nutdtie la de de e cunent totul despre - libris.ro · acest caz despre foarte prosperul sector...

11
Luc C;mober este farmacist, profesor de nutdtie la Facultatea de Far- macie Paris-Descartes, geffrl serviciului de biochimie al spitalelor Cochin qi Hdtel-Dieu din Paris. Este membru titular al Academiei de Farmacie 9i membru corespondent al Academiei de Meilicrni. De asemenea, e re- dactor-gef al revistei Cunent Opinion in Clituical Nuttition and Metdbo' lic Care. Jacques Fricker este medic nutrilionist, autor al unor ci4i despre nu- tritie ti sldbit care se bucure de male succes in rAndurile publicului larg odati cu aparilia bestraellenfii Le Guid,e du bien mnigrir. Cetcetdtor la INSERIII, apoi nutrilionist la spitalul parizian Bichat, prede Ia mai muite facultt i de medicind. PROF. LUC CYNOBER DR. JACqUES FRTCKER TOTUL DESPRE SU PLIM ENTELE ALIMENTARE Cele bune gi cele mai pufin bune Tladucere din francezd qi note de Nicoleta Neagoe H UMAN ITAS BUCURE$T1

Upload: others

Post on 28-Jan-2021

1 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

  • Luc C;mober este farmacist, profesor de nutdtie la Facultatea de Far-macie Paris-Descartes, geffrl serviciului de biochimie al spitalelor Cochinqi Hdtel-Dieu din Paris. Este membru titular al Academiei de Farmacie9i membru corespondent al Academiei de Meilicrni. De asemenea, e re-dactor-gef al revistei Cunent Opinion in Clituical Nuttition and Metdbo'lic Care.

    Jacques Fricker este medic nutrilionist, autor al unor ci4i despre nu-tritie ti sldbit care se bucure de male succes in rAndurile publicului largodati cu aparilia bestraellenfii Le Guid,e du bien mnigrir. Cetcetdtor laINSERIII, apoi nutrilionist la spitalul parizian Bichat, prede Ia mai muitefacultt i de medicind.

    PROF. LUC CYNOBERDR. JACqUES FRTCKER

    TOTUL DESPRESU PLIM ENTELEALIMENTARECele bune gi cele mai pufin bune

    Tladucere din francezd qi notede Nicoleta Neagoe

    H UMAN ITASBUCURE$T1

    https://www.libris.ro/totul-despre-suplimentele-alimentare-luc-HUM978-973-50-6866-0--p19030027.html

  • Redactor: Oana BernaCopeda: Ioana NedelcuTehnoredactor: Manuela Mi\ineanuCorector: Anca LacdtusDTP: Drago-s Dumihescu, Veronica Dinu

    Tipdrit la Paper Print - Brdila

    Prof. Luc Cynober, Dr. Jacques FrickerTout sur les compl'ments alimentairesCopFight O Odile Jacob, 2017

    O HUMANITAS, 2020, pentru prezenta versiune romaneasce

    Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a RomanieiCynober, LucTotul despre suplimentele alimentare: cele bune pi cele mai putin bune /prof. Luc Cynober & dr. Jacques Fricker; trad. din francezd qi note deNicoleta Neagoe- - Bucuregti: Humanitas, 2020Contine bibliografie. - IndexISBN 9?8-973-50-6866-0I. Fricker, JacquesII. Neagoe, Nicoleta (trad.; note)614664

    EDITURA HUMANITASPiata Presei Libere 1, 013701 Bucures,ti, Romaniatel.0211408 83 50. faJ< 021/408 83 51www.humanitas.ro

    Comenzi online: www.libhumanitas-roComenzi prin e-mail: [email protected] telefonice: 0723 684 194

    Cuprins

    lntroducere.. ........... 15

    PARTEA.NTAISuplimentele alimentare: mod deintrebuintare

    Suplimentul alimentar: cand, de ce, cum se-l iei?. . . . . ........2IDe ce sd iei un supliment alimentar?. ............22Cine este consumatorul de suplimente alimentare? . . . . . . . . . . . 23Cum sd folose$ti corect suplimentele alimentare ... ....... ..27Boala Alzheimer gi alte fonne d,e d.eclin coEnitiD .............. 31Articulalii d.ureroase . . . . . . . . . . . . . . . .32Inimd. Qi drtere ...........32Digestie.. .............33Copildrie.. .............33Sarcind.... . . . . . . . . . . . . . . 34Infectii $i imunitate .......36Senzalia d.e ,picioare grele" . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36Memorie gi concentrare . . . . . . . .......37A sld.bi, a slhbi, a sld,bi. . . . . . . . .......37Piele, pdr Si unghii: frumusele prin nutricosmet;cd . . . . . . . . . . . . 41Perinlenopauzd. . ........47Sexualitatea .............48Somnul ... .............49Sportul Qi actiuitatea fizicd . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 50Sindromul premenstrual . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 52Tonusulgiformafizicd......... . . . . . . . . . . . . . . . . 53

    CUPRINS 5

  • 2. Suplimentul alimentar: despre ce vorbim? . .Cehebuie sd9titi..........Cateva defnilii. . . . . , . . . . . . . . . . . . . 67De la aliment la suplimentul alimentar. . .......60Nevoi alimentare Fi aport nutritional recomandat (ANR) . . . . . . 61Ategaliile privind suplimentele alimentare . . . , . , . 63Ce spuae legislalia europeane .... ..........64Organismele de reglementare 9i control. ,.,,.,....67Aliment funclional, supliment alimentat

    sau medicament rigti se Ie confi.rnzi? ......,.,.70Neu pl.alers itu the game:

    dispozitivele medicale (DM) ingerabile .

    Studiile ftiinlifice. . . . . . . . ; . . . . . . ............103De la oamenii de gtiintd la guru . . . . . . . . . . . . . . . . . , . . . . . . . . 107Lobby-uri puternice .......110Reclame devastatoare . . . . . . . , . . . . . . . . , . . . . . . .111Medicament la noi, supliment alimentar la altii:

    exemplul ornitinei alfa-ketoglutarat . . . . - . - 112De la url produs la altul ilerivatele unei nolecule ........... 113Consecint€ prost circumscrise:

    unii fac pe ucenicii wdjitori , . . . . . , . ,.,,..,.114Un raport befleffcii/riscuri dintre cele mai aleatorii:

    exernplul DHEA , . . , . . , . . . . . , . 115,Prea mult" poate ff mai periculog

    decat,nu indeajuns" ............. 118Pericolele mascate: sportul de performanld

    poate ff periculos, la fel dorinta de a seminacu un manechin! ...........119

    Uneori, suplimentul alimentar nu conline.,. nimic. . , . . , . . , . , 723Pierderea unei ganse:

    cand visul lnlocuiegte effcacitatea . , . . , . . , , . , 723Nutrivigilenta. . . . . . .......725

    Darplantele? ................ - 127Reglementiri lncurcat€ . . . . . . . . . . . . . . , . . . . . . , . , , . . , . . , , , 727Plantele nu fabricd elemente active

    pentru a ne ff pe plac ..........130Anumite plante sau pd4i din plante

    sunt comestibile... o dati . . . . . . . . . . . . . . , . . . . . . . . . . . . , 130Ce cantitate de element activ contine preparatul? ........... 131Plante cea buntr Der"szs medicamentul cel rdu. -. - -.... -... -. 131

    PARTEA A DOUAcum si alegi bine suplimentele alimentare

    155 de elemeote active eyaminate atent ..,..,.135Acetogenine .......... .. 137Alge.. ............ .......... .. 138Aloe (extract) , . . . . . . . . . . . . 140Aminoacizi cu lan! ramificat (ALR) . . : . .. . . . .', .,, ., . . . . . . 140Anghinare (extract) . . . . . . . . . . . . . - . . . . . . . 74IAntioxidanti . . . . . ....... ,.............. , 141Antocianine ,. ...... , r..,, 145Argan ... .. ... ... .,.,.. 145Arginide . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 146Aristolochic.(acid) ,...,.., ,., ,.., 147

    -.--.-.-56- -_.5t

    '.. ....74.......75Pseudo-a.legalii, CuJegere de perle . . . . . . . . . .

    De la suplimentul alimentar la consumator:o filieri adesea opacd. . . . . . . . , . . , . . . . . . . . . . . . . 77O afacere infernali . . . . . , . . , , . , . . 77Laboratoarefamaceuticeobscure... ....,....79...dar gi multe societdli serioase....... ,.,,.....84Putereanarketingului....... ...............84De unde sd ne procurim suplimente alimentare?. . . ., . ., . . . . . 86Hipermarketul .........86Magazinzle specializate . . . . . - . - . - . ,...,..,..86Farmaciile ............. 87InternPtul .. ....... ... ,. .89Vd,nzarea prin corespondentd . . . ...,.........90Rolul mijloacelor de informare ln atractia

    pentru suplimentele alimentare . . . . . . . . . . . . . . 90Facultatea. ..........,.,.92Limitele recomandAr or agentiilor guvemamentale . . . . . . . . . . 94Ddm cuvdntul tribunalelor: exemplul vitaminei C . . . . . . . ., . . . 96Alibiul formelor de medicind tradilionald ......... 97$i dacd este vina Europei?. . , . . , . . . . . . . . . . . . . . . . 99

    Consumatori, daci ali gti... . . . . . , . . . . . . . . . . . . 100De la datele qtiiniifice la produsul finit,

    drumul e lung . . . . . . . . . . . . . , . . . 100Doza ........ ........,........ ..... 101Dela aliment la suplimeltul alimentar. . .......102Vectorul. ........ ... ... .,.. ,,.., 103

    CUPRINS CUPRINS 7

  • Armurariu sau ciulinul laptelui (extract). . . . . , . . . . . . . . . . . . . 747Aroda (extract) .......747Ast€xantind ...,....,...., 747ATP (adenozintrifosfat). . . . . . . . . ., ., . . . . . . . . . . ., . . . . . . . . 148Bacopa (extract). . . . . . . . . . . . . . . . 148Baobab (pulpa fructului) . . . , , . . . , . .......148Beta-alanind (sau acid 3-aminopropanoic). . . . . . . . . ., . ., . . . . 148Behine..,.... ... ...... ....... 148Bromelainl... .....,....... 149Busuiocul cerbilor, Mentha pul,egium (d,ei esenfial) ... ......749Cafeine... ...,..,.... 149Calciu.... ....................... 151Carnitini ... ................. 153Caroteo (sau betacaroten). . , . . , . , . . . .......... 155Carotenoizi. ............,., 155Casozepind (alfa) . . ............156Cat€chine.. ..........156Celastrol...,. ..........156Ceai (extract) ,,.,,.,, 157Cetone de zmeura . . . . . . . . . . . . . . 159Chitosan.... . . . . . . . . . . . . . . 160Cisteini....... ................. 161Citfiiina... ............ 161CLA (acid linoleic co{ugat). . . . . .......163Coenzioa Q (sau ubiquinonb). ...... 164Colagen.,.... ,.............. ... 166Creatind . . . . . . . . ............, 167Crom..... ..........168Curcumine.. ..............169Desmodium (extract) .. .. ... ..........,. ....,. .... ..... 171DHEA ..... ..............172Diindolitmetan 3,3'(DIM) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . l'12Dovleac (ulei de seminte) ....... . , . . . . . ; . . . . . 173Drojdie de bere (Soccharon yces cereoisiae) . . . . . . . . . .. . . . . . . 173Drojdie rogie de orez (nonacoliad K). . .......173Dlrmbel, (Tbucrium chamaed.rys) . . . . . . . . . . . . . 175Eleuterococ (pulbere de rldncinn). . . . . , . . . . . . . . . 175Ephedra (extract). . . ...........,.. 175Epicatechina Qi epigalocatechina-3-galat (EGCG). . . . . . . . . . . . 176Febritugina. ...............176Fenoli qi polifenoli ,..,..,,..,.776Fibre. ....... ... . ... ..... 178

    Fitoestrogeni . . . . . . . . . . , . . . . . . 182Fitoestlogenii ,i bufeurile ....--..... ... ....183nbestrogenii fi osteoporoza . - -.... -. ... ... .. 183ntuestrogenii gi canaerul dz eAtu . . . . - . . - . . . . . . ' . . . . . . . . . 184Fitoestrogenii $i cre$terea ln greutate dupd mznopauzd . . . . . 185Fitoestrogenii, col.esterolul gi bolile cardiouasculare . . . . . . . . 185Fitosteroli qi fitostanoli . . . . . . . . . . . . . . . 187Flavan-3-oli (sau flavanoli) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 190Flavonoide .............,190Fluor..,.,. ..,.... '.192Folali (vitamina B9) ...........192Fosfati&lserine ........... 194Fosfor ..... ..... ... , 195Fucue . ....... ...... .... 195Galanga(pulberederizom)...... . . . . . . . . . . . . . . 195Gama-hidroxibutirat (GHB) . . . . . . . . . . . . . . . 196Garcinio cambogia (extract) . . ............... 196chimbir...... ..........197Ginkgo biloba (extract) , . . , . . . . . . . . . . . . , . . . . . . 199Ginseng (pulbere). . . , . . . , , . . . 201Glucorafanind qi sulforafan. . . . . . . , . , , . , . . , . . . 202Glucozamini qi condroitini ........ .......... ' 203Glutamat (sau acid glutamic) . . . . . . . . -.. -..... 205Glutamini ...,.. 205Grepfrut (extract de samburi) ...... ...........206Guarana , . . . . . . . . . ... ....206Guggul ........... ....-......207Hamei (extract) .......208Hesperidini 9i naringini, . . . . . . . . . . . . . .,..,...208Hidroxiantracenici (derivati) , . . . . . . ...... ....208Hidror.i-beta-metilbutirat (HMB). . . . ...... ....209Hidroxitirozol. ...........210s-Hidroxitriptofan(5-HTP) . ......... ........211Inozind .. ....... -....., 2llInozitol .. ....... '. -..,.... ..., 2llIrvingia gabonensis (extract) .......... ., ,.. . 2llIspaghula . . . . . . . ,,,,.. .. .272Izoflavone... ,......... ' t .... -......2\2Kava-kava ..... -.. -.. -...213Kombucha... ,.... -.. -.....,213Konjac ........... ..........213Ldptisor de matae gi alt€ produse ale stupului de albiae , , . , . zLLLecitina 9i coline ......... 216Lei gong fei (extract) ,..,. ....276

    CUPRINS 9

    Fier......

    CU PRINS

    779

  • Licopen... . . . . . . . . . . . . . 2I7Lizind ..... ...........218Luteind... ............218Maca (pulbere de tubercul) . . . . . . . . . . . . . . . . . . .219Mac-rosu (extract) ......219Magleziu . ............22OMangan. -. ...... .....221Melatoninri. ...........221Metisoare sau crozberry (extract) . . . . . . . . . . . . . .222Metilsulfonilmetan (MSM) .... . . . . . . . . . . . . . . .224Metionind.. ............224Nopal (pulpd uscatd) . . . . . . . . ......225Omega 3 .. .............225Omega6... ............229Omega9.. ............230Papaia (extract) ........23fPapaine... .............231Poliamine alifatice: putrescind, spermine, spermidine. ... .. . . 231Potasiu... .............281Prebiotice. . . . . . . . . . . . . .232Pregnenolon. ...........238Probiotice. . . . . . . . . . . . . . 233Efectu asupra funcfiondrii intestinelot . . ........234Efectu asupra pielii. . . . . . . . . . . . . . . . .236Efecte card,iouasculo.re . . . . . . . . ......237Efecte asupra greutd.tii. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 237Efecte asupra imunitdtii . . . . . . ......237Probioticele gi cancerul ....... . . . . . . . . . . . . . . . . 237Propolis... ............239Psyllium.. . . . . . . . . . . . . .240Quercetind .......... ..241Resveratrol. ............241Ruscogenind. ... ......243S-adenozilmetionind (SAMe). . . ......243Schinduf (pulbere din seminte) ......244Sco4i$oard (extract) . . . . . . . . . . . . . .245Seleniu... ............245SfeclS roqie de zahdr (fibre) ... ......246Shiitake 9i alte ciuperci chinezegti (pulbere) ..... ........247Siliciu .... ............247Simbiotice. ............247Sinefrine.. . . . . . . . . . . . . .24aSpirulinS... ...........249Stridii (extract) .........251

    1O CUPRINS

    Sr ruguri 'exlract de tescovind) .Struguri (extract de sdmburi) . .Sunatoare (extract)Superoxid dilmulaza,SOD\ .. . .Taurine. . .Tliplofan. .Usturoi rextracl. pulbere. uleil . .Propri?tdli dnliink(tioos? . . . .Proprielali anliconrcroase. . ...Prote?lie tordioDasculora .....Vanadiu. . .Vitamine sub formd de cocktail. .Vitamina A(sau retinoli ......Vitamina B.l rsau liamina)Vitamina 82 (sau riboflavind).Vitamina 83 (sau niacindl. . .Vitamina 85 {acid pantotenic\ .Viramina 86 rpiridoxine,... . ..Viramina 88 (biotina) .. ... . . .Viramina 89.Viramina B12 rcobalaminal. . . .Vitamina C racid a.corbic). .Vitamina D (calc;feroli).. ...Vitamina E .Vi!a-de-vje rosie .Yam (extrac!)Yohimbe reli racl de scoarldl.ZeaxanlinaZ:rAc......

    Conclrzie .

    Testali-vd cunogtinlele qi oblinelicalificativul ,,consumator mediu avizat". . .

    Closar....

    Bibliografie generala

    Indice....

    ....253

    ....254

    ....254

    ....255

    ....255

    ....256

    ....254

    ....254

    ....260

    ....267

    ....267

    ....267

    ....263

    ....263

    ....264

    ....264

    ....264

    ....265

    ....265

    ....274

    ....276

    ....276

    ....276

    .............283

  • 1

    Suplimentul alimentar:cAnd, de ce, cum s5-l iei?

    ,,Tot ceea ce este excesiv e lipsit de importanla."

    - Talleyrand

    Suplimentele alimentare sunt la modd. Fie ci ne referim lafarmacii, 1a supermarketuri, la magazinele specializate saula Internet, oferta e abundentd. Dar numirul suplimenteloralimentare inutile, ba chiar primejdioase, este mare. Din feri-cire, existi s,i suplimente alirnentare care au o influenld bene-ficd asupra sbndtdlii, forrnei fizice, pAnd pi asupra fmmusefii.Totuqi, nu pentru oricine, nici in orice imprejurare. Fiecareperioadd a vielii 9i fiecare nivel de activitate fizicd se carac-terizeaze prin nevoi specifice, iar suplimentele alirnentare potajuta la satisfacerea lor. Aqadar, suplimentele se definesc inraport cu un anumit segment de populalie. Unii au incercatsd afirme cd femeile reprezintd un segment aparte. O aseme-nea idee nu poate fi acceptate pentru simplul fapt cd femeileformeazd majoritatea popula{iei. in schimb, femeile insirci-nate sau cele aflate la perimenopauzdl constituie segmentede populalie cu nevoi nutrilionale specifice.

    Pentru a putea vinde bduturi ,,energizante", allii au con-siderat ci pitirnagii discotecilor reprezinte un segment anumitde popula{ie. incd o eroare! Sportivii, pe de alti parte, aunevoi specifice.

    1. ,,in jurul" (peri) menopauzei: perioada de tranzilie care preced5menopauza gi care se manifestd, in medie, pe la 40 de ani (n. tr.).

    SUPLII"ENTUL ALIMLNTAR: CAND, DE CE, CUM SA-L IEI? 21

  • De ce si iei un supliment alimentar?

    ' Cel mai bun motiv, cel care serveEte de altfel ca bazi pen-tru reglementare, este acela de a compensa o insuflcien!d deaport care conduce la o carenld reald sau presupusd. in Eu-ropa, studiile de consum aratd ci aporturile de vitamina C siD, de folali, calciu, magneziu, seleniu si iod sunt insuficientepentru acoperirea nevoilor. in plus, aceste steri de carenia seschimbd pe parcursul vielii. De exempiu, cei care au peste 50de ani sunt mult mai susceptibili de o insuficienti de aportin vitaminele D Ei 812 si de folali. Modul de viatd este un altfactor care trcbuie luat in considerare: sportivii, fumdtorii etc.au nevoi nutritionale specifice.

    Totusi, o ancheti realizati de Cr6docl, publicatd in 2010,arata ca acest motiv nu cste valabil decat pentru o mic6 partea consumatorilor de suplimente alimentare. De fapt, contri-bu!ia unui supliment nutritional la aportul alimentar totalpoate fi considerabil: 18% din aportul de vitamina C Ia copil,354l. pentru vitamina D qi 32% pentru vitamina 81 Ia adult.. Sd te nenlii sindtos: acest motiv derivd din precedentul.Domeniile avute in vedere sunt tonusul, imunitatea, digestia,circulatia venoasA, ,,confortul urinar", menopauza. Poate fivorba de prevenirea bolilor cu grad mai mare de invaliditatesau mai severe: bolile cardiovasculare, reumatismul, haluci-naliile, diabetul.

    Acest segment al pietei este in plind expansiune in specialpentru produsele care vtzeaz6, imunitatea, tulburirile oftal-mologrce, cele genito-urinare.

    ' Sd nu imbitrdneqti. Cum populalia imbitraneqte, Si acestsegment este in plind expansiune. La ciucizeci de ani, omuleste in forrnS, are in general o stare de sdndtate bund, e incdseducator gi asa vrea se rdmanii.r Se fii 9i sA te menlii frumos: sd sldbesti (sau si nu te in-glagi), sd ai o piele frumoasi, pdr frumos etc. Este vorba inacest caz despre foarte prosperul sector comercial al nutri-

    1. Acronim pentru ae Cetftre de recherche poti L'itude et I'obserl)atiolLdes collditiotB de uie (Centrul de cercetare pentru studiul si observareaconditiilor de viale) (n. tr.).

    22 TOTUL DESPRE SUPLII'4ENIELE ALII'lENTARE

    r:os:neticii. Aceasti motivalie este in scedere din cauza uneiolcrte abundente si a faptului ci promisiuuile sunt rareori{.iuute, in special pentru produsele de sldbit.. SA ili reinsuqesti boala. Medicina a devenit foarte tehnici.Sc acordd mai multd aten-tie bolii decAt bolnavului. Medica-rlcntele sunt din ce in ce mai eficiente, dar au tot mai multecl'ccte secundare. De unde entuziasmul stdrnit de medicinarrltcmativd..., care insI poate insemna mai putine Fanse pentrulroluav (vezi p. 124).. Si procedezi ca toati lumea. Comunicarea din gure in gurdirr13ucnleazi alegerea de a cumpera suplimente alimentarepanLrt 25Vo dintre consumatori.

    ' in fine, qi nu este o glumi, !,2Vo dinfte femeile care con-sum5. suplimente alimentare nu gtiu de ce o fac (rezultate ale;rnchei:ei Cr6doc din 2010).

    Astfel, in funclie de obiectiv (a slibi, a imbitrAri frumosctc.), virsti gi particularitdlile organismului dumneavoastrd,vi veli simli mai bine cu anumite suplimente alimentare, insdr)u cu toate. Pentru starea de bine, pentru sdnitatea dum-rreavoastri, va trebui deci sd faceli o seieclie adaptat[ cazuluipropriu. Ceea ce urmeaze in aceasta carte nu are alt scopdccAt acela de a vi perrnite sb alegeli in cunoqtinle de cauzi.

    Cine este consumatorul de suplimente alimentare?

    in Franta, 20% dintre adulli consumi suplimente alimentare.Conform unei anchete realizate de sindicatul fabricanlilor desuplinente alimentare (Synadiet), marea majoritate (68clo) aconsumatorilor de suplimente alimentare sunt femei care iaurcgulat sau foarte regulat un produs (787o dintre consuma-lori), iar regularitatea consumului cregte odati cu vdrsta (707ouu peste 65 de ani). Dar gi 11% dintre copii iau suplimente.De fapt, suplimentul alimentar este asimilat unei forme derledicamelt alternativ care vindeci sau, Ei mai bine, previneLrolile. Este interesant de observat cd acum cAliva ani princi-palii consumatori erau cei cu vdrste cuprinse intre 35 9i 50cle ani.

    SUPL MLNTUL AI IMEN IAR: CAND, DF CL, CUM ST-L ILI? 23

  • Consumatorii aparlin cu precddere unei categorii socio-profesionale inalte qi cei mai mad adepfi sunt recruta{i dinrdndul celor divor{ali. Tlebuie oare sd deducem de aici cd alua un supliment alimentar poate duce la divor!? Cei careconsume cel mai pulin sunt agricultorii qi funclionarii. lnmod edificator, capsula gelatinoasd este forma cea mai apre-ciatd de consumatori.

    in Statele Unite, o serie de anchete redrlzale Ia nivel na-lional de cdtre organismele oflciale de sdnitate (NHANES)intre 2000 si 2010 ardta cd 106 milioane de americani (114milioane astizi, adic[ peste un adult din doi) consumd in fie-care zi suplimente sub formi de vitamine (in general maimulte) qi de oligoelemente, in timp ce 24,2 milioane consumdalte suplimente alimentare (in ordinea frecvenlei: calciu,omega 3, extracte din plante), La fel ca in Franla, consuma-torii sunt predominant femei, iar consumul creqte odati cumediul socioprofesional qi cu vArsta (7I7a dintre cei de peste70 de ani iau suplimentel), iar cei mai in vdrsti consurnd mailrecvenl produse pe baza de planto. in general. e vorba deindivizi mai activi decdt media.

    O alti anchetd, publicatd in 2007 pi realizatd pe un egan-tion de 278 persoane, arate ce cei care consumd in rnod regu-lat suplimente alimentare au un comportament realmenteadictiv: mai mult de 507o dintre consumatorii obiqnuili desuplimente alimentare inghit (in acest stadiu, nu existe unalt cuvAnt) amestecuri de multivitamine, vitamina C, caro-tenoizi, vitamina E, calciu, vitamina D, acizi graEi omega 3,flavonoide, lecitind, alfalfa, coenzima Q10 cu resveratrol, glu-cozamind qi anumite plante. Femeile consumd fdri nici oproblemi 9i acid gama-linolenic, probiotice, zinc, usturoi giproteine de soia. in medie, conform acestui studiu, consuma-torii luau 17 nutrimente diferite in fiecare zi. Ati citit bine: 17nutrimente in fiecare zi!

    in Marea Britanie, o anchetd ara|d. cd,40Va dintre adulli(intre 19 si 64 de ani) consume suplimente alimentare. Pro-dusele cele mai populare sunt amestecurile de multivitamine.

    Faptul cd lirile anglo-saxone sunt cele mai mari consuma-toare de suplimente alimentare poate fl explicat prin convin-gerea populaliilor lor cd existi un continuum intre aliment gi

    24 TOIUL DESPRE SUPLIMENTELE ALIMENTARE

    rrredicament, in vreme ce latinii le opun pe cele doue unulrr ll,uia.

    Conform unei anchete, iatd un ,,top 4" al motivaliilor der:rrmpdrare:

    oboseala gi lipsa de vitalitale (26Vo);menlinerea unei steri bune de sindtate (2lVo);carentele alimentare (157o);stresul (14%).

    in Statele Unite, o anchetd de amploare, publicatd in 20131i realizatd pe un eqantion de 12 000 de adul{i, arate ce mo-tivatia principald (45Vo dinfte cei sondali) este aceea de arrrcntine sau de a imbundtS{i starea generale de senetate. La;x'r'soanele in vdrstd, motivaliile sunt gi mai bine definite:plodusele cu presupus scop cardiovascular, osteoarticular,rx rrlar sunt cele mai folosite.

    I)e remarcat c5, global vorbind, in aceastd ancheth moti-vr r {ia suplete/frumusete este scezute.

    in Franla, in 2014, produsele cele mai consumate aparlinrrcgmentelor: tonic, stres qi sedativ, tranzit intestinal, sldbire.( l;r si in Statele Unite, principala motivalie este menlinerea,rrrrrirtitii, dar qi combaterea oboselii.

    lnteresant este ci factorul motivalie variazd in funclierlc t:ircuitul de distribu{ie. intr-adevdr, conform unei anchetellrrlizate in rAndul farmaciqtilor englezi qi americani, princi-t,;rlr,lc motlve pentru a cumpera un supliment alimentar del;r lrrrrnacie sunt (in ordine): anemia, regimul, alcoolismul, sar-, irr:r, oboseala, artroza, sportul) nevoile infantile, riceala, ner-r .zit,irtea. Aceeagi constatare se face in Franla: suplimentele,rlirrrcntare destinate luptei impotriva tulburdrilor de somn, rrrrl cumpirate mai ales de la farmacie, in vreme ce produ-lllr.rlc slibit sunt cumpdrate in principal de la parafarmaciel.

    I j\4|tlazin in care se vdnd produse destinate menlinerii igienei gi,rrrrrlrrl.ii, dar care nu sunt medicamente: articole qi aparate pentru

    r1,r,.rr:r lrrrco-dentard 9i corporale, plante medicinale ;i produse derivate,rrl, rrrr'i r'scntiale, produse dietetice, produse de puericulture, produset,, ,,lrr irt)licarea si intrelinerea lentilelor de contact, produse cosmetice

    , ,l, rrl{ri.iire corporalS, dispozitive medicale etc. (n. tr.).

    ',I.I'. 'I./L\ IUL ALIMEN_AR: CAND, DF CE, CUI4 ST - IL ? 25

  • La fel de interesant, o ancheti din Ar.rglia adaugi alte mo-tivatii:

    lipsa de incredere cu privire la conlinutul real de vitaminegi minerale al alimentelor in urma tratamentelor, trans-portului si conservirii lor (de Ia pomul fructifer la negus-torul de trufandale, de exemplu);

    - lipsa de entuziasm pentru consumarea anumitor alimenterecunoscute totusi a fi bogate in nutdnentul cutare saucutare (de exemplu, flcatul de vilel bogat in vitamina A saupestele bogat in omega 3);

    - tentalia de a se trata in agteptarea unei interniii in spital(legat de listele de afteptare interminabile din spitalelebritanice).

    in fine, in rAndul franluzoaicelor insdrcinate, suplimen-tele alimentare sunt percepute ca mai ieftine decdt medica-mentele compensate de asiguririle de sindtate.

    Consumul sau non-consumul de suplimente alimentareintr-o anuroiti lare nu are legdturd cu o pozilie anume acorpului medical, dupi cum precizeazi rezultatele studiuluiOcha. Despre asta, Jean-Paul Laplace scria:,,Numdrul ali-mentelor care revendicd un beneficiu nutritional sau de sdn5-tate cregte ca respuns la aEteptdrile consumatorilor. Aceastipiate face obiectul unor mize industriale ;i comerciaie puter-nice." Oare interesele unora genereazi produclia celorlalli?Este povestea ,,oului sau

    ^a gdinii": primul ou a dat naqtere

    primei giini, sau invers? In cazul de fa!6, probabil ci ofertacontribuie Ia generarea cererii, intrucat produsele in cauze iifac sd viseze pe consumatori.

    Aqa cum vom vedea mai departe, principala sursi de in-formare ($i de incitare la consum) vine din mass-media, dinpartea familiei Ei a prietenilor, 9i in mich mdsurd din parteaprofesionigtilor din s[ndtate, chiar daci medicii 9i farmacigtiisunt la ora actuali tot mai solicitali de c6.tre pacienli si deardspunsuri.

    ,,Consumatorul mediu avizat" este o noliune de drept utili-zatd ca fundament pentru numeroase decizii din justilie. No-tiunea aceasta pare total nebuloasi. Cine este,,mediu avizat"?Dumneavoastrd? Noi? Vecinul de alS.turi? Lectura cdr{ii noas-

    26 TOTUL DESPRE SUPLII'4ENIELE ALII'4ENTARE

    l,re vA va face in mod cert ,,mediu avizali". Tlebuie oare sd

  • o alimentatie echilibratd. Suplimentele prezinti totuqi inte-res, aqa ci sd invdldm si le folosim in cunogtinlEL de catz6'.

    Distingem patru familii de suplimente alirnentare:

    - nutrimentele esen{iale, adicd cele pe care organismuluman nu qtie sd Ie sintetizeze, dar care sunt indispensabilesupraviefuirii; trebuie deci sd fle neapdrat introduse prinalimentafie... sau prin suplimente alimentare;

    - nutrirnentele neesen{iale: ca toate nutrimentele, suntderivate din alirnente qi au o acliune in corpul nostru. Suntconsiderate ,,neesentiale" intrucd.t fie organismul qtie si lefabrice, fle nu sunt indispensabile vielii;

    - extractele din plante sau din produse naturale. Foarteadesea, utilizarea lor este ancestrald, bazAndu-se pe o ex-perienfd milenari. Contin unul sau mai multe elementeactive, nu neapdrat identificate. Pornind de la anumite prc-duse naturale, cercetarea qtiinlifici a izolat diverse mole-cule aflate la originea a numeroase medicamente (aspirind,

    taxotere, digitalini...). in funclie de produse gi de doze, com-ponentele lor pot avea un efect benefic asupra organismului,un efect nociv sau nici un efect:

    - cele care nu aparlin nici uneia dintre categoriile precedente,de exemplu DHEA sau melat.onina.

    Tabelele care urmeazd claseazd. principalele suplimentealimentare in aceste patru familii.

    Tabelul l. Exemple de suplimente alimentarepe bazE de nutrimente esenliale

    Acid gama-linolenicCalciuBetacarotenCrom

    Vitami4a 812Vitamina CVitamina DVitamina EZrrrc

    FierFolali (vitamina B9)MagneziuOmega 3SeleniuTfiptofanVitamina AVitamina 86

    28 TOTUL DESPRE SUPLIMENTELE ALIIVENTARE

    CisteineGlucozaminhGlutamin i

    Tabelul ll. Exemple de suplimente alimentarepe bazd de nutrimente neesentiale

    Arginind( larnitina(larotenoizi( JI,A( )oenzima Q10( ireatine

    I Noth: uneie di4tre moleculele insiruite in tabelul de mai sus nusllnt autorizate in mod oficial in Franta.

    Tabelul lll, Exemple de suplimente alimentarepe bazE de extracte din plante sau de produse naturale

    InozitolFosfatidilserindS-adenosilmetionindTaurini

    llsl,uroiAl,3f

    t lrrlirini( rlr!hine{ i,ll i vcrdeI lrii.osani'ii rlind(',)lilir{ 'rri urnind

    LicopenLimba-mieluluiMerigoarePapaiaPolifenoliPrebioticeProbioticeResveratrolSpirulinaVitd-de-vie roqie

    Srrplimentele alirnentare pe bazd de nutrimente esentialer I r rlx'lu I I) vd vor fi utile dacd aveli o carenta sau un deficit,rlrrrrcrrtar, mai ales daci alimentatia dumneavoastre ester,.rlusii sau monotonS.. Va trebui sd alegeli suplimentul ali-rr.nlrr care corespunde nevoii dumneavoastrd precise, ca de,,r r,rr r lrlrr:

    , r lcitr in caz de lipsd de produse lactate;lr, r n caz de lipsd de carne sau de peqte;1r,'liv ii,rrmine (pi polifenoli, tabelul III) in caz de consum redus,I llrrr:te si de legume;,,rrrr11rr ll in cazul unui consum redus de peFte, de nuci, de',1, r ,lr. rrrpitd. de nuci sau de soia.

    ,I 'I' IMFNT\.JL ALIVEN']AE: CAND, DI CE, CUI.4 SA-L IEII 29

    FitoestrogeniFitosteroliFucusGarcinia cambogiaGhimbirGinkgo bilobaGinsengGuaranaIzoflavoneLdptisor de matce si produse ale

    stupului

  • Principalele situafii cu risc de carenl; alimentarS

    Boli digestiveAlcoolismAnumite defi cienle geneticeVArsti mai maie de 70 de ani (mai

    ales pentru cei ca:re locuiescla azil)

    Pierdere de apetit legata deanumite boli grave

    Anorexie mentalaCure de slebie

    Excludere de anumite familiide alimente din motive de:

    - gust;crcdinld religioasd;

    - probleme digestive;adoptare de anumite

    regimud (macrobiotic,vegetadan etc.);

    probleme financiare

    Oricare ar fi suplimentul sau suplimentele alimentare pecare veti fi ales s[ Ie luali, urmdtoarele recomanddri vd vorajuta si faceli alegerea cea mai pohivitd:

    ' Evitali si cumulali suplimente alimentare care au aceeaqifunclie; de exemplu, nu e nevoie st luali trei suplimente ali-mentare diferite care se presupune cd vi oferd, fiecare, tonuspentru intreaga zi.r Evitati suplimentele alimentare supradozate, cumperatedin statele Unite sau de pe Internet, care sunt adesea preaconcentrate, de unde riscul de toxicitate.

    ' Cereti in prealabil pirerea medicului qVsau a farmacistuluidumneavoastra.r Evitati curnpdrdturile pe Internet, in special dacd produ-sele sunt fabricate in afara Uniunii Europene. Refuzali supli-mentele alimentare ale ciror prospecte nu sunt in limba liriidumneavoastr6.r fineli-vn sub observalie! Dupi ce ali luat un suplimentalimentar timp de una pdnd la doui sdptdmdni, vd simlili maibine? Sau, din.rpotrivi, mai riu?. Daci nu ave-ti o indicalie medicali precisd, intrerupeli su-plimentul alimentar cel pulin o treime din timp: de exemplu,zece zile pe lund sau o lund din trei. Este bine ca trupul dum-neavoastrd sa-$i pdstreze obiceiut de a funcliona firi supli-ment alimentar.r Aflali compozilia suplimentului sau suplimentelor alimen-tare pe care ali ales sh il (le) Iuali, apoi citili in aceaste carterubricile care privesc ingredientele pretins active.

    30 TOTUL DESPRE SUPLIMENTELE ALIMENTA.RE

    Boala Alzheimer gi alte forme de declin cognitiv{ lrrrn populalia triieqte din ce in ce mai mult, se dezvolti noilr,rli, in special aqa-numitele forme de tulburare cogr.ftivd, prin-I rr,