@ Editura EIKON

Bucuregti, Str. Smochinului nr. 8, secror 1,

cod poyal 03 13 I 0, RomAnia

Difuzare / distribugie carte : tellfax:02I348 1474mobil: 0733 I3I 145,0728 084802e-mail : difuzare@ edituraeikon.ro

Redacgia: rcl: 021 348 L4 74mobil: 0728 084 802, 0733 I3L 145e-mail : contact@ edituraeikon.roweb : www.edituraeikon.ro

EdituraEikonesteacreditatideConsiliulNagionalal Cercetirii $tiingifice din inviglmAntul Superior (CNCSIS)

Descrierea CIP esre disponibili la Biblioteca Nadonali a RomAniei

ISBN: 97 8- 606-7 ll'839 - |

Foto coperti: Cristian Lixandru

Tehnoredaetor: Mihiigi Stroe

Editor: ValentinAjder

t

I

Teodora Gheorghe

iNTAMPTARTDESPRENICIODATA

7 pooe;ti neobirnuite despre singurdtate

Ko3Bucuregti,2018

Marea din sertar

Mi Eine inchisi. Nici nu mai gtiu de cAt timp. Tirebuie

si rezolv tn puzzle. SoEul meu e un om ciudat. Uneori miintreb daci existi cu adevirat, atAt de rar il vid. Atunci cAnd

imi apare in fata ochilor, mi intreabi unde am rimas cu pu-zzle-uL E gribit, mereu pe fugi. Nu gtiu nici unde se duce,

nici cu cine vorbegte in afari de mine.CAnd ne-am cunoscut eu aveam treisprezece ani 9i el trei-

zeci 9i gase. Fugisem de Ia orfelinat. El fuma un trabuc la uncolg de stradi. M-a adoptat 9i mi-a dat un nou nume t Katia.Binuiesc ci aga o chema pe marea lui iubire. Dupi ce am im-plinit optsp rezece ani mi-a spus ci ii plac mAinile mele gi m-a

cerut in cisitorie. Nu eram fiica lui prin lege, a9a ci nimeninu s-a impotrivit. Nimeni din partea lui, adici doui mitusi

9i un frate care veneau rar pe la noi. Am accePtat si-i 6u sogie

pentru ci aga mi s-a pirut de cuviingi atunci. Nu cunogteam

sensul miritiqului, a;a cum nu cunogteam nici lumea exte-

rioari. Sogul meu m-a ginut mereu zdvoritt| ln casa mogte-

niti de la o rudi indepirtatl. Am primit o educagie severi,

in spiritul erei victoriene. Am trecut prin sute de meditatorisi profesori. Astfel am invigat o sumedenie de lucruri despre

viagi. Odati, profesoara mea de istoria artei a vrut si mi iacu ea. A fost cAt pe ce si ne strecurim amAndoui pe uga de

la intrare, dar el ne-a gisit. De atunci n-am mai vizut-o pe

doamna profesoari pigind in casa sogului meu.

Ne-am cisitorit in secret intr-o capeli improvizati in-tr-una din inclperile casei. Prin ,,secret" mi refer la realitatea

TEODORA GHEORGHE

din spatele usii de la intrare. La insistengele mele, a existat 9iun martor al uniunii noastre, meditatorul meu de greaci ve-

che, un bitrAnel pe jumitate orb. Nu gtiu cum trebuie si arate

preotii, dar al nostru semina cu o morsi, chel gi cu doi dinEilungi 9i caraghiosi. Purta n\te ochelari inchigi la culoare,ce ea ce mi s-a pirut destul de ciudat, avAnd in vedere ci in ca-

pela noastri nu pitrundea niciun fel de lumini. CAnd a ajunsla promisiunea me a, mi-a aruncat o privire stranie din spatele

ochelarilor si a vorbit incet, ca pentru sine. L-am intrebat ce

a spus 9i l-am rugat si repete, dar pe urmi mi-am amintit cinu trebuia decAt si murmur: ,,da" ;i ceremonia era incheiatl.

Dupi cisitorie ne-am mutat neagteptat tn gara natali a so-tului meu. A fost prima dati in cinci ani cAnd am v\zut fr6rn-turi din lumea de afard,prin fereastra maginii 9i apoi din tre-nul care ne-a condus la castel. Am admirat peisajele cu pomilnfori;i, femeile vorbirege gi copiii care desenau gotronul peasfalt, magazinele,girile 9i casele cu acoperiguri cirimizii. Numi-a venit si cred cAti frumuseqe am Einut departe de mine.De fiecare dati cAnd am incercat si-l descos pe sogul meu inleglturi cu intemnigarea mea, am primit acelagi rispuns:

- Vrei si te intorci inapoi pe strizi, si te giseasci fieg-

tecine moarti intr-un gang? Eu te las, dar ai si sfhrgegti cum-plit. $tiu ce zic, am trecut prin multe. Viaga e crudi, mai ales

pentru orfani. Nu-ti sunt eu de ajuns? Nu mi port frumoscu tine ?

Castelul se intinde pe o suprafagi imensi ce seamini cuo cocoagi de clmili. Daci te uiEi la el de aproape ai impresiaci se revarsS. asupra ta, ca un val uriag. in funcgie de unghiulin care il misori ia diferite forme. Uneori seamini cu o bar-ci, alteori cu profilul unei femei in vArsti. Aga mi-am datseama ci nu e chiar o construcgie obignuiti. La inceput amfost impietriti de frici. Cu timpul, m-am obignuit cubiza-reriile lui 9i ale sogului meu. Nu e ugor si fii sogia unui magi-cian (e doar umila mea deducEie, el nu a recunoscut ci s-ar

iNrAuprARr DESPRE NrcroDATA

ocupa de vriji), dar traiul la castel are avantajele lui. Pot sImAplimb in sute de camere . Nimic special, in aparenE5, doarcI sunt camere mobile. E un termen pe care I'am inventatspecial pentru ele si inseamni ci au capacitatea de a-gi mo-difica forma si conEinutul de la o zila alta. Nu intru nicio-dati in aceeagi cameri per se. Mereu gisesc ceva schimbat.Cu toate astea, sunt unele camere ce par a mi ademeni inpAntecul lor iar si iar.

OricAt de fascinant ag gisi acest lucru, mi apasi o groazipermanenti la gAndul ci nu voi termina puzzle-ul. Probabilci ista e pregul pentru minunS.tiile pe care mi le oferi. Sogulmeu nu mi-a aritat nici o dovadi de afecgiune, nici nu m-asirutat micar. Dormim si mAncim separar. Agteapti si ter-min ce am inceput ca si mi duci in luna de miere. Ce-o maifi si asta, el gtie.

Am colecgionat pAni acum patru sute cincizeci si sase debuciEi. Tbate extrem de diferite intre ele, ceea ce imi ingre-uneazd, considerabil sarcina. Am primit doar doui indicii.Piesele cu mai mult de trei colguri se vor suda intre ele. La6nal, toate piesele, in numir de o mie, vor alcitui imagineacelei mai de preg amintiri a sogului meu. (Oare fac gi eu par-te din amintirile lui?). Dupi zecide nopti albe, am reugit sidibuiesc paruea de sus a imaginii - un far clldit pe o insuligi.La poalele lui se intinde un dig. in stAnga, un pescirug 19i in-tinde aripile in zbor. In loc si fie incAntat de eforturile mele,blrbatul meu imi zAmbe;te trist gi mi bate pe umir. Probabilista e felul lui de a mi incuraja. Nu va fi fericit decAt atuncicitnd puzzle-ul e desivArsit. Sau poate nici atunci... De la ovreme a devenit tot mai posac. il aud cum trAntegte obiecte

9i mormiie intr-o limbl necunoscuri. Mi sperie. Nu-mi maiadreseazi mai mult de cAteva cuvinte. E tras la fagi. inainte siple ce imi spune ci trebuie si cumpere lemne pentru focul dinsobi, ace de gimilie sau naftalini pentru hainele mele roasede molii. Sunt pretexte, cu sigurangi.

TEODORA GHEORGHE

Am o certitudine tnfricogltoare: intr-un an o si dispar.Mi-e teami ci o si mi omoare, aga ci m-am apucat si gin unjurnal. in el consemnez felul in care mi se deiviluie piesele,ziua in care scriu, precum gi alte indicii subtile ale existengeimele ca fiinEi umani. Dintr-un motiv la fel debizar ca cel pen-tru care m-a pus si-i rezolv enigma, soqul meu a agilgat un ca-

lendar in holul cel mare. Acolo isi noteazl timpul ce se scurge.

Uneori il surprind fixAnd calendarul cu ochi indureragi.

Camera cu rrziros de scoryisoard, I i.anuarie

Camera cu ugi secrete, care miroase a nisip, naftaline ;iscortisoari. Daci mi uit pe fereastri, mi vid pe mine Iavdr-sta de gapte ani si inchid repede, de teami si nu fiu chemati.E doar o iluzie, desigur, o fetigi din fum si aer, dar seaminileit cu mine. Nu stiu ce i-ag spune daci mi-ar vorbi. Se joacimereu cu o minge portocalie. E cea pe care i-a diruit-o edu-catoarea ei, Stela, de ziua ei.

in odaia cu draperii in care intri miscAnd o statueti de laIocul ei, cAteva siluete fumurii valseazi. Le privesc pe furig.De la etaj se aude un pick-up vechi: ,,Bine ai venit, Katia...bine ai venit in Sala fantomelor. Aici servim nimicuri in cegtide porgelan gi nu purtim nume . Vino, gi-am pistrat un loc pefotoliul de lAngi sobi."

MI agez pe fotoliu 9i parci mi scufund in adAncul lui decatifea. M5. proptesc de bragele lui ca si nu alunec in el. Pe

o misugi din apropiere mi imbie o ceagci aburindi. Dau sibeau, dar e goali. Din fericire, pe fundul ei se formeaz|incet-incet una din piesele de pttzzle. O culeg 9i o bag in buzunarulde la pantaloni. De la o vreme mi imbrac doar cu pantalonica si nu-mi mai agiE rochiile. Dintr-o dati, Dali iese dintr-unceainic. $tiu ci este el, marele pictor, pentru ci am invigatdespre el in ultima mea ori de istoria artei.

t0

iNTAUpTARI DESPRE NICIoDATA

- Nu te-ai fi alteptat la asta, nu? imi surAde ironic.

- Nu, i-am rispuns, fericiti ci am in sfArgit cu cine miconversa.

- E cam cald aici. Nu pot picta nici micar un pitrat.

- Dar pitratele nu sunt spe cialitate a ta, maestre. $i m-ag

mira ca exact tu si n-ai inspiragie.Dali igi risucegte mustala si o foloseste pe post de pensu-

li, desenAnd cu ea un cap de cAine.

- CAinele andaluz? il iscodesc eu.

- Hm, mai degrabi soacri-mea.

- Am o curiozitate. Cum Ei-a venit ideea pentru cele-

brul tiu tabiou ,,Persistenga memoriei"? M-a fascinat intot-deauna maniera in care ai sugerat trecerea ireversibili a dm-pului, spaima secundelor care ni se preling printre degete, invreme ce noi dormim un somn neinteles.

- imi place de dne, egti fati degteapti, dar te ingeliamarnic. N-am vrut si redau trecerea timpului. Pur gi simplum-am trezit intr-o dimineagi si mi-am fhcut o omleti. Mi s-a

scurs pe farfurie - o frcusem prea moale, desi sincer si fiu,Gala cumpirase nigte oui stricate deunizi. Imaginea omleteimoi s-a suprapus peste ceasul de deasupra aragazului. ingelegiacum?

Dau din cap ascultitoare. Dali igi sufeci mAnecile cimi-9ii albe. Deseneazi o girafh in fliciri.

- E foarte cald aici... n-ai un pahar de api?

- Nu. $i mie mi-e sete. Am vrut si beau din ceagca asta,

dar e goali. Aici mi afu in Sala Fantomelor?

- Ag" mi s-a spus gi mie, doar ci n-am intAlnit piniacum o fantomi.

Ag vrea si-i spun adevirul, dar mi-e teami si nu-lj-ignesc. Dali-cel-iluzoriu i9i continuipictura tacticos. Mi-efoarte sete, asa ci pirisesc inciperea. In urma mea vocea dela pick-up ingAni o melodie : Zbe warmth ofltour srnile stilllingers in my spoon...

il

TEODORA GHEORGHI,

Carnera tablourilor de epocd. 2februarie

SoEul meu nu mi iubegte. De asta sunt siguri. Am cititdestule cirgi ca si-mi fac o pirere despre ce inseamni iubirea.Descartes o definegte ca: ,,o pasiune care poate si fie excitatiintens in noi, fard ca si ne dim seama, absolut deloc, daciobiectul sau fiinga umani care o cauzeaz| este buni sau rea".

Michelangelo, mai naiv, o numegte ,,aripa diruiti de Dum-nezeu sufeului, pentru ca si urce pAni la EI", Azivotez pen-tru definigia lui Descartes.

In camera asta se intAmpli ceya cu mine... cum si spun,e ca o plicere dureroasi.. CAnd ajung in dreptul tabloului cutAnirul brunet, mi stribate un fior pe sira spinirii 9i mi se

strAnge stomacul. Tabloul e nesemnat, dar e realizat in stilulpAnzelor pictate de bunicul meu. Am ayut un bunic inaintesi mi dea la orfelinac. El mi iubea, degi uneori mi confundacu o fedti finlandezi pe care o cunoscuse intr-una din vizi-tele lui in girile nordice. ii scriam indicii despre mine pe cAte

un ;ervegel si i-l strecuram in palmi cAnd adormea. Uneori ilurmiream cum le citette, cu ochii inlScrimagi. Mi imbriEigaatAt de blAnd, insi dupi cAteva clipe ma striga Helini.

Totugi, nu e el autorul tabloului. Nu, aici e mAni de feme-ie. Se vede din mgele catifelate gi culorile calde. TAnirul istaimbricat in haine simple a fost logodnicul cuiva, obiectulafectiunii vreunei fete care c\raulciorul la fAntAni. L-am po-reclit Hans. Are nasul ugor cArn gi fantoma unei musticioa-re ii umbregte buza. E o excepqie ln rAndul celorlalgi duci si

prinEi care orneaziperetii camerei, poate de aceea ei ii arunciocheade pline de dispreg. Un baron oLandez tot incearci si-9ipiriseasci tabloul ca si ajungi la Flans, si-l izgoneasci. Sperici va intra in posesia a doui domenii (fiecare rami lnseam-ni o propriecate). Planul ii esueazi negresit, baronul alegAn-

du-se ba cu un genunchi lulit, ba cu bragele pargial de colorate

- ceea ce e dezastruos, pentru ci verdele smarald e socotit o

12

ixrAuprARr DESPRE NrcroDATA

marci a prestigiului social. De-a lungul peregilor se reg5sesc

9i cAteva portrete de contese gi trei pringese aproape identi-ce, cu peruci argintii 9i rochii umfate cu crinolini. Ele nuJdispreEuiesc; dimpotrivi, viseaz\la el ln secret. CAteodati lepAndesc din spatele unei perdele cum igi acoperi buzele timidsi chicotesc, in timp ce irigii lor sunt agintigi asupra tAnirului.

Nu pricep de ce, dar mi-e drag de Hans si mi se pare cd-

mi zAmbegte doar mie. Ne aseminim intr-un fel ciudat, ca gi

cAnd am fi doui figurine de ceari zimislite de acelagi artist,

$i el e captiv intr-un loc din care nu poate evada. Daci imimijesc ochii, portretul lui devine cel al unui birbat de patru-zeci de ani, pugin cocosat, dar la fel de frumos si melancolic.Poarti un pardesiu elegant 9i pantofi negri, de lac. Nu-mimai zAmbeste, dar imi face cu mAna. Peste trupul lui zveltau crescut anii ca iedera. Ag rispunde cu drag chemirii luidin micuta lume zugrlviti in ram5, insi magia castelului are

limitele ei. imi lirgesc orbitele gi atunci redevine tinerelul instraie tirS.ne$ti. Ii mAngAi chipul brizdat de soare cu degetulmic, ca nu cumva si-l lovesc. Lui ii istorisesc gAndurile meletainice. Chiar daci sunt incredingati ci soEul meu are iscoade

peste tot, gtiu fbri vreo umbri de indoiali ci in tabloul cuHans nu-gi permite si pitrundi. in condigii de maximi in-tensitate emofionali, crealia isi clideste o existenEi proprie,eludAnd creatorul.

Item: treizeci gi patru de piese in spatele unor baronese.

Camera de-a u-ayi ascunselea. 4 rnartie

Pipugile astea nu vor deloc si-mi spuni unde se ascunde

piesa de puzzle. Se hlizesc aiurea si mi indeamnl si mi joc cuele de-a v-ati ascunselea. O dati, de doui ori, de trei ori, gata!Imi ajunge, mai ales ci sunt atAt de previzibile. Sue Anne se

pitegte mereu sub baldachin, iar Tina se face covrig si se fu-

13

TEODORA GHEORGHE

riseaziin cosul de richiti. in schimb, cAnd imi vine mie rAn-

dul, nici una nu mi gisegte. Riscolesc camera in disperare,ristoarni yaze, sparg bibelouri, strici linoleumul, fac giluriin dugumea. Eu, scoasi din sirite, tugesc tare, cu subingeles.

Draperiile nu prea imi sunt de folos; picioarele imi rimAndescoperite pAni la genunchi. Ele tot nu mi zlresc. Tdrzitrabia, cAnd orologiul suni din camera ceasurilor, Yvonne ex-

clami, veseli:

- Uite-o acolo !

Celelalte pipugi se ingrimidesc peste mine ;i chiuie. Mirog de Fani si-mi dea piesa pentru ci am mare nevoie de ea,

dar ea glipe gte din genele ei de plastic ;i mi ia peste picior:

- Inci o turi, inci o turi!Azi e anoua oari cAnd mi joc de-a v-agi ascunselea.

Camera poepilor uitayi, 15 aprilie

- Iar mi usturi p agina7 .Ag zice ci sunt de vini gregelilede ortografie, dar parci e altceva. Ce pot si spun, sunt ca o

simfonie neterminati. in fond 9i la urma urmei, a fost vreosimfonie terminati vreodati? Toati lumea crede ci o carte

nu poate cunoagte mai multe decAt autorul, iar autorul meunu a avut ribdare sI asculte vreo simfonie de la cap la coadi,a;a ci nu se poate pronunga in privinga sfArgitului. Iar vorbe sc

fbri sens. Mda, sunt o carte fhri experienEi, este primul inter-viu pe care il acord.

Vorbegte tlriginat, ca si mi oblige si o ascult. Pe alo-curi abia o aud. E o carte de poezie cu vers alb, cireia abia iimai distingi titlul din pricina prafului. Pe raftul ei sunt sute

de astfel de cIrgi riticite, cu autori de care nu am auzit pAniacum (gi, slavi Domnului, am citit muuult). Me fac comodipe un scaun si o las si-mi istoriseasci povestea ei, IuAnd no-tiqe in jurnal. Doar-doar mi-o zice la final pe unde si dau de

T4

INTAUPTARI DESPRE NICIODATA

piesa mea de puzzle. in ultima vreme sunt din ce in ce mai

obositi, a; dormi un Yeac.

- Am amintiri vagi ale perioadei intrauterine, cAnd au-

torul meu concepea ideea de a mi scrie. Eram o idee ce se

zb\teaintre doi rieuroni zbArcigi. Mi situam seParat de cele-

lalte sertare ale minEii, care aveau un caracter ulcrasecret. DincAnd in cAnd, cAte o domnigi in rochie purpurie mi arunca

tocmai in colE, unde imi gineau companie amintirile gArbo-

vite sau triste. in acel loc sordid, imi jeieam ne-nagterea. CA-

tevazrle creatorul meu uita de mine 9i in intreaga incipere

a mingii se perinda un parfum greoi, pesemne al domnigei

insolente. Ideile mai lndriznege ale altor proiecte incepeau sise legene apatic, imbitate criEi de mireasmi;i incercAnd si se

inghisuie in neuronii-mami, convingi ci viaEa 1or nu mai are

niii un rost. Pe urmi parfumul se risipea 9i amintirile triste

se iveau din nou. Odatl cu ele, am plutit 9i eu pe valul care

m-a adus la Eirmul existengei. in fazaembrionari eram deja

cAteva rot. d. idei, mai mult sau mai pugin conectate logic'

Uneori imi strigam ideile secundare care se ascundeau adesea

prin diferite,ttigh.t.. Am devenit, in cele din urmi, un plan

.l"bot"t, pus pe hArtie. De curAnd am descoperit ci am oidentitate proprie. Aici CT. (prefer si ii pistrez anonimatul)m-ar cont;azice, pretinzAnd exclusivitate' E atAt de ptevizi-

bil... Am inceputii imi gAndesc singuri cAte o pagini-doui.Nu se pot bucura toate cirgile de un asemenea atu. Majorita-

t." ront lenege si ascultitoare ca un cigelug. Nu tu un epitet

in plus, nu tu o metafori cu spirit de aventuri'Agipesc. Glasul cirgii guralive e suav, ca o adiere de pri'

mivari. Mi trezesc peste cAteva minute. Se pare ci n-am

pierdur nimic imporcant.Dupi .r.rri ,pntt""m, pagina 7 imi cam di de furci.

Primele pagini sunt cele mai sensibile, mereu se imbolnivesc

si uneori frazele le dispar. Sunt paginile unde CT. a intcm'nigat-o pe domniga in rochie purpurie' SAc! Acum nu sc tntti

t5

TEODORA GHEORGHE

leagini nimeni adulmecAndu-i parfumul de naftalini. Sunrunele cuvinte, ca ,,bunitate'] ,,sperangi'] ,,lapte", ,,mustigi',,care au inceput si migreze incr-o manieri. alarmanti, dAndvina pe cuvintele mai mari care le ftateazd"ostil. O dati ,,Sin-guri.tatea" (se cuvine si o scriu cu literi mare, altfel s-ar puteasL mi trezesc cu mAncirimi la cotor) i-a facut vAnt,,bucuriei,',de n-a mai vizut-o nimeni vreo suri de pagini. Existl un cu-vAnt care se ia de roari lumea, dar nu il por pronun{a penrruci literele isi schimbi mereu pozigia. i" ,it.t. b,rr,. ,rrrri ."*asa',,aldsenoctiptgah'1 Sunitristi. imi amintesc tineregilemele . Omuletul cu ochelari grogi plAngea ;i mi srerge a cupiele de ciprioari,-ca si. nu uiicl'oiinio"ari paginii. ,ri.l.

"r',trlit alituri de astfel de 6inge.Hai ci incepe si mi impresioneze. Are darul pove stirii.

_ - Degi nu imi este ingiduit, am si-Ei citesc un pasaj:,,Zdmbetulei a niscut in mine o gridini de fori d. -"./ 9ti-am c5. iubirea mi va invilui ca o pasi.re a paradisului". Mi-emili de el. Ce-i drepr, nu sunt o carre pr." irrbito"re. pe listamea iubirea e ste undeva sub pAinea cu marmeladi gi de asupraunturii de pe-gte. inci un pasaj: ,,Asti zi am afatcitimpuinuse petrece odati cu mine. El este deja acolo, eu nu fac decAtsi il urmez spre Infinit'i Niciodati nu am inteles ce este In-finitul, dar cel mai probabil este un fel de cenaclu rAvnit deomulegii cu ochelari grosi. Din picate paginile mele devintot mai lipsite de noimi. Pe zi ce tr..., r. ingreuneazi, numai aluneci cum crebuie, nu mai sunt llzibili ca alti dati.Parci m-ar fi cuprins o amorteali. Dintr-o dati, ticere. Niciun tremu! nici o migratie, nici un susur frazeologic, nici mi-car un guturai epic. Suntem multe aici cu ace easi soarti: cirti9i poeEi uitagi. Draga mea, iri mulgumesc pentru ribdarea ta.Iati gi ceea ce cauti.

(lndeva, intre paginile ei gilbejite, mi se dezvelegte pie-sa cu_ numS.rul patru sute nouizeci si unu. Sunt mulgumitl.Puzzle-ul se apropie de jumitate. Marea se arati, cu valuri

16

lxrAtvnprARr DESPRE NICIoDATA

inspumate 9i deosebit de ingenios pictate, ca in tablourile luiAivazovsky. $i cAteva 6re din pirul cuiva. inci nu-mi dau sea-

ma care este cea mai frumoasi amintire a soEului meu.

- Da, da, o si ies la pensie pe post de lemn de cires. infond 9i la urma urmei, e mai de folos un foc decAt o miorliialipoetici.

O las si sporoviiasci 9i mi indrept spre urmitoarea ca-

meri.

Camera cu miros de scoryi;oard (din nou). 22 rnai

Fetita de la fereastri a mai crescut. Tiebuie si aibi acumvreo noui ani. I-au apirut mici pistrui pe obraz. imi arati unloc unde gisesc zece piese. Sunt obositi. Pick-up-ul mi ajutisi mi relaxez. Acum cAnti o bitrAnS. Cred ci e o romantidin tineregea ei. Vorbegte despre un strigoi care i s-a ardtatin chip de morar;i a cucerit-o, dupi care a abandonat-o. Eal-a ciutat in cimitirul de lAngi sat, dar nu l-a gisit. Legendaspune ci i-a cAntat in fiecare noapte, sperAnd si-l convingis-o lase si i se aliture in lumea mortilor.

A9 vrea si-mi fac curaj si o strigpe fetigi, dar mi-am uitatnumele. Intreaga mea personalitate se reduce tot mai multla Katia, numele pe care mi I-a dat sogul meu. Oare cine e

Katia? Mi-o imaginez lmbricati lntr-o haini de blani albi,de urs polar, ca frumoasa Criiasi aZdpezii. Se plimbi pe unren 9i se indulcegte cu halva 9i rahat turcesc.

Noti: cuverturile gi perdelele nu mai miros a scorfigoari,ci a vanilie .

Item: inci zece buciti.P.S. zero fantome.

17