorilor de angiotensina II (BRA)cresc mortalitateanu se administreaza asociat blocanti de receptoride angiotensina II (BRA) si inhibitori ai enzimeide conversie a angiotensinei I (IECA)

18

A.

IECA nu se asociaza cu diureticeantialdosteronicehidralazina-isosorbidul dinitrat nu se poateadministra in locul IECA sau BRAivabradina se poate administra in locul b-blocantului

B.

C.

D.

E.

*

(pag. -)

Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despreinsuficienta cardiaca (IC) cu FE scazuta, cuexceptia:

B- blocantele scad mortalitateainhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei I(IECA) scad mortalitatea

19

A.

direticele antialdosteronice scad mortalitateacardiodefibrilatorul implantabil (ICD) se folosestenumai la pacientii cu stop cardiac resuscitatefectul diureticelor pe mortalitate nu a fost studiatriguros

B.

C. D.

E.

*

(pag. -)

Referitor la insuficienta cardiaca, ceafirmatie nu este corecta?inlocuirea valvulara se recomanda la pacientulcu IC inainte ca FE sa scada sub 30%terapia de resincronizare se foloseste la pacientiicu QRS > 120 ms, bloc complet de ramurastanga si FE ≤ 35%

20

A.

terapia de resincronizare se foloseste la pacientiicu QRS cu durata normalaresincronizare se poate folosi la pacientii cu bloccomplet de ramura dreaptapacientii pot avea beneficiu dupa

revascularizarea miocardica

B.

C.

D.

E.

*

(pag. -)

Pag. 26 din 146


27/146

Care dintre urmatoarele semne sunt regasitela pacientul cu insuficienta cardiaca (IC)Hepatomegale sensibilaSplenomegalie

21

A.

AscitaPleurezie unilaterala (hidrotorax)Zg de galop protodiastolic

B. C. D. E.

(pag. -)Selectati din mecanismele de mai jos pe celecare contribuie la mentinerea debitul cardiacin insuficienta cardiaca (IC)activarea sistemului nervos simpatictahicardia

22

A.

dilatarea ventricularacresterea eliberarii de aldosteronactivarea fibroblastilor la nivelul miocardului

B. C. D. E.(pag. -)

Care dintre afirmatiile de mai jos suntadevarate?valoarea NT pro BNP > 300 pg/ml sustinediagnosticul de insuficienta cardiaca (IC)valori ale BNP intre 35-100 pg/ml pot sustinediagnosticul de IC la pacientul cu debut progresival simptomelor

23

A.

valori ale BNP intre 100- 300 pg/ml infirma ICtoti pacientii cu IC au disfunctie sistolica (FE 5,5 mmol/l

29 A.

spironolactona se administreaza indiferent devaloarea creatinineispironolactona se administreaza indiferent devaloarea creatininei

nu se pot folosi diuretice tiazidice

B.

C.

D.

E.(pag. -)

In insuficienta cardiaca (IC) urmatoareleafirmatii despre digoxin sunt adevarate:reduce spitalizarile in ICse recomanda pentru controlul frecventeicardiace in fibrilatia atriala

30

A.

nu se administreaza la pacientul in ritm sinusalse poate administra in boala de nod sinusalpoate da efecte adverse neurologice

B.

C. D. E.(pag. -)

Pag. 27 din 146


28/146

Tema nr. 10 Cardiomiopatiile


Criteriile de diagnostic al cardiomiopatieidilatative sunt:

Fractia de ejectie VS < 45 %Fractia de ejectie VS > 45 %

1

A.

Fractia de scurtare VS > 25 %Fractia de scurtare VS < 25 %Diametrul telediastolic al VS > 2,7 cm/m2 desuprafata corporala

B. C. D. E.

(pag. 195)

Care din urmatoarele boli infiltrativemiocardice sunt cauze de cardiomiopatiedilatativa?

SarcoidozaSclerodermia

2

A.

AmiloidozaHemocromatozaDermato/polimiozita

B. C. D. E.(pag. 195)

Care din urmatoarele boli neuromuscularepot cauza cardiomiopatie dilatativa?LES

Distrofia Duchenne

3

A.

PANAtaxia FriedreichDistrofia miotonica

B. C. D. E.(pag. 195-196)

Explorarile radioizotopice care se pot efectuapacientilor cu cardiomiopatie dilatativa sunt:Scintigrafia de perfuzie miocardicaVentriculografia radionucleara

4

A.

Scintigrama de captare miocardicaRezonanta magneticaEcocardiografia

B.

C. D. E.(pag. 198)

Masurile nefarmacologice de tratatment incardiomiopatia dilatativa includ:Terapia vasodilatatoareRestrangerea activitatii fizice

5

A.

Dieta hipersodata

Incurajarea consumului de alcoolControlul greutatii corporale

B. C.

D. E.(pag. 199)

Trasaturile dominante ale cardiomiopatieihipertrofice sunt:Dezorganizarea miocitelorPrezenta obstructiei tractului de ejectie VS

6

A.

Asociereea cu moartea subita cardiacaHipertrofia exagerataAparitia familiala

B. C. D. E.

(pag. 199)Care dintre urmatoarele afirmatii referitoarela etiologia cardiomiopatiei hipertrofice suntadevarate?Este o boala genetica transmisa autosomal-recesivEste produsa prin mutatia genelor care codificadiferite componente ale aparatului contractil

7

A.

Etiologia genetica are drept consecintaagregarea familiala

Diagnosticul genetic este posibil, dar dificilExista boli care mimeaza CMH numite „fenocopii”

B.

C.

D. E.(pag. 200)

Care din urmatoarele afirmatii refritoare ladisfunctia diastolica din cardiomiopatiahipertrofica sunt adevarate?Se datoreaza cresterii rigiditatii intrinseci afibrelor miocardice si rigiditatii prin hipertrofieComplianta ventriculara este crescuta

8

A.

Relaxarea izovolumica este de regula scurtata

Umplerea ventriculara este prelungitaUmplerea ventriculara necesita presiuni mai mari

B. C.

D. E.(pag. 200)

Care dintre urmatoarele afectiuni sunt cauzemiocardice noninfiltrative de cardiomiopatierestrictiva?Boala GaucherSclerodermia

9

A.

Cardiomiopatia diabeticaAmiloidozaSarcoidoza

B. C. D. E.(pag. 204)

Care dintre urmatoarele afectiuni sunt cauzemiocardice infiltrative de cardiomiopatierestrictiva?Boala HurlerAmiloidoza

10

A.

Cardiomiopatia diabeticaBoala Gaucher

Sclerodermia

B. C. D.

E.(pag. 204)

Pag. 28 din 146


29/146

Unul din criteriile de diagnostic alcardiomiopatiei dilatative este reprezentat defractia de ejectie a VS:> 50%< 50%

11

A.

< 25%> 25%

< 45%

B. C. D.

E.

*

(pag. 195)

Care dintre urmatoarele valori ale diametruluitelediastolic al VS este acceptat ca si criteriude diagnostic pentru cardiomiopatiadilatativa?> 2,7 cm/m2 suprafata corporala< 2,7 cm/m2 suprafata corporala

12

A.

< 2,7 mm/m2 suprafata corporala> 2,7 mm/m2 suprafata corporala

> 45 mm/m2 suprafata corporala

B. C. D.

E.

*

(pag. 195)

Care dintre urmatoarele afectiuni determinafenocopii care mimeaza cardiomiopatiahipertrofica?Mutatiile genei lantului greu al beta-miozineiDeficitul genetic de alfa-galactozidaza A

13

A.

Mutatiile genei proteinei C reglatoare a miozineiMutatiile genei troponinei T

Mutatiile genei proteinelor implicate in circulatiacalciului

B. C. D.

E.

*

(pag. 200)

Care din urmatorii factori duce la ischemiamiocardica din cardiomiopatia hipertrofica?Ingustarea lumenului artrerelor coronareepicardiceIngustarea lumenului artrerelor coronareintramiocardice

14

A.

Scaderea masei miocardiceCresterea patului capilarScaderea necesarului de oxigen

B.

C. D. E.

*

(pag. 200)

Diagnosticul diferential al suflului sistolic dincardiomiopatia hipertrofica se face cu:Suflul din stenoza aorticaSuflul din insuficienta aortica

15

A.

Suflul din insuficienta pulmonaraSuflul din stenoza tricuspidianaSuflul din stenoza mitrala

B. C. D. E.

*

(pag. 202)

O forma primara de cardiomiopatierestrictiva apare in:Boli de depozitareBoli infiltrative

16

A.

Fibroza endomiocardicaBoala post-iradiereMetastaze miocardice

B. C. D. E.

*

(pag. 204)O cauza endomiocardica obliterativa decardiomiopatie restrictiva este:Carcinoidul cardiacIradierea mediastinala

17

A.

Toxicitatea data de antraciclineMetastaze miocardiceSindromul hipereozinofilic

B. C. D. E.

*

(pag. 204)

Care din urmatoarele afectiuni este otezaurismoza ce determina cardiomiopatierestrictiva?Boala HurlerBoala Gaucher

18

A.

Boala HunterPseudoxanthoma elasticumSarcoidoza

B. C. D. E.

*

(pag. 204)

Care din urmatoarele afectiuni este otezaurismoza ce determina cardiomiopatierestrictiva?Carcinoidul cardiacBoala Fabry

19

A.

Boala HurlerAmilodozaSarcoidoza

B. C. D. E.

*

(pag. 204)

Trasaturile clinice si hemodinamice alecardiomiopatiei restrictive mimeaza pe celeale:Cardiomiopatiei hipertroficeCardiomiopatiei dilatative

20

A.

Pericarditei constrictive cronicePericarditei acuteCardiomiopatiei aritmogene a ventriculului drept

B. C. D. E.

*

(pag. 204)

Pag. 29 din 146


30/146

Tema nr. 11Aritmiile si tulburarile de conducere. Stopul cardiac


O aritmie cardiaca este sustinuta daca:dureaza peste 30 de secunde.

este persistenta.

1 A.

este repetitiva.este cronica.este prin mecanism de reintrare.

B. C. D. E.

*

(pag. 209)

Lidocaina este un antiaritmic:de clasa IA in clasificarea Vaughan-Williams.blocant al canalelor de potasiu.

2 A.

din aceeasi clasa cu Sotalolul.care prelungeste repolarizarea.care deprima faza 0 in fibrele anormale.

B. C. D. E.

*

(pag. 209)

Propafenona este un antiaritmic:simpaticolitic.cu mecanism similar Amiodaronei.

3 A.

din clasa IB in clasificarea Vaughan-Williams.care prelungeste marcat repolarizarea.blocant al canalelor de calciu.

B. C. D. E.

*

(pag. 209)

Sotalolul este un antiaritmic:din clasa II in clasificarea Vaughan-Williams.blocant al canalelor de sodiu.

4 A.

care deprima faza 0 in fibrele anormale.care prelungeste repolarizarea.care prelungeste depolarizarea.

B. C. D. E.

*

(pag. 209)

Cel mai frecvent mecanism al tahicardieiparoxistice supraventriculare este:automatismul anormal.post-depolarizarile.

5

A.

parasistolia.mecanism ectopic.reintrarea.

B. C. D. E.

*

(pag. 210)

Fibrilatia atriala este aritmia in careelectrocardiografic:activarea atriala are aspect izomorf, faraintervale izoelectrice intre unde.undele P sunt ascunse sub complexul QRS.

6

A.

activitatea electrica atriala este absenta.depolarizarea atriala este anarhica,dezorganizata.activitatea electrica atriala are aspect de torsiunein jurul liniei izoelectrice.

B. C. D.

E.

*

(pag. 213)

Substratul cel mai obisnuit al tahicardieiventriculare este:cardiopatia hipertensiva.miocardita.

7

A.

cardiopatia ischemica.cardiomiopatia hipertrofica.

sindromul de QT lung.

B. C. D.

E.

*

(pag. 219)

Blocul atrioventricular gradul II tip Mobitz Ise caracterizeaza prin:pauza datorata absentei undei P, a carei durataeste un multiplu al intervalului P-P.undele P conduse alterneaza cu unde Pneconduse, intr-o secventa 2:1.

8

A.

alungirea intervalului PR peste 200 msec.alungirea progresiva a intervalului PR pana cand

o unda P este blocata, dupa care secventa sereia.disociatie atrioventriculara.

B.

C. D.

E.

*

(pag. 227)

Blocul sinoatrial gradul I se caracterizeazaprin:alungirea intervalului PR peste 200 msec.absenta ocazionala a undei P.

9

A.

alungirea intervalului PP peste 600 msec.nu poate fi identificat pe ECG de suprafata.bradicardie sinusala severa cu ritm de scapare jonctional.

B. C. D. E.

*

(pag. 225)

Cea mai frecventa cauza castigata ablocurilor atrioventriculare este:cardiopatia ischemica.boli infectioase.

10

A.

leziunea degenerativa.cauza iatrogena.

mutatia genei lamininei.

B. C. D.

E.

*

(pag. 227)

Pag. 30 din 146


31/146

In torsada de varfuri produsa de chinidinacel mai eficient tratament este:Amiodarona.Ibutilide.

11

A.

Sulfatul de magneziu.Clorura de potasiu.masajul de sinus carotidian.

B. C. D. E.

*

(pag. 221)Tratamentul extrasistolelor ventriculare inabsenta unei cardiopatii organice include:defibrilator implantabil.inlaturarea factorilor precipitanti.

12

A.

ablatia chirurgicala a ganglionului simpaticcervical superior stang.Amiodarona pe termen lung.Lidocaina pe termen lung.

B. C.

D. E.

*

(pag. 217)

Torsada varfurilor este:o forma de aritmie prin reintrare atrioventriculara.o forma de fibrilatie atriala cu conducere rapidaprin fascicul accesor.

13 A.

o forma de tahicardie atriala multifocala.o forma de tahicardie ventriculara polimorfa.o forma de fibrilatie ventriculara.

B.

C. D. E.

*

(pag. 220)

Cea mai buna solutie pentru boala de nodsinusal simptomatica este:implantul unui defibrilator cardiac.tratament antiaritmic cu Verapamil.

14

A.

cardiostimularea permanenta bicamerala urmatade tratament antiaritmic.ablatia prin radiofrecventa a nodului sinusal.nu necesita tratament deoarece nu are risc vital.

B. C.

D. E.

*

(pag. 226)

Cel mai comun mecanism electric in stopul

cardiac este:asistola.disociatia electro-mecanica.

15

A.

fibrilatia ventriculara.blocul atrioventricular complet.torsada varfurilor.

B. C. D. E.

*

(pag. 229)

Exemple de aritmii supraventriculare sunt:fibrilatia atriala.torsada varfurilor.

16 A.

tahicardia prin reintrare atrioventriculara.flutterul atrial.tahicardia atriala.

B. C. D. E.(pag. 208-209)

Medicamente antiaritmice din clasa IIIVaughan-Williams sunt:Amiodarona.Dofetilide.

17

A.

Flecainida.Moricizina.Procainamida.

B. C. D. E.(pag. 209)

Terminarea unei tahicardii paroxisticesupraventriculare se poate face prin:Verapamil i.v.manevre vagale.

18

A.

soc electric extern.Amiodarona i.v.Digoxin i.v.

B. C. D. E.(pag. 211)

Profilaxia recurentelor in tahicardiaparoxistica supraventriculara este indicata:

in toate cazurile, chiar daca nu genereazasimptome.in cazuri cu recurente sporadice la pacienti cuanumite profesii.

19

A.

daca sunt episoade frecvente si simptomatice.dupa un prim episod care a necesitat conversieelectrica.daca aritmia nu raspunde la manevrele vagale.

B.

C. D.

E.(pag. 211)

Urmatoarele afirmatii despre flutterul atrial

sunt adevarate:in tipul I exista un circuit de reintrare la nivelulatriului drept.aspectul electrocardiografic tipic este de dinti defierastrau cu frecventa de 150/minut.

20

A.

apare frecvent pe cord sanatos.masajul de sinus carotidian converteste flutterulla ritm sinusal.poate fi convertit prin electrostimulare overdrive.

B.

C. D.

E.(pag. 212-213)

Pag. 31 din 146


32/146

Urmatoarele afirmatii despre fibrilatia atrialasunt adevarate:este cea mai frecventa cauza a accidentelorembolice sistemice.fibrilatia atriala persistenta se convertestespontan la ritm sinusal in cele mai multe cazuri.

21

A.

la un pacient cu stenoza mitrala severa intrareain fibrilatie atriala nu schimba cu nimic situatia

hemodinamica, barajul fiind acelasi.administrarea de antiaritmice dupa conversiafibrilatiei atriale este obligatorie deoarece peste90% dintre pacienti dezvolta recurente.fibrilatia atriala aparuta noaptea este facilitata dehipertonia vagala.

B.

C.

D.

E.

(pag. 214-215)

Urmatoarele afirmatii despre tahicardiaventriculara sunt adevarate:simptomele care apar depind de frecventaventriculara, durata aritmiei si boala cardiacasubiacenta.daca tahicardia are frecventa de 100-120/minutnu este predictoare de moarte subita.

22

A.

este cea mai frecventa cauza de moarte subitacardiaca.medicamentele antiaritmice sunt superioaredefibrilatoarelor automate in preventia mortiisubite.tahicardia ventriculara bidirectionala estecauzata cel mai adesea de toxicitatea digitalica.

B.

C.

D.

E.

(pag. 219-220)

In tahicardia paroxistica supraventricularaunda P poate fi:pozitiva in DII, DIII, aVF.ascunsa in complexul QRS.

23

A.

inainte sau dupa complexul QRS.disociata de complexul QRSnegativa in DII, DIII, aVF.

B. C. D. E.(pag. 210)

Restabilirea ritmului sinusal in fibrilatiaatriala se poate face prin:electrostimulare atriala overdrive.soc electric extern.

24

A.

anticoagulare orala cu INR tinta de 2-3.conversie medicamentoasa cu flecainide.ablarea jonctiunii ventriculare si cardiostimularepermanenta VVIR.

B. C. D. E.

(pag. 215-216)

Predictori ai unei tahiaritmii ventriculareletale dupa infarctul miocardic acut sunt:sincopele.demonstrarea reintrarii atrioventriculare la studiulelectrofiziologic.

25

A.

reducerea fractiei de ejectie.prezenta a mai mult de 30 de extrasistoleventriculare pe ora la inregistrarea Holter.potentialele tardive ventriculare.

B.

C. D.

E.(pag. 219)

Bradicardia poate fi cauzata de:deprimarea automatismului sinusal.reintrare.

26 A.

blocarea impulsului in jonctiunea sinoatriala.alungirea QT.intreruperea propagarii impulsului prin nodulatrioventricular.

B. C. D. E.

(pag. 221)

Boala de nod sinusal se poate manifesta prin:bradicardie sinusala.fibrilatie atriala.

27 A.

bloc atrioventricular.ritm jonctional.extrasistole ventriculare.

B. C. D. E.(pag. 225)

Predictorii ecografici ai aparitiei fibrilatieiatriale sunt:disfunctia sistolica a ventriculului stang.dilatarea atriala.

28

A.

grosimea complexului intima-medie.hipertrofia ventriculara stanga.prezenta de trombi in urechiusa atriului

teste licenta medicina 2016

Documents