magia cifrei

80
4 2 5 1 0011 0010 1010 1101 0001 0100 1011 Elev Alexandru Gherguț Profesor îndrumător Stan Claudia

Upload: ioana-livia

Post on 26-Apr-2017

254 views

Category:

Documents


5 download

TRANSCRIPT

425

13

0011 0010 1010 1101 0001 0100 1011

Elev

Alexandru GherguțProfesor îndrumător

Stan Claudia

425

13

0011 0010 1010 1101 0001 0100 1011Istorie

GeografieReligie

Chimie

AnatomieMuzică

Diverse

Bibliografie

425

13

0011 0010 1010 1101 0001 0100 10111. Cele 7 zile în care Dumnezeu a creat lumea: luni, marți, miercuri, joi, vineri, sâmbătă, duminică

2. Cele 7 zile ale săptămânii sunt denumite după cei 7 zei

romani care la rândul lor au fost numiți după cele 7

planete ce se puteau observa cu ochiul liber (vezi zilele

de mai sus).

3. Cele 7 păcate capitale: lăcomia, desfrâul, avariția, invidia,

mânia, lenea, trufia

4. Cele 7 virtuți ale omului: smerenia, dărnicia, bunătatea,

răbdarea, modestia, abstinența și sârguința

Religie

425

13

0011 0010 1010 1101 0001 0100 1011

Luni

Luni este în mod tradițional prima zi săptămânii (pentru

țările în care săptămâna începe lunea), care cade între zilele

de duminică și marți.

Etimologie: Lunae dies (l.lat.) = Ziua Lunii – după Luna și

după Iunona, denumirea romană.

425

13

0011 0010 1010 1101 0001 0100 1011

Marți

Marți este în mod tradițional a doua zi a săptămânii (pentru

țările în care săptămâna începe lunea), care cade între zilele

de luni și miercuri.

Etimologie Martis dies (l.lat.) = Ziua zeului roman (al

războiului) Mars.

425

13

0011 0010 1010 1101 0001 0100 1011

Miercuri

Miercuri este în mod tradițional a treia zi a săptămânii

(pentru țările în care săptămâna începe lunea), care cade între

zilele de marți și joi.

Etimologie: Mercurii dies (l.lat.) = Ziua zeului roman (al

comerțului) Mercur.

425

13

0011 0010 1010 1101 0001 0100 1011

Joi

Joi este în mod tradițional a patra zi a săptămânii (pentru

țările în care săptămâna începe lunea), care pică între zilele

de miercuri și vineri.

Etimologie: Jovis dies (l.lat.) = Ziua zeului roman Jupiter.

425

13

0011 0010 1010 1101 0001 0100 1011

Vineri

Vinerea este în mod tradițional a cincea zi a săptămânii

(pentru țările în care săptămâna începe lunea), care cade între

zilele de joi și sâmbătă.

Etimologie: Veneris dies (l.lat.) = Ziua zeiței Venus.

425

13

0011 0010 1010 1101 0001 0100 1011

Sâmbătă

Sâmbătă este în mod tradițional a șasea zi a săptămânii

(pentru țările în care săptămâna începe lunea), care cade între

zilele de vineri și duminică.

Etimologie: Saturni dies (l.lat.) = Ziua zeului Saturn.

Din punct de vedere biblic sâmbăta este ziua a șaptea a

săptămânii

425

13

0011 0010 1010 1101 0001 0100 1011

Duminică

Duminica este ziua săptămânii între sâmbătă și luni.

În Europa și America Latină este considerată a șaptea zi a

săptămânii, în timp ce în Statele Unite, Brazilia, Biserica

Ortodoxă Română și în Biserica Catolică este considerată

prima zi a saptămânii.

Cuvântul provine din latinul Dies Dominus, adică Ziua

Domnului. În lumea romană, înainte de creștinism, ziua de

sărbătoare era Dies Solis, adică "Ziua Soarelui" în cinstea

divinității numite Sol Invictus.

425

13

0011 0010 1010 1101 0001 0100 1011

1. Cele 7 minuni ale lumii

2. Cele 7 minuni ale Evului Mediu

3. Templul lui Solomon avea 7 trepte

4. Roma a fost construită pe 7 coline

Istorie

425

13

0011 0010 1010 1101 0001 0100 1011

Templul lui Solomon sau Primul templu din Ierusalim a fost lăcașul sfânt al

vechilor evrei. După izvoarele biblice se presupune că templul a existat în anii 22 -

29 fiind una dintre cele mai mărețe construcții iudaice din antichitate. A fost

construit de regele vechilor israeliți Solomon pe dealul Moriah din Ierusalim. El a

fost distrus în urma revoltei evreilor din anii 66 - 73 d.Hr. contra stăpânirii

romane.

Nu a fost găsită nicio urmă a Templului lui Solomon, de aceea mulți arheologi

cred că acesta nu ar fi existat în mod real

425

13

0011 0010 1010 1101 0001 0100 1011

425

13

0011 0010 1010 1101 0001 0100 1011

Mausoleul din Halicarnas (azi Bodrum, Turcia) a fost

opera arhitecților Pytheos și Satyros și a sculptorilor Scopas și Timotheos.

Mausoleul poartă numele guvernatorului local Mausol, care a fost guvernatorul

provinciei elenistice Caria (377-353 î.Ch.) pentru care fusese destinat,

ca mormânt-templu.

A fost distrus înainte de 1494 d.Hr. de către un cutremur.

425

13

0011 0010 1010 1101 0001 0100 1011

Grădinile suspendate ale Semiramidei au fost construite de regele Nabucodonosor al II-lea

(605-562 î.Hr.) pentru una din soțiile sale, Amytis sau Amuhea. Totuși, după o veche

legendă, grădinile ar avea o origine mult mai anterioară. Ele ar fi fost construite de regele

Ninus, întemeietorul orașelor Ninive și Babilon, pentru soția sa Semiramida.

După informațiile istoricului Diodor din Sicilia, uriașele grădini ocupau o suprafață de

15000 m2 și se ridicau în patru terase până la 77 metri înălțime. Pe terase erau plantați arbori

din mai multe specii, unii dintre ei fiind înalți de 24 metri. Sub terase, sprijinite pe mai

multe coloane, se găseau camere răcoroase pentru familia regală. După unele relatări, se pare

că vestitele grădini au fost dărâmate de perși, în timpul ocupării Babilonului.

425

13

0011 0010 1010 1101 0001 0100 1011

Piramida lui Kheops este cea mai veche minune a lumii și singura care a supraviețuit. Ea a

fost construită în jurul anului 2550 î.Hr.

Atunci când a fost construită, Marea Piramidă avea 145,75 m înălțime. De-a lungul

timpului, a mai pierdut 9 m din vârf.

Construcția ei a durat peste 20 de ani, lucrând 100.000 de oameni. Întâi a fost pregătit locul

de amplasare și au fost transportate blocurile de piatră. Totuși, nici măcar astăzi nu se știe

exact cum anume au fost așezate.

În total, piramida are 2521000 blocuri de piatră de peste 2 tone fiecare.

425

13

0011 0010 1010 1101 0001 0100 1011

Statuia lui Zeus din Olympia are o înălțime estimată la aproximativ 12 m. Ea a

fost realizată de către sculptorul Phidias în preajma anului 435 î.Hr. în

orașul Olympia din Grecia. Pentru adăpostirea statuii a fost construit un templu.

Se crede că în anul 394 d.Hr. statuia a fost transportată la Constantinopol, unde

avea să fie distrusă de un incendiu în anul 475.

425

13

0011 0010 1010 1101 0001 0100 1011

Templul zeiței Artemis din Efes a fost o construcție impunătoare, construită

pentru zeița Artemis. Templul a fost ridicat în anul 550 î.Hr. în Efes, oraș aflat

atunci pe teritoriul imperiului babilonian. Templul zeiței Artemis din Efes se află

50 km la sud de orașul Izmir, Turcia. Din templul original au mai rămas doar

câteva relicve.

Templul a fost construit timp de 120 de ani de către împăratul Adrian cel Mare.

Clădirea a fost lată de 51 m și de 105 m lungime. 127 de coloane de 18 m înălțime

susțineau acoperișul. În interiorul templului se afla statuia de 2 m a zeiței Artemis,

acoperită cu aur și argint.

425

13

0011 0010 1010 1101 0001 0100 1011

Colosul din Rhodos a fost o statuie imensă construită în antichitate pe

insula Rhodos din Grecia, una din cele șapte minuni ale lumii. Statuia îl înfățișa pe zeul grec

al Soarelui, Helios, și măsura între 32 și 36 de m. Construcția s-ar fi realizat în 12 ani și ar fi

fost finalizată în anul 282 î.Hr. După unii, străjuia intrarea în portul din insulă.

Statuia era construită din bronz și întărită ulterior cu fier și piatră. Se spune că au fost

folosite 15 tone de bronz și 9 tone de fier, însă calculele arată că aceste cantități au fost chiar

mai mari. Avea o înălțime de 33 m și stătea pe un soclu înalt de 15 m. Se crede că ea a

inspirat sculptorul francez Auguste Bartholdi care a construit Statuia Libertății din SUA.

Colosul a fost distrus în anul 224 î.Hr. datorită unui cutremur.

425

13

0011 0010 1010 1101 0001 0100 1011

Farul din Alexandria a fost construit în secolul al III-lea î.e.n. în Egipt pe insula Pharos. La

început a fost doar un simbol al portului, apoi a devenit indicator pentru marinari.

Farul avea o înălțime între 115 și 135 de metri și a fost pentru mult timp cea mai mare

clădire făcută de om.

A fost construit din blocuri uriașe de marmura albă și avea trei niveluri separate. Baza

farului avea o formă pătrată și era înaltă de 55.9 m. În mijloc secțiunea farului era de formă

octogonală, era gol pe dinăuntru și avea o înălțime de 30 de metri. Din interior ieșeau flăcări

care nu se stingeau niciodată, luminând atât noaptea cât și ziua și făcând vizibil drumul spre

port. Partea de sus avea o formă de cerc și era înaltă de 7 metri. Se spunea că flacara se

vedea de la 50-60 km depărtare.

A fost distrus la data de 1303-1480 d.Hr. datorită unui cutremur.

425

13

0011 0010 1010 1101 0001 0100 1011

425

13

0011 0010 1010 1101 0001 0100 1011

În ziua de astăzi, Colosseumul este un monument turistic din Roma vizitat de

foarte mulți turiști din toată lumea. El este probabil cea mai impresionantă clădire-

ruină a Imperiului Roman. Cunoscut inițial sub numele de Amfiteatrul Flavian,

Colosseumul era cea mai mare construcție a vremurilor sale și astăzi este cel mai

mare amfiteatru antic care poate fi vizitat.

Construcția Colosseumului a fost începută de împăratul Vespasian în anul 72

d.Hr. și a fost încheiată în anul 80 d.Hr. , la un an dupa moartea împaratului.

Pe vremea romanilor, Colosseumul era folosit pe post de arenă unde se organizau

lupte de gladiatori. Prizonierii din războaie erau puși să se lupte între ei sau cu

animale sălbatice. Spectatorii se delectau privind luptele.

425

13

0011 0010 1010 1101 0001 0100 1011

Catacombele din Alexandria constau într-un labirint cu mai multe nivele,

accesibil printr-o scară în formă de spirală. El conține o mulțime de camere și este

împodobit cu stâlpi sculptați, statui, nișe de înmormântare, dar și cu o cameră

mare de banchet de pe vremea romanilor, unde se efectuau mese memoriale de

către rude ale persoanei decedate.

Catacombele au fost pentru mult timp uitate de către cetățeni până să fie

redescoperite, în mod accidental, în jurul anilor 1800.

425

13

0011 0010 1010 1101 0001 0100 1011

Marele Zid Chinezesc este o construcție strategică de mii de kilometri lungime, cu rol de

apărare. Zidul a fost construit cu scopul de apărare a graniței imperiului chinez contra

atacurilor popoarelor nomade din nordul Chinei. Este o construcție gigantică considerată

după volum ca cea mai mare de pe glob, cu o lungime controversată, după datele mai recente

ar fi avut o lungime de 6 350 km, zidul principal având 2 400 km lungime. Zidul a fost

construit după un sistem care leagă între ele mai multe fragmente de vârstă diferită.

Lungimea zidului declarată de China se consideră exagerată, la 10 000 de unități Li de

lungime, se consideră în calcul 1 Li = 575,5 m ceea ce ar corespunde cu cca. 5.755 km.

Prima porțiune a zidului a fost construită probabil în a doua jumătate a secolului V î.e.n cu

scop de apărare împotriva nomazilor din nord. Pe parcursul timpului, în ciuda numeroaselor

atacuri, zidul a continuat să fie refăcut și extins.

425

13

0011 0010 1010 1101 0001 0100 1011

Stonehenge este un monument preistoric aflat în Anglia, în comitatul Wiltshire.

Ansamblul Stonehenge este format din patru cercuri concentrice construite din pietre. Cercul

exterior, de 33 m în diametru, este construit din 30 de blocuri imense de gresie, așezate

vertical; astăzi doar 17 dintre aceste blocuri mai sunt în picioare. Desupra acestor blocuri de

piatră au fost așezate ca niște praguri alte blocuri curbate (în formă de arc de cerc). În

interiorul acestui lanț exterior se află un alt cerc de blocuri mai mic din piatră vânătă.

Construcția ansamblului Stonhenge a început în anul 3.000 î.C. Este construit din pietre cu

înalțime de 6 metri și greutate de până la 50, aduse aici probabil de la o distanță de 322 de

km din Câmpia Salisbury din sudul Angliei. Deși nu se știe exact rolul ansamblului, se crede

că cei care au construit-o aveau cunoștințe în astronomie, și că ziua de 21 iunie (solstițiul de

vară) avea o semnificație deosebită, probabil religioasă.

425

13

0011 0010 1010 1101 0001 0100 1011

Turnul din Pisa este un turn în Pisa, Italia cu o înălțime de 56 de metri și o greutate de

14.453 tone. Construcția a început în august 1173.

Înalt de 55,86 m, cu o grosime a zidului la bază de 4,09 m și o greutate estimată la 14.500

tone, turnul a fost proiectat să stea vertical. Datorită însă proastei calități a solului, fundația

a început să se scufunde imediat după începerea construcției, în anul 1173, provocând

înclinarea turnului spre sud.

De-a lungul timpului turnul a suferit mai multe operații de consolidare, prin care s-a încercat

stoparea sau chiar reducerea înclinării turnului.

Datorită importanței sale pentru industria turismului din Pisa, guvernul italian s-a implicat

serios în ultima consolidare care a început în anul 1990.

425

13

0011 0010 1010 1101 0001 0100 1011

Turnul de porțelan din Nanjing este situat în Nanjing, capitală a Chinei antice, pe malul

sudic al râului Yangtze. Războaiele și condițiile naturale au conlucrat la distrugerea sa

parțială către finele secolului XIX, iar în prezent se află în renovare.

În traducere, numele său chinezesc, Bao`ensi, semnifică ―Templul Gratitudinii‖ și a fost

proiectat de către un împărat chinez , Yongle, în secolul XV.

Turnul are o bază octagonală și a fost cea mai mare construcție din China la momentul

clădirii (80 m înălțime și 130 trepte interioare). Acesta a fost clădit din cărămizi de porțelan

alb, ce reflectau într-un mod spectaculos razele soarelui. În timpul nopții acesta era luminat

de 140 de lămpi ce erau suspendate în diferite puncte ale turnului.

În 1856, a fost distrus de către inamici pentru a împiedica supravegherea orașului din vârful

turnului. Din acest moment, construcția a fost lăsată pradă timpului până de curând, când s-a

propus refacerea acestui obiectiv pentru a fi utilizat în scopuri turistice.

425

13

0011 0010 1010 1101 0001 0100 1011

Sfânta Sofia a fost catedrala Patriarhiei de Constantinopol, apoi moschee, astăzi

muzeu în Instanbul, Turcia.

Prima biserică (basilica) de pe acest loc a fost construită de Constantin cel Mare,

în 325 dar a ars într-un incendiu în anul 404. Reconstruită de Theodosiu al II-

lea în 415, biserica a fost din nou arsă, în timpul Răscoalei Nika din 532. Clădirea

și-a primit forma finală în 537 sub împăratul Iustinian I. Era foarte importantă

pentru Ortodoxismul timpuriu și pentru Imperiul Bizantin, fiind primul exemplu

de arhitectură bizantină. Interiorul său decorat cu mozaice, coloanele de marmură

și acoperișul sunt de o mare importanță artistică.

Sultanul Mahomed, cuceritorul Constantinopolului a dat ordin ca Sfânta Sofia să

fie transformată în moschee. Legenda spune că pe unul din pereții albi s-a păstrat

amprenta palmei pline de sânge a sultanului.

425

13

0011 0010 1010 1101 0001 0100 1011

1. Cele 7 părți componente ale cerului

2. Cele 7 minuni naturale ale lumii

3. Cele 7 continente și 7 mări

Geografie

425

13

0011 0010 1010 1101 0001 0100 1011

Atmosferă

Termosferă

Mezosferă

Stratosferă

Troposferă

Exosferă

Ionosferă

425

13

0011 0010 1010 1101 0001 0100 1011

Atmosfera

Atmosfera (învelișul gazos al Terrei) este situată la exteriorul celorlalte geosfere

pe care le îmbracă sub forma unui strat continuu.

Atmosfera are aspectul unei ―sfere‖, mai turtită decât Pământul, datorită mișcării

de rotație și densității ei mai reduse (vezi figura 1). Limita exterioară a acesteia

este de 10.000 – 13.000 (uneori este consideră chiar la 20.000 – 35.000 km).

În alcătuirea atmosferei intră următoarele gaze:

− Azotul (78%)

− Oxigenul (21%)

− Dioxidul de carbon (0,03%)

− Argonul (0,94%)

− Alte gazeFigura 1

425

13

0011 0010 1010 1101 0001 0100 1011

Troposfera

Troposfera (sfera schimbărilor) este un strat atmosferic ce se desfășoară de la

nivelul solului până la 12 km altitudine (deasupra polilor are 8 km grosime, iar

deasupra Ecuatorului 18 km). Ea este cel mai important strat atmosferic. Face

parte din învelișul geografic. Aici se află concentrată aproximativ 90% din toată

cantitatea de aer (din cauza atracției Pământului), se formează norii, precipitațiile,

vânturile și se desfășoară viața și activitatea omului.Temperatura scade cu 6,4

grade C˚ la fiecare km si ajunge in partea superioara la -80 C˚.

425

13

0011 0010 1010 1101 0001 0100 1011

Stratosfera

Stratosfera este al doilea strat major al atmosferei pământului, situat deasupra

troposferei și dedesubtul mezosferei.

Stratosfera conține pătura de ozon care absoarbe cea mai mare parte a radiațiilor

ultraviolete. Dacă ar pătrunde în totalitate până la suprafața terestră, aceste radiații ar distruge viața de pe planetă.

425

13

0011 0010 1010 1101 0001 0100 1011

Mezosfera

Mezosfera este un strat al atmosferei Pământului, situat deasupra stratosferei și

dedesubtul termosferei. În mezosferă, temperatura scade odată cu creșterea în

altitudine.

Datorită faptului că aceasta este situată deasupra altitudinii maxime pentru

aeronave și sub altitudinea minimă pentru navele spațiale orbitale, este probabil

cea mai puțin înțeleasă parte a atmosferei.

Mezosfera este cea care ne oferă protecție împotriva milioanelor de meteoriți ce se

îndreaptă spre planeta noastră. Datorită coliziunii dintre aceștia și particulele de

gaz aflate acolo, majoritatea se topesc sau se vaporizează.

Nori noctiluscenți formați în mezoferă

425

13

0011 0010 1010 1101 0001 0100 1011

Termosfera

Termosfera este unul dintre cele mai mari straturi atmosferice ale Terrei. Aceasta

este situată deasupra mezosferei și dedesubtul exosferei. În acest strat, razele

ultraviolete cauzează ionizarea. Stația Spațială Internațională are o orbită stabilă

în centrul termosferei, între 320 și 380 de kilometri. Tot în acest strat, au loc și

aurorele (fenomene luminoase rezultate ca urmare a ciocnirii particulelor

(electroni, protoni de origine solară din spațiul exterior) cu moleculele și atomii de

aici).

425

13

0011 0010 1010 1101 0001 0100 1011

Ionosfera

Ionosfera este partea superioară a atmosferei, caracterizată de o ionizare produsă

de radiația solară. Ea joacă un rol important în electricitatea atmosferică și

formării marginii interioare a magnetosferei. Acesta are o importanță practică,

deoarece, printre alte funcții, ea influențează propagarea undelor radio în locurile

îndepărtate de pe Pământ.

Ionosfera este un înveliș de electroni, atomi și molecule încărcate electric care

înconjoară Pământul, se întinde de la o înălțime de aproximativ 50 de km pînă la

mai mult de 1000 km. Ea își datorează existența sa în primul rând radiațiilor

ultraviolete ale soarelui.

425

13

0011 0010 1010 1101 0001 0100 1011

Exosfera

Exosfera este stratul exterior al atmosferei terestre, aflat la înălțimi mai mari de

750 km, unde aerul este extrem de rarefiat. Prin acest strat se face treptat trecerea

spre vidul interplanetar, în care mai există doar atomi de heliu și hidrogen.

425

13

0011 0010 1010 1101 0001 0100 1011

425

13

0011 0010 1010 1101 0001 0100 1011

Vârful Everest este cel mai înalt punct de pe Pământ, cu o altitudine de

8848 m deasupra nivelului mării. Acesta se află în Munții Himalaya, pe granița

dintre Nepal și Tibet (China).

Geologii au împărțit rocile ce compun Everestul în trei unități, numite

"formațiuni".Fiecare din aceste formațiuni sunt despărțite una de alta de falii, de-a

lungul cărora au fost presate una de cealaltă. De la vârful Everest până la bază,

aceste roci reprezintă Formațiunea Qomolangma, Formațiunea Pasul Nordic, și

Formațiunea Rongbuk.

De la vârf până la începutul Bandei Galbene, la aproximativ 8.600 m peste nivelul

mării, vârful Everestului constă din Formațiunea Qomolangma, denumită

și Formațiunea Everest sau Formațiunea Jolmo Lungama. Ea constă

din calcar paralel laminat și sedimentat, alb sau cenușiu-deschis, cu straturi

de dolomit recristalizat, și cu lame argiloase și din silt.

425

13

0011 0010 1010 1101 0001 0100 1011

Cascada Victoria se găsește la granița dintre Zimbabwe și Zambia între orașele Victoria

Falls și Livingstone, fiind declarat 1989 de UNESCO monument al naturii.

O parte din fenomenele din regiunea cascadei, este și azi pentru geologi o enigmă. Cataracta

este orientată pe direcția est-vest și nord-sud, fiind pe fundul ei roci sedimentare cu o

duritate diferită. Un conflict s-a iscat prin cei care caută protejarea naturii din această

regiune și necesitatea economică de a construi o nouă hidrocentrală. Astfel guvernul din

Zambezi planifică un nou baraj pe cataracta Batoka. Acest baraj ar fi împreună barajele

Kariba și Cabora-Bassa al treilea baraj proiectat pe Zambezi, ceea ce produce daune

ireparabile florei, faunei și peisajului care atrage turiștii, din care unii în ambarcațiuni

sportive navighează (120 km) pe fluviu.

425

13

0011 0010 1010 1101 0001 0100 1011

Marele Canion repezintă un canion foarte lung, sinuos și adânc săpat

de fluviul Colorado din Statele Unite ale Americii într-un platou înalt alcătuit în

special de roci sedimentare, dar având prezente și ceva roci metamorfice, care se

găsesc în nordul statului Arizona. Marele Canion este de fapt rezultatul eroziunii

de milioane de ani a fluviului, partea sa inferioară de astăzi fiind de fapt albia

majoră a fluviului Colorado.

Din punct de vedere geografic, Marele Canion este un canal de eroziune

fluvială foarte lung, 446 km și foarte adânc, uneori atingând circa 1.600 de metri

adâncime, tăiat în platoul Colorado și care expune straturi ridicate din

perioadele proterozoic și paleozoic.

425

13

0011 0010 1010 1101 0001 0100 1011

Marele Recif de Corali este cel mai mare sistem de recif coraligen din

lume cuprinzând aproximativ 3000 de recifuri și 300 de insule ce se întind de-a

lungul a 2600 kilometri și acoperă o suprafață de 344,400 km². Reciful este situat

în Marea Coralilor în apropiere de coasta Queensland-ului din nord-

estul Australiei.

Atunci când încearcă să descrie universul recifelor de corali, cei care au avut șansa

să-l exploreze folosesc întotdeauna un limbaj plin de culoare. Toți vorbesc despre

magnifice grădini minerale, populate de creaturi stranii, cu forme și culori

uimitoare, în care lupta pentru hrană și spațiu este intensă și continuă.

425

13

0011 0010 1010 1101 0001 0100 1011

Aurora polară este un fenomen optic ce constă într-o strălucire intensă observată

pe cerul nocturn în regiunile din proximitatea zonelor polare, ca rezultat al

impactului particulelor de vânt solar în câmpul magnetic terestru. Când apare

în emisfera nordică, fenomenul e cunoscut sub numele de auroră boreală.

Aurora apare în mod obișnuit atât ca o strălucire difuză cât și ca o cortină extinsă

în spațiu orizontal. Câteodată se formează arcuri care își pot schimba forma

permanent. Fiecare cortină este compusă dintr-o serie de raze paralele și aliniate

pe direcția liniilor de câmp magnetic, sugerând faptul că fenomenul de pe planeta

noastră este aliniat cu câmpul magnetic terestru. De asemenea, variabilitatea unor

anumiți factori poate determina formarea de linii aurore de tonalități și culori

diferite.

425

13

0011 0010 1010 1101 0001 0100 1011

Paricutin este un vulcan cu conul de zgură în statul mexican Michoacán, aproape de un sat

care a fost acoperit de lavă și are același nume ca vulcanul.

Vulcanul a inceput, la 20 februarie 1943, ca o fisură într-un lan de porumb, deținut de un

agricultor pe nume Dionisio Pulido. Pulido, soția sa și fiul lor au asistat la toată erupția

inițială de cenușă și pietre deoarece ei își arau terenul în acel moment. Vulcanul a crescut

rapid, ajungând la cinci etaje în doar o săptămână, și putea fi văzut de departe într-o lună. O

mare parte din creșterea vulcanului a avut loc în primul an, în timp ce era încă în faza de

explozii piroclastice. Satele din apropiere, Paricutin (după care vulcanul a fost numit) și San

Juan Parangaricutiro, au fost îngropate în lavă și cenușă; rezidenții au fost mutați pe un

teren viran din apropiere.

425

13

0011 0010 1010 1101 0001 0100 1011

La sfârșitul acestei faze, după aproximativ un an, vulcanul a crescut la 336 de

metri înălțime. Vulcanul va continua să erupă în următorii opt ani, deși erupția a

fost dominată de erupții de lavă relativ liniștite, care au ars zona înconjurătoare pe

o suprafață de 25 km². Activitatea vulcanului a intrat lent în declin, până în

ultimele șase luni ale erupții, în cursul căreia violente activități de explozie au fost

frecvente. În 1952, erupția s-a încheiat și Paricutin a devenit liniștit, atingând o

înălțime finală de 424 de metri deasupra lanului de porumb din care s-a născut.

Vulcanul a fost liniștit de atunci. Ca cele mai multe conuri de zgură, Paricutin este

considerat a fi un vulcan monogenetic, ceea ce înseamnă că după ce a terminat să

erupă, niciodată nu va mai erupe din nou. O altă erupție vulcanică într-un câmp

monogenetic va erupe într-o locație nouă.

Trei oameni au murit ca rezultat al fulgerelor cauzate de erupții, dar niciun deces

nu a fost atribuit lavei sau asfixierii.

Din punct de vedere geografic, Paricutin face parte din zona vulcanică Michoacán-

Guanajuato, care acoperă o mare parte din regiunea vest-centrală a Mexicului.

Vulcanismul este o parte comună a peisajului mexican. Paricutin este doar cel mai

tânăr vulcan din cele peste 1.400 de guri vulcanice care există în Centura

Vulcanică Trans-Mexicană și America de Nord.

Paricutin este vulcanul cu cea mai rapidă dezvoltare și cea mai spectaculoasă

apariție.

425

13

0011 0010 1010 1101 0001 0100 1011

RIO DE JANEIRO-cel mai mare port natural-

• Situat în SE Braziliei, între 22°38′-23° lat. S şi 45°20′—45°41′ long. V, (429 km2,

lungime 31 km, lăţime max. 28 km, perimetru 143 km).

• In golf se află peste 130 de insule, cea mai importanta fiind Ilha do

Governador

• La intrarea in port se afla Capatana de Zahar - o proeminenta stancoasa

conica imensa, alcatuita din granit, cuart si feldspat.

• Orasul este dominat de statuia lui Hristos, inalta de 30 m, din varful dealului

Corcovado (cu o inaltime de 690 m).

• Industrie: reparatii navale, rafinarea zaharului, textile, produse alimentare;

exporta cafea, zahar si minereu de fier.

425

13

0011 0010 1010 1101 0001 0100 1011

425

13

0011 0010 1010 1101 0001 0100 1011

America de Sud

America de Sud este un continent traversat de ecuator, cu majoritatea suprafeței

în emisfera sudică. America de Sud este situată între Oceanul Pacific și Oceanul

Atlantic. Este legată, geologic vorbind, de America de Nord prin Istmul Panama,

relativ de puțin timp. Anzii Cordilieri, fiind un lanț muntos activ, se desfășoară pe

întreaga lungime a continentului, în vest; suprafețele din estul Anzilor sunt

acoperite de păduri tropicale și formează vastul bazin al râului Amazon. In partea

centrală a continentului situat la est de Anzii Cordilieri se află pampasul.

America de Sud se află pe locul patru în lume în ceea ce privește suprafața,

după Asia, Africa și America de Nord, cu o suprafață de 17,840,000 km2. În ceea

ce privește populația, se află pe locul cinci, după Asia, Africa, Europa și America

de Nord.

425

13

0011 0010 1010 1101 0001 0100 1011

America de Nord

America de Nord este un continent din emisfera nordică, situat aproape în

exclusivitate în emisfera vestică, mărginit la est de Oceanul

Atlantic,la vest de Oceanul Pacific, la nord de Oceanul Arctic și la sud de Marea

Caraibelor și de America de Sud. America de Nord are o suprafață de 24.709.000

km² ce reprezintă aproximativ 4,8% din suprafața Terrei sau 16,5% din

uscat.Populația continentului a fost estimată în iulie 2008 la aproape 529 de

milioane de oameni.Este al treilea continent ca suprafață, după Asia și Africa și al

patrulea ca populație după Asia, Africa și Europa.

Din punct de vedere geografic,în partea sa nordică, America de Nord are două

mari lanțuri muntoase: Munții Stâncoși în vest și Apalași în est. Între ei se întind

câmpii fertile brăzdate de Mississippi. Între Canada și SUA există Marile Lacuri.

Cele mai mari chei ale lumii, Marele Canion, din sud-vestul SUA, este una din

minunile naturale ale Americii de Nord.

425

13

0011 0010 1010 1101 0001 0100 1011

Europa

Europa este, convențional, unul dintre cele șapte continente. Cuprinzând

peninsula Eurasiei, Europa este separată de Asia de Munților Ural, râul

Ural și Marea Caspică la est, și de Munții Caucaz la sud-est. Europa are

deschidere, în nord, la Oceanul Arctic, în vest la Oceanul Atlantic, în sud la Marea

Mediterană, iar în sud-est la Marea Neagră și la căile ei de legătură spre Marea

Mediterană.

După suprafață, Europa este al doilea cel mai mic continent, acoperind 10.180.000

de kilometri pătrați sau 2% din suprafața Pământului și 6,8% din suprafața

terestră.

Din punct de vedere al geografiei fizice, Europa reprezintă o peninsulă, partea

nord-vestică a Eurasiei sau a Afro-Eurasiei: Asia ocupă partea estică a acestei

mase continentale și toate împart un platou continental comun.

425

13

0011 0010 1010 1101 0001 0100 1011

Africa

Africa este al doilea continent ca mărime de pe Terra și cel mai populat

după Asia. În Africa se găsește Nilul, cel mai lung fluviu din lume și Sahara, cel

mai mare deșert din lume. Cel mai înalt punct al continentului este Muntele

Kilimanjaro din Tanzania (5.895 m), iar cel mai jos punct este lacul Assal situat în

micuța țară Djibouti (156 m sub nivelul mării). Africa are o suprafață de

30,244,050 km² incluzând și insulele adiacente, ocupă 20,3% din suprafața

terestră a planetei. Cu peste 800 de milioane de locuitori în 54 de țări, Africa este

gazdă a unei șeptimi din populația totală de pe glob.

În Africa își are originea rasa umană, de-a lungul văii Marelui Rift African ce

traversează Etiopia și Kenya fiind descoperite cele mai vechi schelete ale

înaintașilor oamenilor de azi.

425

13

0011 0010 1010 1101 0001 0100 1011

Asia

Asia este cel mai întins continent de pe Pământ și, de asemenea, cel mai populat.

Suprafața sa constituie 8,7% din suprafața totală a Terrei și 29,8% din uscatul

acesteia. Populația Asiei reprezintă mai mult de 60% din întreaga populație a

Globului. Se poate considera ca fiind o subregiune a unui continent mai

întins, Eurasia, situată la est de Munții Urali, Canalul Suez, Marea

Neagră și Marea Caspică. Limitele acestui continent sunt Munții Ural și râul

Ural la vest, Oceanul Arctic la nord, Oceanul Indian la sud, iar la est Marea

Japoniei.

Asia este continentul cu cele mai întinse și mai înalte lanțuri muntoase ale Terrei.

Pe continentul asiatic se poate pune în evidență o treaptă montană situată la

altitudini mai mari de 3000 m. Aceasta cuprinde munți foarte înalți, precum Himalaya, Pamir, Karakorum, Kunlun ș.a., și un podiș înalt (Podișul

Tibet, situat la 5000 m).

425

13

0011 0010 1010 1101 0001 0100 1011

Australia

Australia, sau oficial Commonwealth of Australia, este singura țară ce ocupă un

întreg continent, fiind cea mai vastă din Australasia/Oceania. Ca suprafață, în

clasamentul mondial Australia, ocupă locul șase. Pe lângă teritoriul continental,

Australia cuprinde mai multe insule, dintre care cea mai mare este insula

stat Tasmania.

Australia este a sasea țară din lume ca mărime și cel mai mic continent. Este, de

asemenea, cea mai joasă și mai plată întindere de uscat și continentul cel

mai secetos. Conține mai mult deșert decât orice alt continent: două treimi din

suprafață este aridă sau semiaridă. Are o linie de coastă foarte scurtă pentru o

suprafață atât de mare: în afara Golfului Carpentaria și a marelui Golf Australian,

sunt foarte puține golfuri de-a lungul totalului de 19.000 km de linie de coastă.

Continentului îi lipsesc în mod evident formele de relief: nu există râuri mari, iar

munții sunt joși. Cel mai înalt varf australian, Varful Koscinsko din Alpii

Australieni de la granița dintre New South Wales și Victoria are o înălțime de

numai 2.228 m, mai puțin de jumătate din înălțimea Mont Blanc-ului.

425

13

0011 0010 1010 1101 0001 0100 1011

Antarctica

sau

Antarctida

Antarctida este un continent situat la Polul Sud, acoperit de ghețari. A fost

ultimul ținut explorat de pe glob. Sub aspect morfologic ea este o platformă

continentală muntoasă cu un strat de gheață cu o grosime de până la 4,8 km și

înconjurată de ape înghețate. În Antarctica nu există țări sau populație autohtonă.

Singurii locuitori sunt cercetătorii științifici, nevoiți să suporte temperaturi de

până la -80° C.

Cu o suprafață de 14.425.000 km², Antarctida este al cincilea continent ca mărime,

după Eurasia, Africa, America de Nord și America de Sud. Totuși este ultimul ca

număr de locuitori, neavând rezidenți permanenți, din cauza frigului aproape

veșnic. Antarctida este continentul cu cea mai mare altitudine medie, cea mai

scăzută umiditate și cea mai scăzută temperatură medie. Aproape 98 % din

teritoriul Antarctidei (circa 14 milioane km²) este veșnic acoperit de un strat de

gheață, care uneori atinge grosimi de peste 4.000 m.

425

13

0011 0010 1010 1101 0001 0100 1011

Notele muzicale

Fiecare notă de pe portativ are numele ei.

Astfel muzicienii știu ce notă să cânte. Primele 7 litere din alfabet (A, B, C, D, E,

F, G) sunt folosite (în notația internațională) pentru numirea notelor.

Notația literală internațională:

Do C

Re D

Mi E

Fa F

Sol G

La A

Si B(H)

Sunt bine de reținut aceste notații deoarece, în majoritatea transpunerilor ce se

găsesc pe Internet sunt sub această formă.

Nume de fată: MI –RE - LA

425

13

0011 0010 1010 1101 0001 0100 10111. Cele 7 stadii ale dezvoltării umane: embrionul,

fătul, sugarul, copilul, adolescentul, adultul,

bătrânul

2. Proporțiile corpului uman

3. Conform studiilor științifice, 7 este numărul de

ore pe care trebuie să îl doarmă un om pe noapte

Anatomie

425

13

0011 0010 1010 1101 0001 0100 1011

Exista 7 stadii ale dezvoltarii umane: embrionul, fatul, sugarul, copilul, adolescentul, adultul, batranul

Embrionul Fătul Sugarul Copilul Adolescentul Adultul Batranul

425

13

0011 0010 1010 1101 0001 0100 1011

Embrionul

In faza de dezvoltare embrionară are loc diferenţierea celulelor, pe ţesuturi şi organe. Prima fază

a dezvoltării embrionare este celula rezultată în urma fecundării, care este numită celula ou

sau zigot

• la mamifere acesta se dezvoltă în uterul matern

• la păsări sau reptile are loc în ou învelit în coajă

• la plante, embrionul rezultat din celula ou, care a luat naştere la rândul lui prin

fecundare va fi hrănit până devine fruct cu seminţe, de partea feminină a florii.

Embrion uman Embrion

dezvoltat in ou

Embrion planta

După formarea organelor interne, embrionul la om în perioada de sarcină din

săptămâna a şaptea se numeşte făt.

425

13

0011 0010 1010 1101 0001 0100 1011

Fătul

Fătul este un mamifer în curs de dezvoltare trecut de stadiul embrionar dar netrecut încă prin

naștere.

La om, stadiul fetal de dezvoltare prenatală începe la începututul celei de a 11-a săptămână,

care este a 9-a dupa fertilizare.

Săptămânile 9-16

• Stadiul fetal începe la începutul săptămânii 9. La începutul acestui stadiu, fătul are în jur

de 30 milimetri lungime și cântărește aproximativ 8 grame. Capul reprezintă jumătate din

dimensiunea fătului.

• ―Mișcarea de respirație‖ este necesară pentru dezvoltarea plămânilor și mai puțin

necesară pentru obținerea oxigenului. Majoritatea organelor sunt prezente dar la începutul

dezvoltării și funcționarea lor este minimă.

• Fetușii nu sunt capabili de a simți durere în acest stadiu și este posibil să nu simtă până

în trimestrul al treilea. În această perioadă, fătul prezintă mișcări incontrolabile ale

mușchilor, creierul și legăturile de neuroni se dezvoltă.

425

13

0011 0010 1010 1101 0001 0100 1011

Săptămânile 16-25

O femeie însărcinată pentru prima oară începe să simtă mișcări ale picioarelor fătului în

jurul săptămânii 21, pe când o femeie ce este la a doua sarcină începe să simtă mișcări în

jurul săptămânii 20. Până la sfârșitul lunii 5, fătul va avea aproximativ 20 cm.

Săptămânile 26-40

• Cantitatea grăsimii corpului începe să crească rapid.

• Plămânii nu sunt încă complet dezvoltați.• Oasele sunt complet dezvoltate dar sunt încă moi și pliabile.

• Fierul, calciul și fosforul devin mai abundente.

• Unghiile ajung la marginea degetelor.

• Sânii încep să se dezvolte la ambele sexe.

• Părul capului devine mai gros și mai aspru.

• Nașterea este iminentă și ar trebui să aibă loc în jurul săptămânii 40.

• Între săptămânile 37-40, fătul este considerat destul de dezvoltat încât să supraviețuiască

în afara uterului.

• La naștere fetusul are între 48-53 cm lungime.

• Controlul mișcărilor la naștere este limitat și se dezvoltă până la pubertate.

425

13

0011 0010 1010 1101 0001 0100 1011

Sugarul

Sugar este o noțiune care se referă la un copil din grupa de vârstă

cuprinsă între 28 de zile și un an. Denumirea este sugestivă pentru modul

inițial de alimentație, specific vârstei, prin supt (care este un act reflex).

Perioada de sugar este precedată de perioada de nou-născut (care este

cuprinsă între naștere și a 28-a zi de viață) și este urmată de perioada

de copil mic (cuprinsă între vârsta de 1 și 3 ani).

425

13

0011 0010 1010 1101 0001 0100 1011

Adolescentul

• Adolescența este perioada de tranziție biologică, psihologică și socială de

la pubertate la maturitate. Intervalul de vârstă la care are loc această tranziție este ușor

diferit de la un individ la altul și depinde de mai mulți factori: sex (în general fetele intră

în adolescență înaintea băieților), cadrul socio-cultural etc. Organizația Mondială a

Sănătății definește adolescența ca fiind perioada dintre 10 și 19 ani, dar în numeroase

țări occidentale se consideră că adolescența începe între 11 și 13 ani la fete, 12-14 ani la

băieți, și se termină în jurul vârstei de 19-21 de ani la ambele sexe.

• Această perioadă de tranziție presupune atât modificări la nivel fizic, cât și modificări la

nivel de comportament și personalitate. Adolescentul devine mai preocupat de propria

imagine și de poziția sa în raport cu cei din jur (grupul de prieteni, colegii de școală). În

același timp, copilul adolescent tinde să se îndepărteze de părinți, în încercarea de a fi

independent și de a decide pentru el însuși. Nevoia părinților de control și de

supraveghere devine incrongruentă cu noile nevoi de dezvoltare și comunicare ale

copilului, iar conflictele devin sursa permanentă a neînțelegerilor între aceștia. Pentru a

depăși dificultățile de relaționare, este util ca părinții să-și stabilească strategii de

comunicare în relaționarea cu copii bazate pe empatie și înțelegerea nevoilor, încredere

și respectarea intimității și a spațiului privat.

425

13

0011 0010 1010 1101 0001 0100 1011

- mărimea capului intră de 7 ori în înălțimea omului;

- dimensiunea ochiului este de 7 ori din lățimea totală a feței;

- sunt 7 articulații ale membrelor superioare.

Proporțiile corpului uman

425

13

0011 0010 1010 1101 0001 0100 1011

7 este numărul de ore pe care trebuie să îl

doarma un om pe noapte• 35% dintre americani dorm sub şapte ore pe noapte. Numărul acestora a crescut alarmant din

1985 pentru că petrec mult timp în faţa calculatorului şi pentru că lucrează mai mult în ture denoapte.

• Lipsa somnului afectează aproape jumătate (46%) dintre americanii care nu au un loc demuncă şi 37% dintre cei care lucrează.

• Somnul ideal ar trebui să dureze între 7 şi 9 ore, recomandă The National Sleep Foundation.Mai puţin de şapte sau mai mult de nouă ore de somn pot cauza probleme de sănătate. Maiexact, riscul de atac de cord creşte cu până la 48%, iar cel de atac cerebral cu 15%

425

13

0011 0010 1010 1101 0001 0100 1011

1. Cele 7 perioade ale elementelor în tabelul

chimic al lui Mendeleev

2. Cei 7 compuși principali ai celulei vii

3. Apa pură are PH-ul 7

Chimie

425

13

0011 0010 1010 1101 0001 0100 1011

1

6

4

5

7

2

3

425

13

0011 0010 1010 1101 0001 0100 1011

• Întreaga substanță vie din celulă se deosebește de materia nevie printr-o serie

de proprietăți chimice.

• Celulele sunt alcătuite din unități moleculare formate din atomi.

• În celulă se găsesc peste 60 de elemente chimice, dintre care 16 sunt esențiale

pentru viață, iar 6 dintre ele, C, H, N, O, P și S, sunt elemente de bază. Primele

patru reprezintă 99% din masa și numărul atomilor din toate organismele.

Oxigenul deține cea mai mare proporție, fiind necesar în respirația majorității organismelor. Carbonul formează legături stabile cu alți atomi de carbon sau de

alte tipuri, ceea ce face posibilă varietatea compușilor organici din structura

materiei vii.

• Componentele chimice ale celulelor vii sunt: apa, sărurile minerale,

substanțele organice, glucidele, lipidele, proteinele și acizii nucleici (ADN și

ARN).

425

13

0011 0010 1010 1101 0001 0100 1011

Apa

Apa ocupă la majoritatea celulelor în jur de 60% din masa celulară. Ea

este principalul solvent și mediul de dispersie al diferitelor substanțe.

Apa ia parte la transportul substanțelor în celulă și la numeroase reacții chimice.

O moleculă de apă are un caracter polar, având un pol pozitiv format din 2

atomi de H+ și un pol negativ, format din atomul de O2- . Ea se comportă

deci ca un dipol.

Apa este de asemenea un excelent solvent pentru substanțele hidrofile

(glucoza, Na+Cl- etc.); substanțele hidrofobe au solubilitate redusă sau

sunt insolubile; unele dintre acestea atrag însă moleculele de apă, ceea ce

le permite să rămână sub formă dispersată (împreună cu lichidul ce le

înconjoară formează un ansamblu numit coloid).

Fapt divers: În corpul uman se găsește aproximativ 60% apă, în sânge

79% iar în inimă 70%.

425

13

0011 0010 1010 1101 0001 0100 1011

Substanțele minerale

Substanțele minerale sunt prezente în soluție sub formă de

ioni sau intră în diverse combinații cum sunt: clorurile,

carbonații, fosfații, (de Ca, Na, Mg etc.). Ele impregnează

unele membrane (Ca, Si), polarizează membranele celulare

(Na+,K+,Cl-), schimbă proprietățile fizice ale protoplasmei

etc.

425

13

0011 0010 1010 1101 0001 0100 1011

Glucidele

Glucidele se mai numesc și carbohidrați (conțin C, H, O). Ele sunt produșii de

asimilație ai celulelor fotosintetizante și substanțele de rezervă ale tuturor

celulelor vii. Constituie principala sursă de energie a celulelor. Unele dintre ele au

și rol structural.

Glucidelse se găsesc în cantități mai mari în celulele planterlor decât în celulele

animalelor. Dintre glucidele complexe, amintim:

− glucoza - rol structural și energetic la toate viețuitoarele;

− amidonul – cea mai importantă substanță de rezervă din celulele vegetale;

− glicogenul – substanța de rezervă din celulele animale, bacterii și ciuperci;

− celuloza – substanța din structura peretelui celular la plante;

− chitina – rol structural (formează scheletul chitinos la insecte și peretele

celular la fungi);

425

13

0011 0010 1010 1101 0001 0100 1011

Lipidele

Lipidele sunt o sursă importantă de energie. Ele se găsesc sub

formă de emulsii, iar uneori sunt depozitate în cantități mari

în diferite celule (celulele adipoase, celulele din unele

semințe de exemplu la rapiță, floarea soarelui etc.).

Cele mai importante sunt trigliceridele, care reprezintă sursa

principala de energie folosită de animale și fosfolipidele, care

intră în structura membranelor celulare.

425

13

0011 0010 1010 1101 0001 0100 1011

ProteineleProteinele sunt substanțe cu molecule mari (macromolecule), care se

coagulează la temeraturi ridicate (+50˚C). Ele se găsesc în celulă într-o

proporție mai mare decât celelalte substanțe organice și sunt cele mai

importante.

Proteinele constituie elementul de construcție al materiei vii. Ele participă

și la alcătuirea membranelor celulare împreună cu lipidele; de asemenea,

au rol energetic, reglează diferite activități, transportă unele substanțe etc.

Proteinele sunt formate din aminoacizi. Se cunosc 20 de aminoacizi,

aceiași la plante și la animale.

Exemple de proteine sunt: clorofila (din cloroplaste), cheratina(din păr,

unghii și coarne), miozina și actina (din mușchi), albumina (din ou),

colagenul (din oase), hemoglobina și anticorpii (din sânge) etc.

O categorie specială de proteine o constituie enzimele. Ele sunt substanțe

proteice care determină viteza și succesiunea proceselor metabolice din

celule. Fiecare enzimă acționează numai asupra unei anumite substanțe

numită substrat. Enzima și substratul trebuie să se potrivească precum o

cheie într-o broască.

425

13

0011 0010 1010 1101 0001 0100 1011

Acizii nucleici

Acizii nucleici sunt macromolecule complexe prezente, mai

ales, în nucleu. Ei au rol în sinteza moleculelor proteice și în

transmiterea caracterelor ereditare. Se cunosc doi acizi

nucleici: acidul dezoxiribonucleic (ADN) și acidul

ribonucleic (ARN).

ADN

425

13

0011 0010 1010 1101 0001 0100 10111. 7 este considerat un număr norocos în mai multe culturi;

de exemplu, în Japonia, mitologia vorbește despre Cei Șapte

Zei ai Norocului

2. Tradiția spune că cine sparge o oglindă va avea 7 ani de

ghinioni

3. Cele 7 culori ale curcubeului

4. Gărgărițele au 7 buline negre

5. Cifra 7 în numerologie

Diverse

425

13

0011 0010 1010 1101 0001 0100 1011Cei Șapte Zei ai Norocului sunt niște zei din folclorul și mitologia

japoneză.

Fiecare dintre cei șapte zei are o însușire specifică:

− Ebisu, zeul pescarilor și negustorilor, înfățișat deseori cărând un cod.

− Daikokuten (Daikoku), zeul bogăției și a comerțului. Ebisu și Daikoku

erau în trecut de multe ori asociați și reprezentați sub formă de statuete

sau măști pe pereții unor magazine.

− Bishamonten, zeul războinicilor.

− Benzaiten (Benten-sama), zeița cunoașterii, artei și frumuseții.− Fukurokuju, zeul bucuriei, bogăției și longevității.− Hotei, zeul gras și fericit al abundenței și sănătății.− Juroujin (Gama), zeul longevității.

425

13

0011 0010 1010 1101 0001 0100 1011

Culorile curcubeului sunt: Roșu, Oranj, Galben,

Verde, Albastru, Indigo, Violet. Acestea pot fi ușor

ținute minte prin folosirea acronimului ROGVAIV.

425

13

0011 0010 1010 1101 0001 0100 1011• Numerologia este știința care se ocupă cu studiul:

– semnificațiilor simbolice ale numerelor

– relațiilor dintre numere și obiecte fizice sau ființe

umane

• Observație: Numerologia nu mai este considerată în

ziua de azi ca fiind o parte a matematicii.

425

13

0011 0010 1010 1101 0001 0100 1011

În numerologie, cei care au cifra destinului 7 sunt înțelepți, serioși,

perseverenți și echilibrați. De obicei, cei aflați sub guvernarea cifrei 7, au

prieteni mai în vârstă decât ei datorită faptului că le plac persoanele cu

mai multă experiență de viață.

Cifra destinului

Algoritmul pentru calcularea cifrei destinului este următorul:

cd=cc ( cc(ziua_nașterii) + cc(luna_nașterii) + cc(anul_nașterii) ), unde:

cd=cifra destinului

cc=cifra de control

cifra de control = se face suma cifrelor unui numar, iar apoi, daca suma

obtinuta este mai mare decat 9, se va face însumarea cifrelor din nou, pana

cand ajungem la o singură cifră

425

13

0011 0010 1010 1101 0001 0100 1011

Acum că știți algoritmul, vă puteți calcula cifra destinului sau

daca doriți să o calculați mai simplu puteți folosi următorul

program: link

425

13

0011 0010 1010 1101 0001 0100 1011

Bibliografiehttp://ro.wikipedia.org/

http://www.google.com/imghp

http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/Incredibil/210121/Curiozitati-culturale-

Semnificatiile-magice-si-sacre-ale-numarului-7.html

Manual de biologie, cls a IX-a

Ioana ArinișAurora Mihail

http://aliceboboc.wordpress.com/2010/04/07/30-de-ani-pentru-realizarea-in-miniatura-a-

templului-lui-irod/

Tutoriale powerpoint - http://office.microsoft.com/en-us/training/CR010065457.aspx

http://www.tinericrestini.net/index.php?option=com_community&view=groups&task=vie

wdiscussion&groupid=12&topicid=9&Itemid=78