£m il al -2 3 -lea/ \ t

/ c' Í

^Duminecă, 20 Decemvrie (2/itanua:;i&^l!9T6). Nr. 57

P R E Ţ U L A B O N A M E N T U L U I; •

r t un # n .......................................o oor. 40 bani.Po o jumăiai? de *n . . . 2 cor, 70 bani.

Sc ^iâiiia, Axuerics ţi ske ţări atriUne 11 cor, auuaî.

Abonamente sa fac b .T ip o g rîiis Poporului“ Sibiiu.

:r.‘ hma ie poigiscaApare în fiecare Diiitiînecă.

1 ' Telefon Nr. 146. ■Adrasîi îeiegrafică: »F u ra Poporului * . Sibiiu.

IN S E R A T E : * sil primesc la B IR G O L A D M IN IST R A Ţ IE I

(Strada Măcelarilor Nr. 12).

Un şir petii prima-dată 14 bisni, a douS-oară

12 bani. a trei*-oară 10 bani.

Flm-ministriiln! Brătlann.S ’a vorbit rar despre Rom â

nia cu atâta luare aminte ea în timpul din urmă. Ţ inuta ei, bogăţia ei de cereale, şi mai presus de toate puterea armelor ei, a fost ■ţinta, cătră care s’au îndreptat ochii şi grija celor două înfrăţiri de state europene. Jo ia trecută s’a sfârşit desbaterile în senatul din B ucureşti (casa magnaţilor) si cu pri- letriul acesta dl Brătianu a ţinuto minunată cuvântare, răspunzând mai cu seamă acelora, cari s au arătat, nemulţumiţi, cu felul de-a fi al guvernului. Vorbirea aceasta pe care o dăm şi noi în numărul de faţă al „Fo ii Poporului“ , se deosebeşte mai cu seamă prin se- riositatea ei, prin seninătatea vederilor ei, arătând în cea mai largă mânură, de câtă înţelepciune şi prevedere este condus dl Brătianu, în clipele aceste grele prin cari trece regatul român.

Cuvântarea dlui Brătianu.

Iu primul rând dl preşedinte al consiliului a amintit, că puterea politică pe care se sprijină guvernul în politică sa se întemeiază ntt lium ni p c cea m ai deplină-imitate ş i înţelegere în guvern, ci pe însâ-şi încrederea desăvârşită ce domneşte intre toţi oamenii politici.

In ceea-ce priveşte cearta la mesagiu, dl Ion 1. Brătianu a constatat că o ' parte a opoziţiunei a înţeles stricăciunea unor desbateri asupra politicei esterne, şi a primit amânarea acestor desbateri, pentru vremea când ele se vor putea face şi când guvernul va fi în măsură să răspundă tuturor învinuirilor ce s ar ridica.

D ar aceea parte a oposiţiunei a făcut dojeni privitoare l a ' politica e co n o m ic ă a guvernului. Dl Brătianu a arătat netemeinicia lor. D upăce a arătat că şi în aceaşta p riv in ţă bunăînţelegerea în guvern e deplini? d-sa a învederat că si-

i tuaţia econom ică a României a fost! înrâurită de închiderea com unica-; ţiunilor pe apă.,1 Cu privire la politica din afară; şi la situaţia României dl I. C.■ Brătiauu a spus din cuvânt în cu-; vânt u rm ă to a re le :

Politica din afară.„V iu acuma, dlor, la al iJ-lea

• punct care a făcut obiectul de că- ; petenie al discuţiunii la care a m : luat parte, adică la politica din : afară a Rom âniei.

Am rugat să nu se facă acea- , stă discuţiuue pentru că n ’am cre- ; zut că este în interesul obştesc ca ; să aibă loc atunci câini guvernul

nu poate să se Joace cu politica ş i a fa

cerea sa.Desigur că este o deosebire

mare între ceea ee bice opoziţiu- nea şi datoria pu cni'e o are gu-

! vernul.Noi trebue să pricepem cu

sânge rece faptul câ politic» înseninează „p reved ere .şi înfăptuire“ .

Dvoastră vă mărginiţi să arătaţi simţeminte necontrolate, a căror răspundere nu vă apare la fiecare moment. Astfel discuţiunea între opoziţiune şi guvern se sta-

i b ileşte pe un câmp foarte neprielnic.

Au fost şi pentru noi liberalii vremuri când în opoziţie ni se împlinea o datorie cum este aceea care credeam că vi se cere astăzi D voastră.

L a 1 9 1 3 ‘luni de zile ne-am silit a tăcea şi tăcerea nu o întrerupeam de cât pentru a da guvernului a jutorul de care avea nevoie, şi dupăeum unii din membrii guvernului de atunci ni-1 cereau.

S ’a f&eut o mare nedreptate cân d s ’a lu at discursul meu dela 1 9 1 8 ca dovadă pentru ţinuta D - voastră de azi, pentrucă discursul meu l ’am pronunţat atunci când biruinţa stabilea soartea armelor

când conferinţa dela Londra discuta condiţiunile pácéi. (A plauze prelungite.)

Şi tot aşa de nedreaptă este si acuzatiunea adusă adineaurea,> y 1

pe cale de întrerupere de dl F i - lipescu, care zicea: aţi cerut guvern naţional când s ’a declarat răsboiul şi vecinul dlui F ilipescu (dl T a k e louescu) o ştie, nu l ’am voit mai înainte. X u numai că nu am cerut guvern naţional, dar am dat îndărăt ajutorul cnre mi se. promitea ■ ca să viu la guvern cu con- diţiunea cerută dinainte de a declara războiu ori cari ar fi co n - diţiunile, în care m’aş ii a fla t şi ori-ce mi-ar ti zis convingerea mea în acele condiţiuni. (Aplauze prelungite. Bravo!)

Voiu răspunde şi hi vorbirea dlui O ă d iş te a n u eă mi m'a în tâlnit. la Liga Culturală. Intre numele acelor care s ’au interesat de această ligă D. ( Jrădişfeaiiul — minunată lipsă de memorie. — uită pe întemeietorul, pe creatorul, pe sufletul ligei, pe Grigorie Brătianu. Dacă şi-ar ti amintit de dânsul si daeă ar căuta în cataloagele dintâi ale Ligei Cultnrele. va găsi poate numele meu.

Şi faţă cu uitarea dlui G ră- dişteanu poate eă e momentul de a spune şi eu o amintire: Murind Grigore Brăteanu. au venit Ia mine amici din aceia cari hotăreau prezidenţiile L ig e i culturale şi mi-au propus să fiu preşedinte al acestei Ligi. Le-am declarat: „Prim esc preşedinta L igei, cu o condiţiune, să ies pentru totdeauna din politica ţărei! (aplauze) căci nu pot ca să fac una şi alta totdeodată, pentrucă eu în Liga Culturală vedeam un instrument de cultură, cu un caracter pe care de sigur dacă l'au văzut mulţi, nu au înţeles toţi cum să-l întrebuinţeze.

Dom nilor, ziceam că cerusem să nu se discute politica dinafară.

Duşm anii noştri însă au discutat-o şi au făcut astfel icoana acţiunii guvern ului şi a situaţiium « . »

Pag. 2 FOAIA POPORULUI Nr. l i

internaţionale încât, înafară sau pe deasupra altor însuşiri de artişti «le vorbitorilor cari au vorbit înainte de mine, ei desigur au arătat că au în deosebi o însuşire mare de zugrav. In tr ’adevăr când un zugrav desemnează o privelişte,

Nr. 57FOAIA POPORULUI Pag. 3

ni»l ai mnnK Ia prisaeă... Este unu' Buburuz, cure farmccă albinei», ţi le trimite la noi de ne fu ri mierea«...

Când a auzit una ca asta stăpânul, r&u * ’a tulburat. Zico:

,Cnro Buburuz?...“__ Este unu’ Buburuz, cucoane: are o

fată. Frumoasă fată, cucoane! Ş i el farmscă albinele...“

Atunci boerul s’a gândit pe semne mai mult Ia fată de cAt la mana prisăcii Iul. Boe- ru-i boer. S ’a sculat ş’a dat porunci ?ă-i pue jeua p’ cal. A luat cu el un vatav şi doi feciori boere-ti, l-a luat ?1 pe Câmpanu m'a luat ţi pe mine, şi bai la prisao* cu aibinelefermecate.

Da' eu atuncia eram prost. T ot nu pri«e- peîm ce vrea boerul, şi nu pricepeam ce Iudă j şireată fusese Câmpanu. Ajungem no.. Găsim pe Buburuz cu fruntea încreţită şl cu ochii tulburi. Mă uit eu, pw ’că nu-1 mal cunosc.

Boer a’ nostru era gras tar» şi cărunt. Avea două bărbii şi vorbea cam pe nas. Zice:

Tu eşti Buburuz?— Eu.__ Tu ai o fată ?__ E u am nişte albine, răspunde Bubu-

care le vedeţi. Muncesc la ele cu cinste ; că dela dumneavoastră îmi vine năpaste.

Ju d e ca tă este şi văd că vine «ifci»...«Boeru’ »e mânie.„X&I! dce- ^ ** luat mana prisăcii nole ,

Dacă vom perde Salonicul.Gurrro .Sociale“ publică un artirol a-

lui Chrrmdnnie, Int.tuUt „D sră pisrdrni Sa Ini nicul“ Cberra inme co e ca ornţul ţl portul Salonic ° pvU,° ?i P™1'* * * ’ "n ca* daci n'ar pierde Salonicul, următoarei»urm ări p*>ntru î n ţ e l e g :

Luaţi i, bre, puneţi-1 jos, ,i-i d ^ cincizeci de i U n a® te» î

VCrK ’ Se răpede vitavul. «o răpid M o rii boe- reiti, — iar ciocoiul printre ştiube»*, î ; i face vânt

"l'r8 CEu^9tâm de o parte. Văd ceva nlb, un obraz psrci. la o ferestruici, şi mi sa strâns inima. S i văd deodată şi pe mofneagul Bubn- ruz înSlţăndu-fe, fluturându-ji barba, vanzolm- du-«e Intre slugi, II văd ideii, il văd intreţtm- bte il văd lângă boer, — şi numai zăresc prin •oare fărmindu-se o puzderie iute, un vârtej.— si parcă toată pnsaca a început să bazale a războiu. Văd pe boer că pune mâmle la ochi.ti prinde s i «e ap«**. aud F un fec,or. boente® »uduind, — «i ’nc»p să se frâmânte, inccp sa fu r i în toate părţile, dau năvala la cal, cau prind s i zvârlă ; ş’am fugit şi eu^ au umblat ţi ei cărările pădurii, ş’apoi i-am întâlnit pe toţi într’un tin lu , cu obrajii umflaţi puhavi, ţi cu ochii mititei ca nişte vârfuri de cuţite

Asta s’a întâmplat. Iar peste noapte a Tenii un şirag de căruţe, a încărcat Bnburuz toaU muştele lui, şi s’a dus cu fată cu tot. S ’a dus in alt colţ de ţară, în a lt* poiană, cine ftie unrje — şi eu am rămas cu Câmpanu...

D a’ Câmpanu, in tufa lui, se uita Ia sticlă eu rachiu şl «cea că pe Buburuz I au dus pe sus albinele cu tot cu f a t i . .

M ihcil Sadovcanu.

I 1. Aliaţii ar suferi pierderi mate- : riale simţitoare, iar expediţia lor ar dâi graş definitiv.

2 . Pierderea a 200-— 250 mii sol- ; daţi sârbi,

а. Jerttirea Sârbilor ar face să scadă j In mod simţitor prestigiul moral al anT

tantér şi ar avea ca urmare intervenţia Greciei şi a României alăturea de puterile centrale. Prin aceasta Rusia ar fi serios primejduiţii.

4 . Regelui Constantin i s’âr da posibil tatea să cedeze Germanilor Salonicul, cea mai împortsntă bază de operaţiuni, iar arm ata grecească ar intra în Dodecanez în acţiune împotriva Ita liei. Afară de aceasta litoralul grecesc ar deveni cel' tnai ideál ascunziş pentru submarinele germane. Marea mediterană ar ajunge astfel in stăpânirea acestor piraţi nevăzuţi. Trupele engleze dela Dardanele nu s’ar mai putea retrage. Ar mai trebui să socotim că liota de pe mare grecească ar păşi si ea împotriva noastră.

5. Pireul se găseşte numai la distanţă de 17 ore dela Egipt şi faptul acesta ar face posibil ca submarinele să blocheze canalul Suez, împotriva căruia s’ar porni şi o oiensivă turco-ger- mană.

б. Retrilgându-se trupele franceze şi engloze dela Salonic, ar fi exclusă şi intervenţia Italiei fu Ralcan Tot aşa nici Rusia n’ar putea să înainteze din lîasarabia.

7 Ar deveni liberi 0 0 0 — 700 000 de 'Turci, cari ar lupta apoi Împotriva noastră şi a Rusiei. In Persia s a r putea înrola vro-o 400 000 soldaţi iar in Afganistan chiar 5 0 0 .OuO de soldaţi, cari rtr putea fi conduşi împotriva Indiei Germanii s'ar putea folosi de bogatele izvoare materiale alo Orientului.

Nu o permis — scrie Chorradam __ síi cedăm »ceste uvantngii duşmanului. dacă aceasta în general e cu putinţă. Salonicul so poato ţine» cn 150 mii de oameni Dacft retragem trupele pierdem 200 mii Sftrl»» şi 100 mii Englezi la Dardanele, iar ce o şi mai greu dăm Geriuanilot 400 mii Greci, ti00 mii Români şi 4 0 0 mii Persiani, adecă 1 ,4 0 0 ,0 0 0 soldaţi noui.

După o tolegramă din Atena a a- genţiei Reuter întro guvernul grec şi miniştri plenipotenţiari german şi bulgar sunt în curs tratative diplomatice privitor la tntrarea trupelor germane şi bulgare tn Macedonia grecească.

„'journal de Geneve" se ocupă într’un articol mai Iun * cu situaţia aliaţilor in Balcani şi spune, că aliaţii nu. părăsesc Salonicul, deoarece doresc si facă din portul dela Salonic o bază̂ solidă pentru viitoarea mare ofensivă balcanică. Acesta e proiectul lui Joffre, care s’a dus in acest scop la Londra, ca s'o ÎTiduplece pe Auglia şovăitoare, iar marea ofensivă la primăvară despre care a vorbit ministrul Ga Itteni incarnera franceză, nu va avea loc pe frontul oriental sau occidental, ci pe frontul sudostic si la care vor lua, parte trupe engleze, franceze, ruseşti, italiene şi sârbeşti. Acest proiect întâmpină două greutăţi'.. întâi transportarea trupelor,

j alimentelor şi a materialului de răsboiu t dtn cauza submarinelor, iar a doua e de-

PSSJŢ. 4 FOAIA POPORULUI Nr, 57

bar car ea. Dacă aliaţii vor per de Salonicul ̂ trupele lor mai pot debarca numai la Valona sau la Dedeagaci sau la Lagos, Italienii întăresc Valona, ba chiar şi Duraszo şi Giova?ii di Medua dacă flota italiană va putea ţine departe vasele de răsboiu austru-ungare.

România va rămânea neutră până la primăvară ?!

România nu va lupta alături de Ungaria. — ■ Descoperirea unui complot politic în Bucureşti. — Se pregătea un atentat contra dlui I, Brătianu, E . Costinescu, N . Filipescu şi Take Iones- eur — împăcare între dnii miniştriE , Costinescu şi V. Morţun. — Un diplomat rus la Bucureşti. — întrevedere intre dnii I. Brătianu şi Titu Ma- iorcscu. — Tratative roviâno-bubare.O

Intr?o lungă corespondenţă dată din Sofia, d, A, Adorian, trimisul ziarului r Az E sta, vorbind despre ţinuta României in actualul răsboiu european între altele spune următoarele:

,,In România se urmăreşte cu o deosebită luare aminte acţiunea balcanică şi mai cu seamă atitudinea Bulgarilor, despre cari so crede. în cercurile bu- cureştone, că încep să tragă cu ochiul spre Cadrilater.

României îi Btau deschide două căi: sau so alătură puterilor centrale, sau rămâne şi pe mai departe în strictă neutralitate. 0 alăturare la grupare In- ţelegerei acum nu mai e cu putinţă întrucât în cazul acesta România ar facno sinucidere.

D r unii rom Tini tot mai cr.’d în- t r o învingere do partea înţelegerii ţii ei nu vreau să so împace cu gândul că răsboiul europeitn fl'nr putea sfârşi fărăo mărire a României.

Afară de câţiva puţini politiciani prevăzători, în România nimerii nu sc gândeşte azi la o alăturare a Romanici de partea puterilor centrale. Iar aceasta nu numai Pentru aceea, că în România se gândesc cu ură la putinţa unei răsboiu cu t 'figurii, ci şi pentru aceea că populaţia, română şi-a băgat in cap tdeta căy chiar dacă, ar şi învinge puterile centrale, Rusia ar f i slăbită numai pentru un deceniu.

l-ngaria şi Austria sunt condamnate să piară,

Această ideie într’atât s ’a împuternicit in România. încât ea nu poate â clătinată nici de întâmplările de pe câmpurile răsboiului şi nici de situaţia politică. Ba mai mult, ei nu s’ar lăsa ademeniţi nici în cazul dacă li s’ar îmbla Basarabia pe farfurie.

Situaţia României devine tot mai c la r ă : ca să yină contra noastră, a- ceasta îa prezent este cu neputinţă, iar ca să meargă cu noi este foarte greu Rămâne deci singura cale : neutralitatea.

Deci, România va întârzia să iao hotărâre cel mult la primăvară, sau şi mai târziu adecă atunci când pe teatrul de răsboiu se va produce în mod definitiv o nouă schimbare.

TÎ-

Vorbind despre situaţia Grecîei şi in cpe. cial a Românişi, ziarul otom n „Osraanis-her L lo rd - esrie următoarele: ' j

-Situaţia economică a Rom âniei asigură acesteia o împotrivire mult mai '

mare decât Greciei, a cărei coaste sunt libere unui atac al inamicului şi care totodată este nevoită să aducă alimente.

Atitudinea statelor balcanice se a- lăturează succeselor militare, iar deoarece aceete succese le-au obţinut puterile centrale, faptul acesta a întărit mult într’o anume direcţiune şi politica României.

Dela primul moment primul-mi- nistru Brătianu n’a lost prieten germanilor. E l este un bărbat cuminte şi un mare patriot, care a ţiDut de o soartă rea mergerea României împotriva puterilor centrale.

Brătianu a reuşit să câştige şi pe ceilalţi colegi ai săi din guvern pentru politica sa.

Ofensiva puterilor centrale în Serbia a îndemnat guvernul român să rămână deocamdată pe lângă politica de neutralitate.

Organizarea şi pregătirea armatei române se face cu o mare iuţeală.

Pentru oprirea concentrărilor ruseşti din Basaraaia guvernul român a dat ordin pentru închiderea Dunărei, cu mine, deoarece bine ştie România că Germania nu va arăta faţă de România o ţinută atât de binevoitorea ca faţă de Grecia

România vrea să se întărească, pentru ca să nu cadă jertfă neputinţei sale. România avea teamă de Ruşi, cari au năvălit adeseori în Moldova, dar nimicirea armato’ sârbeşti a făcut să-i dispară această teamă.

In orice împrejurări, România o hotărâtă să-si apere neutralitatea chiar şi cu arma.

II

Ziarul „Naţionalul- anunţă că raporturile personale între dnii miniştriiE . Costinescu şi V. Morţun, cari au fost întrerupte mai multe luni, au fo3t luate la ultimul consîliu de miniştri. D. Morţun, recunoscându-şi vina, á întins cel dintâiu mâna dlui Costinescu, de taţă fiind şi d Ion Brătianu în casa că ruia se ţinea consiliul.

Ni se anunţă că fostul ambasador al Rusiei, la Viena, Şebeco, — a sosit la Bucureşti, unde va rămânea câteva zile.

Ziarele româneşti dau mare însemnătate acestei vizite a diplomatului ruá în România.

Ziarele oficioase din Bucureşti a- nunţâ că d. Emil Costinescu, ministru do finanţe, a refuzat să admită ca plata taxelor do export pentru cele 50»0&0 de vagoano do cereale, pe cari societatea austro-germană. vrea să le cum- pere, să fio făcută altfel decât în aur, chiar în ţară.

D. ministru de finanţe a admia însă să so ţină seama de diferenţa de agiu şi să so stabilească un a p u fix.

Ni se telegrafiază din Bucureşti •§. alaltăieri la Senat d. prim-ministru L Brătianu a avut o lungă întrevedere •* d. Ti/u Maiorescu.

Cotim Iu ziarul comercial r Argus“ din Bucureşti: „In vederea rekiărci îro- cerii mărfurilor bulgare aflate în porturile noastre, ca si pentru aranjarea tri- miterei mărfurilor româneşti aflate ta portul Salonic, peste 3 — 4 zik> va avea loc o conferinţă între delegaţi ai cililor ferate bulgare şi direcţiunea generafc a căilor ferate române.

Se speră că se va putea ajunjr? la o înţelegere, în înţelesul ca guvernul bulgar să iuţeaBCă pe toate căile, transporturile mărfurilor noastre aflate I» Salonic.

Numai ajungându-se la o astfel da înţelegere guvernul român va permite transitarea mărfurilor bulgare pentru puterile centrale, că şi a mărfurilor sosite transit pentru Bulgaria, din Austria şi Germania“.

Sârbii nu depun armetel— Declaraţiile ofiţerilor sârbi prl-

sonieri. —»Românul« scrie:

In gara dela Seghedin a sosit în iilaîs trecute pe la ameazi un transport de 160 pri- conîeri sârbi. Transporturile aceste nu mai trag atenţiunea asupra lor, fiind ele zilnice., iar publicul obicinuit cu grupurile de soldaţi de diferite naţionalităţi, ce se perândâ în gară.

Prizonierilor sârbi înşiraţi lângă edificiul

Nr. 57FOAIA POPORULUI Pag. 5

^ ]j.g’a împărţit de mâncare, un prânz cum

lT fe dă ?> 6olJ a î ilor n0?tri-Se găseau în acest grup de prisonieri ţi

■tr*î ofiţtri eârbi. cari Insă au luat prânzul in r«tourftntul gării. înfăţişarea lor era simpatică. Atcsu o ţinută modestă, iar în uniforma lor nu E i i păreau a fi ofiţeri. Gulerul roşu însă le ţrsda rangul de căpitan, ce-1 aveaa în armata sirhcascâ. E ' cnm însoţiţi de un cadet, care Tcrbsa sârbeşte şi care-i aupraveghia. Cadetul n a permis nici o apropiere de ofiţerii sârbi pri- K-steri şi aşa am putut vorbi cu ei, de abia după ct- părăsiră restaurantul, în faţa frontului celor- liJţi priionwr^ Aşa am aflat numele lor.

Jelenho Igovici, căpitan activ de clasa I Qtla batalionul al doilea al regimentului de în- im terie 7 sârbesc. A ajuns în captivitate, in 9

• 0:tom vrie la Belgrad. Un bărbst de o statură

ic&lta, cu musteţ« mari.Miloie A . M ar km/ici, căpitan in rezervă

dt clasa I dela al doilea batalion al regimentului dc infanterio 1-1 sârbesc. I n om înaintat to etate, cu musteţs lungi, tipice aârbeşti. A fost iâtut prisoniar tot la Belgrad, în 9 Octomvrie.

Branko Prcvici, căpitan în rezervă de rlasn II dola batalionul 1 al rog. de infanterio13 lârlw c. l 'n tânăr afsbil cu pur blond şi

o infăţişnro simpaticii. A ajuna în captivitate ;i: li ! Octomvrie la Torlak lângS Belgrad.

Ki vorlK’PC numai pârbi'tc. Căpitanul act'V /«Jcnko Igovici a declarat următoarele:

- - Suntem de mult?» vreme prizonieri, dar avem cunoştinţă despru toiue. .*j;im că a cizut VÎ I ’ri/.rcnul. Dar, ştim şi nceen că armata sârbească nu va depune armele şi nu se va treda. Armata sârbă se mai pciit^ apara uutnui cw ajutorul Kug'ezilor şi Francezilor. Ajulorui « e s ta nn poato întârzia, deoareeo re ap'Lra pâniV r>înd vor nvea, cu ajutorul nugl-fron.'« 7. o for- ‘xaţiiuno militarii, cu cam se înc^apA ofin«iva«.

L a întrebarea că ce va face armata sâr- b533;3 în starea ei de azi. dacă în general nu-; va 60?i ajutor din partea înţelegerii, căpitanul Igovici a răspuns:

__ Sârbii se luptă pe viaţă şi vioartrAşa se luptă ei ş i acum, dar dacă aliaţii noştri nu ne vor putea ajuta, restul armatei sârbeşti va lupta pâna la cel din u rm i om. Orice a r scrie ziarele — pc cari Ic p u tem ceti din bunăvoinţa de camarazi a ofiţerilor cari ne supraveghiază — veţi vedea că Sârbii vor lupta, cât mai trăieşte un soldat sârb. Sârbii nu depun armele şi nu se predau.

Puterea morală a armatei sârbeşti ce a mai rămas nu t frântă. Restul armatei sârbeşti se retrage sn munţii M untenegru - lui şi ai A lbaniei şi vor lupta acolo câtă vrctnc vor mai avea suflet tn ei. Fără ajutor ei se vor răsleţi in bar.de prin munţi fi vor lupta aşa peste iarnă, dar campania sârbească nu. se m ai poate termina cu în cheierea u nei păci. Soldaţii armatei sârbeşti vor muri până la cel din urmă moarte de erou, dacă aşa li-e soartca. dar nu se predau*.

L a observarea că ţi pună acum s’au predat n'.ulţi r id a ţ i sârbi, căpitanul a rispuns:

__ Ac*îa nu sunt sârbi adevăraţi! Chiariuta e rnu. că armata sârbească e compusă din foiirs.. ruuîto rn*«e do elavi. Unde au luptat Sârbi r.fieviiraţi, nu cfczut Sn captivitatit« cin?- mană nutn«l pri-oniori capturaţi, iar nu do .neia

cari î ’su piMl^t*.l)

mat vestea, că flota rusească a bombardat Luni . dimineaţa din nou Varii a. Dimineaţa po 1« orele

6 au trecut pe la capiii Kaliakra doua tolpiloare. Acestea făcând o recunoaştere s’au dus pana la Varna, dar s’au întors imediat poitându-se in Kaliakrei. Câtră orele 8 au venit dimpro Odessa în plin mers, 4 vase mari. Vasele sau înşirat in faţa Euxinogradului in lirre de bătae şi au început să bombardeze cu tărie, durând canonada până la orele 10 înainte de ameszi, când din cauza ceţîi, vasele s’au retras. Forturile Varnei au răspun? energic. Din ,Bal^c s au putut distinge cu oehml l'ber peste 30 de vapoare de transport. Se cr.de ca Ruşii vreau să deborcetrupe la Ekreoe, ,

Corespodentul lui »Pcster Llovd< anunţa din Bucureşti: Ministerul de interne tomâa a primit următoarele

Expoziţia pictorului Dlmitrie Cabadaieff.

In sala t/t re a castnoului militar din Sibiiu, cunoscutul pi apreciatulpictor D. Cabadaieff, ale când lucrări de artă religioasă au fost bine pri7trflc în toate părţile, dupâ o pauză de trd ani iu care a lucrat cu îndârjire pentru înfăptuirea idealului său dc artă, ţi-a deschis a doua expoziţie de tablouri, inspirate în mare parte din viaţa Românilor ardeleni. Păşind în sală te surprinde, delaprima-căutătură de ochi, bogăţia de coloare, farmecul nou f i puterea de a exprima iddlc si si?nţeminie!e, cari au mişcat sufletul f i au condus cu dibăcie penelul artistului. Aproape jo de pânze se înşiră unde după altele deschizând perspective variate vizitatorului dela cele mai robuste manifestaţii ale vieţii şt păr.ă la gingăfia apusurilor dc soare f i a dimineţilor cu lumina redhsă f i plină de emoţii.

D l Cabadaieff s a ferit totdeauna de-a întinde mâna acelora, cărora le ptace să-fi decoreze paleta cu arme bi- sare. Pictura lui e sănătoasă, largă, plină de aer, învăluită întru» zăbranic Ufor de poezie, adunată din vraja munţilor noştri, din tihnă dulce a satelor f i dtn mireasma, binefăcătoarea a livezilor f i câmpurilor romănefti.

T'n întreg colţ din viaţa ţăranului, aşa cum este el, neidealizat, cu toate calităţile d dcfectele lui, cu durerile f i

bucuriile desemnate în ochii fi pe fa ţă ., cu duioşii f i deslănţuiri de sentimente emoţionante, se desfăfoară pe încetul cao amintire a altor vremuri, păstrată u n deva în tainiţa sufletească a unui a r tist, care a trăit tn mijlocul nostru, ş i a avut f i darul să vieţuiască aceea ce a văzut f i a eternizat în coloare

Ţinem să remarcăm cu deosebire' din numeroasele tablouri, pe cari le~cz expus pictorul Cabadaieff Bunica. în care scoate la iveală cu un realism mifcător tradiţionala dragoste a bătrânei pentru nepotul ei. Păstoriţa, C io banul, Tăietorul de lemne f ifir întreg de peisagii foarte interesante ca concepţie coloristică f i executare.

După regretatul Smtgelschi, D l Cabadaieff este al doilea măestru, ca re a eternizat în linii f i colori scene a r delene f ti, cari îfi au valoarea lor î n istoria lucrările de artă, căd au fă cu i cunoscut felul de a fi al poporului nostru f i cu cercuri mat largi, f i pentrs aceasta îl felicităm.

Rugăm pe abonaţii Foiî, cari au primi» Mandate pentru reînoirea abonamentului pe enu.1 viitor, ca grăbească cu trimiterea banilor acacn înainte de sărbători. Am trimis mandatele de cz. vreme, c.a abonaţ i noştri încă să trimită b a s li din vreme. Aceaata ţi din cauză, că . dupâ c u d se eti'", posta umbli. mai. încet, cs tn alţi s n t . iar la ndminictraţta noastră încă nu mai e*te în - tu g personalul clin trecut. Prin urman** ne treime ceva timp mai mul» pinft când «e regu lezi şi rîn itirşto totul cum h o cade. Dn accia g reş*» ; ceioo Insă până în momentul din urmă, îndeosebi c» atunci Buntom apoi grozav de îngrăm ădiţi cu lucrul chiar p> sărbători. Să nu se t r c * c i ir.sft cu vederea «••hiinbarea preţului do abon»- ment: 5 cor. 40 bani pa un an fi 2 cor. Î 0- baoi po o jumătate tio an. Alionaţii vechi po-- trimite cu un mandat bani ji pentru oarec&r-. abonaţi noi, numai să scrio pe doliul cuponulu: do bani adrc.«n întroagă c?aclă a nouilor abonaţi. Rugăm deci po fiecare nft lăţcascS Foaia, in corctil eunotruţilor săi. Numeri de probă I* dorinţă trimitom oricui gratis. E destul a ni ■'crio pe o simplă carte poştală.

Deodată cu trimileten banilor pentru F oaie n nimerit n comanda şi trimite bani şi pentru cAUiva tiempforo din „Calendarul Poporului* j>entru ceva neamuri, vecini pau cunotcuţi. Iu cazuri do acestea pentru fiecare calendar trebus* trimi*, afară de preţul de 4 0 bani, încă câte 5- bani do fiecare bucată pentru posti.

Pentru ceicc au com andat „ C alen d arul Poporului“. Primele mii din .C alendar-i Foporului“ »au trecut, cât ce s’a pus In vânzare. Intr’aceia o parte din hârtia eom&niiU n’a Kosit, astfel pă In sSptămina trecută o’* a mai putut tipări. Urmarea este, că acum ci*ev* zile nu putem mulţumi pe toţi cei ce au comandat. Do aceea ne rugăm, să nu ni se iee în nune de rău. dacă unele comande din urm i m ai întârzie ceva. Observăm însă că avem d e s tu i i hârtie comandată de luni da iile, pe care îe toatft »iua o aşteptăm. D/*r ce să ne facem, da trenurile cu vagoane ie mărfuri umblă aşa c ? inc*t şi neregulat? Avem ins* nădejde, c ă re Crăciun ţi Anul nou nu se va afla nimenea, taro să nu fi primit Calendarul, chiar dacă. s t fi comand »t cât de multe. Ne rugăm deci de puţină îngăduinţă şi bunăvoinţă. In aceste a le de acum, nu putem trimite *1» cât comande m si mici sau numai o parte din comandele mai mari Restul mai încolo ceva.

De altcum buna primire ce a avut-o C a lendarul nostru şi în acest an, ca totdeauna.- cum şi multele comande ce zilnic primim — e. dovadă des‘ul de grăitoare pentru învăţăturile şi sfaturile bune, ce Ie cuprinde acest calendar. Oricine se va convinge despre aceasta, daca îl va cumpăra. Pe lângă cele peste 50 chipuri diferite din răsboiu, la »Calendarul Poporului* e adusă o mapă cu câmpurile de luptă din R o şia , Franţa, Belgia, Italia, Serbia şi Turcia. A ceasta m8pl, n’am putut’o trimite cu pachetele dela în ceput, fiindcă nu era gata, dar de acum încolo

_ _ _______________ ■_______Nr. 57

Nr. 57FOAIA POPORULUI Pag, 7

.„or primi toţi, iar ceire au prima calendaru ;A eh început fftră mapă, v o r primi acum pe rândlâ n a sineurâ. Dacă a'ar imtâmpla ca to'.uş sft , f i e c i n e v a trecut cu vederea, atunci să ne sene o «imnlă cârti poştala, amintind ciad «i câte ca- . J X CR comandat^ cum *i când le-a prinm iar |

soi îi vom trim',e î n'înt® mapeleConsistorul archîdicezan dm Sibuu a

»probat în şedinţa şcolara din urmă alegerea d-lui prof. Dr. Iobif Blaga de diractor al liceului nostru din Braşo*.

A ap ăru t cartea de poezii intitulată ,S t- lut te“ de redactorul „Foii Poporului“ I. B roju. Preţul este 2 cor. Cartea aceasta frumoasa 51

.potrivită dc a f. cetită, în sf. Sârbatori de toţi cei cari au cât de puţini învăţătură, o recoman* .dăm cu tontă căldura. Se poate comanda de ia

Foaia Poporului11 trimiţând preţul ei înainte^Dela »Albina*. D irecţiunea institutului

•de c i e i i t ţ i economii » A lb in a c dm S ib u u , in şe dinţa plenară din 1 8 D ecem vrie o r t a încuviinţa t cererea do penpionnre a directorului executiv domnul P a r te n iu Coama, iar In locul lui a î n credinţat cu conducerea afacerilor, 04 ' rf c ° f interimal, po ţefcontabilul institutului, Ioaif l^issai.

Migulin despre diplomaţi» Quadruplei.Din Rerlin «e anunţă: Mtguiin amicul mţim ai minidtrului de finauţe rus. Bark, publică in revista »Novv Ecunnaiist* un articol, care nu este câtiu ds puţin mSpulitor pentru diplomaţia şt -i statele majore alo QuidrupW. S fâ n tu l articolului ne ocupă cu ţinuta Greciei, al cărei punct •de vt’dero autorul îl ţine ca u?or de .nţol^. Ure- cia, continua Migulin declara |-« f‘-l/> ■ frica, trimiteţi ne o armată .1« o jumatMo dn milion do oameni ii vom intra 111 a-ţuine. ^ 'VOrbufto mult. că repel" Constantin nre pontru imnăritul Wiihelm o flirnpatio d .o ^ b it «I eo .«us- ţin» chiar că ostu Rata tâ jert-nsoă interesele Krecttfti ei alo sale proprii pentrn a. . anta aimpa-

tie. Este timp. ca aceste, povcţti copilăreşti «ă J înceteze. R ebele Greciei nu ejte un prinţ german ei fiul regelui prec, nepotul regelui Danemaroei j fu l unei mare duee»a ruse vărul ţarului şt al ! regelui Anglie*. 86 tra?0 dintr’o dinasfe jgermană şi tiirmaţia. cà-^i trădează ţara din ca - : uza eoţiei fsl«-, est« ridicolă şi născ 'cilă de d l- ; plomaţi ~labi. R»"eln Albert al Belgiei e-ste un ; prinţ de San-C obarn-G otha. iar mama *a a fost şi soţia *a esw* o prinţ«»« "srniana : luptă cu i toate acestea de pirtea aliaţilor.

Nu se p o ate secvestra ajutorul de ras*boia. Prim-ministrul ungar coctele T i* ï, a da1 o ordinaţiune, prin care toate ajutoarele băneşti ce le c a p ă tă persoanele, cari Îndeplinesc serviciu

I militar sau familiile acestora, dela stat t-au dela ! instituţiuni particulare — nu pot fi nici la un I caz confişcat« sau Mcvestrate de creditori.

.B io s c o p u l Apolou dă in fiecare zi, reprezentaţii de cinematograf rât se poate de reuşite Cel ce va intTa de bunîUamă va fi încântat de reprezentaţiile cinematografice, pentru preţul n e t n semnat al biletului.

Calendarul Poporului pe 1916

a a p ă r u t ş l s ’ a p u s în v â n z a r e .

C a în toţi anii, a*a şi acum. „Calendarul Poporului“ pe lân^ft partea calendaristici mai cuprinde diferiţi articoli literari, poezii poporale m din răsboiu, sfaturi, anecdote etc.

O deosebită atenţie s’a dat nsuprn războiului actual, despre care s’a făcuta

descriere asupra tuturor întâmplărilor din acest an. Descrierea răsboiului • ilustrată cu multe chipuri interesante, cum s*i mai multe mape, astfel ̂că cetitorul îţi va putea uşor face o icoană » mărilor frământări din zilele noastre, cm pi cari nu s’a mai pomenit.

Nimenea să nu întrelase a comand* acest c a l e n d a r atât de ieftin şi potrivit în casa r o m â n e a s c ă , pe care o împodobeşte de peste 30 de ani. D e aceea nu-ţi comanda alt calendar, până când nu vei vedea „Calendarul Poporului“ dela bi- biiu. Preţul e tot cel vechiu: 40 bani un exemplar, iar pentru poştă 5 bani deosebit. Ceice comandă dela 10 bucăţi în sus, primesc rabatul cuvenit, ca p în anii trecuţi.

g2|p“ C o m a n d e d e c ă l i n - d a r e m a i p u t l n d e 1 0 b u c ă ţ i t r e b u e p l ă t i t e î n a i n t e , p r e c u m ş i c e l e d e p e c â m p u l d e l u p » , a l t c u m n u s ă t r i m i t ,

C i n e d o r e ş t e s ă s e o c u p e c u v i n d e r e a c a l e n d a r u l u i s ă c e a r ă c â t m a i I n g r a b ă c o n d i ţ i i l e p e n t r u v â n z ă t o r i i d e c a l e n d a r e , c a r i s ă t r i m i t l a d o r i n ţ ă g r a t i s ş i f r a n c o .

Redactor rcaponwbi): D r. lo an BrO?n. Pentru edituri rc 'pontabil: lo a n H ereş.

Tiparul: .T ip o g r a f ia Poporului»

Nr M. 15094/915.Publicaţiune.

In urma ordinaţlur.oi ministeriale din 9 Docomvrie «. Nr. 4.ppe la v»duv» tinerii, mai

Pag. 8 FOAIA POPORULUI Nr. 5 ‘

vechiu şl mai atare inslfhii românesc din Aissiro-Ungaria

m>:m m i |

♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ « ♦ ♦ « ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ O

J5

iostitat de credit şi de economii în SibiiuP fH n lp . Braşov, Bozoviciu, Elisabciopoîc, a i i ic u c . Liigoş, Mediaş şi Mm-eşoşorîieîîiA o -p n t n r r ®r ?ova» Sânmăriiîi, Sârtrni-

I clăaşiai-tnarc şi Şeica-m arc

G2>j*i£*l «o c ie ta r . . . . . . .WSaaa&UTi d e rexervA ţ i p c n z in s lP o rto fe l «Je cam b ii K ajK tin iatn rl S ilp oteeare

FOAIA POPORULUI"'

I S T * pe CÂMPUL DE LUPTĂ fi S B S iK S S S r AT7^ tare* in urma mai mnîtnr în+r^v.?;.: _V.-P 0 or*en- | [

PfbîiiI abonamentului este ? e&f Pc ^mP ^ 5 tonide zile.

K «,OOO.ţHî«*—2 ,S£;».0 « 0 *—

® «$m nert spre frn c t ific a re . . . B orism i fo n d a re în c lrcu la ţiim e

„ 1 7 , 7 6 0 . 0 0 0 - „ J 2 ,4 » * ) - 4 C 0 -

„ 24,500.0i>0-- „ i a . « 3 « . o e a * -

Prîmeşte d e p u n e ri ?®r- fi* spre f ru c iiiic a re cu

^ Penfru ̂ abonamente pe câmpul de luptă statorim ere- X !ul tîe, 2 ‘:or- P.e »«mp, de 5 InnJ, fiindcă S n P£ #

srrna de 2 cor. (in baiu de hârtie, bancnote de câte o C&f a cor.) se trim-to mai K?0r. Schimbarea adrese! X , , “ iTg deva. tot pe câmpul de inpti, sau mai t a r ^ S , #

oraş ori sat diu launtrul Monarhiei anstro-ungare se iS *X IacŞ gratuit; o deatnl a scrie nous adresă p« o carte ^

poştala, unde sa ea spâni înşişi adresa de mai nainto & Abonamente de acestea se pot face ni din n»rt» . . . cari doresc sâ trim l« F o .f i la vr’t?n n e a K ^ ^ c î t ^ ^ n e

câmpul de luptă ori în altă parte a Austro-Un|ariei

I. Oi

&& -&< 0-