dtsiE iapooezi, niscut gi clescut

.t*. Mariqe Academy din Newmrini 5i a luptal in Vietnam ca

#oi a lucrat in departamentul

I/7, e inteoeiat o companie cate

ln 5 Vdceo or diverse simboluri

r o mpenie internationdi care

mi din inoeaga lume in materie

,{-ri.i inyestidilor, a putut si se

i in soura perioadi peuecuti ca

d Tdi bogdl tutA sAlac, fiad,vs

g. ir in 20O6 a scris, impreuni cu

(&s Voche Publishing, 2008).

cior, Robert semneazi mbrica

:lc' ganru Yahoo! Finance, pre-

u nlrka EntErcneat

or*i, L Cunea Veche Publishing

*-L & afaccri; Prcfelile ann-

C4t4td cclot bogagi: Atingerea

H Trump); Awnujul inechiubil.

, *t bgd (in colahorare cu Emi

- & ff (in colaborare cu Tom

ROnTRTT I(YoSAKI

UN IQ TINANCIAR

MAI BUNcuM sA-TlFoLosE$Tr BANil MAtCU CAp

Edigia a II-a

Prefa{l deDONALD I. TRUMP

Tiaducere din englezi deALINA-GEORGIANA SICA

cu RTEA @vncun

Ifr-.&q3-i.iEI.t-+ifdEiocsp/r$i Fd dG Doffld J. TruJnp. -Effiiag'2or9

tasHi-ba-)rltd)

64M7-tF4a4{6&8ceE digitala

{ T:harBa lotra{cu

R'BLISHINGh@.€fti, 02009r5517 63z2 E 36,0744 35 97 2l'1688

rde.lo

TYGAI'MatullQ:FMoreytf*crtT- KiyosakiEGL

t.4afl€dt with.r.-T..t,IJ.C.

rdf hlimba romAnel- io anol 201 r.

Efryz}r9r-!ffimmani

CUPRINS

Prefald de Donald f. Trump .............. 7Nota autorului. ......... 9

lntroducereTe fac banii mai bogat? . . . . . . . . . . 13

CAPITOLUL ICe inseamnl si, fii inteligent in plan financiar

CAPITOLUL 2

Cele cinci tipuri de IQ financiar

CAPITOLUL 3

IQ-ul financiar nr. l: cum si faci mai mulli bani

CAPITOLUL 4IQ-ul financiar nr. 2: cum si{i protejezi banii . .

CAPITOLUL 5

IQ-ul financiar nr. 3: cum si-!i aloci banii . . . . .

CAPITOLUL 6

IQ-ul financiar nr. 4: cum si ai profit prin efectul de levier . . . . . 118

CAPITOLUL 7

IQ-ul financiar nr. 5: cum si fii mai informat in plan financiar . . 153

CAPITOLUL 8

Integritatea in pian financiar.. ..........,. 177

CAPITOLUL 9

Cum si-!i cultivi geniul financiar ......... f89

CAPITOLUL 10

Cum si-!i miregti IQ-ul financiar: citeva aplicalii practice . . . , . 2Zl

35

47

68

CAPITOLUL ICe inseamni si fii inteligent

in plan financiar

Cind aveam cinci ani, am fost dus repede la spital ca sd fiu operatde urgenli. Din cite am inleles, aveam o infectie gravi la ureche, ocomplicalie de la virsatul de vdnt de care mi imbolnivisem. Degi a fosto experienle infricogitoare, imi amintesc cu drag ci., atunci cind amstat ln pat, revenindu-mi dupe intervenlie, tatil meu, fratele meu maimic Ai cele doui surori ale mele stiteau pe peluza din fala spitaluluigi-mi {hceau cu mdna. Mama nu era acolo. Era acasi, lintuiti la pat,pentru ci suferea de inimi.

La mai pulin de un an dupi aceea" fratele meu mai mic a fost dus laspital dupi ce a c5;zlut in cap de pe o rampi din garaj. Apoi i-a venitrindul surorii mele mai mici. A avut nevoie de o operalie la genunchi.$i sora mea cea mai micl, Beth, a avut inci de la nastere o afecliunegravi a pielii, care i-a pus incontinuu in incurciturS. pe doctori.

A fost un an greu pentru tatii meu. El a fost singurul dintre noi sase carenu a avut probleme de sinetate. Vestea buni. este ci ne-am insinitogitcu tolii $i sinito$i am rimas. Vestea proasti a fost ci facturile medicaleveneau una dupi alta. Tatil meu nu a fost bolnav in acel an, dar acontractat o ,,maladie" impoviritoare - datoriile coplegitoare pentruserviciile medicale.

in acel moment, tatil meu era absolvent al Universitilii din Hawaii.A fost un student eminent gi gi-a oblinut diploma de licengi in doardoi ani. Tata visa si devini profesor universitar intr-o buni zi. lnsLvi.ziLndu-se cu o familie cu qase membri, cu o ipotece $i facturi medicalemari de plltit, a renunlat la visul lui qi gi-a gesit o slujbi ca asistentsuperintendent al scolilor dintr-un oriqel mic, Hilo, din insula Hawaii.Ca si-gi permite si se mute impreuni cu familia de pe o insuli pe alta,

I

CE INSEAMNA SA FII INTELIGENT iN PI-AN FINANcIAR

tata a trebuit si se imprumute de la tatil lui. A fost o perioadi dificilipentru el gi pentru noi toli.

Degi a avut un succes profesional extraordinar qi, in cele din urmi, a

terminat gi doctoratul, presupun cd faptul ce nu gi-a implinit visul de

a deveni profesor universitar l-a bAntuit pe tatil meu pini la sfirqitulvielii. El ne spunea adesea: ,,Dragii mei, c6nd fiecare dintre voi o s6

plece la casa lui, eu o si mi intorc la gcoali gi o si fac ceea ce-mi place,

adici o sA predau."

Totugi, in loc si predea, el a ocupat, in cele din urme, un post

administrativ, de superintendent educalional in statul Hawaii, apoi a

candidat pentru pozilia de locotenent-guvernator, dar Ibri succes. La

50 de ani, s-a vezut brusc gomer. La pulin timp dupi alegeri, mama amurit pe neaEteptate, la 48 de ani, din cauza problemelor de inimi. Tata

nu gi-a revenit niciodati dupi aceea.

Din nou, s-a vazut impovirat de probleme financiare. Neavind o

slujbi, tata a hotiret si-;i retraga economiile pentru pensie 9i a investitintr-o francizi nalionali de inghelati. A pierdut toli banii.

Pe misuri ce imbitranea, tata simlea ci toatd, lumea de vXrsta lui ildepigise; cariera lui se incheiase. igi pierduse identitatea odati cu

slujba de qef pe probleme de educalie. A devenit din ce in ce maifurios pe colegii lui bogali care, degi nu erau la fel de educali ca el,

igi intocmiserd cAte-o afacere proprie. Pufnind gi trisnind, tata ne

spunea adesea: ,,Mi-am dedicat viata educaliei copiilor din Hawaii gi

ce primesc in schimb? Nimic. Colegii mei se imbogilesc tot mai multpe zi ce trece gi eu ce primesc? Nimic.'

N-o si gtiu niciodatl de ce nu s-a intors tata la universitate si predea.

Cred cd se streduia foarte mult si se imbogileasci repede gi sirecupereze timpul pierdut. Alerga tot timpul, fiind ocupat cu tot felulde afaceri dubioase, gi pierdea multe vreme in compania unor escrocivorblreli. Niciuna dintre afacerile lui riscante din care trebuia si. se

imbogileasci nu a mers.

Daci nu ar fi fost cXteva slujbe ciudate gi asigurarea sociali, el ar fitrebuit si se mute cu unul dintre noi, copiii lui. Cu cAteva luni inaintesi moari de cancer,laTl de ani, tata m-a tras aproape de patul lui gi qi-a

17

)LUL 1

i fii inteligentinanciar

; repede Ia spital ca si fiu operat'e"-m o inJectje gravi la ureche, oc:re ma imbolnd.visem. Degi a fost:-D:e* !-u drag ci, atunci cind amr-er:ie- tatiLl meu, fralele meu maii:eau pe peJuza din fala spitaluluia eolo. Era acase, lintuite la pat,

iratele meu mai mic a fost dus lao rampi din garaj. Apoi i-a venit: nevoie de o operal.ie la genunchi.ltut inci de la nagtere o afecliuneu in incurcdturd pe doctori.

I a fost singurul dintre noi sase caretea buni este ce ne-am insinitogitproasti a fost ci facturile medicaleru a fost bolnav in acel an, dar a

re - datoriile coplesitoare pentru

rltent al Universitelii din Hawaii.bfuut diploma de licenli in doarrr universitar intr-o buni zi. insi,bri, cu o ipoteci 9i facturi medicalelri si gi-a gasit o slujbi ca asistentrrd5el mic, Hiio, din insula Hawaii.ri. cu familia de pe o insuli. pe alta,

18 ROBERT T. KIYOSAKI

cerutscuze pentru ci. nu prea avea ce si ne lase. linandu_ne de mAni,am izbucnit amindoi in plins.

Preapulinibani

latel 1eu slrac a aurt probleme cu banii toate viala lui. Indiferentde cAt de mulli bani ficea, problema lui era una gi aceeagi: avea preapulini bani. Neputinla de a rezolva aceaste proileme l_a indureratintotdeauna. Din nefericire, nu se simtea suficient de bun nici in planprofesional, nici ca tati.

Apa4inand mediului academic, el a frcut tot ce i_a stat in putinti sA hsedeoparte problemele financiare gi si-9i dedice viala unei caize mai nobiledecit banii. Ne spunea mereu cd in viati nu conteaze banii. Afirma acestlucru chiar 9i atunci cdnd avea mare nevoie d.e ei. Tata a fost un omextraordinar, un so! $i un tati minunat qi un profesor excelent; totugi, decele mai multe ori, banii il conduceau, grija lor il bantuia in ticere gi, dinpdcate, in ultimii ani, igi evalua viala in funcle de ei. in ciuda faptuluici era foarte degtept, tata nu gi-a rezohat niciodati problema cu banii.

PreamullibaniTatil meu bogat, care a inceput si.-mi vorbeasci despre bani pe wemeacdnd aveam noui ani, avea, gi ei, probleme cu banii. Dar le_-a rezolvataltfel decdt tatil meu sirac. A recunoscut ci banii nu conteazi. in via!i.,s,i tocmai pentru ci gi-a dat seama de asta, s-a zbetut sA invete c6t maimulte lucrud despre domeniul financiar. pentru el, asta insemna si_$iinfrunte dificultllile financiare qi si invele din ele. Tatil meu bogat nuera nici pe departe atit de educat ca tatdl meu sirac. pentru c6 a a6ordatproblemele cu banii diferit, informAndu-se asupra sectorului financiar,el avea o singuri problemi, gi anum e prea mulyi bani.

Avind doi_ta1i, unul bogat qi unul s6rac, noi, copiii, am invelat ce toliavem probleme cu banii, chiar daci suntem bogili sau siraci.

Problemele financiare ale siracilor sunt urmitoarele:

1. Nu au destui bani.2. Se imprumuti ca si ias6 din crizele financiare.3. Sunt afectali de creqterea preluri.lor.4. Cu cit cigtigi mai mult, cu atat pHtesc taxe mai mari.

ROBERT T. KIYOSAKI

ae sa ne hse. finandu-ne de mini,

E banii toate viala lui. Indiferentn hri era una qi aceeasi: avea preata a€eastii problemi l-a indureratturltca suficient de bun nici in plan

gflt tot ce i-a stat in putinli si lase

i.lerli.e viata unei cauze mai nobilei4i nu conteazi banii. Afirma acestre nevoie de ei. Tata a fost un omd gi un profesor excelent; totu;i, der, grija lor il bantuia in ticere gi, dinr in functi3 de ei. in ciuda faptuluiolvet niciodati problema cu banii.

d vorbeasci despre bani pe wemeaobleme cu banii. Dar le-a rezolvatrscut ci banii nu conteaza in viatd,Le asta, s-a zbiLtut si invele cat mairciar. Pentru el, asta insemna se-liinvele din ele. Tatil meu bogat nuatiil meu sirac. Pentru ci a abordatndu-se asupra sectorului financiar,e prea multi bani.

irac, noi, copiii, am invilat ce tofmfem bogali sau siraci.

mt urmitoarele:

iade financis16.

dor.t plitesc taxe mai mari.

CE INSEAMNA SA FII INTELIGENT IN PLAN TINANC]AR 19

5. Se tem de urgenle neprevizute.6. Primesc sfaturi financiare proaste.7. Au pensii prea mici.

Problemele financiare ale bogalilor sunt urmitoarele:

1. Au prea mulli bani.2. Simt nevoia si-gi protejeze finanlele qi si faci investilii.3. Nu gtiu daci ceilalli oameni ii plac pentru ei inqiqi sau pentru

banii lor.4. Simt nevoia sd aibi consilieri financiari mai buni.5. Au copii resiela!.6. iqi planificd averea fi moftenirea.7. Plitesc taxe guvernamentale foarte mari.

Tatil meu sirac a auJt probleme cu banii toati viala. OricA{i bani ar fica$tigat, problema lui era ci avea prea pulini bani. $i tatil, meu bogata avut probleme cu banii. Problema lui era cb avea prea mulli bani.lnlocul ciruia preferi si fii?

Solulii proaste pentru problemele financiareA fost foarte important pentru mine si lnvi! inci de la o vArstd fragedica toli avem probleme cu banii, indiferent de cat de bogali sau de sdracisuntem. Muli oameni cred ci, daci ar avea mu\i bani, nu ar mai aveaprobleme cu banii. Dar ei nu gtiu ci, atunci cand ai mulli bani, ai gi maimulte probleme cu banii.

Una dintre reclamele mele preferate este la o companie care fwnizeazl.servicii financiare qi incepe cu rapperul MC Hammer dansdnd cu ofemeie frumoasi, in spatele lor distingAndu-se un Bentley, un Ferrarigi o vili dezgustdtor de mare. ln fundal, oamenii duc produse de lux invild'. ln tot acest timp, se aude singurul mare hit al lui MC Hammer, ,,UCan't Touch This". Apoi, imaginea se estompeaze gi pe ecran apare scris:

,,Peste 15 minute." in urmitoarea sceni, MC Hammer std pe bordurein fala aceleiagi vile ridicole, cu capul in mAini, lingi o pancarti pe carescrie: ,,Scoasi h hcitajie.' $i o voce spune: ,,Viaja te ia prin surprindere.Noi suntem aici sa te ajutem."

Lumea este plini de oameni ca MC Hammer. Toli am auzit de oamenicare cdqtigi la loterie, intrdnd in posesia a milioane de dolari, qi apoi,

20 RoBERT T. KIYoSAKI

dupl cAtiva ani, ajung si ffe inglodafl in datorii. Sau de weun taner atletprofesionist care locuiege intr-o vili cit timp joacd 9i apoi, sub un pod,odati ce zilele lui de glorie au luat sfArgit. Sau de .r,teun'stai rock care aj un_ge multimilionar la 20 de ani, darcare-gi cauti o slujbila30. (Saudeweunrapper care spune in stdnga gi-n dreapta cat de proaste sunt serviciilefinanciare pe care, probabil, le folosea deja cAnd gi-a pierdut averea.)Banii in sine nu-1i rezolvi problemele financiare. De aieea, daci le daibani siracilor, nu-i scapi de problemele cu banii. De multe ori, acestlucru prelungeqte problema qi numirul seracilor cre$te. Si luim, deexemplu, ideea de asistenli sociali. Din wemea Marii irize Economice,pinl in 1996, guvernul le-a garantat bani sdracilor americani fili sdlini cont de niciun aminunt al situatiei lor. Tot ce trebuia si faci era si.indeplinegti cerinlele de siricie ca si primesti un cec guvernamental _pentru toata viala. Daci dideai dovadi de iniliauvi, i{i luai un job$i caqtigai mai mult decit primeai de la guvern, acesta ili retrigeabeneficiile. Desigur, pe atunci, si,racii aveiu gi alte cheltuieli leg-atede munci, pentru lucruri care nu-i costau nimic inainte, precumuniforme, ingrijirea copiilor, transport etc. Cei mai mulii au aluns siaibi mai pulini bani decit atunci c6nd aveau o slujbi 9i mai puiin timpliber la dispozigie. Sistemul ii recompensa pe cei linegi gil pedepsea pecei cu iniliativi. Din cauza sistemului a sporit numirul slraciloi.

Faptul de a munci din greu nu ne rezolvi problemele cu banii. Lumeaeste plini de oameni care trudesc qi care nu cdqtigi bani pe misuraefortului lor, de oameni foarte muncitori care au saliriu, daicare fac gimai mllte datorii, fiind nevoili si munceasci qi mai mult pentru maimulli bani. Educalia nu ne rezolyi problemele cu banii. iumea esteplini de siraci foarte educali. Ei se numesc socialigti.

O slujbn nu ne rezolvd problemele cu banii. pentru multi lume,termenul S I U,I B .4 inseamni aproape falit. Milioane de oameni abiaciqtigi suficienli bani ca si supravieluiasci, fhr6 a-gi permite si. triiascidecent. Mulli oameni cu slujbe nu-si permit se-gi cumpere o casi, simeargi la medic, si faci studii sau si pund deoparte destui bani pentrupensie.

Ce lucru ne rezolyd problemele financinre?Cuno$tinlele din domeniul financiar ne rezolvi problemele cu banii.Mai simplu spus, informaliile financiare reprezlnti acea parte din

ROBERT T. KIYOSAKI

: Ln datorii. Sau de weun tinir atlet, iat dmp ioace $i apoi, sub un pod,s:L Sau de rreun star rockcare ajun--si;auti o slujbila 30. (Sau deweun:apta cit de proaste sunt serviciile-a deia cind gi-a pierdut averea.)ic iranciare. De aceea, dacii le dai

=eie cu banii. De multe ori, acest:i--.:l siracilor creste. Si luim, del,r ',remea }larii Crize Economice,i: -:a:ri

saracilor americani fhri si:e: .or. Tot ce trebuia sa faci era sd

i:r-nesti un cec guvernamental -rzii tie iniliativi, i1i luai un jobce -a gu\em, acesta iti retregea

iJ: aleau si alte cheltuieli legate.-: costau nimic inainte, precum::: et;- Cei mai mulli au ajuns si:i aveau o slujbi gi mai pulin timp-l= pc cei lenesi gi-i pedepsea pe-i a 5Torit numarul siracilor.

ztrlr-A problemele cu banii. Lumeai J"6re nu cfutige bani pe mesura::L\- JaJe au salariu, dar care fac Ai: -:JiL\-a si mai mult pentru mai::.rt':emele cu banii. Lumea este'.:::+.-- socialiqti.

e .-; banii. Pentru multi lume,

'i:;_':iit. ]lilioane de oameni abia::a'<i- r'drA a-si permite sa trdiascei: -::]fir si-si cumpere o cas6, si:';:li deoparte destui bani pentru

t financiare?: :e rezolra problemele cu banii.r.-rare reprezinte acea parte din

CE INSEAMN,{ SA FII INTELIGENT iN PLAN FINANCIAR 2I

intregul nostru bagaj de cunogtinle pe care o folosim ca si ne rezolvimproblemele financiare. Iati citeva exemple de probleme financiare des

intilnite:

1. ,,Nu cA,qtig destui bani."2. ,,Am foarte multe datorii."3. ,,Nu-mi permit si-mi cumpir o casi."4. ,,Mi s-a stricat magina. De unde iau bani s-o repar?"5. ,,Am 10 000 de dolari. in ce sd-i investesc?"

6. ,,Copilul meu vrea si meargi.la facultate, dar nuJ pot intrefine.'7. ,,Nu am destui bani pentru pensie."

8. ,,Nu-mi place slujba pe care o am, dar nu-mi permit sl-mi dau

demisia."9. ,,Am ieqit Ia pensie qi nu mai am bani."

10. ,,Nu-mi permit s[ mi operez.'

Cunogtinlele financiare rezolve atet aceste probleme, c6,t s,i alte problemecu banii. Din picate, daci nu ai su{iciente cunogtinle financiare ca si-lirezolvi problemele respective, ele persiste. De exemplu, existi milioanede oameni care nu au suficienli bani puqi deoparte pentru pensie. Dacinu-qi rezolvi aceasti problemi, ea se va inreuteli pe mesure ce oameniirespectivi imbitrinesc gi au nevoie de mai mul$ bani pentru lngrijiremedicali. i1i place sau nu, banii afecte za stilul qi calitatea vielii -precum qi confortul qi capacitatea indivizilor de a lua decizii liber.Libertatea de alegere pe care ne-o oferi banii ne poate aiuta si nu maifacem autostopul sau si mergem cu autobuzul... $i se ne cumpirim unaYion priYat.

Rez.olvarea propriilor probleme ftnanciare te face maiinteligent

Cind eram tinir, tatil meu bogat mi-a spus: ,,Problemele cu banii tefac mai de;tept... daci le rezolvi." Iar apoi a adiugat: ,,Daci-!i rezolviproblemele cu banii, priceperea de a-!i manipula finanlele cregte.

Cdnd devii mai priceput in aceasti privin{i, devii mai bogat. Dacinu-{i rezoli problemele cu banii, devii mai sirac. Daci nu-!i rezolviproblemele financiare, ele ili vor aduce mai multe probleme." Daciwei si devii mai priceput in administrarea banilor, trebuie si gtii si-lirezolvi problemele. Daci nu-!i rezolvi problemele financiare, nu vei fi

22 ROBERT T. KIYOSAKI

niciodate bogat. De fapt, cu cat problemele acestea persiste mai mult,cu atat o se devii mai sirac.

Tatil meu bogat mi-a dat exemplul durerilor de din1i, ca si_mi aratece a wLlt.sespuni cu faptul cd o problemi duce la alte probleme. Mi_aspus: ,,Cdnd ai o problemd cu banii e ca gi cum ai avea o durere dedinli. Daci nu controlezi durerea, ajungi si te simli riu. Oace ie stntireu, s-ar putea s6 nu dai randament Ia Lunc6, pentru ce eEi irascibii.Netratarea durerii de dinti poate duce la alte compti.ulii _"ai.a",pentru ci germenii din guri se inmullesc Ai ." .e.pend.r.'u9oi. int.-ozi ajungi.sA-ti pierzi slujba, pentru ci ai lipsit mult de la serviciu dincauza bolri tale cronice. Fird slujbi, nu poji se phtegti chiria. Dace nuli.ll:.:: o..oil, pentru chirie, ajungi in stradi, frri casi, botnav, ajungisa mananci din tomberoanele de gunoi si durerea de dinli tot n_o sdtreacd-"

Defi este.un exemplu atipic, mi-a rimas in minte. Mi_am dat seamainc6,de la o^ vArsti fragedi ci este foarte important ,e1i-."rot riproblemele, fiind conqtient de efectul de domino p" .*l_t-po"r"produce nerezolvarea lor.

Multe persoane nu-gi rezorvi problemele financiare cand acestea suntmici, adici atunci cdnd durerea de dinli abia incepe si_91 faca aparilia.In loc si-gi solufioneze problema, oamenii o transformd inh]una $imai mare, ignorind sau nerezolvind cauza ei. De exemplu, c6nd suntstramtorali din cauza banilor, mulli oameni iqi fotor..i .ura,r.it.de credit ca si acopere lipsurile. La scurt timp j"pe

".".", "rtr"r.t"pentru credit se aduni cu nemiluita, iar creditorii le bat la usi. pentrua rezolva problema, ei igi ipotecheazi casa ca si_qi u.t it.'l..ait.t".Problema e ci folosesc, in conilnuare, cardurile de credit. Ajung saaibi o ipoteci ficute pentru achitarea datoriilor, prer;" 9l ^ii *un,carduri de credit.

Ca si. rezolve problema creditelor, oamenii iqi fac noi carduri de credit,in scopul de a-gi achita datoriile de pe vechi.le carduri j" l."Jrl-Fimadeprimali din cauza problemelor tot mai mari cu banii, ei pleaci invacanfi cu bani de pe noire carduri de credit. in curand,

"."sti ou-..ri

ajung sd nu-qi mai poati pldti ipoteca sau d.atoriile a" o. l"ra*if.de credit, devenind faliti. lnsd, chiar gi in aceasti ipostazi, ei tot nuscapi de cauza problemei, exact ca in exemplul .u'du..r"u je-ainti.

ROBERT T. KIYOSAKI

)lemele acestea persiste mai mult,

durerilor de dinfi, ca se-mi arate:lemi duce la alte probleme. Mi-a. e ca qi cum ai avea o durere deungi se te simli rd,u. Daci te simtila munci, pentru cA e$ti irascibil.uce la alte complicalii medicale,rl-tesc qi se rispindesc uqor. intr-oi ai lipsit mult de la serviciu dinnu po$ si plitegti chiria. Daci nuin stradi. fird casd, bolnav, ajunginoi 9i durerea de dinli tot n-o si

imas in minte. Mi-am dat seamare foarte imporlant sd-ti rezolvi:tul de domino pe care-l poate

mele financiare cind acestea suntin{i abia incepe si-9i faci aparifia.)amenii o transformd intr-una gi

I cau.za ei. De exemplu, cind suntl! oameni iqi folosesc cardurilescurt timp dupi aceea, extraseleiar creditorii le bat la ugi. Pentru

YA casa ca sa-$i achite creditele.ue, cardurile de credit. Ajung si:a datoriilor, precum gi mai multe

Lmenii iqi fac noi carduri de credit,pe r.echile carduri de credit. Fiind,t mai mari cu banii, ei pleaci inle credit. in curind, aceqti oameni:eca sau datoriile de pe carduriler qi in aceasti ipostazi, ei tot nuin exemplul cu durerea de dinti.

CE 1NSEAMNA SA FII INTELIGENT IN PLAN TINANCIAR

Cauza problemei lor este lipsa de pricepere in administrarea banilor.Problema cauzati de aceasti nepricepere ii face incapabili s5-si rezolvepAnl qi problemele financiare mi.runte. in loc si caute si rezolve cauzaproblemei - si fie mai economi, in acest caz -, multi oameni ignord,problema cu totul. Daci nu starpegti o buruiani de la ridicini qi-i tainumai tulpina, aceasta va cregte qi mai repede, gi mai mare. Acelagilucru este valabil si pentru problemele financiare.

Chiar daci aceste exemple par extreme, ele reprezinti situalii recurente.Ideea este ci problemele financiare surTt problematice, dar gi solvabile.Daci oamenii igi rezolvi problemele, devin mai inteligenli. IQ-ul lorfinanciar creste. Odati ce devin mai inteligenli, ei pot rezolva problemeqi mai mari. CAnd pot sd rezolve probleme financiare mai mari, oameniise imbogilesc.

imi place si folosesc matematica drept exemplu. Multi oameni uri.scmatematica. Se gtie ci, dacd nu-!i faci tema la matematice (adici nuexersezi suficient), nu po{i rezolva problemele de matematici. Dacinu poti rezolva problemele de matematici, nu poti promova testele.

Daci nu promovezi testele, iei nota 4 la aceasti materie. Daci iei 4la matematici, nu poli absolvi liceul. in aceste condijii, nu poli si te

angajezi decat Ia McDonald's, avAnd salariul minim pe economie. Iaticum o problemi mice se poate transforma intr-o problemi mare.

Pe de alti parte, daci egti sArguincios 9i rezolvi problemele de

matematici, devii din ce in ce mai inteligent gi mai capabil se rezolviecualii md complexe. Dupi ani de multi munci, ajungi un geniu inmatematici si lucrurile care !i se pireau grele inainte devin, acum,simple. Toli trebuie si incepem cu 2 + 2. Cei care au succes nu se

opresc acolo.

Cauza sdrdciei

Siricia nu inseamni altceva decAt cd ai mai multe probleme decAtsolafli. Sdricia apare atunci cAnd o persoani este copleglti de problemepe care nu le poate rezolva. Nu toate cauzele siriciei sunt de naturifinanciari. Cauzele mai pot fi 9i dependenla de droguri, cisitoriacu persoana nepotriviti, faptul ci locuiesti intr-un cartier cu o ratecrescuti a criminalitegi, lipsa calificirii pentru o slujbe, incapacitatea

..--

24 ROBERT T. KIYOSAKI

de a-!i asigura transportul peni la locul de muncd sau faptul ci nu_1ipermili si-!i plite$ti sersiciile medicale.

Unele dintre problemele financiare actuale, precum datoriile excesivegi salariile mici, sunt cauzate de circumstanle situate dincolo decapacitatea unei persoane de a le rezolva; sunt probleme care au de_aface mai mult cu guvernul Ei cu economia ingehloare a unei 1iri.De exemplu, in SUA, una dintre cauzele salariilor mici este faptul cicerinla de slujbe din domeniul industrial s-a mutat peste ocean. Inprezent, existi multe oferte de slujbe, dar in domeniul prestirilor deservicii, $i nu in industrie. Cind eram copil, General Motors era celmai mare angaiator al nafiunii. Acum, Wal-Mart. este cel mai mareangajator aI naliunii. $tim cu tolii ci Wal-Mart nu este cunoscut nicipentru salariile mari, nici pentru pensiile generoase pe care le oferi.

Acum 50 de ani, o persoani. mai pulin qcolte putea se se descurce binein plan financiar. Chiar daci avea doar o diplomi de liceu, o persoanitdniri putea si ob$ni o slujbi relativ bine plitite in industria maginilorsau in olelirii. Astezi, un astfel de om nu se mai poate angaja decit inindustria burgerilor.

Acum 50 de ani, companiile de produclie ofereau ca beneficii asiguraremedicali qi pensie. Astezi, milioane de muncitod c{qtign mai pulin 9i,in acelaqi timp, au nevoie de mai mulji bani ca si-qi acopere chiltuielilemedicale gi si economiseasci suficienli bani pentru va(sta pensionirii.Aceste probleme financiare nu sunt rezolyate, ci devin qi mai mari cufiecare zi care trece. Ele izvorisc dintr-o problemi nalionali mai ampll,pe care individul este incapabil s-o schimbe sau s-o rezolve. Ele suntcauzate de politici economice slabe gi de favoritism.

Regulile financiare s-au schitnbatin 1971, pregedintele Nixon a dispus si se renunle la standardul aurului.Aceasta a fost o politici economici slabi care a schimbat regulilefinanciare. Este una dintre cele mai mari schimbiri financiare dinistoria lumii, gi totuqi pulini oameni sunt con$tienti de ea $i de efectulei asupra economiei mondiale actuale. Unul dintre motivele pentru

' Yl-Y*, magazin online cu o gami foane largi de elecuonice, mobilier, jocurivideo, lucruri pentru copii erc. (ll r?l)

ROBERT T. KIYOSAKI

la-ul de munci sau faptul ci nu-1iale.

: actuale, precum datoriile excesivecircumstan_te situate dincolo de

?zoh-a; sunt probleme care au de-anomia in;elitoare a unei tiri.

auzele salariilor mici este faptul cidu:-trial s-a mutat peste ocean. lnbe. dar in domeniul prestirilor denm copil, General Motors era cel:rm- \fal-Mart- este cel mai mare- \\'a.l-Ilart nu este cunoscut niciasiile generoase pe care le oferi.

lin tsolita putea se se descurce binemr o diplomi de liceu, o persoaniv bine platiti in industria masinilor,m nu se mai poate angaja decAt in

[o.1ie olereau ca beneficii asigurarede mu-ncitori cdgtigi mai putin gi,

Jti baai ca si-gi acopere cheltuielileri bani pentru virsta pensiondrii.: ftzoh-ate, ci devin gi mai mari cur-o problemi nationali mai ampli,schimbe sau s-o rezolve. Ele sunt

si de taroritism.

thtri s€ renunte la standardul aurului.€ slabi care a schimbat regulileai mari schimbdri financiare dini s:-nt con;tienfi de ea qi de efecttrlale- L nul dintre motivele pentru

<-: :=i de electronice. mobilier. jocuri

cE INSEAMNA SA FII INTELIGENT iN PLAN FINANCIAR 25

care atat de mulli oameni au dificult;li financiare in ziua de azi este

reprezentat de misurile luate de Nixon.

in 1971, dolarul american a murit pentru ce nu mai avea valoare -devenise o monedi frri acoperire. Este o mare diferenli.

CuvAntul curs talutar* vine de la cuvintul curent, in sensul de curentelectric sau oceanic. Acesta inseamnla miscare.intermeni foarte simpli,moneda trebuie si fie mereu in mis,care. in caz contrar, iqi pierderepede valoarea. Daci pierde prea mult din valoare, oarnenii n-o maiaccepti. Dace oamenii nu mai accepti moneda, valoarea ei scade bruscIa zero. Dupl 1971, dolarul american a inceput si. se indrepte spre zero.

in timp, toate monedele ajung, intr-un final, si se devalorizeze total.De-a lungul istoriei, guvernele au bitut tot felul de monede. in timpulRizboiului de Independenli, guvernul american a bitut o monedicunoscute sub denumirea de monedi continentali. in scurt timp,aceasta s-a devalorizat complet.

Dupd Primul Rizboi Mondial, guvernul german a bitut o monediin speranla ci-gi va putea pliti datoriile de rizboi. Inflalia a explodatqi clasa germane de mijloc ai-a pierdut intr-o clipi toate economiile.in 1933, frustrat qi falit, poporul german l-a ales pe Adolf Hitler laconducere, sperand ce el va rezolva problemele financiare.

Tot in 1933, Franklin Roosevelt a creat programul Social Security-- ca

s6 rezolve problemele financiare ale poporului american. Deqi foartepopulare, programele Social Security gi Medicare..- sunt adeverate

dezastre care creeazi probleme financiare foarte mari. Daci guvernulamerican va bate alte monede calpe, adici ftri acoperire, ca si rezolveaceste probleme financiare mari, dolarul american se va devalorizaqi va dispirea repede, iar dificultitile financiare ale natiunii se lrorinriutii. Nu vorbesc de o problemi viitoare. Aceste dificultili sunt deactualitate. Conform unui raport recent realizat de Bloomberg, dolarul

* in englezi, in origi nal, cunenq, (N. ted.)** Social Security: un program de asiguriri ce conferi proteclie pentru persoanele in

virsti, gomere sau defavotizrte. (N. rcd.)***Medicare: un program de asiguriri sociale, administrat de Statele Unite, care

acoperi serviciile medicale pentru oamenii in v6rsd de 65 de ani sau mai mult, oricare indeplinesc condilii speciale. (lI zd)