SOlVlAR4 Agenda/2♦ lio:/i vuiturilor/3 4 Po!iSicd/4+ Cuhură-iuimi-imtitimiiit'i+ fAuu/ .şi .sncictatca /fi♦ Publicitate F -!2♦ l.corwmia/12♦ Ptizimi cu tineri //.’♦ Spart/14♦ I:.vmimcnt/15♦ l'ltim ora/16

f o)W J'’8

V>4rf, i fi • vai

P I

LAI K J X: :■

zk ţr Mdsp@Bd@MtANUL IX NR. 1951 ISSN 1220-3203

VINERI 18 APRILIE 1997

16 PAGINI 600 LEI

Vremea va ft rece şj 1n general închisă. C«rul va 11 mu mijii noros şî temporar va ninge. în orele amic/ii, nimwilc se pol transforma în îapovjlâ şi ploaie. Temperatura mimmâse va situa în jurai a -laC, iar cea maximi cea. 3°C. Meteorolog; Caudiu Herman.

în pagina a 16-a: harta priv ind starea p robabilă a vremii, valabilă pentru azL

Reforma agriculturii, sub zăpadă

VALER CHIOREANU

Z ilele trecute, cu ocazia dezbaterii proiectului Legii bugetului pe 1997, din gura ministrului Finanţelor şi-a luat zborul încă o perlă. „Pentru

anul acesta nu sînt prevăzute calamităţi naturale”* afirma, plin de siguranţa-i bine cunoscută, Mircea Ciumara la obiecţia unui reprezentant al Opoziţiei că, rezerva bugetară de 5.1 miliarde este insuficienta, mai ales dacă avem în vedere posibilitatea producerii unor asemenea calamităţi. înalta cugetare a întîiului planificator de bani al ţarii răsuna în aula Parlamentului în condiţiile în care sudul ţării era (şi este) năpădit de ploile care nu mai contenesc, an’untînd ieşirea din matcă a rîurilor (unele au ieşit chiar), iar nordul se înnegura tot mai tare sub ameninţarea zăpezilor, lată că acestea au sosit - ieri dimineaţa clujenii s-au trezit din somn în plină iarnă, iar buletinul meteo preciza că toată partea de la sud de Carpaţi pînă înspre Maramureş era cuprinsă de o ninsoare atît de puternică încît mulţi se gîndeau că vor cinsti Pastele cu un brad frumos împodobit cu beteală albă.

Sigur, e minunat să priveşti pe geam crengile aplecate, spre pămînt sub greutatea unei zăpezi, imaculate. Dar zăpada â venit prea tîrziu, încît frumuseţea ei "produce fiori de teamă agricultorilor. Mai ales’că nu este singura pacoste căzută în această primăvară pe capul lor. Prima şi cea mai mare pare a.fi hotărîrea guvernului (probabil, inspirată din... inspiraţia macabră a ministrului Gavrilescii), de a pune sub butucii tranziţiei zootehnia românească, lichidînd,1

>»prin înfometarea animalelor, mare parte a fermelor zootehnice-si reducînd taxele de import la produsele’1 alimentare străine pînă la un procent.care, practic, anulează de la început orice şansă a agricultorilor români. '.- în acest context, ar trebui să ne întrebăm, în sfîrşit, cine sînt aceşti agricultori la care face trimitere mereu programul de reformă al Guvernului Ciorbea? Păi, cei mai mulţi sînt pensionarii CAP, ajunşi la o vîrstă la' care picioarele nu-i mai duc la cîmpi, iar mîinile nu mai pot purta sapa în lanul de porumb. O a doua categorie o reprezintă pensionarii de stat întorşi la casele şi pămîntul părinteşti, care nu-şi permit să plătească din pensie 240.000 de lei pentru arătura pe un hectar de teren. Nici unii, nici ceilalţi nu iau credite

• V-flnt ales fi tte-aţi minţit! • Vrem pîine fi locuri de muncă! •. F,P.S.-ul ne-a trăăatf Ieri

noapte ne-a lichidat! • Guvernul vrea să ne taie capul fi să-l înfigă în par în faţa FMI.! •

Salariaţii «Ie la “Termorom” acuză £RS.-ul d© trădare

| |

•V.

____..i

S*> *

h.A.r.U

continuare în pagina a 16-a

Ieri, m uncito rii dc ' la Term orom , a lă tu ri de noua. conducere care s-a solidarizat cu contestatarii, au ocupat din nou- poziţiile părăsite peste noapte din faţa Prefecturii. Protestul salariaţilor de la T erm orom , intens mediatizat, a fost provocat' de inc luderea re sp ec tiv e i societăţi pe lista ce lo r ce urm ează a fi lich id a te şi privatizate (sau viceversa). •

i De această dată, “cazangii” au blocat intersecţia în unghi drept (B-dul 21 Decembrie 1989 şi str. Cuza V odă), circulaţia fiind întreruptă toată după-amiaza. In iţia l, m an ifestan ţii s-au îndreptat spre sediul FPS, dar au renunţat pe traseu, deoarece au aflat că noul director, dl Radu Sârbu, îş i va ‘ p re lu a .

. responsabilităţile doar de luni.. Cele cîteva sute de protestatari au hotărît să aştepte în faţa

Prefecturii pînă cînd managerul V irg iliu s D onea va în a in ta prefectului documentaţia care su s ţin e că este p o s ib ilă redresarea societăţii. Alexandru Fărcaş, prefectul judeţului, . a ieşit în faţa clădirii Prefecturii şi

; a încercabsă tempereze spiritele, p rin d ia log , p e rscverînd în d iscu ţii tim p îndelungat. Prefcctul a subliniat faptul că treb u ie d em o n stra tă a tît rentabilitatea societăţii, cît şi existenţa contractelor.

M anifestanţii şi-au epuizat răbdarea (pusă Ia grea încercare nu numai de ameninţarea pierde­rii locului de muncă, 'ci şi de condiţiile atmosferice vitrege), fluierînd, cîntînd şi scandînd: “V-am ales şi ne-aţi m inţit” ,' “V rem pîine şi locuri de m un­că”, "F.P.S.-uI ne-a tră d a t/Ie r i noapte ne-a lichidat” etc.

Proaspătul director al S.C.

“Termorom” , Virgilius Donea, apreciază implicarea Prefecturii doar ca o cale mai scurtă de a ajunge la instituţiile puterii din Capitală. D in punctul său de

: vedere , T erm orom este uni puişor, faţă de marii coloşi şi ;* datoriile lor, acuzînd faptul că

nu s-a m o tiv a t lim pede includerea Termorom pe lista neagră (a p riv a tiză rii p rin lichidare). “Om fi n o i rău p la tn ic i., dar sîntem precum p isica , cu m ai m u lte v ie ţi,

' deoarece avem utilaje, piaţă de ; desfacere şi ştiinţă”, a afirmat dl

Donea. T o todată , d irectoru l Donea, într-o manieră dramatica, a anticipat că: “Prin aceasta _

: (includerea pe lista lichidării -■ n.n.) Guvernul vrea să ne taie

capul şi să-l înfigă în par în faţa F.M.I.” , mentinîndu-si-

L. PURDEAcontinuare în pagina a 16-a

Din 15 aprilie, .

Noul sef al Polei

Din ordinul inspectorului şef al I.G.P., colonel Pavel A braham , la com anda Poliţiei municipiului CIuj- Napoca a fost numit lt. coL C o n s ta n t in G iu rg iu . .Alegerea în această funcţie s-a făcu t pe baza unui concurs la care au participat mai mulţi ofiţeri superiori. Noul comandant a absolvit Şcoala dc ofiţeri de poliţie. Facultatea de drept, cursul specia l de p reven ire şi com batere a v io lenţei şi cursul post-universitar la : F acu lta tea de drep t. A îndep lin it m ai m ulţi ani func ţia de lo c ţiito r al comandantului Poliţiei CIuj- Napoca. Lt. col. Constantin Giurgiu ne-a declarat: “Ne aşteptăm la o prim ăvară agitată din punct de vedere social. în această perioadă, vom acţiona pentru a stopa fenom enele infracţionale. Vom fi mai fermi în războiul declarat corupţiei”. ,

Vasile MOLDOVAN

oferta Monsantoin pagina

Evitati9

Predealul!Circulaţia rutieră pe arterele

din m unicipiul Braşov şi pe drum urile judeţene se desfăşoară greoi din cauza căderilor de zăpadă şi a vremii n e fav o ra b ile , inform ează Mediafax, Din cauza stratului dc gheaţă dc pe şosele, traficul rutier este îngreunat..Poliţiştii recom andă şoferilor să ocolească drumul spre Predeal, dacă nu au autoturismele dotate cu lanţuri. Trenurile dc călători carc soscsc în gara Braşov nu au în reg is tra t, deocam dată, întîrzicri. La Braşov continuă să ningă, s tra tu l dc zăpadă măsoară 12 ccntimctri, iar în Poiana Braşov accsta atinge 85 dc centimetri.

, .................■*•* ♦ ____ j

i i

i

i

i

i

i i

i i

i i

a "

Alegorie meteo în... aprilie

Din cauza vremii nefavorabile , 94 de localltăli rurale au rămas fără energie elcctricăV rem ea n e fav o rab ilă a p ro v o ca t, jo i

dimineaţă, întreruperea alimentării cu energie electrică a 94 dc localităţi, din opt judeţe, informează RENEL, citată de Mediafax.

Astfel aU fost afectate 31 de localităţi din judeţul Bacău, 23 din Cluj, 18 din Neamţ, opt din Covasna, .cinci din Vrancea, patru din Călăraşi, trei din Argeş şi două din Constanţa.'

D in cauza furtunilor şi ninsorilor abundente, liniile de medie tensiune au fost afectate.

Drumuri blocateMai multe drumuri naţionale au fost blocate,

joi dimineaţă, de căderile masive de zăpadă, informează Comandamentul Central de lamă.

Astfel, în condiţiile în care stratul de zăpadă a atins o grosime de 40-60 cm, a fost blocat DN 15C la km 65 localitatea Boroaia. De asemenea, DN 15B a fost blocat de mai multe au to v eh icu le în zăp ez ite la ie ş irea din municipiul Piatra Neamţ.

Se circulă cu dificultate pe DN 2, DN 10 DN ll,J )îi= î3 & ?d âN U 2 B ,-D N 13A, SDN 13B Ş j^oN gJâ ,,C kcu lS îţt este dc asemena în g r e im ^ i^ p m J IC ^ o n S J îe le a c .

Mobilatcremă/gel

IST

umăr blocat

tendinite contracturim usculară

boli articulare inflamatori fi afecţiuni ale meniscutui

întindere musculo-llgamentari

luxatle

FILDAS TRADINGCtL QllitţtJ nr. 333 Td.:221 1774; 2211773 Bucufiftl, MCI.9 T«I/F«k: 221 1^99

DISTRIBUITOR în CLUJTaL: OM/IM St2

Acesl medicament sc poala elibera fără prescripţie medicalâ.Poate !i utilizat în tratamentul unor afecţiuni uşoare. Se recomandă ca administrarea Să se Iacă un timp limitat. Dacă apar manifestări neplăcute adresaţi -vă medicului sau farmacistului.

A D E V Ă R U Ld e C iu l AGENDA vineri, 18 aprilie 1997 (jf)

„ • Azi: Calendarul ortodox: Cuv.Ioan- ucenicul; Sf.Grigorie Decapo li tul; Cosma Episcopul; Calendarul greco-catolic'. Sf.Ioan, cuv,, ucenicul Tui Grigore Decapolitul (s.IX);

Calendarul romano-catolic'. Ss.Amedeo şi„Elefterie, tn.

• Mîine: Calendarul ortodox: Cuv.Ioan de la Lavra Veche; Sf.Pafnutie, Socrat şi Dionisie; Calendarul greco-catolic: Ss.Pafnuţiu, m.pr.(s.IV) şi Ioan Paleolavritul, cuv.(s.IX). Dreptul Lazăr. Pomenirea m orţilor; Calendarul romano-catolic: Sf. Ema, văduvă şi fer.M ar'cel Callo, m.

PREFECTURA,COhBIUULJUEEIEAN:19-64-16PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCA:19-6MO i PRIMÂRIADEJ: 21-17-90 . PRIMÂRIA TURDA: 31-31-60 PRIMÂR1ACÎMPIATURZH: 3 0 0 0 1 PR1MÂR1AHUEDIN:2:5-1S48 PRIMĂRIA GHERLA: 24-19-26 PO JŢIA CLUJ-NAPOCA: 955 şi43-27-27 'POLITIA FEROVIARĂ / ‘ CLUJ-NAPOCA: 1349-76

•"POLITIA DEJ: 21-21-21 - h \ - ' POUŢIA TURDA: 31-21-21 'POUUA CÎMPIA TURZD: 3^-82-22 POUTIA HUEDIN: 25-15-38 POUTM GHERLA 24-14-14 '

• POMPIERII: 981 ,PROTECHACIVILÂ: 982 (iARDA FINANCIARĂ CIIJJ:19-52-23si 19-16-70,i a t 158 - V

SALVAREA: 961SALVAREA CFR: 19-85-91

• INTERNATIONAL: 971 INIERURBAN:991 :INFORMAŢII: 931 DERANJAMENTE: 921 ORAEXACTĂ: 958 REGIA AUTONOMĂ DE» TERMOFICARE: DISPECERAT: 19-874*

• SC M0N1ENAY SA ,DISPECERAT: 41-51-71.REGIA AUTONOMĂ DE APĂ CANAL DISPECERAT: 19-63-02 S.C. "S ALPREST' S A DISPECERAT: 19-55-22 V. • 1

COMENZI SPECIALE PENTRU TRAN3- PORT REZIDUURI: 11 -10-lZint 132 , SCPR1VAL1743-86 ' ' DISTRIBim A GAZELOR NATURALE: INTERVENŢII GAZE 928; DISPECERAT 433424REGISTRUL AUTO ROMÂN: ; Şefreprezentantă: 43-38-10 Infoimalii: 43-38-11 ■ >1 Halăinspcdii:43-38-08. . î - '

TlUNSPORlfGîiiR.PLECĂRI DIN CLUJ-NAPOCA

principalele direcpi .! trenuri accelerate, rapide ţi intercity •BAIA MARE,SATU MARE •(prin Dq): 14,57

•BISTRIŢA: 15,37 :•BRAŞOV: 1,48 •BUCUREŞTI (prin Sighişoara):4,05 (IQ; 10,05; 14,41; 22,40; 23,30 (prin Sibiu - Piatra Olt): 11,48

•BUDAPESTA: .0,30; 16,09; •GALAŢI (prin Iaşi): 8,07 - (prin Ploieşti-Buzău): 11,40 .

•IAŞI: 0,20,13,17; 21,21;•ORADEA: 14,35; 19,53;' 2J, 07 •SATU MARE: 4,08; 14,57 •SIBIU: 11,48; 15,10 •SIGHETU MARMAŢIEI 5,55 •TIMIŞOARA (prin Alba Iulia): 5,46;

(prin Oradea): 14,35; 16,22; 22,47 .. •TÎRGU MUREŞ: 16,15; 20,29 •INIERNAŢIONAL CRACOVIA: 9,46 •INFORMAŢII GARĂ: 952

AGENŢII DE V O IA J CFR• INFORMAŢII: 43-20-01 (intern)

19-24-75 (in ternaţional)

TIKO.M: lum-viticn Bnc.-> Cluj Cluj -> Rue.7,00 HM 8,10 9,3018,15 19,15 19,45 .. 20,4511,50 12,50 13,20 15^0* *) Sîmbătă - prin OradeaPreţ bilet: romani - 200.000 lei

străini - 45 dolari.TELEFOANE: 43-25-24;

,43-26-69 - pentru externe BAC AIH: luni-vincri

liniişoara -> Cluj13,15 14

Cluj -> Timişoara ,. 14^0 15,05

Cluj ->: Budapesta 4 Cluj6,45 , 8,10 20,00 23,25

Cursa de la Budapesta drculâ prin Timişoara.

IMnl F roilnr teiII I . 19-20-87; 19-7N-(».

CURSE INTERNAŢIONALE din A utogara II: ,

• Chij-Nagoca - Budapesta, cu plecare din Cluj-Napoca în zilele de luni, marţi, joi şi vineri la ora 7,00 şi înapoierea din Budapesta în zilele de marţi, miercuri, vineri si sîmbătă la ora 11,00.

INFORMAŢIIA utogara I: 14-24-26

A utogara II: 43-52-78

POLICLINICA* F Ă R Ă P L A T Ă

"F A M IL IA SFÎN TĂ " v 14 - 1 8 aprilie' Medicină generala. Dr. M. Suciu

14 (14-16), dr. C. Popa 17(12-14), dr. S, Loga 18 (14-16), dr. L. Barbăalbă 16,18(10-12), dr. L. Rasa 14fl 6-17), dr. D. Stănescu 17 (14-16), dr.C.Ioviţă 16(13-14), dr. D,Beldean 17(14-16), dr.M.Man 17 (12-14), dr. R. Cotârlă 16 (10-12), dr. I. Boilă 14,15,17,18 (10- 12); Interne. Dr. F. Gherlnan 14, 16 (10-12), dr. A. Iancu 15 (11,30-12,30), dr.Gh.Uza 14(13-15), dr. Cs. Szakacs16 (14-16), dr. C. Vlad 16(14-16), dr. D. Pîrv 14(15-16); Reumatologie. Dr. F. Bayrakdar 16,18 (14-16), dr. I. Alb 15(12-14), dr. C. Zotta 18 (13-15); Ginecologie.Dr. C. F o d o rlî,17(10- 12); Chirurgie. Dr. C. Cosma 15,17 (10-12); Pediatrie. Dr. R. Mitea 15 (13-15), dr. M. Fritea 15 (14-16), dr.L.Toma 17 (10-12),- dr. M. Bayrakdar 18 (14-16); E cografie . Dr.M .Călin . 18 (10-12) Dermatologie. Dr. H. Radu 17 (12- 14); Psihiatrie. Dr. C.Stefan 17(10- 12); Ortopedie. Dr. Z. Popa 14 (11- 12); O.R.L. Dr. C. Rădulescu 14 (12- 14), d r., I. Mihali 18 (12-14); Psihologie. Psih. L. Boilă 15 (15,30- IV).

Programarea bolnavilor, între orele 12-14, de luni pînă vineri, la telefon 16- 78-22 şi la sediul policlinicii, Aleea Micuşnr.3, Bl. 12, ap. 12. :

B IB LIO TEC I

e a ™ MM

■ B.C.U. "Lucian Blaga” (strada Clinicilor 2):' Orar: zilnic: 8: 12,45;13,30-20,00; sîmbătă: 8-13,30; duminica: închis.■ Biblioteca judeţeană "OCTAVIAN

GOGA": SECŢIA ADULŢI (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni-vineri: 9- 19,45; vineri: 9-17,45; sîmbătă şi duminica - închis. SECŢIA COPII (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni-joi:9-19,45; vineri: 9-17,45; sîmbătă şi duminica - închis. FILIALE (Zorilor, Mănăştur, Mărăşti, Gheorgheni), ORAR: luni, miercuri, joi: 14-19,45; marţi, vineri: 9-14,45; sîmbătă si duminica - închis. SALA DE LECTURĂ (Str. M. Kogălniceanu nr.7): ORAR: luni-vineri:9-19,45; sîmbătă: 9-13,45; duminica - închis. MEDIATECA (Str. M. Kogălniceanu nr.7), ORAR: luni-vineri9-19,45; sîmbătă: 9-13,45; duminica - închis. CENTRUL DE DOCUMENTARE EUROPEANĂ ŞI INFORMAŢII ■ COMUNITARE. LOCALE (Str. Kogâlniceanff nr.7) ORAR: luni-vineri: 9-16,00; sîmbăta- duminica: închis. FILIALA ECONOMICO-JURIDICĂ (Str. Einstein nr. 14), ORAR: luni, miercuri: 8-15; marţi, joi: 13-19,45; vineri: 8-13; sîmbătă, duminica închis.■ Biblioteca Academiei (strada

Kogălniceanu 12 - 14). Orar: luni -■ sîmbătă 8 -12.45; 14 - 18.45; duminică: închis. '■ Biblioteca Germană (strada

Universităţii 7 - 9): luni - 10-14; marţi, miercuri, joi - 12-16; vineri - 10-16, sîmbătă-duminfcă - închis.-■ „Biblioteca Americană (strada Universităţii 7 - 9). Orar; luni - vineri 12- 16 / -?■ "■ Biblioteca Britanică (strada Avram

Iancu 11). Orar luni, miercuri: 14 -19; marţi, joi, vineri: 9 -1 4 ; sîmbătă şi duminică: închis■ Biblioteca "Heltai" (strada Clinicilor

18). Orar: zilnic 10 -18; sîmbătă: 9 - 13; duminică: închis '■ Biblioteca Clubului Studenţesc

Creştin (strada Kogălniceanu. 7 - 9). Orar: marţi: 18 - 19; joi 19 - 20. ,■ Biblioteca C entrului C ultu ral

Francez (strada I.I.C. Brătianu 22); s-a redeschis din 18 noiembrie; Orar 10-19.■ —Biblioteca Centrului C ultural

German ”Hermann O berth” (str. Memorandumuluil8). Orar luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.

i ■ Bibliotecă "Valeriu Bologa'' a Universităţii de Medicină şi Farmacie (Str. Avram lăncii 31); Orar. luni-vineri 8-20j sîmbătă 8-13, duminică: închis.■ Biblioteca Soros Cluj (str. Ţebei nr.

21). Orar luni 12-19,30; marţi, njiereuri şi joi: 10-19,30, sîmbătă: 10-14. Ştiinţe sociale şi comportamentale.■ Biblioteca Creştină "Biblos"

(str.Clinicilor nr.28). Orar: luni 13-17; marţi, miercuri, joi: 13-16; vineri 9-12. (Bibliotcca pune la dispoziţia cititorilor literatură creştină în diferite limbi).

■ Muzeul Naţional de Artă (Piaţa Unirii 30). Orar zilnic 10 -17; luni şi marţi: închis■ Muzeul Naţional de Artă, Secţia

"Donaţii" (strada I.C. Brătianu 22). Orar miercuri - duminică 10 -17; luni şi marţi: închista Muzeul Naţional de Istorie a

Transilvaniei (strada C. Daicoviciu 2). Zilnic, inclusiv duminica: 10 - 16; luni inclus.■ Muzeul Etnografic al Transilvaniei

. (slr. Memorandumului urli): deschis zilnicintre orele 9-16, lnni închis.■ Muzeul memorial “Emil Isae” (strada

Emil Isae 23). Orar: miercuri-duminicâ 13-, 17; luni şi marii închis. a * Muzeul Zoologic: zilnic intre orele 9-

15; simbâti şi duminică între orele 10-14.

UNIPLUSRadio

iVineri, 18 aprilie

Ştiri Uniplus: 8; 9,’ 10, 12, 13, 15, 16, 17, 20. Program BBC: 6, 11, 14, 18, -21. 6,00-10.00 Un alt înccput (Ştiri pc scurt: 7 ,30 ,, 8,30, -9,30, Informaţii din domeniul politicii localc şi naţionale, Cursul valutar, Horoscop, Reţeta zilei, Informaţii sportive, utilitare - telefoane în dircct, Medicul vă sfătuieşte, Revista presei localc, Programul cinematografelor, Agendă culturală/ 10,00-14,00 Show-ţjizz Express. 15,05-16.00 Music Iiy Request.16,05-18,00 Music Non Stop.

19,00-21,00 Coca-Cola Planet Live. 21,30-23,00 Pulsul adolescenţei. 23,00-3,00 Music By Request. 2,00-6,00 VOA Express.,

Vineri, 18 aprilieContact ştiri: 5,30-23,30 (din

oră în oră, cu excepţia 18,30) Buletinul de ştiri şi rubrica ”Actualitatea "B.B.C. World Service la ora 18,00. 5,00-8,00 Bună dim ineaţa, România! ("Actualitatea” , Sport, Horoscop, Aniversări, Meteo, Curs valutar, Rcmcmbcr, Informaţii diverse, 7:45 Revista Presei Centrale).8,00-14,00 Azi în Cluj-Napoca

(8:10 Revista Presei Locale,' C ontact t r a f ic , , Anunţuri

utilitare, Agenda culturală, Horoscop şi Aniversări, Cursul valutar, 9:05 Microbiografie sonoră). 11,00-19,00 Contşct FM (M uzică, nori-stop, Informaţii diverse, Concursuri).19,00-22,00 Scara Ta Cluj- Napoca (program m uzical,

- divertisment, informaţii). 21,00- .22,00 Conversaţia dc joi - realizator Dragoş Stanca. Talk-

, show pc teme diverse (cultură, economic, social, politică, artă, istoric, evenimente la zi). 22,00-24,00 Contact dircct cu muzica fierbinte - realizalor Adrian Popcscu. Emisiune cu şi despre ritmurile tropicale,.. 24,(10-1,00 Contact jazz - realizator Corneliu Slroc. : ,

• telespectator oVineri, 18 aprilie Programul 1: 6,00 România:

ora 6 f ix !; 8*40 Desene animate;9.10 Simpozion (r); 10,00 Ştiri;10,05 Limbi străine: spaniolă;10.35 Meridianele dansului (r);11,00 Serial: Andrea Celeste (r);11,50 Ritmuri muzicale; 12,00 Ştiri; 12,05 Media-club (r); 13,00 TVR Cluj-Napoca; 14,00 Ştiri;14.10 1001 audiţii; 15,00 TVR Iaşi; .15,45 Bugs Bunny - desene animate; 16,10 Lege şi fărădelege (anchetă); 16,30 - America sălbatică (documentar); 17,00 Ştiri;. 17,10 Emisiune in limba germană; 18,10 Scena politică; 18,40 Serial: Katts şi cîinele;19.10 Căsuţa cu poveşti; 19,15 Tezaur folcloric. Ansamblul „Mărţisorul”de Ia' Cluj-Napoca;19,55 Doar o vorbă săţ-i mai spun!; 20,00 Jumal, meteo, ediţie specială, sport; 21,00 Film: Paradisul (SUA 1991); 22,50 Ecoturism; 23,00 Jurnalul de noapte; 23,20 Concert extraordinar Paloma San Basilio la Miami; 0,20 Film: Dorinţă ciudată (Italia),

P rogram ul 2: 7,00 TVM. Telematinal; 8,30 Desene animate; 9,00 Muzica pentru toţi;1.0,00 Maigret şi subsolul de la Majestic (Franţa/Elveţia 1992);11.35 Magazin sateiit; 13,00 Berlin Alexanderplatz (r); 14,00 Ugo Jurgens în concert; 14,30 Desene animate; 15,00 Limbi

străine (r); 15,30 Convieţuiri;16,20 Serial: Top Model; 17,15 Bursa invenţiilor, 17,40 Serial: Andrea Celeste; 18,30 Ajutâ-te singur!; 19,00 Concertul Orchestrei „Moldova” din Iasi;21,05 Ultimul tren; 22,05 TVM- Mesager, 22^30 Robingo 2; 23,10 Ritmuri muzicale; 23,30 Din viaţa rromitor, 0,15 Bucuriile muzicii.

PRO TV: 7,00 Ora 7, bună dimineaţa !; 9,00 Serial: Tînar şi neliniştit (r); 9,45 Sport la minut;10.00 Serial: Cine este şeful ? (r); 10,30 Serial: înrobită de iubire (r); 11,15 Ford Boyard ; 12,30 Am întîlnit şi români fericiţi (r);12,55 Ştirile Pro Tv; 13,00 Film: Father & Scout (SUA,1994);15.00 Serial: Verdict: crimă !;16.00 Serial: Tînăr şi neliniştit;16,45 Serial: înrobită de iubire;17.30 Serial: Xena, prinţesa războinică; 18,15 Rătăciţi în tranziţie; 19,00 Ştii şi cîştigi !;19.30 Ştirile Pro Tv; 20,00 Serial: Dosarele X; 21,00 Film: Black Rain (SUA 1989); 23,00 Ştirile Pro Tv, 23,05 Serial: La limita imposibilului; 23,45 Sport la minut: ştiri sportive; 0,00 Serial: Zona crepusculară; 0,45 Film: I’mNp Angel (SUA 1933); 3,00 Baschet NBA.

, , Redacţia nu îşi asumă respon­sabilitatea pentru schimbările intervenite în programele posturilor de televiziune.

FARMACII- Farmacii de serviciu: sîmbătă,19 aprilie: Farmacia nr.2 "PERLA”, str.Gh.Doja nr.37, telefon 19-48-54, , orar 8-20, Farmacia nr.l, P-ţa Unirii nr.37, telefon 19-46^06, orar 8-14, Farmacia nr. 27 ”MERCUR”, Aleea Detunata nr. J, telefon 14-51-37, orar 8-13, Farmacia nr. 57 Cart.Mănăştur Compl. Union, telefon 16-56-15, orar 8-13, Farmacia ”ZEA”, P-ţa Unirii nr.27, telefon 19-75-96, orar 9-15,

’ Farmacia nr. 5 “CLEMATIS”, Piaţa Unirii nr.10, telefon 19-13-63, orar 8-20, Farmacia '‘CERTA”,

str.Clăbucet nr.5 (Mănăştur), telefon16-47-37, orari-ţ-14, Farmacia "TERRAF ARM”, B-dul 21 Decembrie nr.4, orar 9-14; duminică, 20 aprilie: Farmacia nr.2 ”PERLA”, 'str.Gh.Doja nr.37, telefon 19-48-54, orar 8-20, Farmacia nr. 1, P-ţa Unirii nr. 37, telefon .19-46-06, orar 8-14, Fafmacianr. 5 “CLEMATIS”, Piaţa Unirii nr.10, telefon 19-13-63, orar 8- 20 . -

Farmacii cu serviciu permanent: Farmacia’CORAFARM”, str. Ion Meşter nr.

4, telefon 17-51-05..Garda de noapte: Farmacia nr.2 ‘

"PERLA”, str.Gh.Doja nr.37, telefon 19-48-54,orar 20-8.'

RADIO CLUJ■ Vineri, 18 apriLe

6,00 Bună dimineaţa (vă spune astăzi: Anca Băltan). 8,00 Emisiunea în limba maghiară.10,00 Radiocircuit: Emisiunea Departamentului Studiourilor Teritoriale Radio Constanţa,: Antena Bucurcştibr, Radio Iaşi, Radio Tg. Mureş, Radio Timişoara, Radio Craiova şi Radio Cluj, de la Cluj prezintă Dan Banciu. 11,00 Buletin de ştiri. 11,05 Salonul artelor, redactor: Ana Marius. 11,30 Caleidoscop muzical, redactor Marius Merca. 12,00 Radiojurnal

transilvan. 12,15 "Exclusiv magazin, Ediţia de vineri: moderator Cristian Zoicaş. 13,00 Radiojurnal Bucureşti! 13,15 Microfonul ascultătorului. Dumneavoastră întrebaţi la 064/ 420031; vă răspunde: Cristian Zoicaş. 13,55 Buletin de ştiri.1-6,00 Emisiunea în limba maghiară. .18,00 Radio Fax, redactor Dan Horea. 19,00 Radiojurnal Bucureşti. 19,15 Partidele politice, redactor Traian Bradea. 19,20 Un milion de prieteni, redactor Melania Drăgan. 20,00 Buletin de ştiri.20,05 Top 20+1: Topul Muzicii Uşoare, redactor Marius Merca.

.21,50 Buletin de ştiri. 21,58 închiderea programului. -

Teatrul Naţionalprezintă sîmbătă, 19 aprilie, ora 19j Apel telefonic greşit. ’ •-

Teatrul Maghiarprezintă vineri, 18 aprilie, ora 20: Scaunele - spectacol studio.

1 8 - 2 4 APRILIEREPUBLICA-Poliţist la San

Francisco - SUA - premieră (10; 12,30; 15; 17,30; 20) * VICTORIA - Im p eriu l contraatacă - SUA (11; 13,30; 16; 18,30) * ARTA - Je rry Mag ui re - SUA - premieră (11; 13,30; 16; 18,30) * MĂRĂŞTI- sala A: Romeo şi Julieta - SUA (13; 15; 17; 19); sala B: Timccop - Răfuială dincolo dc

moarte - SUA (13,30 15,30;17,30) * FAVORIT - Numele de cod: Răzbunare - SUA (11; 13; 15; 17;

TURDA: FOX - 101 Dalmaţieni - SUA - premieră; TINERETULUI - Fetele rele cuceresc Vestul - SUA.

DEJ: ARTA - Felele mortale- H ong-Kong - prem ieră; Misiune imposibilă - SUÂ.

G HERLA : PACEA - M atilda - SUA - premieră; Misiune infposibilă - SUA; Dragoste de înger - SUA.

frogramiil televiziunilor prin cabti

O fereastră deschisă spre lumei

Vineri, 18 aprilie, JVC

5.00 Deschiderea programult5,05 Videotext; 21,00 Nâsct american; 22,30 Videotext; 0,0 Babilon Blue; 4,00 închideri: programului.

Canalul Discovery •18.00 Aventuri la pescuit cu Kp

Hunt; 18,30 Show-ul rutier, 19,0 Terra X: Secretele tribului Yar,19.30 Mistere, magie şi miracok20.00 Animale sălbatice: Fratele h Talek;21,00 Dincolo de anul 200:21.30 Dezastre:. Torentul; 22,0 Jurassica:;;,Rinocerii şi păsările a pradă”; 23,00 Detectivii medicint Vecinătate mortală; 0,00 Dosarc! justiţiei;„Coşmarul oricărui părinte'1.00 Aventură:„Camr, Panamericana”; 2,00 Maşini clasit

. 4,00 Program D.W.

Vineri, 18 aprilie9,15 Trei destine - serial; 10,Ş

M atinal NCN; 10,15 Anck socială; 10,40 Mozaic - film (c17,15 Paris „lumini” - report;18,00 Am întrebat pentru dvs; 18,1 Retrospectiva sportivă; 18,30 to city special-documentar, 19,00 St NCN; 19,10 Opinia zilei; I9,15ij dispoziţia dumneavoastră; 20,1 Aurul rece - film; 21,50 Videoct21,55 Ştiri; 22,00 Martora dvs, o le Abbel - film; 23,30 Big top 4

' POLICLINICA 1NTERSERVISAN

str. Pascaly nr.5, cart. Gheorgheni INTERNE ♦ CARDIOLOGE ♦ M IS 0

LOGIE ♦ I'SUIIATRIE ♦ ENDOCRI-1 NO LO Q E ♦ REUMATOLOGE

ECOGRAFIE ♦ ALERG0UX3E DERMATOLOC3E ♦ a n R U R tîL

ORTOPIDIE ♦ O .R I-4 OH A IM O LO ffii. GINECOLOGIE ♦ ONCOLOGE

PEDIATRIE ♦ UROLOGIE ACUPUNCTURA

RADIOLOGIE • ECOGRAFE Eraminări Doppler - Histerisalpis|^n

pentra sterilitate feniaââ LABORATOR

(Biochimie - Bacteriologic I mo noi cp Paraziliiogic Determinare Rh - TesSt i sarc ină • Antigen HBS - Elisa Test Exam inări citologice pentru depislr: cancerului de col uterin - Investigaţii pac sterilitatea feminină ţi masculină) ZILNIC, inclusiv DUMINIG

orele 7 - 21 M e d ic d e gardă: orele 2 1 - 7 Rezervare, consultaţii

v la teL 41.41.63.

S.C. Dental R0VA S0G0L0V

Calea M oţilor 106, ap5 T ra ta m e n te stomatologice

complexe:> terapie> protetică (ceramică)> chirurgie (rezccţii, impfcî

Program ări la tel.: 430028Zilitic o ra r: 9-19

sîm bătă 9-14 P e n tru s tu d e n ţi, pensionar şom eri, reducere 20%.

PROF. UNIV. Dr. MIHAI GĂLKG^I ‘ Dr. ANGELA CĂLUGĂRII

S tr. Prahovei nr. 11(iSnga biserica Bob)

■ PROGRAM OFTALMflLflSE , L , M i, V -17-20 f S - 8-12. |

Tel.: 42.56.18; tel/fax:19.H « j

ALIANŢA ilNTISDICIDLIFELINE

~ Z Suflctulnostmladisp®-' dumncavoislii Tckfr-

7 > r A dc noapte, IcWimul»-

19 1647G a rd ă d c noap te , orele

(T ) vineri, 18 aprilie 1997 R O Z A V Î N T U R I I O RA D E V A R U Ldo CBmj

(MEDIAFAX) ' (AFP))

Ineficienta cadrului juridic, a sistemului de impozitare şi corupţia limitează investiţiile străine în Europa pentrală şi de Est

Principalele mo tive pentru care ţările Rwopei Centrale şi de Est nu reuşesc

^« tragă un volum mare de investiţii ; străine directe sînt lacunele şi ineficienţa

cadrului legal, deficienţele sistemului de im pozitare, co rup ţia şi crim a organizată, se arată într-un comentariu publicat în ediţia din 15 aprilie a cotidianului Financial Times.

Jacques de Larosiere, preşedintele Băncii Europene pentru Reconstrucţie si Dezvoltare (BERD), a declarat că, în ciuda progreselor , rem arcabile din ultimii ani, statele din'această regiune nu atrag încă un volum al investiţiilor străine d irecte com parabil cu cel înregistrat în alte părţi ale lumii.

Astfel, statul Singăpore, a cărui populaţie nu-depăşeşte 3 milioane de

; locuitori, a primit anul trecut jumătatei din volumul total al investiţiilor străine în Europa Centrală şi spaţiul fostei

: Uniuni Sovietice. C onform datelor : furnizate de BERD, în perioada 1989 -i 1996, fluxul total dc investiţii străine

d irecte în regiune s-a cifrat la 42 miliarde dolari. •

în discursul de deschidere a reuniunii anuale a BERD, Larosiere a declarat că, deşi procesul de tranziţie spre economia de piaţă şe desfăşoară într- un ritm fără precedent în statele central europene, acestea nu ar trebui să se complacă în situaţia actuală. •

Lipsa de încredere a investitorilor străini faţă de această regiune conduce, totodată, la hemoragii importante de capital, în special din Rusia şi alte foste republici sovietice. “Numai în 1996 scurgerea de capital în afara regiunii a depăşit, probabil, valoarea totală a investiţiilor BERD de la crearea sa şi pînă acum”, a declarat Larosiere.

Totodată, deficienţele sistemelor de impozitare afectează puternic activitatea- potenţialilor investitori. “Impozitele punitive şi complexe, prost aplicate şi in te rp re ta te arb itra r, descurajează activitatea economică, încurajînd în schimb evaziunea fiscală, împovărind

totodată firmele care încearcă să facă fată obligaţiilor”, a adăugat preşedintele BERD. .

In acelaşi timp, marea majoritate a ţărilor central şi est europene mai au multe de făcut în domeniul’reformei in stitu ţionale .. C orup ţia , crim a organizată şi “intervenţia arbitrară” ă unor persoane oficiale in sectorul privat complică şi, de multe ori, compromit chiar operaţiunile băncii în statele respective. : ^

Preşedintele BERD a atras totodată atenţia asupra faptului că realizările obţinute cu mari eforturi pînă acum pot fi “irosite cu o viteză înspăimântătoare”, aşa cum s-a întîmplat în Albania.

“Economia, sistemul politic şi însăşi societatea civilă in această ţară s-au p răbuşit ea u rm are a dezastru lu i financiar provocat de incapacitatea autorităţilor de a controla instituţiile non-bancare” a declarat Larosiere.; BERD cooperează cu alte instituţii financiare internaţionale, printre care

Banca Mondială şi Institutul Monetar In ternaţional, pentTU a re s tab ili încrederea investitorilor în Albania. B anca îşi. va relua opera ţiun ile în această ţară de îndată ce aici va fi restabilită ordinea şi legalitatea, a precizat preşedintele BERD. -

In ceea ce priveşte angajamentele anuale de investiţii ale băncii în regiune, acestea urmează să crescă de la 2,2 miliarde dc Ecu (2,5 miliarde dolari), în 1996, la 2,6 miliarde de Ecu în anul 2000 . în acelaşi interval, portofoliul de proiecte al băncii va creşte pînă la circa15 miliarde de Ecu.

P rin tre u ltim ele îm p ru m u tu ri acordate de BERD statelor din regiune se num ără un îm prum ut de 28,5 m ilioane do lari pen tru finan ţarea restructurării companiilor privatizate din Rusia şi un credit de 45 milioane dolari pentru modernizarea reţelelor de termoficarc în cinci orasc din România.

(Reuter)

Problemele externe şi de apărare,ignorate în campania electorală din Marea Britanie

Marea Britanie este o ţară importantă din punct de vedere comercial şi un membru 'permanent al Consiliului de

--Securitate, dar sc pare ca principalele două partide aflate în compctiţie pentru

"alegerile de la 1 mai ar fi cele mai v'încîntate dacă alegătorii ar ignora problemele externe şi de apărare.: în manifestul de 58 de pagini dat publicităţii de Partidul Conservator (de guvemămînt), politica externă apare, pentm prima dată, la pagina 45. Politica în domeniul apărării. este abordată la ^pagina 47 şi ocupă num ai cîteva

JbşsBgafe;' ; ■:''.v'' .v- ■: >• • 1*, Partidul Laburist este şi. mai puţin 'interesat d e asem enea sub iecte , dcdidnd mai puţin de trei pagini de text celor două probleme la sfirşitul manifestului,său.. . . . .J Dacă o atare precauţie ar putea fi de înţeles pentru u n .m ic stat.european înconjurat de uscat, aceasta nu se înscrie pe linia tradiţiei la care Marea Britanie ţine foarte m ult - de a exercita o

in fluen ţă d isp roporţionat de mare pentru dimensiunea ei.

l’uţinc lucruri par să deosebească-cele două partide carc vorbesc, în termeni generali, despre necesitatea menţinerii unei apărări puternice a Marii Britanii, a asumării unui rol important şi despre sprijinul ce trebuie acordat reformei din cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite. ‘

Similitudinea unor abordări atestă eforturile liderului Partidului Laburist, Tony Blair, de a se distanţa de multe din politicile aripii de stînga care, în trecut, au oferit ţinte atît de uşoare pentru conservatori. j

în trecut, Partidul Laburist adopta un; ton “internaţionalist” şi moralist făţiş. M anifestul său d in .1983 consacra capitole separate Orientului Apropiat şi . M ijlociu, A fricii, A m ericii Latine, Asiei, C om m onw ealth-ului, şi chiar Dreptului Mării. T

A legătorilo r nu le-a p lăcu t însă angajamentul acestei formaţiuni de a abandona'Uniunea Europeană şi de a

elim ina în m od un ila tera l arm ele nucleare ale Marii Britanii, ceea ce a

, dat naştere unor acuzaţii potrivit cărora Partidul L aburist era înclinat spre comunism.

P rob lem a v iito a re lo r re la ţii cu Uniunea Europeană ar fi meritat mai mult decît o simplă menţiune în cele două documente, dar ambele partide auo atitudine destul de vagă în legătură cu un subiect care poate provoca dezbinări profunde de ambele părţi ale liniei de divizare politică

; Unii experţi în | domeniul politicii externe dcplîng ceea ce ei consideră a fi o marginalizare deliberată a afacerilor externe de către ambele partide.

“A r trebui să fie discutate rolul ONU în evitarea conflictelor, modul cum am putea preveni producerea unor tragedii precum cele din Burundi şi Zair”, a afirmat Malcolm Harper, director al Asociaţiei N aţiunilor Unite, la care p artic ipă rep rezen tan ţi ai tu tu ro r partidelor.

“Aceste problem e au o influenţă directă asupra intereselor britanice, tic că ele ne afectează comerţul, fie că trebuie să trim item trupe, carc să reinstaureze ordinea într-o anum ită regiune a lumii”, a spus el.

'■ Asociaţia Naţiunilor Unite doreşte ca noul guvem să sporească suma folosită cu titlu de ajutoare externe în vederea realizării obiectivelor ONU la 0,7 la sută din PNB. în prezent, conservatorii chcltuiesc în acest scop 0,27 la sută;

Richard Gott, observator politic care co laborează la co tid ianu l; “The Ind ep en d en t” , şi-a exprim at nemulţumirea în legătură cu absenţa

’ unei discuţii consacrate unor probleme majore cum sînt relaţiile cu China, modalitatea soluţionării crizei prelungite din Orientul Mijlociu şi cea mai bună. abordare a extinderii NATO. “Pe toată durata campaniei nu vom auzi nimic în legătură cu aceste probleme. Dar acestea nu dispar numai pentru faptul că nimeni nu se •ocupă de ele”,- seria el recent.

(MEDIAFAX)

0 nouă tehnologie de transformare a gazelor naturale în petrol ar putea revoluţiona industria energetică mondială

Economia ind u s trie i energetice mondiale ar putea fi revoluţionată în cazul în care o nouă tehnologie de transformare a gazului natural în petrol se va dovedi rentabilă, informează REUTER. - . -

Cel puţin trei companii ; - Exxon din Statele Unite, Sasol Ltd din

Africa de Sud şi o firmă mai mică din SUA, Sintroleum Corp - consideră că 9u depăşit obstacolele din calea utilizării tehnologiei de transformare"a gazului Natural în petrol.

James Ball, dc la institutul Gas Stratcgies din Londra, a declarat că transformarea gazului în petrol ar putea ** o alternativă interesantă pentru

s t0 ®ercializarea gazului natural, deşi a ^•at că încercările anterioare s-au ~W lit ncviabilc din punct de vedere

bonomie. .Un raport realizat de banca new-

■i'orkcză dc investiţii Salomon Brothers Va arătat mult mai entuziast, afinnînd

’ ^ producerea comercială a petrolului gaz ar fi cu adevărat revoluţionară,

^ yînd drept rezu lta t punerea în ^p loa ta rc a unui vast num ăr dc "-acâminte de gaze naturale, carc in frezent sînt considerate prea îndepărtate

de centrele de consum pentru a.fi viabile din punct de vedere economic. “Nu numai că această tehnologie ar modifica balanţa econom ică fundam entală a industrie i energetice, dar ar avea im plicaţii serioase pentru alianţele geopolitice mondiale, precum şi pentru conflictele geopolitice” , se arată în cadrul raportului.

William S Pintz a afirmat în cadrul unui raport publicat de Est-WesfCenter d in Hawaii că ultim ele descoperiri teh n o lo g ice ar pu tea conduce la exploatarea unor depozite de gaze naturale carc sc ridică la circa jumătate din rezervele mondiale cunoscute, de 140 de mii de miliarde de metri cubi, care în prezent nu sînt folosite. “Este greu dc imaginat o descoperire care să aibă un impact mai mare asupra ofertei şi a fu rn izo rilo r dc com bustib ili convenţionali” , a apreciat Piţz.

Principalul avantaj al petrolului, faţă dc gaz, este faptul că transportul este mai ieftin. Nu trebuie să 'fic furnizat prin conducte presurizate, sau răcit la temperaturi extrem dc joase, în cazul în care este transportat în cistcme. Mai, mult decît atît, petrolul obţinut din gaz este mai pur decît cel convenţional,

deoarece nu conţine sulfuri.Produsele finite sînt aşa-numitele

produse m ediu-distilate - kerosen, motorină şi păcură - pentru care cererea mondială creşte cu rapiditate.

Ideea de transform are a gazului natural în petrol a fost inventată de' cercetătorii germani, în anii ’20 dar, pînă acum, procesul a fost considerat

. prea costisitor.Africa d c Sud este singura ţară care

prodhce aşa-numiţii “synfuels” - adică combustibili sintetici pe scară largă, fiind forţată să facă acest lucru în perioada embargoului ce îi era aplicat în urma politicii de apartheid. Dar procesul de producţie depindea de subvenţii mari de la stat, iar acest tip de in d u strie era a ştep ta t să se autodesfiinţeze, odată cu ridicarea sancţiunilor.

Cu toate acestea, după ce a realizat combustibili sintetici din cărbune, timp de 40 dc ani, compania Sasol a produs în ultimii patru ani petrol obţinut din gaz n a tu ra l, la scară com ercială , producţia acestcia fiind în prezent de2.500 barili pe zi.

Atît Sasol cît şi Exxon au anunţai că au făcut progrese tehnice carc fac accst

proces de fabricaţie viabil din punct de vedere cconomic- Ambelc companii au purtat convorbiri cu Qatarul, pentru aplicarea acestei tehnologii în statul cu unele din cele mai mari rezerve de gaz natural din lume. '

Sasol ar putea produce în acest stat din G olf 20.000 de barili de petrol pc zi, iar un reprezentant al Qatar General Petroleum Corp a declarat că proiectul companiei Exxon prevede producerea a 100.000 de barili de petrol pe zi. Ministrul Energiei din Qatar, Abdullah hin Hamad al-Attiyah, a estimat costul proiectu lu i la 1,2 m iliarde dolari, declarînd că, în cuţînd, va fi semnat un memorandum de înţelegere.

Acest proiect va completa planurile Qatarului de a exporta 12 milioane de tone de gaz natural lichefiat pe an, pînă în anul 2000 .

C onduccrea com paniei E xxon a dec la ra t că, u tilizând teh n o lo g ia potrivită, transformarea gazului natural în petrol poale fi competitivă la preţurile actuale ale petrolului, în timp ce Sasol a susţinut că metoda sa de producţie şi- a dovedit deja viabilitatea comercială.

JavierSoiana la Moscovă:

N a s - a în r e g is t r a t

n i c i u n p r o g r e s ,

d a r N A T O a t r i m i s

m in g e a în

t e r e n u l R u s ie iNATO_a pus Rusia în faţă

responsabilităţilor ce-i revin în privinţa încheierii unui acord bilateral, subliniind câ nu poate merge dincolo de concesiile propuse deja şi ceiîndu-i Moscovei sâ le accepte, potrivit unor diplomaţi.

Cu ocazia celei de-a pata întîlniri ce a . avut loc din ianuarie şi pînă acum cu ministrul ras dc externe Evgheni Primakov, care s-a desfăşurat la Moscova, secretarul general al NATO, spaniolul Javier Solana, i-a pus în vedete interlocutorului său câ Alianţa nu poate oferi mai mult decît a oferit, a indicat un diplomat.. “Anumite lucniri nu sînt nicidecum negociabile şî chiar cam neserioase” i-a spus în esenţă Solana lui Primakov, după prezentarea reccntă dc către Rusia a,unui test în care sc solicita ca NATO să sc angajeze că nu va desfăşura niciodată arme nucleare, trupe străine şi infrastructuri pe teritoriul ţârilor din Europa dc ost care urmează să adere la NATO. Polonia, Republica Cehâ şi Ungaria sînt considerate «favorite pentru aderare.

Există “o unanimitate totală” a membrilor Alianţei pentru a se explica Rusiei câ organizaţia nu mai poate face concesii şi câ, dacă trebuie încheiat un acord, acest lucru trebuie făcut “acum sau niciodată”, adaugă acelaşi diplomat, reamintind ofertele deja prezentate. Alianţa a propus o revizuire a tratatului cu privire la forţele convenţionale din Europa, cuo nouă reduccrc a-acestor forţe, crearea unui Consiliu comun NATO- Rusia la Bruxelles şi măsuri reciproce de edificare a încrederii; (schimb dezinformaţii) pentru a răspunde îngrijorărilor ruseşti faţă deo e.xtindere'a infrastructurilor aliate; spre frontierele lor.

La sediul organizaţiei, unele delegaţii par mai curind optimiste în privinţă rezultatului negocierilor în; curs, care ar trebui sâ ducă la organizarea unui summit NATO m Rusia la sfîrşitul lunii mai. la Pans. ‘■Rusia nu are de ales”, consideră uni diplomat

O nouâ întîlnire Solana - Primakov este prevăzută pentru începutul lunii; mai, iar ruşii şi-au arătat limpede “voinţa politic.A de a ajunse la un acord" înnn tu simimit-ulin cu pri\ ire la.eMimfcrea NA'IO, prevâ/iit sâ se ikslasoare în iulie la Madrid, reamintesc diplomaţii.

La încheierea cdci dc-a patra serii de discuţii de la Moscova. NA'IO şi Rusia au lacut cunoscuţi. înlr-u’n comunicat câ s-a produs "o apropiere în pminla anumitor puncte" Cei doi parteneri au ajuns "în principiu la un acord" cu pnvire la primele patrii pirti ■■poliiice” ale documentului în cm> de ehhorare. a explicat un diplomat aliat, f.sle vorba în spccial de principiile mari (respectarea drepturilor omului, luarea în considerare a transformaţilor Rusiei şi N'A'K» de U încheiera războiului rccc etc.) şi dc definirea unui mecanism de consultări pnn crcarea unui Consiliu NATO - Rusia

“Ramin înea man di\eraenle". a indicat însă un diplomat la sediul Alianţei, evocînd partea militară a;; documentului şi problema infrastructurilor aliaţilor. .

Potrivit urmi alt diplomat, înăsprirea:; dc săptămîna trecută a poziţiei nise în cadrul negocierilor, prin înmînarca unui text cu solicitări foarte stricte în privinţa accstci părţi militare, seamănă cu “o luptă pentru salvarea onoaref.

i A D E V A R U L c f l e C l i a j j

P O L IT IC Ă vineri, 18 aprilie 1997 (4

S tîn g a n e g u v e r n a m e n ta lă î n c u r a je a z ă i e ş i r e a în s t r a d ă a m u n c i to r i lo r d e l a T erm o ro mRecentele acţiuni de stradă ale muncitorilor de lu Termorom aflaţi sub ameninţarea

pierderii slujbelor ne dau un prim indiciu asupra modului în care se vor aşeza pe viitor partidele situate în partea stîngă a spectrului politic. în ultimele două zile, salariaţii de la Termorom au blocat circulaţia în faţa Prefecturii pentru a forţa Guvernul să revină asupra deciziei deînchidere afabricii. Manifestaţia lor ilegală, provocată de nechibzuinţa guvernanţilor şi încurajată de succesul demersului similar al constructorilor de camioane din Braşov, desparte pentru prima dată în mod tra n şa n t poziţiile principalelor partide care pretind să reprezinte curente iţe stînga. Partidele care nu mai guvernează astăzi sînt de acord că muncitorii au dreptate să protesteze, chiar şi încălcînd legea,

pentru că apără o cauză justă, în timp ce formaţiunile guvernamentale condamni ilegalitatea şi îi sfătuiesc pe muncitori să accepte faptul că reforma se construieşteprk sacrificiul lor. Deremarcat radicalizarea discursului P.D.S.R. Partidullui Ionlliescu, după primele declaraţii reţinuteîn privinţa programului de reformă, îi îndeamnă acum deschis pe muncitori să lupte pentru a-şi apăra slujbele şi modul tradiţional de viaţă. Surprinzătoare este şi evoluţia concepţiilor P.S.D.R., sau cel puţin a undra din liderii locali ai partidului. Abandonînd moştenirea celor o sută de ani de socîal-democraţk românească, P.S.D.R. se desparte de mumitori şi oferă guvernului girul moral al tradiţiei numelui său. ■*’; -

P.D.S.R. îi îndeamnă pe muncitori să lupte pentru locurile lor de muncă

P.D.S.R. priveşte cu înţelegere m işcările de stradă ale m uncito rilo r c lu jen i,aprcciindu-le ca pe o manifestare de demnitate şi de apărare a unui mod de viaţă. -

“Mi se pare că muncitorii de ‘ la Termorom au înţeles,.în sfîrşit,

că depinde" de ei dacă îş i păstrează locul de muncă şi dacă industria românească rămîne în viaţă sau va f r falimentată”, declară G rigore Zanc, p reşed in te le o rgan izaţie i judeţene Cluj a P.D.S.R.

Zanc mai spune că partidul său nu aprobă manifestările de stradă neautorizate, dar că “nici muncitorii nu pot aşteptară se

: pomenească în stradă lipsiţi de slujbele care asigură hrana familiilor lor”. Liderul P.D.S.R. afirmă că: oamenii sînt nevoiţi să procedeze astfel datorită neimplicării liderilor de sindicat,

care au încheiat înţelegeri cu actuala Putere încă înaintea alegerilor din noiembrie.

• “ în perioada cînd se afla la guvernare , P .D .S .R . nu condam na' m anifestările

. salariaţilor, ci pretenţiile liderilor de sindicat de a purta mereu discuţii cu primul-ministru, fără să accepte nici una din măsurile carc puteau, în mod practic, să fie luate. Liderii bucureşteni de acum ai m arilor centrale sindicale se străduiesc să tem pereze nem ulţum irile oamenilor, în loc să lupte pentru drepturile acestora”, prccizează; Zanc.

El cunoaşte situaţia de la Termorom din perioada cînd ocupa funcţia de prefect şi spune că în treprinderea are unele datorii restante, dar şi-a relansat producţia, aşa îneît închiderea ei nu se justifică . “G uvernul trebuie să renunţe la politica-de falim entare a econom iei rom âneşti im pusă de organismele internaţionale. In programul F.M.I., ideea de a găsio bază concurenţială în România

nu este agreată. Toate ţările care au urmat calea trasată de F.M.I. au devenit dependente economic de alte ţări” , declară liderul local al P.D.S.R.

P.S.M. consideră justificate acţiunile muncitorilor '

Anâlizînd situaţia tensionată creată în judeţul Cluj, în ultimele zile, ca urmare a modului în care s-a înţeles şi se aplică reforma actualului guvern, B iroul de presă al P.S .M . declară următoarele:

Consecvenţi principiilor ce caracterizează program ul şi poziţia P .S .M ., p riv ind necesitatea asigu rării unei protecţii sociale corespunzătoare faţă de măsurile de aplicare a reformei, ne declarăm îngrijoraţi faţă de condiţiile de trai ale m ajorită ţii p o pu la ţie i şi de pericolul iminent de pierdere a locului de muncă.

Tensiunea existentă în unele întreprinderi din judeţul Cluj se datorează lipsei unei program

coerent de guvernare, intervenţiei F.M .I; şi Băncii M ondiale pentru privatizarea prin lichidare a unor societăţi viabile şi necesare economic şi social poporului român.

Apreciem justificate acţiunile sindicale din judeţu l Cluj şi considerăm că cei în drept au suficiente m o tiv e să, tragă

- concluzii corespunzătoare şi să treacă la măsuri care să satisfacă cererile ju s tif ic a te ale manifestanţilor.

Biroul de presă al- P.S.M. Cluj

P.D. spune că nu există reformă fără sacrificii

Partidul D em ocrat regretă situaţia care î i îm p inge pe muncitorii de la Termorom să iasă în stradă,'dar îşi reafirmă convingerea că reforma trebuie continuată chiar dacă presupune sacrificii.

Pop Ioan . Sabin, vicepreşedintele organizaţiei Cluj a Partidului Democrat,

spune că m uncito rii de la Termorom sînt motivaţi obiectiv deţteama de a-şi pierde locurile

"de muncă.' “Sînt si eu om de. l ' . -fabrică şi mă doare să privesc sfîrşitul oricărei întreprinderi, înclin / totuşi, să Cred că, în cond iţiile în care alte' întreprinderi cu acelaşi profil s- au descurcat, v ina aparţine foştilor manageri ai Termorom”, adaugă Pop, de cîteva zile, director tehnic al fabricii de piele din Clujana.

El declară că, dacă ar avea convingerea că există o protecţie socială eficientă, ar susţine fără ezitare luarea un o r m ăsuri extreme de închidere a unor fabrici. “Aş prefera să se apeleze

,laş m odalită ţile de p ro tecţie socială şi să fim consecvenţi pe lin ia res truc tu ră riiîntreprinderilor nerentabile. Ştiu că G uvernu l a e labo ra t un program de protecţie socială, dar nu. ştiu dacă vor fi fonduri pentru aplicarea acestuia”, spune Pop. . . .

Partidul Democrat consideră că rezo lvarea crizei de la

Termorom trebuie să includă co n ştien tiza rea de ca muncitori a faptului câ rcfcr| are tributul ei de plătit.

P.S.D.R. acuză politica de forţă a muncitorilor

“Obişnuinţa de a ieşi în sta este neconform ă contexte leg a l” , dec la ră preşedinţi o rg an iza ţie i municipale P.S.D.R. J o a n Pop, adăugind partidul său dezaprobă pot de fo r ţă promovată; muncitori. .

Pop este de părere că “ciur îi agită pe muncitori, sperat în g r ijo ra re a lo r justific “în ţe leg spaim a muncitor care sînt în pericol să-şi pi slujbele. D ar trebuie sa co n ştien tizeze că poli!: actualului guvem nu-şi p. arăta roadele în, şase luni, di ce timp de şapte ani au f subvenţionate găurile negre * economia românească”,’deci| el. '

Caius CHIORE/

După ce a migrat de unul singur pe la PNL şi PAC,

ioan Chindriş vrea să îndrepte spre PNŢCD întreg PDAR-ul

Cel mai modest politician al . C lujului s e , num eşte Ioan

Chindriş (PDAR), admirator al naturism ului şi adept al “moralităţii superioare” după cum el însuşi -se declară. Chindriş spune, plin de mîniej că nu doreşte să-şi mai vadă numele în ziarul “Adevărul de Cluj”, carc, în opinia sa, ar avea redactori cam zurbagii. Totuşi, pentru că d-l Chindriş este o' persoană publică, ne vedem puşi în imposibilitatea de a-i respecta dorinţa. :

Fost membru al PNL şi PAC, Chindriş s-a lăsat “vrăjit” - im ediat d u p ă a le g e ri - de doctrina peneţistă. El şi-a exprimat intenţia de a se înscrie în partidul principal al coaliţiei care a.cîştigat alegerile, fapt

pentru care a avut o discuţie cu actualul prefect, A lexandru Fărcaş. “Nu ştim cîţi oameni sînt în organizaţia locală a PDAR şi cîţi vor dori să vină la noi. Pot fi 10 sau mai mulţi. Am avut o discuţic cu domnul Chindriş şi dînsul va fi primit ca simplu membru în PNŢCD” - a dcclarat a tunci A lexandru Fărcaş. Chindriş, care mai doreşte încă să intre în PNŢCD, dar împreună cu întreg pedeareul, neagă cu îndîijirc câ ar fi luat legătura cu persoane din conduccrea PNŢCD Cluj pentru a sc înscrie la ţărănişti. Pentru că d-l C h indriş vo rbeşte despre “ o r a l i ta te superioară”, îl credem şi evităm să pomenim ceva despre oportunism.

Pentru că, după toate aparenţele, Ioan Chindriş iubeşte schimbările dc ilccor, actualul pedearist şi-a cucerit în presa

clu jeană renum ele de “politicianul migrator” . Impresia la public este aceea că Ioan Chindriş a refuzat în cele din urm ă ca lita tea de m em bru simplu al PNŢCD pentru .că iubeşte ozonul pur al zonelor, înalte. ,

Ieri, în cadrul unei conferinţe de presă, Chindriş a lăsat din nou să se înţeleagă că este pentru... schim bare. E l e pregătit să declare un soi de independenţă faţă de conducerea naţională a partidului şi, într-un moment potrivit, să-şi conducă filiala spreo fuziune, “din principiu”, cu PNŢCD. Chindriş şi-ar dori să tragă tot partidul după sine. “De ce să existe două partide ale ţărănimii şi nu unul singur?” - arată, cu_ în ţelepciune, Ioan Chindriş. întrebarea noastră este următoarea: “Unde-i şpilul?”. Oare, ne mai întrebăm - fără ca, de data aceasta, să ne mai gîndim la d-l Chindriş - tot spre PNŢCD s-ar fi îndreptat unii agrarieni dacă PD SR ar fi c îştigat alegerile?

Potrivit declaraţiilor lui ^Ioan Chindriş, PDAR Cluj numără “şapte sute şi ceva de membri”. E l prccizează câ partidele m oderne “nu sînt m ari” , dcoarccc partidele mari “sînt mai greu dc manevrat, ca să spun aşa...” Nc miră accastă cugetarc a d-lui Chindriş. Poate că dînsul sc bazează pc formula “puţini, dar... buni” . Exigent cum este, el riscă să devină lider al unui partid format dintr-un singur om, cl însuşi.

D.B.

J P U T ' f R c r ' & d & c â

Majoritatea parlamentară impune forţat un buget, pe alocuri, ilegal

Bugetul de stat este unul de austeritate, care împiedică orice revigorare a economiei româneşti. Se urm ăreşte o politică economică partizană, care nu s e ' raportează la interesele naţionale, ce este condusă de principiile şi direcţiile stabilite de organisme internaţionale ca F.M.I. şi B.M. de distrugere a potenţialului economic al ţării, Expresia concretă a acestei -po litic i bugetare se reflectă în intenţia de lichidare a . unor societăţi comerciale, care au o pondere însemnată în sistemul economic naţional şi care ar fi* putut deschide perspective de colaborare cu partenerii externi,

precum şi în politica vamală de liberalizare aproape totală care duce, p rin tr-o concurenţă neloială, la elim inarea, producătorului intern şi înăbuşirea capitalului autohton.

Totodată apreciem că o parte din prevederile cuprinse în Legea bugetului de s ta t nu au o fundamentare legală, încalcă norme ale unor legi organice şi chiar Constituţia.

Bugetul este a rtific ia l construit, (Jeoarece nu ţine seama de procesul inflaţionist şi de devalorizarea monedei naţionale. Mai mult, el este un buget departe dc a reflecta promisiunile din campania electorală şi

Contractul cu România, inducînd în eroare marea masă a electoratului românesc. Nu ştim cum se va jiis tifica actuala guvernare în faţa celor care, datorită prevederilor acestui buget, îşi vor pierde locurile de muncă din învăţămînt, sănătate, justiţie, agricultură etc. Prin impunerea forţată a prezentului buget de către actuala majoritate, se dovedeşte ,' încă o dată, încrederea de instaurare a unui regim autoritar şi dictatorial, PUNR nu poate accepta prezenta Lege a bugetului de stat şi va vota împotriva acestuia. Grupurile parlamentare

ale PUNR

PRM Gherla, în vizită la Căminul de pensionariA devenit deja tradiţie ca, în fiecare an cu ocazia

Sfintelor Paşti, organizaţia orăşenească Gherla a PRM să ofere cadouri locatarilor Căminuhii dc pensionari din localitate. Nu facc cxcepţie nici acest an, conducerea organizaţiei orăşeneşti Gherla prcgătindu-sc încă dc pe acum pentru accst eveniment sărbătoresc.

într-adevăr, membrii PRM din urbea de pe Someş vor oferi cclor 56 dc bătrini ai Căminului de pensionari, dulciuri şi alte cadouri. Cu această ocazie, membri marcanţi ai organizaţiei localc ai accstci formaţiuni politice sc vor întîlni cu oamenii dc vîrstă a treia, dar nu sc va vorbi dc politică, ci mai mult despre semnificaţia acestei sărbători religioase. Va fi o întîlnire prietenească, de fapt o reîntîlnirc aşteptată dc pensionarii căminului.

Dcci, cu ocazia Sfintelor Paşti, PRM Gherla lasă la o parte politica şi oferă clipe de fericire, de bucuric celor 56 dc locatari ai Căminului dc pensionari. Este o iniţiativă lăudabilă a conducerii acestui partid cu tot mai mulţi membri în mica localitatc dc pe Someş.

SZ. Cs.

L a î n c h e i e r e a v i z i t e i î n S U A ,

Marko Bela afirmă că intrarea României în NATO a devenit

o posibilitate reală după alegerile din 1996

Intrarea României în NATO a devenit o posibilitate reală în urna alegerilor din noiembrie ,1996, deşi nu s-a luat, încă, o decizie cu privire la invitarea sa la negocicrilc dc aderare, a afimiat preşedintele UDMR, Marko Bela, la întoarcerea dintr-o vizită de zccc zile în SUA, relatează cotidianul “România! Magyar Szo”.

Bela a afimiat că, în urma vizitei sale la Washington, este convins de faptul că administraţia americană susţine programul dc reformă şi deschiderea democratică a guvernului român, precum şi eforturile Bucureştiului dc îmbunătăţire a situaţiei minorităţii maghiare din România. ’

Liderul UDMR a precizat că le-a vorbit oficialilor americani despre faptul că întreaga populaţie a României; inclusiv minoritatea maghiară, are interesul dc a se integra cit mai rapid în stmcturilc euro-atlantice, întrucît o condiţie esenţială pentru aderare este chiar afirmarea principiilor democratice carc includ şi respectarea drepturilor omului şi ale minorităţilor.

L a C l u j - N a p o c a

Biroul teritorial al Departamentul

pentru Protecţia Minorităţilor

J

NaţionaleJP rin tr-u n ordin emis

Departamentul pentru Prote M in o rită ţilo r Naţionale înfiinţat Biroul Teritorial C care îşi desfăşoară activitate teritoriul a 15 judeţe. Princţ atribuţie a împuterniciţilor te r ito r iu este- culegerea inform aţii necesare activfc D epartam entu lu i, precum intervenţia la faţa locului, at unde este cazul. Biroul pri® şi exam inează cererile ses iză rile de la institv organizaţii sau persoane fc® p riv ire la actele organ.' publice care încalcă drept p e rso an e lo r aparţin m in o rită ţilo r naţiot urm ăreşte aplicarea unitar p rev ed e rilo r legale pn' protecţia minorităţilor naîior de către autorităţile puţi: so lic ită date şi inform neccsare îndeplinirii atribiţ proprii de la aceste inşi- monitorizează presa tipârf- audiovizuală; promovea?1 organizează programe pn'- păstra rea şi dezvolţi- id en tită ţii cinice, culturi

^ lingvistice şi rcligi°asC. p e rso an e lo r aparţin- minorităţilor naţionale. Se* b iro u lu i este la Prefer Ju d e ţu lu i C luj, B-dul

♦Dccenibric 1989 nr. 58, 51, tel. 064/ 196416. împuterniciţi teriton<

Matyas LasZ Gyorgy S. Gyongy1

II

vineri, 18 aprilie 1997 C U L T U R Ă -S T I IN T Â - ÎN V Â T Ă M Î N TA D E V A R .U Cdie Ciul

v e rn is a j ; “STATIA DE ARTA” KLEINSASSENExpoziţia “de contact” a unui grup de artişti germani,la CIuj-Napoca are semnificaţia unui “vehicol” al artei

europene care a oprit în staţia de artă clujeană. -Kleinsassen este un sat minuscul - 500 de locuitori - amplasat la poalele unui munte pe care se mai văd ruinele

unei vechi fortificaţii celtice. Âflat în centrul relativ al Germaniei, la nord-estul landului Hessen, la întretăierea unor : m ari axe de circulaţie (Frankfurt-Kassel, Wurzburg- Gdttingen, în apropiere de Fulda), satul dispune de o puternică ffrastructură artistică - un nod de circulaţie artistică -făcînd legătura între diverse zone de circulaţie artistică

Jrturopeană sau germ'ană. ~ fti ■ ! - ' ; ; 1 ; 1 I

îTradiţia artistică şi frumuseţea conservată

a peisajului au făcut din acest punct locul ideal de contact al artiştilor şi amatorilor dc

3 artă contemporană. Aici se află o Galerie dc j artă de peste 1.500 m2, o şcoală publică de | artă, un spaţiu peisager pentru expoziţii în ; aer liber, ateliere şi locuinţe pentru bursieri ţ şi invitaţi. Num e im portante ale artei j germane au expus aici începînd cu anul | 1979: Johannes Griiztke, Willi Sitte,| Werner T iibke, K ajctan Sosnovski,\ Stazewski (elev al lui J. Beuys), W o lf- Ij Wostell, de Christo, Beuys, etc. Aici au | expus elevii Academiilor din Kassel sau

Leipzig, Mainz sau Varşovia, artişti din Argentina, Finlanda sau China, etc. Tot aici au fost expuse colecţii contemporane celebre precum sîn t cele_ ale lui T a lo tschk in (avangarda ru să) de la M oscova sau “Ludwig” din fosta R.D.G. \

| Concepută ca un loc de pelerinaj artistic,1 dar şi centru form ativ p en tru artă | “Kunststation” Kleinsassen este. punctul j fierbinte care iradiază în proxim itatea j celebrei Bienale de la Kassel. •I Expoziţia d e ' la C Iuj-N apoca este \ rezultatul unei invitaţii şi al unui schimb I reciproc în tre catedra de pictură de la | Academia de Arte Vizuale “Ion Andreescu”I din oraşul nostru şi a rtiş tii germ ani, * | bucurîndu-se de asistenţa profesională de I calitate a Mariennei Blum - un critic repu ta t, ‘ din această parte a Germaniei. -

Expozanţii sînt nume afirmate ale artei tinere germane, ei făcînd parte din ceea ce ara putea num i o “avangardă internaţională a artei contemporane”.

Peter I le n ry k Blum s-a născut în anul 1 1964 în Polonia, Emigrat în Germania din anul 1972, el s-a format ca artist la Academia

PETER HEN RYK BLUM :-"în tre cer ş i păm înt”

dc Artă din Kassel cu profesorul Kurt Ilaug.El este poate cel mai definitoriu artist al

grupului expozant ca orientare spre post- modemitate. Nu numai sub aportul soluţiilor plastice şi de factură (folosirea tehnicii glasiurilor, în tempera de ou atît de dragă lui Leonardo), dar şi prin absenţa rebara- bativă a “stilului” puternic individualizat. Pălind la prima vedere contradictoriu, îşi. alege tehn ica în funcţie de subiecte,',; conceptul literar determ inînd expresia. Preocupat de figura umană sau drapaje, m a ir puţin de compoziţia tradiţională,-mesajele sale sînt aforistice, individualitatea s a , constînd îri pregnanţa metaforei.'

Siegfried Râth s-a născut în 1962 la Fu lda. S tudiază ' p ic tu ra ş i g rafica la Academia din Mainz, obţinîndu-şi diploma cu profesorul Peter Lorincz, cîştigînd mai m ulte, p rem ii la d iferite expoziţii sau festivaluri europene. Este singurul exponent al grupului care a pornit de la tradiţia picturii europene de “plein-air” pentru a ajunge prin decantări succesive de atelier la lin exerciţiu form afîn care sînt urmărite-expresivitatea gestului, factura tuşei şi acordurile muzicale . ale culorii. .

Alexander Zyzik s-a născut în 1964 la Katowice (Polonia). Din 1979 este preocupat de artele plastice, studiind pictura la Kassel (1985). A expus în Polonia şi.Germania, fiind unul d in tre ob işn u iţii G aleriei “Kunststaţion” Kleinsassen. Pictura sa care are un carac ter em inam ente grafic şi beneficiază de vocaţia unui desen de m are ' subtilitate în care expresivitatea picturală a suprafeţelor vine să întregească un mesaj de-o pregnantă calitate conceptuală.

Veronique Zyzik s-a născut în 1965 la Rybnik, în Polonia. Ca şi soţul ei, Alexander Zyzik, a studiat pictura la Academia de Arte din Kassel cu profesorul Kurt Haug. A expus îri mai multe oraşe germane şi, bineînţeles, la "Kunststation" Kleinsassen. Universul artei sale, pare conturat de derizoriul obiectului casnic, pe care îl extrage din contextul său convenţional, în compoziţii “aranjate” în care “mimesisul” exprimării atinge treapta unui realism magic. ,

Sveu Kalenberg s-a născut în 1962 la Koblenz. A studiat psihologia, filozofia, istoria artei, etnologia la Trier, precum-şi grafica la Koln şi pictura la Kassel. împreună cu Peter Henryk Blum şi Alexander Zyzik co n stitu ie în an u l 1989 gruparea “Standrecht”. Făcînd uneori apel la recuzita dadaistă sau suprarealistă el este un artist care îmbină atît viziunea perfecţioriistă ă d e ta liu lu i'c ît şi o anum ită "fascinaţie a morbidului. Lucrări precum “Alcohol” sau “Vijelie în pustiu” sînt definitorii în această privinţă. - . ■:

.< • * * * 'Vernisajul expoziţiei va avea loc astăzi,

18 aprilie, ora 13, la Galeria Mare a U. A.P. din str. luliu Maniu nr. 2-4.

Vasile RADU

E W B H 1

R e c i t a lu r i la A c a d e m i a d e M u z ic ă

L uni,

m21 aprilie

a.c., la ora 18^30, în Sala Studio a A cadem iei de ’

Muzică “Gh. Dima” va avea loc recitalu l de p ian susţinut de M aria Selena Pop. în programul recitalului lucrări de Fr. Chopin, R. Schumann şi M. Ravel.

M arţi, 22 aprilie, cu începere de la ora 20, Studioul de Orgă va fi gazd a recitalului susţinut de G er6d Erzsebet, de la clasa conf. univ. Ursula Philippi. Vor putea fi audiate lucrări din’ creaţia compozitorilor: G. Julien, J.S. Bach, M. ■ R ădulescu , D. Buxtehude. . '

S p e c t a c o l de* P a ş t iTeatrul de Păpuşi

“PUCK” , ' î n co labo rare c u . Inspectoratul pentru

T ea tUJL „ . • r>"■W W C ultu ra şi Casa />\j C fc Municipajă de Cultură

• din' C Iuj-N apoca, organizează un spectacol festiv închinat Sărbătorilor de Paşti. Prietenii Teatrului “PUCK” sînt invitaţi dum inică, 20 aprilie a.c., ora 12,Ta Casa Municipală de Cultură (P-ţa Unirii nr- 24 ).' în programul spectacolului piesa pentru copii “Iepu rilă , varză d u lce” a c u n o sc u tu lu i d ram aturg clujean Constantin Cubleşan. Intrarea este liberă.

“B io lo g iah a l u c i n a n t u l u i a b s u r d "

Un grup de studenţi ai Facultăţii de Istorie-Filosofie a Universităţii “Babeş-Bolyai” a pregătit un spectacol de teatru cu piesa in titu la tă “B iologia halucinantului absurd”, care va fi prezentată luni, 21 aprilie, la

Dansuriintry-wesîern

1 populare romaneşti1 î n t r - u n s p e c t a c o l d e c a r i ta t e o r g a n i z a t d e

A S K L E P Y O S •După cum am mai

anunţat, O rg an iza ţia studenţească de a ju to r ni e d i c o - s o c i a 1 A S K L E P Y O S C lu j

propune clujenilor, pentru ziua de sîmbâtâ, 19 aprilie a.c., un spectacol de caritate, în scopul stringerii de fonduri pen tru p ro ic c tu l 'in ti tu la t "Tabără de copii Valea Terii” . La spectacolul programat între orele 18- 24. ia /C a n t in a . , studenţească “ ObservatoY’, pub licu lu i c lu jean interesat ii vor fi prezentate dansuri country-westem şi populare româneşti.

Organizatorii, care prin intermediul nostru invită pe cît mai mulţi clujcni să li se alăture în această acţiune de caritate, ne-au comunicat că la serală yor participa voluntari ai Corpului Păcii

România, cetă ţeni am erican i domiciliaţi în CIuj-Napoca, dl consul Nathan Blum, reprezentant al Centrului dc Informaţii Cluj al Ambasadei SUA

România. Oaspeţii americani şi-au exprimat dorinţa de a învăţa dansuri Populare româneşti, demers în carc se v or bucura de ajutorul m em brilor Ansamblului fo lcloric studen ţesc "Mugurelul” al Universităţii “Băbeş­t i ” ■

ia încheierea spectacolului va fi organizată o tombolă eu premii, Vor fi Premiate cele mai frumoase costume Populare româneşti şi americane, celv ’hai bun dansator american de dansuri •omâneşti şi cel mai bun dansator român de country-westcm. Intrarea se va face pc baza unei taxe: 5.000 de lei Pentru m em brii A SK LEPY O S şi *0.000 pentru nemembri.

M .B O C U

M a n i f e s t ă r i c u l t u r a l e i a P r i m ă r i a C I u j - N a p o c a

Astăzi, în organizarea Primăriei Piciură monumentală, din cadrul Liceului “De la A qu ila heliaca lamunicipiului CIuj-Napoca, a Uniunii “Vatra Româneasca’ Cluj şi a Asociaţiei culturale “Dacia - România”, în sala de' sticlă a Primăriei vor avea loc, cu începere de la ora 12, următoarele manifestări: Vernisajul expoziţiei de icoane a elevilor claselor IX-XII, secţia

ZIU A C I F E M E IFIZIOLOGII

stemade Artă “Romulus Ladeă” din Cluj- României”, de Vasile Moi?, carte apărută Napoca, clasă condusă de prof. Pompei la Editura “Modvest”. Prezintă prof. univi Ungureanu. Prezintă prof. Ramona ^dr. Ioan Silviu Nistor; “Un poliţist îşi-Terdic; Simpozionul “Ion Căianu (1630- 1687) - 310 ani de la moarte”. Vor susţine comunicări prof. dr. Ligia Zoicaş şi cercet. Sidoniă Puiu; Lansarea cărţilor:

rupe cătuşele” de Ion Ţărlea şi Marin Ianou. Prezintă p ro f dr. Gheorghe I. Bodea şi scriitorii Valentin,Taşcu şi Ion Arcaş. ■.< ’

ora 20, pc scena Casei de Cultură Studenţeşti. De menţionat că atît textul (Cristian Pralea) cît şi regia şi interpretarea aparţin studenţilor filosofi. .

C o n fe r i n ţăU n i v e r s i t a t e a

“ B a b e ş - B o ly a i” , Facultatea de Studii Europene, Facultatea i.

de Istorie şi Filosofie şi Facultatea de Litere din CIuj-Napoca anunţă conferinţa scriitorului Normau MANEA (New York) intitulată “Literatura la slîrşitul sccolului”. Conferinţa va fi susţinută marţi, 29 aprilie a c., la ora'12, în Sala mică a Casei Universitarilor

U n iv e r s i ta t e a P o p u la r ăîn programul zilei de luni, 21

aprilie: la ora 17,30 expunerea: “Biserici celebre în istoria arhitecturii”. Prezintă cu diapozitive' dr. losif Viehmann; la ora 18,30 expunerea: “Despre alcoolismul

■ cronic”. Prezintă: prof. dr. doc. Crişan Mircioiu şi lect univ. Eugen Baican, coordonator al Programului de recuperare psiho-soma-socială a persoanelor dependente de alcool

E d ito r ia lăA apărut, recent, la Casa de

Editură SEDAN din CIuj-Napoca, lucrarea lui Dan B rudaşcu in titu lată P racticai Eriglish Course for Rom anian Law Students. Part A (Curs practic de engleză pentru studenţii români în drept. Partea A). Volumul valorifică ed itorial experienţa didactică^le cîţiva ani a au torului şi se adresează deopotrivă studenţilor şi tuturor celor ce-şi desfăşoară activitatea în instituţiile juridice din ţâra noastră. Fiind prima carte de acest fel tipărită, pînă în prezent, la noi, ea oferă celor interesaţi, pe lîngă inform aţii privind structura şi atribuţiile sistemului juridic ’brita'nic, tin vocabular ce conţine cuvinte şi termeni de specialitate, precum şi noţiuni ş i . exerciţii de gram atică, utile pentru aprofundarea studiului limbii engleze, mai ales pentru însuşirea, limbajului juridic-de specialitate. :

G rup a j rea liza t d e M.B O C U

Ieri, la Catedra de Fiziologie idin c a d ru l. Facultăţii de Medicină

: a ., U n ivers ită ţii de; ;; Medicină şi Fşrmacic

“luliu Haţieganu” din CIuj-Napoca a avut loc o ;manifcstarc ştiinţifică de amploare, înscrisă sub g en ericu l ZIUA C A T E D R E I de F IZ IO L O G IE , care a an trenat im portan te forţe academ ice şi de cercetare,‘ conducerea U.M.F., şefi de clinici, catedre şi discipline, personalităţi

- ale vieţii medicale clujene, studenţi.S-a dorit atingerea a cel puţin doua

obiective esenţiale, după cum a avut am ab ilita tea să ne spună dl p ro f .u n iv .d r . Ion A nghel, şeful Catedrei de Fiziologie: este vorba despre cinstirea ilustrului înaintaş al fiziologiei clujene şi româneşti, Grigore

, Benetato, al cărui nume a fost atribuit, de ieri, prin hotărîre a Senatului U.M.F., Amfiteatrului de Fiziologie. Ar fi fost o scăpare de neiertat ca acest moment să nu fie însoţit şi de o sesiune de comunicări ştiinţifice, care să prezinte rezu lta te le ac tiv ită ţii dc cerce tare , desfăşurate de colectivul catedrei pe care Grigore Iienetato a condus-o cu devoţiune timp de cîteva dcccnii.

în acelaşi timp, manifestarea a marcat şi reînceperea activităţii de prezentare, periodică a rezultatelor activităţii de

Dr. Ion A nghel, acad. Ion Baciu, prof. univ. dr. O liv iu Pascu şi conf. univ. dr. Petre M ircea

ccrcetare, activitate întrerupta, din d iferite m o tive , încă în a in te de revoluţie.

“Aceasta (manifestarea - n.n.) vine sâ completeze omagierea adecvată a ilustrului nostru înaintaş, care a fost, cu adevăra t, una' d in tre figurile luminoase ale Clujului medical şi personalitatea cea mai proeminentă a fiziologiei rom âneşti, care a dominat cu autoritate şi strălucire, timp de cîteva decenii, ştiin ţa şi învăţămîntul de fiziologie, cărora li s-a dedicat pînă la identificare. Acest mare fiziolog a rămas în memoria şi conştiinţa celor de după el mai ales prin cercetările sale, scoţînd fiziologia

din umbra laboratorului, pe care I-a transfo rm at în tr-u n focar de cercetare şi l-a instala t în inim a *

• m edicin ii rea le , o r ie n tîn d u -ş i activitatea spre problemele majore ale specialităţii şi ale societăţii sale”- ă subliniat, în alocuţiunea sa, dl pro'f. Anghel.

A dunarea a fo s t sa lu ta tă de: prof.univ.dr. Oliviu Pascu - rectorul U .M .F. “ lu liu H a ţie g a n u ” ( c u . o pledoarie pentru situarea, îndreptăţită, a fiziologiei în rîndul d iscip linelor fundamentale, căci “ea ne învaţă pe toţi acest minunat mecanism al funcţionării în condiţii normale a organismului”), conf.univ.dr. Petre M ircea - decanul

Facultăţii de M edicina, acad. Ion Baciu care, pe fondul amintirilor legate de activitatea de peste 50 de ani a domniei sale la această catedră, din care 20 petrecuţi în imediata apropiere a lui G rigore B enetato , a vorb it despre “T rad iţii şi d irec ţii nova toare ale fiziologiei clujene” .

Z iua C a te d re i de F iziologie a continuat cu prezentarea unui număr impresionant de comunicări ştiinţifice, care înm ănunchează, într-un buchet armonios, rodul efortului creator şi al pasiunii pentru cercetare ale acestui colectiv valoros.

M ic h a e la B O C U Foto: I. PETCU

A D E V A R U L O M U L S I S O C IE T A T E A vineri, 18 aprilie 1997 (V )

P e r o n u l c u p r o b l e m e

Dc m ai m ulţi ani de zile, călătorii din staţia C.F.R. Gherla fac adevărate exerc iţii de alpinism la urcările şi coborîrile din trenurile ce circulă pe relaţia Cluj-Napoca-Dej şi retur, Deşi staţia dispune de cinci linii, gararca trenurilor pentru urcarc- coborîrc se face pe linia 4, fapt ce provoacă mari greutăţi, mai cu scamă bătrînilor şi copiilor cc vin şi pleacă d in oraşul Gherla. Aceste necazuri vechi sîn t readuse la cunoştin ţa conducerii Regionalei de' căi ferate Cluj, prin adresa nr. 1918/ 1997 a P rim ăriei o raşu lu i Gherla, care insistă şi de această dată să se construiască un peron co respunzăto r standardelor actualc între liniile 3 şi 4, pentru

a facilita buna desfăşurare a traficului de călători din această staţie C.F.R. Peronul amintitei linii 4; este construit în partea opusă gării, adică între liniile 4 şi 5, obligîndu-i pe unii călători sosiţi cu mai puţine minute în staţie, să fugă de la casierie spre tren şi să ceară ajutoare la urcarea în vagoane. In condiţiile

_ cînd plouă, călătorii spre a pomi în oraş, la autobuzele din spatele gării sau autogară (staţia C.F.R. deserveşte navetiştii şi călătorii d in tr-o zonă m ai m are a Gherlii), sînt nevoiţi să aştepte în ploaie sau alte intemperii pînă ies garniturile de tren din staţie. Lipsa acestui peron a provocat multe accidente în staţia Gherla; ele pulînd fi evitate prin crearea condiţiilor de trafic la nivelul preţurilor practicate de cătreS.N.C.F.R., spun nemulţumiţii.

C o n d u c e r e a c o m u n e i T u r e n i

a f o s t s c o a s ă d e s u b u r m ă r i r e p e n a l ă .

De necrezut dar adevărat, conducerea comunei Tureni a făcut obiectul unei urm ăriri penale al cărei subiecţi au fost prim aru l V asile Todea, v iceprim aru l C onstan tin Ciobanu şi secretarul comunei Gheorghe Surd, incriminaţi de organul local de Poliţie că au luat 310 mii lei mită în oficierea a şapte căsătorii încheiate în

' perioada lunilor iunie-decembrie1996. ', Cei trei delegaţi de stare civilă de la Tureni, oficiind căsătoriile cu pricina în zilele nelucrătoare, adică sîm bătă şi dum inica, nevoiţi să vină la serviciu, au pretins mirilor., o taxă.

Sesizată Poliţia, au început

anchetele cu decla ra ţii şi interpelări, nu la Tureni, ci la

' C luj-N apoca, unde, spune primarul, a cheltuit dublu faţă de sum a încasa tă pen tru sîmbetele şi duminicile lucrate, sumă care ulterior a fost virată în contul Consiliului local. Chiar dacă dosarul a fost “fructul” unei m ascarade (un ii îi spun neînţelegeri) între Primărie şi Poliţie, (ajutorul şefului de post şi-a construit fără aprobări legaleo anexă formată din cameră şi cămară la blocul de locuinţe al specialiştilor), Parchetul de pe lîngă Tribunalul Cluj, îi absolvă de răspundere penală pe cei trei învinuiţi, casînd dosarul nr. 55/ 1997.

S-a stins o cauză la Tureni, dar ja ru l... i m ocneşte în cdntinuare.

Dumitru VATAU

Şomajul din Europa Centrală devine o problemă de interes pan-europeanLa op t ani dc la căderea

cortinei dc fier, atît statele din Europa Centrală, cît şi cele din Europa de Vest înregistrează rate ale şomajului de peste 10%. Cu toate acestea, în tim p ce în majoritatea ţărilor occidentale, în special în Germania şi Franţa, şom ajul este. în creştere, în Europa Centrală acesta a început să stagneze, sau chiar să scadă, se arată într-un articol publicat în ed iţia Tîin 14 aprilie a cotidianului Wall Street Journal.

în Polonia, rata şomajului a scăzut de la peste 16% în 1994, la 14% în prezent. în Ungaria şomajul a scăzut de la 12,3% în 1992, la sub 11% în 1997, iar în Slovacia de la 14,8% în 1994, la sub 13% în prezent.

Pentru majoritatea analiştilor occidentali această evoluţie, deşi , este un indiciu al faptului că ' statele central europene creează locuri de muncă, nu semnifică şi sfirşitul perioadei dificile de tranziţie.■ Fără îndoială, E uropa Centrală crceazâ mult mai multe locuri de miincă decît în urmă

cu c îţiva ani. D ezvoltarea sectorului serviciilor, creşterea numărului de companii private

, şi, nu în ultimul rînd, investiţiile străine, au produs milioane de locuri de muncă. Deşi o mare parte a acestora sînt prost plătite şi nesigure, ele reprezintă totuşi un mijloc de obţinere a unui venit real.

Problema care se pune însă este cea a concentrării majorităţii locurilor noi de muncă într-un num ăr redus de oraşe. D eşi ■ Praga, Budapesta şi Varşovia înregistrează nivele scăzute ale şomajului, nu acelaşi lucru se poate spune despre regiunile rurale sau-despre zonele mai puţin industrializate ale ţărilor central europehe..

A naliştii apreciază că rata• şom ajului în . aceste zone va creşte şi mai mult, avînd în vedere că . statele din Europa Centrală au început deja procesul de restructurare a sectoarelor lor agricole., A ceastă d iscrepan ţă în tre

regiunile industrializate şi dens populate şi regiunile rurale poate

conduce la apariţia fenomenului “dezvoltării cu două viteze”, sursă potenţială de probleme în plan social. Polonia, care a creat milioane de noi locuri de muncă,

. după ce reformele radicale de la începutul anilor ’90 eliminaseră cîteva milioane de vechi locuri de muncă, este deja divizată, în limbajul popular, în “Polska A” şi “Polska B”, aceasta din urmă descmnînd regiunile, rurale şi cele din estul ţării.

Chiar şi Republica Cehă, care înregistrează în prezent o rată a şomajului de numai 3,5%, s-ar _ putea confrunta în v iito r cu unele probleme. Ţara se află în p rezen t ab ia la începu tu l transformărilor economice pe care Polonia şi Ungaria le-au

şi alte foste republici sovietice, care nu vor mai fi deloc bine prim iţi, în situa ţia în care salariaţii cehi vor începe să-şi piardă locurile de muncă.

Dată fiind ambiţia Uniunii Europene de a se extinde către Est, şomajul în Europa Centrală a devenit o problemă de .interes pan-european. Khalid Sheikh, economist în cadrul ABN-Amro Bankdin Amsterdam, a declarat că liderii occidentali trebuie să tragă învăţăminte din exemplul costisitoarei reu m fică ri a Germaniei. Spre deosebire de “absorb irea” G erm aniei Democrate de către Germania Occidentală, Uniunea Europeană va trebui să se asigure, mai întîi că industria, agricultura, pieţele

iniţiat cu un deceniu în uimâ. / financiare,: ţ s truc tu rile Deşi turismul şi alte servicii pot (. guvernamentale şi regimurile absorbi o parte din salariaţii .comerciale din statele central d ispon ib ilizări în urm a europene sînt pregătite pentru arestructurării din industrie, Cehia se confrun tă to tu şi cu o problem ă la ordinea zilei în Europa Occidentală. Este vorba despre “importul” unui mare număr de muncitori din Ucraina

se adapta normelor comunitare.“ E xtinderea UE trebu ie

pregătită de ambele părţi, altfel ea -va deveni extrem de costisitoare pentru fiecare dintre ele”, a declarat Sheikh.

Parlamentul a adoptat, fără modificări, majoritatea anexelor Bugetului de statParlam entul a con tinuat,

miercuri, aprobarea anexelor Bugetului dc stat pe 1997, fără a opera modificări în privinţa.

. fondurilor bugetare repartizate în domeniile de activitate.

Au fost aprobate fondurile bugetare defalcate pen tru M inisterele Învăţăm în tu lu i; Sănătăţii, Culturii, Tineretului şi Sportu lu i, Industrie i şi Comerţului şi pentru Ministerul A griculturii. T oateamendamentele PDSR privind suplimentări sau transferuri de fonduri pe obiective de investiţii au fost respinse indirect, prin votarea anexelor în form a propusă de Exccutiv şi avizată dc Comisiile de buget-finanţe.

Discuţii aprinse au avut Ioc la dezbaterea anexei bugetare â M in isteru lu i A griculturii, ajungîndu-se chiar la insulte reciproce. La un moment dat parlamentarii PDSR bateau cu mîinilc în bănci, pentru a li sc da cuvîntul. Ccl care a declanşat scandalu l a fost Ion Bold (PD SR ), care l-a num it pe m inistrul Finanţelor “cioclul agriculturii româneşti’’, iar pe p reşed in te le C om isiei de agricultură a Camerei, Gheorghe Cristea (PNŢCD), l-a acuzat că nu sc p ricepe la prob lem a agriculturii. Bold l-a acuzat şi pc preşedintele Camerei, Ion - Diaconcscu, că l-a desemnat pc

C ris tea ca p reşed in te , al Comisiei. Ion Diaconescu i-a lu a t cuv în tu l Iui B old , trimiţîndu-1 în bancă, pe fondul bătăilor cu pumnii în bancă ale p a rla m e n ta rilo r ' opoziţie i. S ena to ru l PD SR V icto r Apostolachel-a numit pe Cristea “ fost ac tiv is t PC R ” , Ion D iaconescu refuzînd , după aceea, să-i acorde dreptul la replică lui Gheorghe Cristea, tocmai pentru a aplana conflictul. Toate aceste proteste şi acuze ale PDSR au avut la bază reducerea fo n d u rilo r M in isteru lu i A gricu ltu rii, în special cele privind plata personalului şi cele pentru finanţarea complexelor de creştcre a animalelor.

Anexele privind repartizarea fondu rilo r bugetare pen lru Ministerele Sănătăţii, Culturii şi Tineretului şi Sportului nu au rid ica t ^probleme deoseb ite , am endam entele p riv ind realocările de fonduri în tre obiectivele de investiţii fiind respinse. A fost acceptat un singur amendament la anexa Ministerului Culturii, prin care cc lc 12 m iliarde repartizate Bibliotecii Naţionale vor parveni • direct accstci instituţii, fără a mai fi alocaţi prin Ministerul Culturii.

Numeroasele amendamente la anexa bugetară a Ministerului Industriei şi Comerţului au fost şi ele respinse prin vo t dc

majoritatea parlamentară, deşi au că, în 1996, M in isteru l fost susţinute fervent de deputaţii Învăţămîntului a plătit de la PDSR din Comisia dc industrii buget 434.000 de cadre didacticeşi servicii. Aceste amendamente se refereau, în principal, la , suplimentări de fonduri pentru lucrările de - construcţii hidroenergetice, la acordarea de fonduri pen tru refacerea drumurilor în unele judeţe ale ţării, la d iverse am enajări hidrologice etc.

O discuţie mai încinsă a avut loc şi la anexa bugetară a M inisterului Învăţăm întului, asupra d im ensionării personalului didactic plătit de la Bugetul de stat

Deputatul PDSR- Ecatcrina Andreescu a cerut eliminarea unei prccizări din anexă, prin care, din fondurile bugetare, sînt plătite şi salariile pentru posturile din învăţăm înt ocupate prin cumul de funcţii şi plata cu ora. E caterina A ndrecscu , s-a p ronun ţa t ch ia r îm potriva dimensionării normelor didactice prin Bugetul de stat, arătînd că normele didactice se stabilesc în fiecare an, în funcţie de nccesităţi, p rin ho tărîre de G uvern, conform L egii învăţămîntului.

Amendamentul a fost respins p rin vo t de către coaliţia m ajoritară, după intervenţia m in istru lu i Învăţăm întulu i, Virgil Petrescu. Accsta a prccizat

în posturi fixe sau temporare. Petrescu a arătat că, în 1997, este prevăzută plata d in bugetul ministerului pentru 401.000 posturi didactice fixe, urmînd ca, după 1 august, să fie acordate salarii de la buget pentru442.000 de posturi, avînd în vedere şi posturile temporare sau prin cum ul Parlamentarii PDSR au susţinu t, u lte rio r, şi o conferinţă de presă pentru a acuza m odul de a locare a fondurilo r bugetare pentru

,învăţămînt. Ei s-au referit la plata salariilor cadrelor didactice- considerînd fondurile alocate ca necorcspunzătoarc - şi la lipsa finanţării uno r o b ic tiv e de investiţii din învăţămînt.

A s o c i a ţ i i l e d e l o c a t a r i

‘P o tlo g ă rii la n ivel de p rofesor”

- Se adresează redacţiei'un locatar cu statut profesional înalt.Este vorba de medicul L.C., care n:a mai putut păstra în secret comportamentul straniu, absolut bizar, al profesorului C.I. care în dep lineş te funcţia de p reşed in te al asoc ia ţie i de locatari. Pentru că nu mi-a plăcut a tm osfera, m odu l cum se desfăşoară lucrurile, am renunţat la funcţia de preşedinte şi l-am dorinţa de a-şi rezolva proprt. p ropus pe p ro feso ru l C .I., interese. Şi pentru ca imagi sperînd ca treaba să meargă mai profesorului să, se întunece bine, să întroneze o optică nouă, mai rău, a luat decizia de a înc* un comportament model, pentru alte sume de bani pentru pir

locatarilor. Atmosfera s-a m etrii relaţiile dintrenoul p r e ş e d i n ţ i locatari s-aU deteriorat văzind ochii. D e ce l-ai propus i preşed in te domnule docta i-au reproşatlocatarii. Este gre mărturiseşte doctorul, să descr toate reacţiile care au avut fc M i-am dat seama imediat t e fec tu l negativ pe care ] provocat egoismul profesorii

ceilalţi locatari. Propunerea mea a fost salutată, şi locatarii abia aşteptau să vadă cum acţionează, ce probleme şi-a propus să le rezolve cu prioritate. Presantă pentru acel bloc era operaţiunea de h id ro izo la re şi nou l preşedinte a început să strîngă bani de la locatarii ale căror apartamente erau cel mai mult afectate. N-a întîlnit rezistenţă dar, după ce s-a văzut cu banii în mînă, a lăsat la o parte pe ceilalţi locatari şi a început să lucreze la apartamentul său. Ce mentalitate este asta, domnule profesor?, l-au întrebat locatarii, cine v-a dat dreptul să folosiţi ban ii n o ş tr i în in teresu l dum neavoastră , pe ce lum e trăiţi? încolţit din toate părţile, în cîteva zile, a restituit sumele încasate şi şi-a văzut de treburile lui. A fost prima incorectitudine pe care a demonstrat-o în faţa

Pensionarii dornici să-ţi rotunjească veniturile făcînd abonam ente la

presă în cartierele în care locuiesc sînt

invitati să sc adrese/i* la Uniunea

Judeţeană a Pensionarilor,

B-dul Kroilor nr. 44, tel. 19-54-10. în tre orele 9-13.

în g rijito ru lu i blocului. Uij lo ca ta ri ş i-au .: manifest-; neîncrederea, dar, fiind vorba ii ;

" retribuirea unui angajat c e i ; ocupa de îngrijirea spaţiilor: ! care ei trăiesc, au predat ba; p re tin ş i de profesor. La săptămînă, îngrijitoarea s-apt locatarilor că profesorul i-a c cu 10.000 lei mai puţin. Cefe do m n u le , i - a ; zis vecfc:. preşedinte, pînă unde mergi; p o tlo g ă riile astea? Act p e rso n a j, conchide domt. d o c to r , m i-a / provocat L sentim ent amar, de repuls N ic io d a tă nu mi-am pu!i închipui că un profesor este stare de aşa ceva! .>■;

- Donmule doctor L.C. Ca­pe care îf descrieţi;pune ml:- lumină proastă im intelectual : la care , societatea pretir. onestita te . Este 'evident autoritatea, prestigiul aces‘ profesor au fost grav leza Locatarii au dreptul să-l înlătui. din funcţie şi: să-i adreseze it o p ro b iu . Este . interesam hotărîreâ dumneavoastră de nu4 mai valea,- de a: î n t r e g oricc comunicare, Aţi inveder. că plata cheltuielilor ce \i cuvin le va 'efectua alt loca! sau v e ţi deschide un co: Lucrurile s-au deteriorat atît c mult, îneît nimeni nu mai vr să-l vadă, să audă de el, >• comunice cu el. Dacă sînt pro! că a reţinut băni pe nedrept si falsificat acte, sesizaţi Poli! pentru a întreprinde cercetau faţa incorectitudinilor, su s tragerilo r; indiferent ■ mărimea lor, n-avem voie s. închidem âchii.Jurist, Ion GHERCIOk

L a T A G A : ŢĂRANII FOLOSESCSĂMINTĂ TRATATĂ

\ Ţăranii , din com una Ţaga, prin grijă’ Centrului agricol din localitate, beneficiază dc sprijin. După cum ne-a relatat inginerul Andrei Şteiu, zilele trecute s-au p rocurat de la “SEM R O M ” două tone de sem inţe de porum b, fiind în curs de rezolvare şi aprovizionarea cu seminţe de floarea soarelui.

în ccle 5 sate componente ale comunei Ţaga se află în plină desfasurarc semănatul culturilor

prăsitoare. La Sîntioana şi Ni> gospodarii satelor au pus: păm înt sămînţă de sfeclă - zahăr, iar la Ţaga agricultorii lucrat zilele trecute la plante- cartofilor. Tractoarele şi cclelt m aşini agricole din dotare “AGROM EC”-ului Ţaga si p reg ă tite pentru seminar, porumbului, lucrare întîrziată t cauza timpului nefavorabil.

SZ.Cs

U n i i c e t ă ţ e n i u c r a i n e n i p r e j u d i c i a z ă s t a t u l r o m â nN um ărul ce tă ţen ilo r

ucraincni reţinuţi la Punctul de fron tieră S irct, pentru încercarea dc sustragere de la plata laxelor legale datorate sta tu lu i rom ân, a crescut simţitor. Respectivii intră în ţară, prin Punctul de frontieră Giurgiu, cu mărfuri pe care susţin că le tranzitează spre Ucraina. Numai că la ieşirea

din ţară, ei nu m ai deţin mărfurile prezentate, deoarece, în tre tim p, accstea au fost vîndutc. Ccl mai recent caz este ccl al Valeriei Iuzlijnovschi, care a intrat în România prin Vama G iurgiu cu un transport dc m ărfuri în v a loare de 122 milioane Ici. Insă, la Punctul de frontieră Şiret a ajuns tară aceste bunuri. Prin aceasta a fost adus

statului'român un prejudiciu de circa 51 milioane lei.

D upă aprecierea şefului Poliţiei de frontieră Şiret, dc la înccputul anului în curs, numai comercianţii ucrain® au reuşit să introducă şi Ş3 v în d ă ilegal în România p ro d u se în valoare de aproximativ un miliard dc ta-

I

7 ) vineri, 18 aprilie 1997 P i . I B L f I C n y \ k T £ CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; !lmbilâ9-14;(tl/rai 19-73-04; SUBREDACŢIATURDA:î luni-vineri 8-16; tel/fax 31-43-23; SUBREDACPA DEJ: luni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-75. d e C B u j _ _

-------

i j ' ; - v '^ ' • - . * * p\>-, , , £ * ' . * * . S L :> ri *■ . ; •

- i /

N

f m H E W L E T T "

m lx M P A C K A R O

în lumea afacerilor peştii mari ii înghit pc iv i mici. Dacă vroi sâ faci valuri, ai nevoie dc o imprimantă cu carc poţi obţine documente de cca mai bună calitate.

Adică de calitatea oferită prin imprimarea cu,jet dc cerneală, garantată doar de liderul în domeniu - HP DeskJet G90C.

D e ce.şă te mulţumeşti cu performanţele m odeste ale Imprimantelor matriceale? Ele tipăresc lent şi zgom otos documente cu aspect cenuşiu şi caractere neclare.

Compară aceste nereuşite cu textele tipărite.cu HP DeskJet 690C: clare, de un negru intens, folosind o varietate largă de seturi de caractere. Iar calitatea fotografică a imaginilor color obţinute oferă un plus de forţă documentelor tale.

Impactul creat de docum entele tale nu e condiţionat de folosirea unei hârtii speciale, deoarece imprimanta HP DeskJet C90C este capabilă să reproducă p e hârtie obişnuită imagini şi texte de o calitate similară cu cea a imprimării cu laser. Mai mult, IIP DeskJet G90C poate

imprima pc folii transparente, cărţi poştale şi chiar pc bandă continuă dc hârtie.

Şi, cel mai important. înlocuirea imprimantei matriceale este econom ică pentru că IIP DeskJet este disponibilă la un preţ atractiv, iar costurile de utilizare sunt reduse datorită tipăririi pe hârtie obişnuită.

O fwaforf

\ ;"

X

ir-'trr: cm* m f / mjk m

Aşadar, nu sta pe gânduri, contactează partenerul Hewlett-Packard cel mai apropiat şi vei deveni dintr-o

"dată rechinul ce l mai de tem ut din marele ocean al - afacerilor.

I M P R I M A N T E L E H P . H Â R T I A E S T E Î N S L U J B A T A .

S & T ROMANIA HP Service Center

(01 ) 330 7300 - *

BBS suport tehnic HP(01 ) 330 7221.

RESELLERIClujAGIS •

(0 6 4 )4 3 1 8 1 7

SISTEC

(064) 190 282

(865607)

A D E V A R U L . D f i B i i / ^ I T A T E CLUJ-NAPOCA: luni-vincri 8-16; sîm bala 9-14; (cl/rax 19-73-04; SU B R E D A C flA T U R l) A: . . f O - m r H i p 1 9 9 T ( f t ) Q B m j ' * L i D L r t K ^ M L M L i C ' luni-vincri 8-16; tcl/fav 3143-23; S U n R E D A C n A M J : luni-vincri 8-16; lel/fax 21-60-75._ ________ V i n e r i / I O d p i m c * ţ * • \ J y

SC STICLA I I I I A SA SConvoacă . o

A d u n area G en era lă O rd in a ră şi E x tra o rd in a ră a A cţio n a r ilo r

la data de 23 aprilie 1997, ora 12, la sediul societăţii pentru toţi acţionarii înregistraţi în Registrul Acţionarilor la sfîrşitul zilei de 23 martie 1997.

Informaţii suplimentare; la societatea comercială STICLA TURDA SA între orele 8-15:Fax nr. 064/432118, Tel. nr. 064/31500114. în cazul în care la prima convocare nu vor fi îndeplinite

prevederile legale, adunarea generală se va reprograma în acelaşi loc pe data de 7.05.1997 ora 10.

Consiliul de administraţie a

SC C A S IR O M S A Turda- convoacă „ -

Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilorla data de 9.05.1997, ora 12 la Teatrul de Stat Turda pentru toţi acţionarii înregistraţi în Registrul acţionarilor pînă la data de 23.03.1997 ‘ „

Ordinea de zi: 1. Modificarea statutului societăţii; 2. Alegerea consiliului de administraţie; 3. Diverse. Începînd cu data de 21.04.1997, documentele referitoare la ordinea de zi se pot consulta şi procura contra-coşt de la sediul societăţii, între orele 9-13. Formularele de procuri speciale se pot obţine de la sediul societăţii, serviciul resurse umane-acţionariat începînd cu data de 22.04.1997. După completarea şi semnarea lor, 1 exemplar se depune/expediază la compartimentul acţionariat pînă la data de 5.05.1997 ora 13,1 exem plar reprezentantului, şi 1 exemplar rămîne la acţionar. în caz de neîndeplinire a condiţiilor necesare desfăşurării şedinţei, adunarea generală extraordinară a acţionarilor se convoacă în acelaşi loc şi la aceeaşi oră în data de 23.05.1997. (761006)

PHILIPS

S t r . 1 u L I U / V I A I M i u n r H

O R A R S x i l n i c r 9 - 1 9 a s â m b â t â s

NUMAI IN PERIOADA 21-26 APRIUE Cu ocazia Sârbâtorilor Pascale

Volkswagen Group

MARI REDUCERI DE PREŢURI PESTE 2 MILIOANE LEI

C O M P E X I T T R A D I N G c h i-N a p o c a Importator unic

C a le a F lo reş ti n r . 4 2 T e i /F a x : 0 6 4 f 4 2 6 6 J 9

E - m a i l : C O M P E X I T @ r e .ro

V R A J A M O B l U f

s formaţia 1 N I G U I

L O S E R S SÎ.MIiĂl'Ă 19 aprilie, ora 2 1.

8

A D E V Ă R U Lde Cluj

U n c o t i d i a n c a r e s a t i s f a c e

g u s t u r i l e d u m n e a v o a s t r ă !

P E iv m i! a c h i t ă r i i n t e g r a l e

M W W W * i ^ i m o d e n aERE IP1IB tC E B t E Y iiT^ C M ^apoca;:

transport urcat si montat I II___________ __________ _____ 1 StT. O â şu lm nr. 42A

G R A T U IT î lî l! H HI fl i' ( H II ? , \ i l.la IP -ta M ih a i V itea zu l e ta j I i

td L 1 3 2 8 9 7 , O R A R 9 - 1 8 I a C aIea ,V ictorie i nr. 100

(M a tern a , T U R D A ) tel.: 433804

MAI C O M E R C IA LIZA Mi PARCHET, PALUX, AR4CET. . IAC, DILUANT, CLEI DE OASE.1 6CUI£WP0W PENTRU 1

LEMN. SALTELE RELAXADMPMOBILĂ ÎN RATE FĂRĂ D O B Â N D A **»»

in te rn e t fG R A T U I T •

de zile

o o m p u t e r s i

pentru fiecare sistem

cumpărat de la noitel/fax: 198814-194917

Direcţia Generală a Finanţelor. f t

Publice si Controlului Financiar de Stat a judeţului Cluj t

. 9 - ca n u n ţ ă - ' . ;

Organizarea în data de 30 aprilie 1997, ora 11, la sediul fostului CAP în prezent depozit SC AQUA DEA SA şi DAC ART din comuna CuzdrioarasatMăhăşturel,jud.Cluj, licitaţie pentru vînzarea a două clădiri amenajate depozit în suprafaţă de 876 mp. fiecare şi terenul aferent clădirilor.* Oferta de cumpărare seva prezenta în scris organului de executareînsoţită de dovada plăţii sumei reprezentînd. 10% din valoarea imobilului. . ; ,

Preţul de strigării este:- 81.073.502 lei - pentru grajdul şi terenul situat în satul

Mănăşturel,jud.Cluj; . ~ '- 72.412.228 Iei - pentru grajdul şi terenul din

str.Şpncutului nr.193, loc.Viile Dejului jud. Cluj.în caz de nevalorificare a celor două clădiri, licitaţia se

va ţine în flecare zi de miercuri din săptămînă, Ia aceeaşi oră şi în acelaşi Ioc pînă la valorificare. '

Relaţii Piaţa Avram Iancu nr.19 cam .58. Telefon 19.16.70, interior 127.

.anunţă LICITAŢIE PUBLICĂ în ziua de 6 mai, ora 10, la sediul subunităţii din Calea Dorobanţilor

nr.18-20, pentru următoarele mijloace fixe:♦ 2 buc. autoturisme RENAULT 18;.♦ 7 buc. autoturisme DACIA 1310

' ♦ 2 buc. motocultoare♦ 6 buc. mulgătoare pentru ovine

înaceeaşi dată la ora 13, organizează licitaţiepublică cil ofertă în plicînchis pentru închirierea următoarelor spaţii:

a) Spaţii pentru birouri de 43,55 mp, şi de 22 mp. în clădirea hotelului VICTORIA din Cluj-Napoca, str. 21 Decembrie nr.54-56.

b) Spaţii de producţie - de 75,60 mp. şi de 60,85 mp. în imobiluldin Cluj-Napoca, CaleaDorobanţilor nr.18-20.

c) Spaţii de depozitare - la următoarele adrese:1. Cluj-Napoca, Calea Dorobanţilonir.18-20 -36 mp.2. Apahida, str.Lfbertăţii nr,1 -160 mp.3. Huedin, str.Fildului fn. . - 70 mp.

INFORMAŢII LA TELEFOANELE (760746) 1 9 . 8 3 .1 0 s i 1 9 . 8 1 .5 0 .

^ I Z V O R U L M I N U N I L O R

B A u v u r l r i c o r t t o a r e c a rb o g a z o a & e fn b u t e l i i d a p ta a t te d a 0 ,5 a l 2 l i t r i

OFERTR SPECIfiLĂ! 1

C O N S T R U C T I I S IM A T E R I A L E D E C O N S T R U C Ţ I IB - d u l 21 D e c e m b r ie 1 9 8 9 n r. 1 0 4 T e l. : 1 9 7 5 4 1 . F a x : 1 9 7 5 3 3 .

F V F r i I T A construcţii şi finisaje «Instalaţii sanitare, electrice • ■ iA .i’j l j U 1 / » instalaţii Încălzire centrală • confecţii metalice:

porţi, uşi, ferestre, cazane de baie • tâmplărie şi mobilier de lemn • lucrări de tinichigerie • monumente funerare. •

V I 1 V H F betoane • prefabricate din beton: tuburi <>200; <ţ>300;<(>400; inele ({>800; 4>1000, dale, borduri, plăci şi stâlpi

pentru gard, plăci pentru cămine • nisip, pietriş,> balast, refuz de ciur, ciment, var, ipsos, laminate,” tablă zincată, ţigle • faianţă, gresie, mobilier şiv materiale de instalaţii. - -INCHIRIAZA excavator, buldoexcavator, macara 25 tone.

I

I (t>w o c a z ia / S ă r 6 ă to r i/a r : e fo $ a & tÂ

j vâ oferim, la preturi fără concurentă: j| IZVORUL' AMERICAN FRUTTI | IMINUNILOR COLA FRESH II 0 ,5 I • 9 0 0 le i 0 ,5 I > 1 .3 0 0 le i 0 ,5 I . 1 .3 0 0 l e i i |1 , 5 I • 1 .8 5 0 l e i 1 ,5 I • 2 .9 0 0 le i 1 ,5 I • 3 .1 0 0 le i | | 2 I * 2 .1 0 0 le i 2 I - 4 .0 0 0 le i 2 I - 4 .4 0 0 l e i | | ( P r e t u r i l e n u i n c l u d TVA.) |

| P e n t r u c o m e n z i, v ă a ş t e p t ă m la d e p o z itu l | | f i r m e i T r a n s i lv a n ia G e n e r a l d in | C lu j N a p o c a , s t r . T r a ia n V u ia n r . 2 0 8 ,| | t e le f o n ; 4 1 6 .6 2 9 .

j1 J h s J / â / x m )/ m x r t e ; /

i

M ag az in : B -du l/21»D e c o m b rie 'l 9

B f l N C O R C X S f îSUCURSALA CLUJOrganizează LICITAŢIE

p en tru p ro iectarea şi am en ajarea A g e n ţ i e i T U R D A .

Ofertele se depun pînă la data dc 2.05.1997, în plic închis, la sediul BANCOREX SA Sucursala Cluj.

D ocum entaţia nccesară întocm irii tem ei de proicctare se va ridica de la sediul BANCO REX SA - Sucursala Cluj, situat în C luj-N apoca, str.Gh.Doja nţ..8._________ ■________ . ' (76075V

vinde EN GROS

O U Ă P R O A S P E T Ep e n t r u c o n s u m

prin unitatea A V I C O M C lu j,

str.B aladei nr.2 (P iaţa Fraternităţii nr.9)

[telcfomi;45465,P r e ţ u l Î 8 0 î e i

o m w P , u s T V A -

v i n e r i ,4 0 *»* f 0 0 7 D l I SSB fiT S T A T J C a l,J-N' A:luni-vincri8-16;Mmlula9-14;teiyrax 19-73-04, SI I1KM)\C)IMI Kl) a d e v ă r u l

I O a p n l l e i y y J M I M Bj? i* M ăjr% M B * luni-vineri 8-16; (cl/fax 31-43-23; S U JlU E D A C ţU DK.l: luni-vineri 8-16; Ici/fox 21-60-75.. d e C i u i

în temeiul prevederilor art.77din Legea nr.31 /1 9 9 0 ,

al ari. 16 din Legea n r .5 5 /1 9 9 5 , Instrucţiunilor C .N . V .M . nr.8/1996 şi Ordonanţei nr.5/1997,

M a n a g e r u l

SC "IRIS” SA~^u sediul în -Cluj-Napoca, str.Oaşului nr.86-90

C O N V O A C Ă

A d u n a r e a G e n e r a l ă O r d i n a r ă a A c ţ i o n a r i l o r

pentru toţi acţionarii înscrişi în Registrul Acţionarilor la 30 martie 1997 (acţionari persoane fizice pe cupoane şi/sau carnete cu certificate de proprietate, Asociaţia P. A.S. "IRIS” şi Fondul Proprietăţii de Stat). ^

Şedinţa va avea loc în data de 30.04.1997, ora 13 la sediul societăţii, cu următoareaORDINE DE ZI:

( 1. Raportul de gestiune şi realizarea obiectivelor şi criteriilor de perform anţă din contractul de m anagem ent pe anul 1996. ' 1

2. R aportul com isiei de cenzori cu privire la exerciţiul financiar pe anul 1996. ^3; D iscuţii pe m arginea m aterialelor prezentate. . ; . -4. A probarea bilanţului contabil, a contului de profit şi pierderi şi a execuţiei bugetului de

venituri şi cheltuieli pe anul 1996. R epartizarea profitului, fixarea dividendului şi descărcarea de gestiune a m anagerului. ;

5. A probarea bugetului de venituri şi cheltuieli şi a program ului de activitate pe anul 1997.'6 . A probarea program ului de investiţii pe anul 1997.7. A probarea contractului de societate şi a m odificărilor la statutul societăţii. ,8 . R eglem entarea situaţiei restului de capital social răm as nealocat în urma, aplicării Legii

55/1995. . ’ . ' : . - ; .9. A legerea C onsiliului de A dm inistraţie şi a C om isiei de cenzori p recum şi stabilirea

garanţiilor şi rem uneraţiilor acestora. ;, 10. D iverse: ' ■ : ' ■ :

Calitatea de acţionar se va dovedi la intrarea în sală pe baza certificatului de acţionar şi/ sau buletinului de identitate. , - • :

A cţionarii care nu po t participa d irect la şedinţă, sînt rugaţi să com pleteze .p ro cu ri specia le d e re p re z e n ta re . ' - ; '

U n acţionar poate încredinţa procură de reprezentare în prim a A dunare G enerală altui acţionar,- dar nU va putea încredinţa această procură unui salaria t a l SC ”1R1S” SA chiar dacă are calitatea de acţionar al acesteia, m anagerului precum şi afin ilo r şi rudelor acestora sau soţului/soţiei acestora,şi afinilor şi rudelor lor pînă la gradul a l II-lea inclusiv (A rt.2 alin.5 din O rdonanţa 5/1997). . '

P rocu rile specialc de rep rezen ta re (fo n n u la re le )sep o tp ro cu ra în perioada 15-30.04.1997, z iln ic între orele 7-14, dc la:

1. Sediul firmei "IRIS” - str.O aşului nr.86-90 C luj-N apoca - C om p.A ctionariat2. Sediul firm ei ”A PULUM ” SÂ A lba Iulia - str.V iilo rnr.128 .D upă com pletarea şi sem narea lor, un exem plar al procurii speciale se va depune/expedia

la sediul SC ” IRIS” SA pînă la data de 25.04.1997, un exem plar va fi înm înat reprezentantului ia r cel de-al treilea exem plar răm îne la acţionar. / ' , .

în cazul în care la prim a convocare nu vor fi îndeplinite p revederile legale, A dunarea generală se va reprogram a pentru data de 14 m ai 1997, în acelaşi loc şi la aceeaşi oră.

începînd cu data de 23.04.1997, docum entele şi m aterialele inform ative referitoare la problem ele incluse în ordinea de zi, se po t consulta la com partim entul A cţionariat al societăţii sau procura contra sum ei de 5.000 lei, Zilnic între orele 8-12.

Informaţii suplimentare se pot obţine zilnic între orele .7-14 de la compartimentul Acţionariat - telefon 064/134577 - interior 269. (7638’îO)

C o n s i l i u l d e a d m i n i s t r a ţ i e a l

SC PlUUFOlâJ S â jCLUOjudeţul Cluj, str.Gării nr.417

c o n v o a c ă

Adunarea Generală Extraordinară ă Acţionarilor

pe data de 29 aprilie 1997 ora 10 în sala Căminului cultural din Iclod, pentru toţi acţionarii înregistraţi în Registrul Acţionarilor la sfîrşitul zilei de 31.03.1997. • .

Informaţii suplimentare la sediul SC PRODFURAJ SA ICLOD, telefon nr.064 /231863 sau Iclod 106. -

în cazul neîndeplinirii cvorum ului legal, adunarea generală se reprogramează pe data de 13.05.1997 ora 10 în acelaşi loc.

_ _____ ________________________ |_________ ;_________________ ’ \69o47b)

S C A G H O M E C S A T u r d a .

convoacă A dunarea G enerală a A cţionarilor pentru data de 30 aprilie 1997, ora 10, în

sala Mare a SC CORAL SA Turda, Piaţa Republicii n r .l5, pentru toţi acţionarii înregistraţi în RRA, la sfîrşitul zilei oie 11.04.1997.

în cazul neîndeplinirii condiţiilor cerule de art.74 al.2 din Legea nr.31/1990, o a doua convocare va fi în data de 14 mai 1997, ora 10 în acelaşi loc.

m • ] h &H, ii i t r -y a r eREl^TlljŞUj;LIJMENJ[AFj

O f e r ă p r o d u c ă t o r i l o r a g r i c o l i

u r m ă t o a r e l e e r b i c i d e :

ROUNDUPilf

G I* R D IX H

- singura soluţie pentru toate culturile!

- combate orice buruiană!

• cel mai bun în România pentru porumb,

floarea soarelui şi soia!

E C O N O M I E D E C O M B U S T I B I L Ş I T I M P !

M A I I E F T I N D E C Â T V - A Ţ I Î N C H I P U I T !

C A L I T A T E A M E R I C A N Ă !

T r e i m o t i v e d i n 1 0 0 s ă a l e g e ţ i a c u m !

D i s t r i b u i t o r i î n t o a t ă ţ a r a

P e n t r u r e l a ţ i i v ă s t ă m l a d i s p o z i ţ i e l a :

Str. Pictor Barbu Iscovescu, Nr. 13, Ap. 2 , S e c t . l , Bucureşti t e l / f a x 01 - 2 3 0 55 50

acum

v ă l ® E L E C T R O N I C■- T S.C. SAMADA VAsrl

d e a l e r a u t o r i z a t

G 3 E 1'

C L U J - N A P O C A , S t r . E r o i l o r ,

n r . l l

0 6 4 - 4 3 0 1 9 5

(8 6 5 6 0 2 )

A D E V Ă R U Ld e C i u l

r y t / r y W l / ^ I T A 7 T CLUJ-NAPOCA: luni-vineriX -16;sînil)atâ9-14;(el/ra*19-73-04;Stm K K D A CtIA TU RD A : t U M j r \ t Kr luni-vineri 8-16; Ici/fax 31-43-23; SIJBKKDACJ IA DK.J: luni-vineri 8-16; (cl/fax 21-611-75 vineri, 18 aprilie 1997 (io )

-Societatea ComemaSa

TERAPIA SA CSyJ-MapocaCOMUNICAT

La dala de 10 ap rilie 1997, a av u t loc A d u n a rea G en era lă O rd in a ră a A cţio n arilo r

SC T E R A P IA S A 'C lu j-N appca , co n v o ca tă în con fo rm ita te cu p rev ed e rile art.73 şi 77 ■ din L egea n r .3 1/1990 şi art. 15 d in S ta tu tu l so c ie tă ţii , la ca re au fost p rezen ţi ac ţionari

reprezen tînd 51 ,2 % diri cap ita lu l socia l al so c ie tă ţii, ad u n area fiind leg a l constitu ită .

A naliz înd m ateria le le înscrise la o rd in ea d e zi, A d u n area G en era lă a A c jio n a rilo r a

hotărît: ' . ' , •1. A probă B ilan ţu l co n tab il şi co n tu l d e p ro fit ş i p ie rdere îm p reu n ă cu anexele ,

încheiate la 3 1 .1 2 .1 9 9 6 ; execu ţia B u g e tu lu i de V en itu ri şi C h e ltu ie li, n ive lu l şi repartizarea p ro f itu lu i n e t a fe ren t an u lu i 1996.

2. A probă B u g e tu l d e V en itu ri şi C h e ltu ie li p e 1997, P ro g ram u l d e ac tiv ita te .ş i P rogram ul d e in v es tiţi i pe 1997.

P rinc ipa lii ind ica to ri:

-v e n itu r i to ta le , 2 5 7 .0 0 0 m ii. le i „

-c h e l tu ie li to ta le 2 3 3 .1 4 5 m ii. le i

- in v es tiţii 2 2 .3 3 4 m ii. le i-

3. F ixeazâ v a lo a rea d iv id en d u lu i n e t la su m a d e 105 le i/ac ţiune cu v a lo area nom inală de 1.000 lei p en tru ac ţio n arii în sc riş i în R eg is tru l ac ţio n a rilo r la fin e le z ile i de

4 .04 .1997 . P la ta d iv id en d e lo r se v a face în c e p în d cu 1 .05 .1997 la sed iu l so c ie tă ţii, de

luni p în ă jo i în tre o re le 10-15 , ia r v in e rea în tre o re le 10-1230. y , ' .

La so lic ita rea sc risă a ac ţio n a rilo r, d iv id en d e le se p o t ach ita p rin m a n d a t po şta l cu

suportarea ch e ltu ie lilo r de către acţionar.

4. D ă descărcare de ac tiv ita te ad m in is tra to rilo r p en tru ex e rc iţiu l a n u lu i 1996.

5. R eg lem en tează d ife ren ţa d e cap ita l so c ia l răm as n ea lo c a t la d isp o z iţia , socie tă ţii

d in co ta d e 49 % , p rin num irea u n u i rep rezen tan t u n ic , care să ad m in is treze ac ţiun ile

aferente aceste i p ă rţi de cap ita l. .

A d u n area G en era la a A c ţio n a rilo r a d e lib e ra t ş i a su p ra a lto r p ro b lem e p riv ind

activ ita tea socie tă ţii. :

(760745) , , / CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE

m L td .

oferta olciiiat©sire Ctil.C T i-PC M AŞTER 5X86/133 5.570.349-M B-PCI, 256 k Caehe, 8MB RAM , VGA PC I S3 1MÎ3, FD D 3.5",IID D 1.28 GB, M O N ITO R SV G A CO LO R 14" LR N I. M O USE,

'M IN IT O W ER , K EY BO A R D ' ^ .

2 CTi-PC PO W ER-A M D K5/PR100 6.553.252Intel P5/12011111 ~ 6.946.510

-M B-PCI, w/256 k C a ch e , 16MB RAM , V G A PCI S3 64V 1MB,FDD 3.5", E -ID E HD D 1.28 G B, M O N ITO R SV G A C O LO R 14"LR_ NL M O IJSE, M IN ITO W ER, K EY B O A R D : ^ , ;

3.CTÎ-PC FLASH PO W ER-A M D K5/PR133 7.157.388-Intel P5/133 7.704.530-Intel P5/I50 7.995.200-Intel P5/166 9.073.201

-MB-PCI, w/256 kC ache, 16MB RAM, VGA PCI S364V+1M B, ..FDD 3.5", E-IDE HDD 2!5 GB, MONITOR, SVGA COLOR 14"LR_NI, MOUSE, MINITOWER, KEYBOARD -

-La cerere se pot stabili şi alte configuraţii : : '-Preţurile sunt exprimate în lei şi includ TVA .-Pentru iilte accesorii, vă rugăm să ne contactaţi lă adresa: ■ ' ' ■■'!/ • C Iuj-Napoca, S tr . G ovora 17/A, telVfax: 40-64-426123, 171775, 167771

B A N C A " D A C I A F E L I X ” S . A .

b ■' V ' ' V I N D E 1 ' ■ ^ la licitaţie în data de 22.04.1997 ora 10 «

la Garajele Băncii din Aleea Parcului F.N. / (lângă stadionul Ion Moina)

10 A u to tu r is m e D A C IA 1310Fabricate între 1992 şi 1994

2 R a d i o c a s e t o f o a n e a u t o B l a u p u n k t

Taxa de participare pentru autoturisme este 100:000 lei. Garanţia de participare este de 10% din preţul de pornire

pentru fiecare autoturism.Relaţii suplimentare la tel.: 199881,191303,190720.

I F A N T A S Y J

tcompulcrsfNoi nu vindem . calculatoare,

noi vă- oferim soluţii:

1486/335x86/133K5/100Str.Pavlovl6, an.6 -

Zilnic: 9-17, Tel.19.58.61

M I N I S T E R U L F I N A N Ţ E L O R

' D i r e c ţ i a G e n e r a l ă a F i n a n ţ e l o r » _ »•

P u b l i c e ş i C o n t r o l u l u i F i n a n c i a r d e

S t a t a j u d e ţ u l u i C l u j

anunţă f.L I C I T A Ţ I E P U B L I C Ă I

în v e d e r e a t i p ă r i r i i f o r m u la r e lo r g e n e r a l e ,• p re v ă z u te în a n e x a nr. 1 la H o tă r î r e a G u v e rn u lu i

n r .7 5 8 d in 19 9 2 ( fa c tu r i , c h ita n ţe f isc a le , a v iz e d e în s o ţ i r e a m ă r f i i ) p e n tru p e r io a d a t r im .I I .1 9 9 7 .

O fe r te le d e p re ţ p e n tru f ie c a re fo rm u la r în p a r te , se v o r d e p u n e în tr -u n p l ic s ig ila t la se d iu l D i r e c ţ i e i ' G e n e r a le a F in a n ţe lo r P u b l ic e ş i C o n t r o lu lu i F in a n c ia r d e S ta t a ju d .C lu j , P ia ţa A v ra m la n c u n r. 19 , e t .I I , c am . 106 , p în ă la d a tă d e 2 4 a p r i l i e a n u l ’ c u r e n t . ;

Relaţii suplimentare se pot obţine la telefon 19.16.70, interior 125 sau 173..

P a r t e n e r u l i d e a l p e n t r u o v a c a n ţ ă d e v i s I

TRAGERE LA SORTI EXCEPŢIONALĂ

M A R E L E P R E M I U

- C u m p ă r a ţ i p r o d u s u l ş i s o l ic i ta ţ i b o n d e c a s ă .

- C o m p l e t a ţ i t a l o n u l p e c a r e î l p r i m i ţ i c u p r o d u s u l .

- E x p e d ia ţ i t a l o n u l ş i b o n u l d e c a s ă la a d r e s a :

3700 ORADEA str. Teatrului 6 până la 5 Iunie 1997« data poştei

. . , . ” . . a .

D * L* . î d U D ţ S Q n O î î i ’ra -X,v It'ff» Sii.li I■»TI»I

’lf". S Ow. itfc

MATRIMONIALE• D oresc să cunosc dom nişoare

sau doam ne sub 30 an i, pentru 'c ă să to rie . Am s itu a ţie bună. Nu co n tează d acă eşti m ăm ică. Iţi prom it că nu îţi va părea rău. J. L. Op. 13 CP. 967 CIuj-Napoca. Te rog să nu u iţi să -m i trim iţi şi o fotografie. (386636)

VÎNZĂRI CUMPĂRĂRI r‘

Angajăm şMUNCITOR I

CONFECTIONERcu experienţă în croitorie de tip industrial. Relaţii zilnic la telefon: 414553 între orele 7-17 sau la sediul societăţii: str.Tache Ionescu (fopt.ll iunie) nr.74.'

• V înd 6 ari v ie , sa t L uncani. Relaţii Cîmpia T ur/ii, str. A. Vlaicu nr. 71.(380507) , . : C .

• Vînd 1000 mp teren. T e l 17-74- 81 între orele 17-20. (386580)

• V înd 1000 mp teren construcţii (front mare, utilităţi), 2000 mp teren cu p ă d u re în F ăget, la şosea (intravilan), 3000 mp teren la 7 km de C luj, la şosea. T el 17-92-09 sau 42-66-30. (394585)

.• V înd 3 87 mp teren str. Papiu I larian nr. 27. Tel 058/81-56^34. (394612)

• S C B i o a c t i v a S R L a c h i z i ţ i o n e a z ă p o r c i ş i v i t e i n v iu . C a le a D o r o b a n ţ i lo r n r . 5 8 - 6 0 te l . 1 9 -0 0 -0 1 (3 8 0 3 4 3 )

. * V în d m o c h e t ă , l i n o l e u m 2 9 .3 8 8 l e i /m p . T e l 0 6 4 /1 9 - 8 8 - 1 7 . (3 9 4 3 7 0 )• V înd bar din lem n pen tru

restaurant. Tel. 16-72-54. (380479)• Vînd apartament cu 2 camere în

CIuj-Napoca, str. Mehedinţi nr. 14 - 16, parter, posed telefon şi aprobare p en tru sp a ţiu com erc ia l Preţ 55 m ilioane negociabil. Inform aţii la tel. 41-54-76 şi 16-18-77 între orele 8-20.(386608)

• Vînd maşini îngheţată 2-3 cajiuri s trad a li. Tel. 43-80-17; 43-80-95. (386620)

• V în d 3 0 3 7 m p t e r e n în t r e g s a u p a r c e l a t , i n t r a v i l a n , i n t a b u l a t , p r e ţ 5 0 .0 0 0 I e i /m p n e g o c i a b i l . T e l . 1 4 - 0 1 - 6 7 . (3 8 6 6 0 6 )

• Vînd g răd ină 1060 mp lîngă SMT Gilău. Informaţii sîmbătă la ici. 42-58-21 în tre o re le 16-20. (386537)

* V in d u r g e n t a p a r t a m e n t 2 c a m e r e c o n f o r t - 1 o c u p a b i l im e d i a t s t r . V i d r a r u n r . 1 7 -1 9 a p . 9 8 . I n f o r m a ţ i i la te l . 4 1 -5 2 - 4 0 i n t . 1 5 3 1 s a u d u p ă o r a 19 la a d r e s a m a i - s u s 'm e n ţ i o n a t ă . ( 3 8 0 2 2 0 )

* V in d a p a r t a m e n t 2 c a m e r e , f in i s a t d e c o m a n d a t (n e )m o b ila t . T e l . 1 4 - 1 8 - 4 8 o r e l e 1 7 - 2 0 . ( 3 8 0 4 2 2 )

*. V in d a p a r t a m e n t 3 c a m e r e , g a ' r a j , f i n i s a t , C a l e a D o r o b a n ţ i lo r n r . 109 b l. 16 sc . 1 a p . ' .4 p r e ţ 1 9 0 m i l i o a n e n e g o c ia b i l . (3 8 0 4 8 8 )

* V in d c a s ă m ic ă c e n t r a l , - s i n g u r î n c u r t e , s t r . M o ld o v e i n r . 3 . I n f o r m i (ii v in e r i , s îm b â tâ o r e l e 1 5 -1 8 (3 8 0 5 1 3 )

* V în d a p a r t a m e n t c u 4 c a m e r e . T e l. 1 7 -4 4 -6 9 d u p ă o r a 1 6 . ( 3 8 0 5 1 7 )

• V în d c a s a în C l u j s t r . A r t e l o r n r . 10 cu 8 0 0 m p Ic re n . T e l . 2 1 - 2 8 - 9 8 « lu p a o r a 18 . (3 8 0 5 2 7 )

• V in d a p a r t a m e n t 2 c a m e r e c o n f o r t I I c a r t i e r G h e o r g h e n i . T e l e f o n 4 1 - 0 3 - 3 2 o r e l e 1 5 - 1 8 , z i ln ic . (3 8 6 4 1 6 ) - .

* V în d u r g e n t a p a r t a m e n t 2 c a m e r e s t r . D u n ă r i i n r . 5 1 b l . V 3 a p . 6 . (3 8 6 4 2 1 )

• V în d 3 c a m e r e u l t r a f in i s a t e , p a r t e r , s t r . B u f te a . T e l . 1 5 - 2 6 - 43 (3 8 6 5 8 7 )

* V i n d , u r g e n t g a r s o n i e r ă c o n f o r t I f i n i s a t ă , c u t e l e f o n , e t a j 6 ; 'D e tu n a t a , n r ; 9 . P r e ţ 52 m i l io a n e ş i g a r s o n i e r ă c o n f o r t 3 , p a r t e r p e s t r . Z a m b ile i n r . 2 1 .. P r e ţ 18 m i l io a n e . T e l. 1 3 -9 0 -1 6 . (3 8 6 6 2 5 ) •

* V in d c a s ă c u 2 c a m e r e , a n e x e , t e r e n 2 0 0 m p , p e s t r . B u c u r e ş t i . T e l . 1 4 -3 6 - 9 1 , d u p ă o r a 16 . (3 8 6 6 4 5 )

* V in d a p a r t a m e n t 3 c a m e r e e t a j I , s t r . D o r o b a n ţ i lo r . T e l 1 5 - 3 7 - 5 4 s a u 0 1 8 / 6 2 - 3 1 - 1 8 . ( 3 9 4 4 4 7 ) ,

• V in d a p a r t a m e n t '3 c a m e r e tc o n f o r t T , ‘ f i n i s a t r e c e n t , c u g r e s i e ş i f a i a n ţ ă i t a l i a n a , r o b in e ţ i i m p o r t , d u ş u m e l e , T V c a b l u , 2 b a l c o a n e , 2 b ă i , c u v e d e r e f r u m o a s ă . S tr ! A . V la ic u n r . 1 3 ,B 1 .V 3 , a p .3 2 .( 3 9 4 4 9 5 ) '• Vînd urgent apartament 2 camere

str. Mehedinţi nr. 14 bl. D15 ap. 88 Mănăştur. (380336)• *■’ V înd 2 ap artam en te 1 cam eră confort 1 slr, Ciobanului nr. 6 bl. 0 3 el. 1 ap. 18 şi et. 10 ap. 163 preţ 50 m ilio an e n eg o c iab il f ieca re . (380431)

• V înd ap artam en t 2 cam ere co n fo rt I p a rte r, p re ţ in fo rm ativ 18,000 DM în Satu-Mare. Tel. 061/ 74-70-54 (380499)

• . . Vînd 2 g a rso n ie re str. Stcphenson nr. 1-3 ap. 45 et. 2; 38 m ilioane n cg o c iab il f ieca re ; (380505)

• Vîn.d 2 camcre confort m ărit 64 mp etaj I , f in isai. Tel. 14-06-78. (380523)

<• V înd ap a rtam en t o cam eră mobilat. Tel. 18-63-58. (380506)

• C um păr casă la ţară maxim 20 km de C lu j de 2 cam ere. V înd apartam ent 3 cam ere Mănăştur etaj 10. T el. 1 6 -03 -59 după m asa. (380509) . .

• V înd casă particu la ră în zona gării. Tel. 12-34-55. (380529)'

• Vînd casă compusă din 4 camere, baie, bucătărie cu gresie şi faianţă, 5 focuri de gaz, sobe teracotă, garaj, te ra să , c u re n t tr ifa z ic , te le fo n in te rn a ţio n a l, s in g u r în curte , str. M e se riilo r nr.‘ 12. Tel. 43-76-01 du p ă o ra 19 sau te l 4 3 -2 6 -4 1 . (386395) -; ; / / . y . - V

• Vînd urgent cabana cu e taj, lac F în tîn e le , so b ă germ ană p e motorină,' teren-grădină Grigorescu, 500 m p. In fo rm aţii tel. 19-94-09 (386419)

• Vînd 3 cam ere. Tel. 18-70-24. (386483) - ' :

• V înd u rg en t m aşină de c u su t I lean a tip m asă , m asă p lian tă 12 persoane , p e ro tile . Tel. 14-31-16 (386488) ;

• V înd ap artam en t P iaţa M ihai V iteazu , la parte r. Tel. 12-80-06.— (386503) : ; -

• Vînd urgent apartafnent 2 cam ere parter, în Huedin. Tel. 25-34-02 sau 25-22-17 (386508)

• ; V înd ap a rtam en t 4 ca m e re , cu m p ăr 3 cam ere , A leea M uscel. T e le fo n 1 5 -64 -89 o rele 18-22 . (386510)

• V înd apartam ent 3 camere str. Cîmpului. Tel. 17-01-61 (386515)

• Vînd casă 2 camere; dependinţe, sem i cen tra l, p reţ negociabil. T e l. 13 -38 -14 ; 43 -3 3 -6 2 orele 9 -18 (386533) -V :

• Vîrid dulap antic şi apartament 2 camere. Str,-pabricii de Zahăr nr. 73, Bl.- C Z 2, et. 1,‘ ap. 4, M ărăşti. ( 3 8 6 5 4 4 ) ■ : ? - > ' ' ;

• V înd ap artam en t 2 camere cu telefon, str. Clăbucet nr. 8 bl. PI ap 27. V iz ib il în 19.04. ora 10-13. (386547) '/■ : ;

• Vînd apartam ent 4 camere, beci, b o x ă , '2 b a lc o a n e înch ise , ultra finisat, în Apahida str. Parcului nr. 1 b l. A2 ap. 2 4 , p re ţ 40.000-DM n e g o c ia b il . T e lefon 23-18-14 (386558) •

• .V înd ap artam en t 4 camere cu garaj, cartier MănăstUr. Telefon 17- 51-91 (386561) ,

*. C um păr 1 cam eră confort. Tel. 19-89-89. (386563)'■ ;• Vînd urgent apartament 3 camere

str. Calea F loreşti nr. 1 bl. TI sc. 2 e t. 4 ap . 58. Z iln ic după ora 15. (386566) .' • Vînd garsonieră str. Răsăritului. Tel. 13-79-64.(386584)

• V înd apartam ent 3 camere cu p a rc h e t, te le fo n , pe valută. Informaţii la te l . '17-11-84 (386588)

• Pe li to ra l M angalia, vînd apartam ent 2 camcrc. Ţel. 041/75- •44-42 (386589)

V înd fă ră intermediari, apartam ent poziţie cxcelcntâ, unul cil 3 cam ere , e ta j 1 , ultrafinisat. M ănăştur, altul cu 2 canlerc parter în a lt , G h eo rg h en i; ambele cu tv cablu, telefon, parcare. Telefon 17-45-52. (386597)

11) vineri, 18 aprilie 1997 CLUJ-NAl'OCA: luni-vincri 8-16;sîm bâlă 9-14; Ici/fax 19-73-04; S U IiR IÎD A C P A T U R I) V: I luni-vincri 8-16; (d /fin 31-43-23; SUBREDA CŢIA D EJ: luni-vincri 8-16; tei/lax 21-*«-75

A D E V A R U IL" Olul

• Vînd cabană u ltra f in isa tă , 4. dormitoare, su fragerie , bucătărie , ta ie , la Som eşu R e ce , zonă excepţională, cii te ren . P re ţ negociabil Tel. 18-13-47 (386611)• Vînd apartament 3 camere, ultra

finisat, Aleea Negoiu. Tel. 17-3819.(386616) - "» Vînd 2 camere bloc de cărămidă,

f decomandate^, so b e te ra c o tă , cu parchet, beci separa t, cu apă , gaz. Preţ 20 .000 DM . T el. 19 -21-81 .(386617)

• V înd/schim b 3 c am ere , u ltra central. Tel. 19-60-69. (386618)

• Vînd garsonieră confort 3 etaj I puţin fin isa tă . T el. 14-38-74 (386626) _

• Vînd ap a rtam en t unâ^cam cră finisat. Tel. 41-21-92 (386634)

• Vînd garsonieră confort I. Preţ convenabil, cu telefon. Relaţii zilnic latei. 17-23-31 ora 14-18 (386635)

• V înd casă^ G rig o re sc u , superfinisată, 89.000 USD. Tel 42-

. 00-89. (3942 70) I - '• Vînd apartament 2 cam ere zona

Pala,60 mp. Tel 15-63-47. (394587)• Vînd casă 2 camere, bucătărie, 3

focuri gaz, te le fo n in te rn a ţio n a l: teren 610 m p, g a ra j 200 m p din cărămidă, fundaţie be ton , p re ţ 145 milioane lei. Tel 16-85-86. (394604)• Vînd casă 10 cam ere, bucătărie,

baie, comuna B aciu nr. 5 1 8 , p reţ 180 m ilioane le i. T el 16 -85-86 . (394605)• Vînd urgent 2 cam ere confort 1,

etaj 2, preţ 65 milioane. Telefon 19-08-98. (394614)

• Vînd casă cu te ren m arc. Str. Cosaşilor nr. 42. (394621)

• V înd ca să , -8 0 .0 0 0 .0 0 0 negociabil.. In fo rm a ţii str. Mecanicilor n r. 13 fa m ilia Ilea . (394625)- .

• Vînd D acia 1307 0 km. Tel. 12-13-01.(380502) ■

• V înd E spero sub 2 5 .0 0 0 km , înm atricu la t C lu j, as igu ra t C asco , preţ 75 m ilioane negociabil plus 20 milioane diferenţa rata Leasing pînă în decem brie 1997 şi telefon celular la ju m ă ta te p re ţ, cu în că rcă to a re . R e la ţii te l. 15-39-25 o re le 8-15 . (386567)

• V în d O ltc it tam p o n a t an de fa b r ic a ţie 1993. T el. 1 6 -80 -16 . (386591) .

• V înd D a c ia J ire a k şi b e r lin ă , r id ic a b ile im edia t. T el. 15-94-59 (386601)

• Cumpăr placă de presiune, cablu de a m b re ia j p en tru R e n a u lt 16. R elaţii la tcl. 14-64-83 o re le 9-17(386603)

• Vînd D acia 1310 din 1989. Tel.18-49-97 (3 86615)

• Vînd urgent şi ieftin Dacia 1310 TLX an 1989. T e l. 4 3 -5 7 -9 3 (386623) .

• Vînd D acia 1300 din 1981. Tel.14-73-35 (386629)

• V înd pentru Fiat R egata d iese l 2000 cc, piese de motor şi anvelope. Tel. 16-82-13 (386637) ’

• V în d t e l e v i z o r c o l o r i e f t i n . T e l. 1 7 - 3 2 - 3 2 .(3 8 0 2 1 6 )

• V în d t e i e [ o n m o b i l a c c e s a t , s t a r e p e r f e c t ă , a v a n t a j o s . T e l . 4 3 - 3 2 - 9 4 .( 3 8 0 4 1 5 )

• V in d e m p i e s e p e n t r u A r o , TV , R a b ă , O l t c i t , D a c i a î n s t r . K . M a rx n r . 2 2 ( 3 9 4 0 0 3 ) 1

• V în d u r g e n t N i s s a n c o m li i d ie se l, C i t r o e n c o m b i b e n z in ă . T el. 4 3 -2 0 -7 9 s t r . G r u i a n r . 4 9 . (3 8 0 4 7 2 )

• C u m p ă r D a c ia 1 3 1 0 . T e l . 4 2 - 6 8 -6 4 (3 8 6 5 0 7 ) «

• V în d F i a t T i p o a n 1 9 8 9 , m ode l d e o s e b i t , v a m a n e p lâ t i t ă , p r e ţ 7 5 0 0 D M . T e l . 1 9 - 3 3 - 6 3 . (3 86532 )

• V în d D a c i a 1 3 1 0 a n fa b r ic a ţie 1 9 9 0 . P r e ţ i n f o r m a t iv1 2 .5 0 0 .0 0 0 le i n e g o c i a b i l . T e l . 4 1 -3 8 -9 0 , z i l n i c o r e l e 1 7 - 2 0 . (386628)

• V în d r e m o r c ă a u t o . T e l . 18 - 33-52 (3 8 6 6 4 2 )

* V înd D a c ia B r e a k 1 9 9 6 . S t r . M ă lin u lu i n r . 2 9 , t e l 1 5 -8 7 - 3 7 . (394577)

• V î n d t e l e v i z o r a î b - n e g r u O r i o n ş i L u x . T e l . 1 9 - 9 5 - 5 6 . ( 3 8 6 5 9 8 ) _______ . - -• Vînd televizor Philips. Informaţii

la te i. 16-81-33.(380390)• V înd com bină f rig o r ific ă San

G iorgio , nouă. Inform aţii după ora18 în str. B ucureşti nr. 70 bl. D17 ap. 73 .(386612)

• Vînd urgent frigider. Arctic nou şi co ngela to r, la p re ţ avan tajos. T el.15-30-09. (386638) .

• V înd lam p ă 2 u ltra v io le te , 6 infraroşii, aparat m asaj, cască-uscat pâr cu picior-Krupps. Tel. 19-04-38. (380510) /

• Cumpăr lega fon. Telefon 19-24- 50 .(380518)"• Vînd urgent m otor tractor U 650 la un p re ţ co n v en ab il. S tr. M ogoşoaia nr. 3 âp. 32 M ănăştur. (380501) ■' ' ’

• Vînd tracto r U 650 cu rem orcă. Tel 15-43-37. (394470). • V înd 100 1 v in de c a să cu certificat de calitate. Tel. 14-28-21. ■ (386516)

• V înd v in de casă (D răgăşan i). T el. 0 4 8 /2 5 -0 5 -6 2 d u p ă o ra 19. (386541)

• V în d 2 p u i s a in t b e r n a r d c u p e d i g r e e . R e l a f i i t e l . 1 6 - 6 7 - 0 1 . (3 8 0 3 6 9 )

• Vînd Dacia 1310 an 1989, preţ 2800 DM negociabil, stare perfectă. Informaţii str. Nădăşel nr. 20 cartier Iris. (380294) '

• Vînd N issan P atro l 1990 3300 cmc tu rio d ie se l, p re ţ 9000 USD negociabil. T el. 4 1 -4 7 -5 1 o re le8,30-17; 42 -5 8 -7 3 d u p ă o ra 17. (380438)

• Vînd Dacia. 1310 TLX an 1990 preţ n egociab il. T cl. 15-02-51 . (380464)

• Vînd D acia 1410 an fab rica ţie 1993 şi M e rce d es C o b ra an fabricaţie 1985. Tel. 4.1-31-76; 14- 27-30 (3 804 74)• Vînd u rgen t F ia t reg a ta turbo

diesel an 1988 În m a tric u la t, p re ţ 3500 DM..Tel. 17-62-03. (380525)• Vînd urgent Nissan Sunny 4 uşi,

1500 cmc benzină cu act dc donaţie consum 6 /100 . T el. 13 -3 1 -3 6 . (380528)• Vîiid M ercedes Cobra 300D cu

carie şi v e rifica rc te h n ic ă , sta re lună, preţ negociabil. Tel. 21-19-59 Dej. (342062)

• Vînd Fiat D ucato an fabrica ţie 1991. Tcl. 13-53-66 sau după ora 16 tel. 43-26-41,(386396)• Vînd Ford Scorpio an 1989 stare

impecabilă, 8500 DM. Tel. 16-23-23 după ora 18. (386415)

• Vînd VW G olf I ncînscris 1100 cmc. 1,5 milioane Ici. Tel. 17-48-40. (386565)

• V înd co v o r puersan şi ta lo n V o lk sw ag en . T e le fo n 1 3 -1 5 -3 5 ;018-62-38-51.(380486)

• Caut pătu ţ copil. Tel. 13-34-18. (386551) ________ ■ ,

În c h i r i e r i

• D a u c h i r i e . T e l . 1 9 - 7 0 - 7 4 .(3 8 0 5 2 1 )

• D a u c h i r i e . T e l . 1 9 - 6 0 - 0 0 .(3 8 0 5 2 2 )

• D a u c h i r i e l o c u in ţă . T e l . 1 9 - 5 1 - 7 9 ( 3 8 0 5 3 0 )

* î n c h i r i e z l o c u i n ţ ă . T e l . 4 3 -0 0 -8 1 . ( 3 8 0 5 3 3 )

• C a u t c h i r i e , le i-D M . T e l . 12 - 8 2 -3 8 . ( 3 8 0 5 3 4 )

• C a u t c h i r i e u r g e n t . T e l . 1 9 - 8 1 -4 8 (3 8 6 6 4 3 )

• A g e n ţ ia T o ta lc o . T e l . 1 9 -0 3 - 01 (3 8 6 6 4 4 )

• tn c h i r ie m d e p o z i t ş i b i r o u r i . T e l . 4 1 -5 0 -2 3 ( 3 8 6 6 3 0 )

• Caut, o fer chirie. Tel 13-51-11. (394316)

• Intermedierii chirii. Tcl. 19-09- 28 (380237)

• Dau în c h ir ie a p a rtam en t 2 cam ere, Gheorgheni. Tel. 15-17-65 sau 15-56-17. (386582)

• înch iriez apartam ent 2 cam ere, telefon in ternaţiona l, sem icentral. Relaţii tel. 13-49-04. (386621)

• Dau pentru închiriere spaţiu de p ro d u c ţie cu birou şi linie telefon in te rn a ţio n a l. Tel 43-25 -17 str. Horea nr. 5. (394570)

' • închiriez spaţiu comercial 50 top M ă n ăştu r cen tra l. T el 16-38-56. (394615) .

• O f e r d e î n c h i r i a t c a s ă u l t r a c e n t r a l , u l t r a f i n i s a t ă , s i n g u r î n c u r t e . T e l . 1 4 -9 7 -3 0 o r e l e 1 5 -2 2 (3 8 6 5 8 1 )

• î n c h i r i e z g a r s o n i e r ă c o m p l e t e c h i p a t ă , p e C a l e a D o r o b a n ţ i l o r , 1 5 0 D M p e lu n ă . T e l 4 2 -5 2 -8 6 . (3 9 4 6 0 0 )• Dau închirie garsonieră mobilată

cu telefon în Zorilor, preferabil greci sau tineri căsătoriţi studenţi. Tel. 16-11-90.(380503)• Dau în chirie etaj casă'particulară

d o u ă cam ere m o b ila te^ str. T. Ionescu nr. 78. (380508)

• D au în ch ir ie garso n ie ră nem obilată 111 zona Pata. Tel. 19-05- 53 .(380524)

• înch iriez apartam ent o cam eră z o n a P a ta , fin isa t. Tel. 17-62-03. (380526) .

• D au în ch ir ie apartam en t 2 cam ere, în G heorgheni, cu telefon. Tel 42-02-21. (394584)

• D au în ch ir ie ap artam en t 1 c a m e ră , cen tra l. Tel 14-89-04. (394595)

• C a u t p e n t r u î n c h i r i e r e g a r a j î n z o n a s t r ă z i l o r P a d iş , A lb a c , B o r h a n c i s a u z o n e a p r o p i a t e , p r e f e r a b i l î n c u r t e . T e le fo n 1 9 - 8 8 -8 3 î n t r e o r e l e 8 -1 5 . (3 8 0 5 1 4 )

• C a u t d e în c h i r i a t g a r s o n ie r ă î n G h e o r g h e n i . T e l . 1 9 - 3 4 - 5 5 .( 3 8 6 6 0 4 )

• C a u t c h i r i e . T e l 1 6 - 5 8 - 1 0 . ( 3 9 4 5 7 3 )

- • C aut gazdă la doam nă singură, p re fe r G rigo rescu . Tel. 15-14-84. (380460)

• C a u t u rg e n t c h ir ie cam eră n e m o b ila tâ , p re fe ra b il Z o rilo r , e x c lu s M ă răş ti. T el 12-45-33 . (394607) : '

DIVERSE *• S C R e f r a b a z S A D e j , s t r . 1

M a i n r . 1 3 4 o r g a n i z e a z ă c o n c u r s d e s e l e c ţ i e m a n a g e r în c o n f o r m i t a t e c u p r e v e d e r i l e L u g i i j i r . 6 6 /1 9 9 3 ş i a N o r m e lo r M e t o d o l o g i c e d e s e l e c ţ i e . S o c i e t a t e a v a p u n e la d is p o z i ţ ia c e l o r i n t e r e s a ţ i d o c u m e n t e l e p r e v ă z u t e î n n o rm e . O f e r te l e s e d e p u n la s e d iu l s o c ie tă ţ i i î n p l ic î n c h i s î n f i e c a r e z i l u c r ă t o a r e p î n ă î n d a l a d e 1 9 .0 5 .1 9 9 7 . I n f o r m a ţ i i I a s e d i u l s o c i e t ă ţ i i t e l . 0 6 4 /2 1 -2 2 -3 5 (3 8 0 2 9 0 )

• F i r m ă i m p o r t a t o a r e ş i d i s t r i b u i t o a r e d e p r o d u s e f a r m a c e u t i c e a n g a j e a z ă c u c a r t e d e m u n c ă a g e n t p r o m o t o r ( m e d ic s a u f a r m a c i s t ) , p o s e s o r a u t o t u r i s m p e n t r u j u d e ţ u l C lu j ( i n c l u s i v C l u j - N a p o c a ) . I n f o r m a ţ i i , c u r r i c u l u m v i t a e : t e l / f a x 4 1 - 9 2 - 2 1 o r e l e 8 - 1 6 ( 3 8 0 4 2 5 ) 1 '

* A n g a j ă m b a r m a n ş i o s p ă t a r e . R e l a ţ i i I a P i z z e r i a “ G e n t e ” s t r . B r î n c u ş i n r . 1 ( f o s t a G h e o r g h e n i ) (3 8 0 4 8 9 )

* R e p a r ă m p a r b r i z e z g î r ia t e . T e l . 1 5 -1 9 -7 0 . (3 8 6 5 8 6 )

• A n g a j ă m b a r m a n ă - b u c ă t ă r e a s ă c u e ă r t e d e m u n c ă . T e l . 4 3 -2 4 -1 7 (3 8 6 6 4 6 )

* F i r m ă d e c o n s t r u c ţ i i a n g a j e a z ă m a is t r u c o n s t r u c to r , d u l g h e r i , z i d a r i , e l e c t r i c i e n i , t i n i c h i g i u c o n s t r u c t o r . T e l . 4 1 - 1 2 - 3 0 î n t r e o r e l e 1 8 ,3 0 - 2 0 ,3 0 . ( 3 8 6 6 4 8 )

• E x e c t i t j a l u z e l e le m n t e i ş i P V C . G a r a n ţ i e . T e l 4 1 -0 2 -7 9 ; 1 2 - 3 9 - 6 6 ( 3 9 4 1 7 2 )

* E x e c u t ă m l u c r ă r i d e t i n i c h i g e r i e d e c o n s t r u c ţ i i . T e l 1 6 -7 1 -5 1 . (3 9 4 5 3 3 )• Societate com ercială angajează

urgent secrctară-operalor calculator. In fo rm aţii te lefon 19-34-20 în tre orele 8-16. (380475)

ROMThe Mobile Phone Network of the Future: GSM -

Mobil Rom providci innovative services that are simple t o use, affordable, and aeeessible.If you wish to be involved with a project at a naţional level, if you thrive on chbllenges and leamwork,

if you can prove you are pragmatic and creative, if you are convinced that the development of the mobile phone system is an important step in the development of Romarila, join the Mobil Rom advcnturel

Among the positions offered, surely, one is right for youl

NOW HI RING f o r SALES DEPARTMENT IN C L UJ

W e can o ffer e x c e lle n t d e v e lo p m e n t o p p o r tu n itîe s to cţuaiifîed c a n d id a te i in th e

areas:

§f selling of Mobil Rom products and services | according lo the internai rules.> Candidates must have good presentation and: communication slcills, and a 2 years experience as a sales person for high technology products.

" " We w an t to h ire th e very b es t c a n d id a te sSHOP M A H A C C R $ > ?d U l;:;:< f0 r o u r o rg an iza tio n . AII c a n d id a te s P R f;, 048) L ' ' '■i \ - ' ~ ♦' shou ld b e re liab le , en thusiastlc , dynam ic,

t a j b fieg?on4 r e a ^ t e s . " organixe{| te a m WOrkers w ith g o o dfje«on is the;; “ , ,__•_____, .

'daîl/ m m ie m e t# of a £° m p u t" fn o w le d g e (Excel, W ord,Jh e sîsop nwwşjef fe/esţxjrwiisîe »■ P ow er P o in l) a n d English lan g u ag e

k t Kk kicfeat? fee ştwijev^s;ar(al ^ tkills. A n y k n o w led g e o f French is a n„jujjpie», the ol ti* » - ~ a d d e d b onus.,w«ll a* fer#ţe *ct «venve«r d t t a ~ „„

' ' ' . . A I I ' * ' \ in te re s te d c a n d id a te i sh o u ld ; ; ; C m â < k M 2 ^ p r o m p t l y sen d th e ir ap p lica tio n s

*xj3er|eţ<:« ror,hfsh . , , , , , , . . . .* ; ind icatlng w hlch positions t h e y a r e

loeiotafiorîcapayîfie^ a p p ly in g fo r ■ re fe ren ce n u m b e r ■

S H O P m m « « S O I # * « i n : : / ' ' / ‘ i , - ' • ; ;

Rţpoftirtj t& tl* shop tHesc persom,ite poînts c l c&rttact yvftK ,

- Rom cuslorrters îa our ţîitjpî. Tlicy Mg - , - ' r«pcmsiye fot vwicoroing Ihe clfentw’ a«d for t

M A R K E T P L U S C O N S U L T I N GBucharest, CP 2-134 D eadline: 23.04.1997

M O B 1 P R O M

the mobile phone for everyone arrives in Romania(760753)

• M a n a g e m e n t C o n s u l t a n t » C o m p a n y s e le c te a z ă î n n u m e le c l i e n t u l u i s ă u r e p r e z e n t a n t m e d i c a l p e n t r u z o n a C l u j . C a n d i d a t u l i d e a l t r e b u i e s ă a i b ă : ’- d i p l o m ă ( l i c e n ţ ă ) î n M e d i c i n ă s a u F a r m a c i e , - a b i l i t ă ţ i d e c o m u n i c a r e c u o a m e n i i , - d i s p o n ib i l i t a te p e n t r u d e p l a s ă r i f r e c v e n te î n j u d e ţ e l e a p r o p i a t e ^ ~ i e n t u z i a s m , p e r s e v e r e n ţ ă , d e s c h i d e r e c ă t r e n o u , - c u n o ş t i n ţ e d e l i m b a e n g l e z ă ( d e s p e c i a l i t a t e ) , - p e r m is a u t o " c u r a t ” ş i p a ş a p o r t v a l a b i l . C l i e n t u l n o s t r u e s t e r e p r e z e n t a n t ă a u n e i c o m p a n i i f a r m a c e u t i c e s t r ă i n e ş i o f e r ă : - ş a n s a u n e i c a r i e r e î n d o m e n iu , - p r e g ă t i r e p r o f e s io n a l ă î n ţ a r ă ş i s t r ă i n ă t a t e , - s a l a r i u a t r a c t i v , - a u t o t u r i s m d e s e r v i c iu . P e n t r u a p a r t i c i p a I a s e l e c ţ i a c e v a a v e a Io c î n C lu j , t r i m i t e ţ i C V c u f o t o g r a f i e , p r i n f a x : 0 1 - 2 1 0 .9 1 .5 4 , p în ă c e l t î r z iu la d a t a d e 2 2 a p r i l i e 1 9 9 7 . ( 8 6 5 4 9 8 )• Vopsim haine, încălţăm inte din

p ie le . C a lea D o ro b a n ţilo r n r. 39 (380436)

• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 Rajac C luj anun ţă începerea d em ersu rilo r p en tru o b ţin e re a au to r iz a ţie i dc m ediu p e n tru o b iec tiv u l de in v e s tiţie “ S istem atizare re ţe le ed ilita re str; Gh. Doja m unicipiul C liy-N apoca” . E ven tualele sesizări şi su g estii sc v o r d ep u n e la se d iu l A PM C lu j Calea Dorobanţilor nr. 99 (380490)

• Livrăm la comandă chercstea dc brad, verde. Dig SRL tcl. 43-53-92 (380493)

• C o n fec ţio n ăm la co m an d ă m ob ilie r, d in PAL m clam in a t. E xecu tăm am en a jă ri in te r io a re co m plete . R a fin a m e n t şi prom ptitudine la Dig SRL. T cl. 43- 53-92. (380494)

• C aut persoană se rio asă p en tru îngrijire copil şi m enaj. Tel 41 -43 - 35.(394589)

• Angajăm croitori com andă. Tel.19-11-67 orele 8-15. (380515) .

• în confonnitate cu Legea nr. 137/ 1995 SC O rio llu s G h erla a n u n ţă în cep e rea d e m e rsu r ilo r p en tru obţinerea acordului de mediu pentru Extindere atelier tîmplâric în Gherla, str. Ferm ei nr. 39 . E v e n tu a le le sesizări se vor depune la sediul APM C lu j, C a lea D o ro b an ţilo r n r. 99 (380516)

• SC Radu & Adi SRL angajează- m uncitori necalificaţi pentru fierar, dulgher, zidar. Informaţii la tcl. 15- 71-47. (386549) .

• Angajez băiat harnic şi serios ca vînzător, la m agazin en gros. Salar net 350.000.-Tel. 12-35-86 (386610)

• F irm ă, an g a jeaz ă v în z â to a re , ges tiona ră ,'p ro fil a lim en tar, raion m ezeluri şi diverse. Tel. 43-80-17 sau 43-80-95. (386619)

• A ngajăm b a rm a n ă , v îr s tă m axim ă 35 ani. In form aţii tel. 43- 20-16 orele 9-17. (386622)

• A cademia R om ânâ-Filiala C luj, vinde mijloace fixe casate, în data de 6 mai 1997. Tel. 19-40-34.(386631)

• SC M articom a n g a je a z ă cusătoreasâ. feţe încălţăm in te . Tel.19-89-06 orele 8-15. (386639)

• Emcom SRL angajează ing iner co n s tru c to r . C o n d iţii: lim ba germ an ă . R e la ţii te l 4 2 -5 5 -0 7 . (394561)

• M usic Pub angajează persoane p re z e n ta b ile p en tru p r im ire a p u b lic u lu i, p re fe ra b il t in c r i- p ra c tic a n ţi ai s p o r tu r i lo r dc au to a p ă ra re -c v c n tu a l s tu d e n ţi ; ospâtari-prcfcrabil fani M usic Pub. C ei in te re sa ţi v o r p re z e n ta un curriculum vitae la adresa; str. Horea nr. 5, orele 8-16. (3 945 69)

• La data de 21 aprilie 1997 ora 10, la S e rv ic iu l E x e c u to r i lo r Ju d e c ă to re ş ti a T rib u n a lu lu i C luj cam era 9 sc vinde la licitaţic publică cota 5/8 a apartam entu lu i nr. 1 str. Horea nr. 47-49 Cluj (380496)

• D -na Ban Clara şi T im otini Tilu sîn t chem aţi la Judecătoria Turda în dala de 21 aprilie 1997 în calitate de p îr îţi în d o sa r nr. 1990 d in 1997, av în d ca rec lam a ţii p c R o s ta ş G c n e v e r F lo rin p e n tru p re s ta t ie tabulară. (380367)

• „Solicit împrumut în valută. Ofer garanţii imobiliare şi dobîndă pînă la 15% pe lună. Inform aţii tel. 17-75- 01 (386595) V . ■ |

• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 C uzd rio rean S usana an u n ţă ' în c e p e re a d e m e rsu r ilo r pen tru o b ţin e re a a u to r iz a ţie i d e m ediu p en tru a n e x e g o sp o d ă re ş ti în com una C h iu ieşti, V alea lui Opriş nr. 7. Eventualele sesizări şi sugestii ' se depun la sediul APM C luj, Calea Dorobanţilor nr. 99 (380480)

• în conformitate cu Legea nr. 137/' 1995 Georgiu Ioan anunţă începerea d e m e rsu rilo r: p e n tru o b ţin e re a _ autorizaţiei d e m ediu pentru o casăîn co m u n a C h iu ie ş ti n r. 555. E v en tu a le le sesizări şi su g e s tii 's e . d ep u n Ia sed iu l APM C lu j, C a lea Dorobanţilor nr. 99(380481)

‘ în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 F ărcaş V a s i le , a n u n ţă în c c p e re a d e m e rsu r i lo r p en tru o b ţin e re a a u to r iz a ţie i d e m ed iu p e n tru an ex e g o sp o d ă re ş ti în com una Căşei, sat Rugăşcşti nr. 71-. E v en tu a le le se siză ri ş i su g e stii se v o r d e p u n e la s e d iu l APM C lu j, Calea Dorobanţilor nr. 99 (3 80482)

• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 Ghiran Ioan anunţă începerea d e m e rsu r ilo r p e n tru ^ o b ţin e re a a u to r iz a ţie i d e m ed iu p en tru .

. extinderea casei în comuna Chiuieşti nr. 35 1 . E v e n tu a le le s e s iz ă r i şi su g e s ti i se v o r d ep lin e la sed iu l APM C lu j, C a lea D oroban ţilo r nr.99 (380483)

• în confonnitate cu Legea nr. 137/ 1995 T r i f a n . G h e o rg h e an u n ţă în c c p e re a d e m e rsu r ilo r p en tru obţinerea acordului de m ediu pentru . co n s tru irea unei c a sc fam ilia le p e . s tr . D onath n r. 16. E v e n tu a le le sesizări se vor depune la sediul Al’M C lu j , C a le a D o ro b a n ţi lo r n r. 99 (380484) .

• în conform itate cu Legea nr. 137/ 1995 H â râ s tâ şa n Ş te fa n a n u n ţă în c e p e re a d e m e rsu r i lo r p en tru obţinerea acordului de m ediu pentru c a să fam ilia lă în L u n can i nr. 335. E v e n tu a le le r e c la m a ţi i sc v o r d ep u n e la se d iu l A PM C lu j C a lea D orobanţilor nr. 99 (380491)

A D E m e i f Ld e Q l i a j j PUBLICITATE

• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 Vâda'n O ctav ian anun ţă în ecp e rea 'd e m e rsu rilo r penlru obţinerea acordului dc mediu pentru

.constru irea unei case fam iliale pe , str. N uculu i nr. 4. E v en tu a le le

se s iză ri se depun la se d iu l APM C lu j, C alea D o ro b an ţilo r nr. 99 (380485) »

• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 Boca Gavril anunţă începerea d em ersu rilo r ^pentru o b ţin erea acordului dc mediu pentru locuinţă P+E în Cluj-Napoca, str. Cosininului nr. 13. Eventualele reclamaţii se vor depune la APM C lu j, C alea Dorobanţilor nr. 99 (380492)

• în conformitate cu Legea n r.l37/ .1955 Socaci Ioan anunţa începerea d em ersurilo r pen tru ob ţin erea au to riza ţie i de m ediu pentru obiectivul casă particulară situat în D ej, str.N ico lae Io rga nr.47. Eventualele sesizări şi sugestii se vor depune Ia sed iu l APM C luj, Calea Dorobanţilor nr.99. (342063)

• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 Marian Sabin anunţă începcrea dem ersurilor pentru ob ţin erea au torizaţie i de m ediu pentru obiectivul casă particu la ră situa t D ej, str.V asile. A lecsandri n r.4 . Eventualele sesizări şi sugestii se vor depune Ia sediu l APM C luj, Calea Dorobanţilor nr.99. (342064)

• în conformitate cu Legea nr.137/ 1995 Farcaş Florin anunţă începerea dem ersurilor pentru ob ţin erea au toriza ţie i dc m ediu pentru obiectivul casă particulară situat în Urişor nr.69. Eventualele sesizări şi sugestii se vor depune la sediu l ÂPM C lu j, Calea D oroban ţilo r. nr.99. (342065)

• în conformitate cu Legea nr.137/ ,1995 SNC Sliam şi Szasz anunţă începerea dem ersu rilo r pentru ob ţinerea au to riza ţie i de m ediu pentru obiectivul bar situat în Dej, s tr .B is triţe i nr.53. . E ven tuale le sesizări şi sugestii sc vor depune Ia sediu l APM C lu j, C alea Dorobauţilor nr.99. (342066) :

• în conformitate cu legea nr. 137/ 1995 Peszkar A lexandru anunţa începerea dem ersu rilo r pentru obţinerea acordului dc mediu pentru anexă gospodărească în Gădăliîi str. Bună nr. 250. Eventualele sesizări, sugestii, reclamaţii se depun la APM C luj, Calea D oroban ţilo r nr. 99. (386640)'• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 Buduşan G rigo re an un ţă . începcrea demersurilor pentru acord dc m ediu penlru anexă gospodărească în sal Sînnicoara str. Cîmpului nr. 35. E v en tuale le sesizări, sugestii, rec lam aţii s e 1 depun la APM C lu j, C ălea Dorobanţilor nr..99. \ 3 86641)

PIERDERI

• C au t a p a ra t fo to M in o lta Dynax 700 si, fu ra t, nr. a p a ra t 61403773, u r. o b ie c tiv 39402275 au lo to cu s zooiu 28- 105. OTer .recompensa 700 DAI. Tel/fax 057/52-1)0-71. (.394424)

• Pierdut ceas Seiko am in tire dc fam ilie , ( iă s i to r u lu i o fe r recom pensa s tilis tau fia lâ . Tel. 13-49-71.(3X6531)

• ; P i e r d u t g e a n t ă v e c h e c u lo a r e a p ie li i , cu d o u ă p e te d e c e r n e a l ă în p a r t e a d e j o s . C o n ţ i n e o c h e l a r i , c a r n e t r o ş u cu n u m e re d e te le f o n ş i a d r e s e . D a c ă a ţ i j ţă s i l -o a r u n c a t ă f ă r ă h a n i în e a , r o g p r e d a ţ i - o d o m n u lu i D a n ilă M u r e ş a n - te l. 1 3 - 0 5 - 3 2 s a u s e c r e t a r i a t u l u i T e a t ru lu i M a g h ia r d in C lu j , te l. 1 9 -3 4 -6 9 s a u 1 9 -3 4 -7 0 p e n t r u d o a m n a M a g d a S t i e f - M u g u r . R e c o m p e n s ă 1 0 0 .0 0 0 Ie i . (3 8 6 6 0 9 )

• Pierdui cod fiscal nr. 8776202 al I inim ica L iberă D em ocralică a k >mior. Sc declară nul. (380473)

• Varga Maria dcciară nul contract dc închiriere nr.492 din 14.02.1995 pînă la 3 1.12.1999. (342179)

■ l'ie rdu t carnet dc stu d e n t pc numele Curte Paul Sidcriu. îl declar nul. (380498)

• l’ierdut cartict sănătate pe numele Bordea A nisa. îl d e c la r nul. (380532)

• P ierdut certificat de naştere pe numele Bordea Anisa. Găsitorul esle rugat să sune . la tel. 16-43-15. (380531)

• Pierdui legitimaţie de călăloric pe num ele T unyogi A lp ar Szolt. O declar nulă. (3 865 96)

• P ierdut leg itim aţie de serviciu “Iris” pe num ele Gocan Iuliana. O declar nulă. (386599)

• Găsii cîine-lup în zona Parc-slr Pavlov, mascul în vîrstă. Relaţii tel. 19-43-03 după amiază. (386600)

• Pierdut legitim aţie transport pc numele Şurlea Gina. O declar nulă. (386613) > ,

DECESECOMEMORĂRI• C u d u r e r e a n u n ţ ă m

în c e ta r e a d in v i a ţ ă la e t a t e a d e 8 7 a n i , a s c u m p e i n o a s t r e m a m e ş i s o a c r ă T R I T E A N U A N A n ă s c u t ă G a l i . Î n m o r m î n t a r e a v a a v e a lo c s î m b ă t ă , 19 a p r i l i e o re le 1 3 , d e la c a p e la c im it i ru lu i C o r d o ş . O d ih n e a s c ă - s e î n p a c e . F i i c a T a l p a l a r u M a r i a , c u g in e r e le V a s ile . (3 8 6 5 8 5 )

• C u i n i m i l e c o p l e ş i t e d e d u r e r e a n u n ţ ă m î n c e t a r e a d in v i a ţ ă a s c u m p u l u i n o s t r u t a t ă , s o ţ ş i b u n ic B O A N C Â V A S IL E . D u m n e z e u s ă - i o d i h n e a s c ă s u f l e t u l l u i c e l b u n ! Î n m o r m î n t a r e a v a a v e a Io c î n d a t ă d e 19 a p r i l i e o r e l e 11 d e la c a p e la c i m i t i r u lu i C e n t r a l C lu j . S o ţ i a M a r i a , c o p i i i F r u n z i n a L u c ia n , n e p o ţ ii O v id iu , D ia n a ş i A le x a n d ra . ( 3 8 6 6 1 4 ) .

• S in c e r e c o n d o l e a n ţe ş i to a t ă c o m p a s iu n e a n o a s t r ă , c o le g u lu i N e g ru A le x a n d ru , la t r e c e r e a în n e f i in ţă a t a t ă l u i d r a g . C o le g i i d e la S C C E C lu j S A . (3 8 0 4 4 1 )

• S i n c e r e c o n d o l e a n ţ e , c o l e g u lu i N e g r u A l e x a n d r u , la d e c e s u l t a t ă l u i d r a g . C o le g i i d e b i r o u . (3 8 0 4 4 2 )

• C u a d î n e ă t r i s t e ţ e n e lu ă m r ă m a s b u n d e l a f r a t e l e ş i u n c h iu l n o s t r u B O T O Ş IO A N , ş i s în te m a l ă tu r i d e v o i, V io r ic a , S e p t i m i u ş i S i m o n a î n a c e s t e m o m e n t e g r e l e . F a m . B o to ş S im i o n ş i D a n D r ă g a n . (3 8 0 4 7 8 )

• C u d u r e r e în s u f le t n e lu ă m r ă m a s b u n d e . l a u n c h iu l n o s t r u F E C H E T E A L E X A N D R U . D u m n e z e u s ă - l o d i h n e a s c ă înC. -p a c e . C u m n a ta S u s a n a ş i f iic e le L e n u ţ a , M ă r i o a r a , L i v i a c u fa m ili ile . (3 8 0 5 2 0 )

• S în tem c u t r e m u ra ţ i de tre c e re a în e te rn ita te , în urm a u n u i a c c id e n t, a . d is tin se i n o a s tre c o le g e . J l î l iC A H E R M IN A _ M AN UE LA] S in ce re co m lo fe a n ţe fam ilie i g re u în c e rc a te în a c e s te m o m e n te . 'C o le g ii de la SCC Napoca Cluj. (386583)

* S în t e m a l ă t u r i d c c o l e g u l n o s t r u N e g r u A l e x a n d r u , în m a r e a d u r e r e p r i c i n u i t ă d e d e c e s u l t a t ă l u i s ă u . C o le c t iv u l Ş a n t i e r u j u i C F 41 C l u j . ( 3 8 6 6 0 2 ) ,

• A d i s p ă r u t f u lg e r ă to r d in t r e n o i la n u m a i 41 a n i , c e l c a r e a fo s t p l t . n u j . R U N C A N IO A N . C o le g i i d e s e r v i c iu îl r e g r e t ă şi t r a n s m i t f a m i l i e i î n d o l i a t e ' s in c e r e c o n d o le a n ţe . C o le c t iv u l U M . 0 1 2 1 5 .( 3 8 6 6 0 5 )

• S în te m a l ă t u r i d e c o l e g u l S z a s z I o s i f ş i f a m i l i a s a , î n m a r e a d u r e r e p r i c i n u i t ă d e d e c e s u l f iu lu i A R P I . C o le g ii d in s e r v i c i u l M e c a n o - E n e r g e t i c I C l ’IA F S A . (3 8 6 6 2 7 )

• ' S i n c e r e ' c o n d o l e a n ţ e c o l e g u l u i n o s t r u F l o r e a D u m i t r u , la d i s p a r i ţ i a s c u m p e i s a l e m a m e .- ' D u m n e z e u s -o o d i h n e a s c ă î n p a c e . C o n d u c e r e a ş i s a l a r i a ţ i i S C T u r i s m T r a n s i l v a n i a S A C lu j . (3 8 6 6 3 2 )

* C u s u f l e t e l e î n d u r e r a t e , s î n t e m a l ă t u r i d e C o r i n a ş i

'M a r i a n a în m a r e a d u r e r e p r i n c a r e t r e c . D u m n e z e u s-o i e r t e ş i s - o o d i h n e a s c ă î n p a c e p e M A R IA C R I S T E ; i a r p e e le să Ie m î n g î i e . L i l i a n a ş i f a m i l i a C o p a c iu . (3 8 6 6 3 3 )

• R e g r e t ă m t r e c e r e a în ; n e f i i n ţ ă a m ă t u ş i i n o a s t r e N A N A U C Ă ş i t r a n s m i t e m s i n c e r e c o n d o l e a n ţ e f i n i l o r n o ş t r i . F a m i l i a Ş ip o ş A u r e l , L ia n a , B o g d a n . (3 8 6 6 5 0 )

* A m d o r i c a to ţ i c e i c a r e l - a u c u n o s c u t p e d r .G I U R G I U D I O N I S iU - I O N E L s ă a f ie c ă în d a t a d e 16 a p r i l i e , Ia 71 a n i a f ă c u t m a r e le s a l t s p r e e x i s te n ţa s p i r i t u a l ă . P r o c e s i u n e a r e l ig io a s ă v a a v e a Io c v in e r i 18 a p r i l i e la o r a 15 d e la C a te d r a la O r t o d o x ă d i n T u r d a . C o p i i i I o a n ş i A d r i a n a . (3 4 2 1 7 8 )

* R e g r e t ă m p r o f u n d d e c e s u l p r i e t e n u l u i n o s t r u d r . l O N E J . G I U R G I U . C o n d o l e a n ţ e f a m i l i e i . F a m i l i a I o n C o r d o ş , D a n a ş i C o d r u ţ a . ( 3 4 2 1 8 0 ) '

• C o n s t e r n a ţ i d e d u r e r e r e g r e t ă m t r e c e r e a î n n e f i in ţă a p o e t u l u i ş i p r o f e s o r u l u i V A S I L E L U P U L E S C U ( P a u l G o n ) . C e r c u l P r o f e s o r i l o r d e Ş t i in ţe S o c ia le T u r d a . (3 4 2 1 8 1 )

* P io a s ă a d u c e r e a m in te la 20 d e a n i d e d e s p ă r ţ i r e d e d r a g a n o a s t r ă s o r ă ; c u m n a tă , m a m ă , b u n i c ă d r . D O I N A M Ă L A I , n ă s c u tă M u n c e le â n . F a m il ia d r . B îe lz R o la n d . (3 8 0 4 7 6 )

■ A t r e c u t u n a n d e c h i n ş i l a c r i m i d e c î o d B E T I P O P E S C U n u m ă i e s te c u n o i. N u m a i a u z im v o c e a e i c a ld ă ş i n u m a i s i m ţ i m p ă r i n t e a s c a m î n g î i e r e a c e l o r m a i h a r n i c e m î in i . O a d u c e m în a m i n t i r e a c e lo r p e c a r e i-a i u b i t c u o c a z ia p a r a s t a s u l u i d i n 1 9 a p r i l i e la B i s e r i c a S c h im b a r e a L a > F a (ă , o r a 1 0 ,3 0 . L e o n a r d , C r is t i n a şi s o ţu l Ş te f a n . (3 8 0 4 8 7 )

• C u a c e e a ş i n e s t i n s ă d u r e r e a m in t im î m p l in i r e a u n u i a n d e l a t r e c e r e a în .n e f i in ţ ă a iu b i te i n o a s t r e s o ţ i i , m a m ă , b u n ic ă ş i s o a c r ă G O G A V I C T O R I A . C o m e m o r a r e a v a a v e a lo c în 20 a p r i l i e o r e l e 12 la C a p e la g re c o - c a t o l i c â d i n s t r . ' S o p o r u l u i . F a m il ia î n d o l ia t ă . (3 8 0 5 1 9 )

* S -a u s c u r s ş a s e s ă p tă m în i d e la d e s p ă r ţ i r e a d e d r a g u l n o s t r u s o ţ , t a t ă , s o c r u ş i b u n ic IO N I C Ă V A R A D I, în m e m o r ia c ă r u i a n e v o m a d u n a s îm b ă tă , 19 a p r i l i e 1997, o r a 10, la b is e r ic a “ S f. I o a n B o te z ă to r u l” d in M ă r ă ş t i , p e n t r u s lu jb a d e p a r a s t a s . F a m i l ia . (386528)

• S e î m p l i n e s c 20 an i d e la t r e c e r e a î n e t e r n i t a t e a d r a g u l u i n o s t r u t a t ă C I P L E A IO A .N , c o n t a b i l .şef la T C C lu j , r e s p e c t i v 13 a n i d e la d e c e s u l s c u m p e i n o a s t r e M U T I E L A şi 4 a n i d e la d e s p ă r ţ i r e a d e iu b i tu l n o s t r u f r a t e C A R O L . S ă l e f i e ţ ă r î n a u ş o a r ă ! C o m e m o r a r e a v a a v e a lo c v i n e r i - 18 a p r i l i e 1 9 9 7 , o r a 1 7 ,3 0 , la b i s e r i c a “ S c h im b a r e a l a F a ţ ă ” d i n s t r . E r o i l o r . F a m il ia . (3 8 6 5 7 2 )

• M u l ţ u m i m t u t u r o r c e l o r c a r e a u f o s t a l ă t u r i d e n o i Ia m a r e a d u r e r e p r i c i n u i t ă d e s t i n g e r e a d i n v i a ţ ă a s c u m p e i n o a s t r e V A S I L I C A C O R D O Ş . D u m n e z e u s - o o d i h n e a s c ă în p a c e ! F a m i l i a î n d u r e r a t ă . (3 8 6 5 9 0 )

* C u a d î n e ă d u r e r e î n s u f le t a n u n ţ ă m f u l g e r ă t o a r e a d i s p a r i ţ i e a c e l u i c e a f o s t i u b i t o r s o ţ , t a t ă , î o c r u . ^i m in u n a t b u n ic B O T O Ş IO A N . Î n m o r m î n t a r e a v a a v e a Io c s îm b ă tă 19 a p r i l i e 1 9 9 7 , Ia o r a 1 2 , Ia C a p e l a v e c h e d i n C i m i t i r u l M ă n ă ş t u r . F a m i l i a î n d u r e r a t ă . (O )

vineri, 18 aprilie 1997

S e j s r d i l e a s ă l e g â f y r i d e n f c i c e r i c u B e l g i a

La in v ita ţia ' A sociaţiei patronilor şi meseriaşilor-Cluj, dl Luc Van de Vyver, vicepreşedinte al Camerei de comerţ Belgia - Luxemburg - România şi reprezentant al firmei “Eufima”, a făcut o vizită de două zile în Cluj-Napoca. ■ ».. .

Ieri dim ineaţă, oaspetele belgian s-a întîlnit la Consiliul judeţean cu reprezentanţi ai unor firme clujene. Au fost prezenţi, de asemenea, reprezentanţi ai P refecturii şi ai C onsiliului judeţean. Dl Luc Van dc Vyver a făcut o expunere asupra activităţii Camerei dc comerţ Belgia -

Luxemburg - România, referindu- se pe larg la posibilită-ţile de penetrare pe piaţa belgiană a produselor firmelor clujene, a căilor de colaborare şi cooperare în producţie, comerţ, servicii şi în alte activităţi a firmelor româneşti cu firme belgiene, a modalităţilor concrete de lucru Între camera de comerţ amintită şi firmele clujene interesate.

Reprezentanţi ai cîtorva firme clujene au prezentat aspecte ale activităţii pe care o desfăşoară în prezent, referindu-se concret la ceea ce pot oferi la ora actuală, venind cu propuneri pentru

lărgirea schimburilor comerciale cu Belgia. S-a argumentat, în cadrul discuţiilor, necesitatea de aprofundare şi lărgire a relaţiilor de afaceri prin in te rm ed iu l Cam erei de com erţ Belgia - Luxemburg - România.

în cursul zilei de azi, oaspetele belg ian va v izita soc ie tă ţile comerciale “Someşul”, “Clujana”, “Crista Impex” , “Mussy” SRL, urm înd să discute . cu rep rezen tan ţii acestor firm e posibilităţile de stabilire a unor relaţii comercialc şi de colaborare.

I. RUS

M ircea C ium ara p ro p u n e p e n a lită ţi d e 20 la s u tăeconom ici cu

M ircea Ciumara, ministrul Finanţelor, a rcformulat, miercuri, articolul din Legea bugetului care obliga băncile să nu elibereze banii pentru a doua chenzină întreprinderilor care nu şi-au plătit datoriile la buget (impozite, laxe de şomaj şi pensii).

In noua formulă, convenită în cadrul intîlnirii de marţi seara a liderilor coaliţiei majoritare parlamentare, sînt prevăzute penalităţi de 20 la sută din sumele pe care agenţii economici le datorează la buget, fie el de stat, de asigurări sau de fonduri speciale. De asemenea, a fost introdus şi im ; nou alineat la mult discutatul articol 62 al Legii bugetului. Spre deosebire, de varianta iniţială, cînd băncile erau obligate să blocheze salariile întreprinderilor datornice, ministrul Ciumara a propus ea MMPS şi Ministerul Finanţelor “sâ aplice penalităţile” la respectivele datorii.

Varianta mai relaxată a metodei de constrmgere a întreprinderilor să-

şi plătească datoriile la buget a fost stabilită într-o discuţie a liderilor grupurilor parlamentare din coaliţie cu premierul Victor Ciorbea. Surse din cadrul coaliţiei au declarat că propunerea de reformulare a articolului 62 a venit din partea USD. în timpul dezbaterii în plen a articolului, PSDR a cerut ca MMPS şi Ministerul Finanţelor să procedeze la executarea silită a datoriilor, în timp ce PDSR propusese eliminarea articolului. Parlamentarii PSDR şi P D S R , apreciaseră ca fiind neconstituţională prevederea de blocare a salariilor PSDR arătase că atît Legea salarizării cît şi Contractul colectiv de muncă sint încălcate, de vreme ce prevăd ca prioritate plata salariilor.

La întîlnirea de marţi seara, premierul Ciorbea a fost de acord cu reformularea articolului coercitiv, în final admiţînd chiar şi eliminarea respectivului articol din textul legii. Ciorbea a declarat presei, la'sfîrşitul întîlnirii, că prevederea iniţială ar fi

fost in contradicţie cit acordul pe care România l-a semnat cu Organizaţia Mondială & Muncii. Aceleaşi surse au precizat că problema a fost tratată politic, majoritatea considerînd că intrarea în vigoare a articolului 62 ar fi suscitat proteste de masă. După ce a fost amînată pentru miercuri după- amiază votarea articolului menţionat, a fost program ată o întîlnire prealabilă a liderilor tuturor grupurilor parlamentare pentru negocierea formulei finale a textului Potrivit surselor citate, majoritatea parlamentară este dispusă să accepte şi eliminarea articolului, întrucît atribuţiile ce revin Ministerului Finanţelor şi MMPS în constrângerea întreprinderilor pentru plata datoriilor la buget a mai figurat în anii trecuţi, dar nu a fost aplicată. Ministrul Finanţelor, ca şi PNŢCD, pledează, însă, pentru introducerea penalităţilor de 20% pentru agenţii economici debitori lâ buget.

C R E D I T E P E N T R U A G R I C U L T U R A■ “Banca Agricolă” este acestei bănci a acordat, pînă înprincipalul creditor : al prezent, credite in valoare de 1,6producătorilor agricoli care miliarde lei. Solicitările se cifreazăsolicită bani pentru desfăşurarea însă la .suma de 4,6 miliarde lei.actualei campanii agricole de Pentru agricultură banca maiprimăvară. Sucursala din Cluj a dispune dc 865 milioane lei.

Din păcate, formalităţile pentru obţinerea unul credit sînt mult mai complicate decît înainte, acestea nemaifiind garantate de stat.

■ ■ : : - ; ( i . r . j

Statul îşi n putea rezema dreptul de contrai asupra societăţilor comercialedin ramurile strategicea!e 'economisi naţionale

... - » ‘ .. •

Statul îşi va putea rezerva dreptul de control asupra societăţilor comerciale din ramurilor

-strategice ale economiei naţionale, sc prevede în Ordonanţa dc Urgenţă pentru modificarea legii 58/1991, a privatizării societăţilor comerciale şi de transfer al Fondului Proprietăţii de Stat în subordinea Guvernului, adoptată în şedinţa de Guvern din 15 aprilie. ■

Statul îşi poate rezerva un număr dc acţiuni sau poate opta pentru păstrarea acţiunii nominative dc control pentru societăţile comercialc pe acţiuni din industria de apărare, producţia si distribuţia de energie electrică, termică şi nucleară, mineritul şi gazele naturale, poşta, telecomunicaţiile şi transporturile feroviare, prccum şi în sistemul bancar.

Acţiunca nominativă dc control conferă statului dreptul de a numi în consiliul dc administraţie unu sau doi reprezentanţi precum şi posibilitatea de a se opune, în adunarea generală a acţionarilor sau în consiliul de administraţie, deciziilor carc privesc gajarca sau ipotecarea bunurilor, lichidarca administrativă sau schimbarea obiectului de activitate, precum şi fuziunea prin absorbţie, dacă asemenea decizii ar putea aduce atingere intereselor naţionale.

. Acţiunile nominative dc control ale statului la societăţile comercialc din ramurile strategice pot fi transformate in acţiuni nominative prin hotărîri ale Guvernului.

Cursul de referinţă al Bănci Naţionale a României

vslabii pentru 1 7 .0 4 .1 8 9 7

: DENUMIREA VALUTEI • Cl'KSUt IN It'I

SIIII INC. AUSTRIA >*4,0(1IMMAR AISTiUlIA 5465,00Fii VNC 1ÎM/JA > ,, 199,00DOI AR CANADA 5067,00FRANC ElVIHA 4*30,00

MARCA GERMANĂ 4109,00“

COROANA DANEMARCA 1078,00

PESCTAS SPANIA . - , 4*,72MARCA FINLANDEZA 1372,00

FRANC FRANŢA 1211,00

IiRA STERIINĂ 11507,00

IIR iriA lJA 4,17

YEN JAPONIA 54,49

GULDEN OLANDA 3d5«,0°COROANE NORVEGIA 1004,00

ESCIJDOS PORIUGHEZ 41,00

COROANE SUEDIA 919,00

DOI AR SU A 707»,00 ‘

ECIJ 8013,00

D sr 9675,00

BNR face următoarele precizări în legătură cu aceste cursuri:

1. Cursurile Inclusa în această listă âu îabază cotaţii ale societăţilor bancare autorizate si efectueze operaţiuni pe piaţa valutari

2. Prezenta listă nu Implică obligativitatea utilizării cursurilor în tranzacţii efective de schimb valutar şl înregistrări contabila.

f Î3 > vineri, <8 aprilie 1997 P A G IN A C U Ţ /M E R IA D E V Ă R U Ld e O I& b |

ÎN C E P

ÎN S C R IE R IL E

ÎN T A B E R E

în aceaslă vacanţă de vară, în perioada 16 iunie - 14 septembrie, Palatul Copiilor CIuj-Napoca organizează, la Cabana “Pionierul” de la Muntele Băişorii (cota 1.400), serii de tabără de cîte 8 zile, pentru elevii claselor II-X. Seriile de tabără sînt următoarele: seria 1-16 iunie- 23 iunie; seria II - 25 iunie- 2 iulie; seria III - 4 iulie-11 iulie (profil: iniţiere în utilizarea calculatoarelor; 30.000 lei pentru calculatoare,^ îh afara costului taberei); seria!'- IV -14 inlie-21 iulie; seria V -23 iulie-30 iulie; seria VI -I august-8 august; seria VII -II august-18 august (profil: conversaţie în limba engleză, cu lectori universitari din Anglia); seria VIII - 20 august-31 august (profil: probleme sociale ale elevilor în vederea educaţiei pentru sănătate şi sănătatea mediului- în colaborare cu Organizaţia World Vision International); seria IX - 1 septembrie-7 septembrie (profil: ecologie);

' seria X - 7 septembrie -14 septembrie (profil: recreativ).

Capacitatea cabanei este de 60 locuri pe serie. Costul este de 195.000 Iei (transport, cazare, masă). înscrierile se fac la secretariatul Palatului Copiilor din str. Gh.Bilaşcu (fostă Republicii) nr. 23, zilnic, între orele 10-14, iar pentru membrii cercurilor de la Palatul Copiilor înscrierile se pot face si priii conducătorii; de cercuri. Locurile într-o serie de tabără pot fi ocupate şi de o singură unitate de învăţămînt, elevii fiind însoţiţi de cadre didactice proprii (un cadra didactic Ia 20 de elevi). Cadrele didactice însoţitoare beneficiază de gratuitate pentru unul din propriii copii în tabără, pentru o singură serie. Plecările se vor face de la sediul Palatului Copiilor Ia ora 8, iar întoarcerile - în ultima zi de tabără, în jurul orei 15, la aceeaşi adresă. Înscrierile se vor încheia la 1 iunie 1997.„ Cam a t î t ,despre tabere. Trebuie să mai amintim însă că Palatul Copiilor organizează, la sfîrşit de săptămînă, excursii la Cabana “Pionierul” de la Muntele Băişorii, asigurînd cazare Ia preţul de 8.000 lei/zi şi masă la preţul de 17.000 Iei/zi (inclusiv regia). Cei interesaţi se pot adresa secretariatului accstci instituţii, la adresa pe carc am menţionat-o mai sus.

M .T R IP O N

J O B S H O P ' 9 7 - P Ă R E R I D I N “ C U L I S E• interviu realizat cu coordonatorii proiectului: Ciprian Cojocarii (BEST) şi Cristian BiZău (AIESEC) •

- Cum a evoluat randamentul tîrgu rilo r de forţă de; muncă organizate de fiecare asociaţie în p a r le , p în ă în p rezen t: JOBSHOP, în cazul BEST şi Z ilele C a r ie re i, în cazul A IESEC? ’

- C.C.: - La cele două ediţii ‘ale JOBSHOP-ului s-a realizat o- rată a angajărilor destul de bună, şi anume de aproximativ 10 la sută. N um ărul firm elor participante a fost de 15 la prima ediţie şi de 14 la cea de-a doua.

C.B.: --L a prima ediţie a tîrgului de'forţă de muncă “Zilele Carierei” rata angajărilor a atins 10 la sută, iar numărul firmelor participante a fost de 15. La a doua ediţieJnsă, s-a înregistrat o scăd ere sensib ilă a valorii indicatorului mai sus amintit, diminuare datorată, în principal, numărului mat^rnic de firme implicate, în comparaţie cu anul precedent.

- J u s tif ic ă aceste da le o rganizarea actualei ediţii a JO B SH O P-ului,-sau e vorba mai mult de o anumită inerţie în desfăşurarea acestui gen de manifestări?

- C.C.: - Aceste date justifică organizare^ JOBSHOP-ului, dar ele nu sînt singurul motiv pentru care realizăm acest proiect. în ciuda ac tua le i perioade de

recesiune economică s-a constatat o precizare: în timp ce o bază de proiect? Pînă acum, atît pentru că firmele au nevoie de un număr date răspunde unor nevoi care BEST cît şi pentru A IESEC, ofoarte mare (şi în continuă creştere) de tineri bine pregătiţi, care să presteze muncă de calitate, Pe de altă parte, iot datorită actualei conjuncturi,’tot mai mulţi studenţi caută să se angajeze. Prin participarea la JOBSHOP studentului i se oferă posibilitatea de-a se familiariza

■ cu firmele (cu mediul şi cerinţele fiecăreia), iar firmele, la rîndul lo r, realizează o mai bună cunoaştere a mediului studenţesc.' - în vederea unor angajări, nu este mai eficientă şi mai economică utilizarea unei baze de date perm anente, special creată în acest sens?“ C.B.: - Din punctul de vedere al firmelor, NU, deoarece prin participarea lă JOBSHOP costul angajării scade de patru-cinci ori. Cu toate că pentru a avea acces la banca noastră de date nu se plăteşte, pentru fiecare persoană' pe care, firma so lic itan tă o angajează prin intermediul nostru

:trebuie să achite aproximativ valoarea unui salar, mediu pe

’ economie, deci o cheltuială care nu poate fi neglijată. Prin participarea la un tîrg de forţă de muncă, lotul din. care firma îşi poate alege viitorii angajaţi e mult mai mare. Mai trebuie făcută

apar pe moment, JOBŞHOP-ul e o variantă mai concentrata; aici se stabileşte un prim contact, ia r ; angajarea poate interveni după una, două sau trei luni.-In cazul studenţilor, ei beneficiază de gratuitate în ambele cazuri, iar pentru noi, organizatorii, este într-adevăr un efort, dar vă asigur. că merită făcut.

- De ce împreună şi de ce doar acum?

C.B.: - împreună pentru câ e mult mai bine; împreună pentru că sînletn cele mai puternice două asociaţii de tineret din Cluj, cu cel mai mare impact în rîndul studen ţilo r şi a r firm elor; împreună pentru că doar aşa vom' avea rezultatele dorite; împreună deoarece, cu toate că avem ah ilitâ ţi d if6t i ţe (nu sîntem identici), activităţile noastre se com pletează, Reuşim să colaborăm, să dezvoltăm o relaţie de parteneriat între asociaţiile noastre şi toate acestea -, pentru a asigura un succes cît mai mare acestui proiect. ,

C.C.: - Principala problemă la care ne-am g înd it, ambele asociaţii, încă de la început, a fost aspectul financiar: de unde să facem rost de bani pentru a putea organiza un astfe l de

sursă importantă a fost DJTS Cluj" Lucrurile s-au schimbat însă

. la sfîrşitul anului trecut: am avut o discuţie preliminară cu ei şi ni s-a com unicat‘faptul, că anul acesta le va fi foarte dificil să finanţeze două p ro iecte asemănătoare;

- în cadrul com itetului de organizare a JOBSHOP-ului, cum sînt relaţiile în tre membrii celor două asociaţii?

, , C.C.: - Excelente! Comitetul de organizare a tîrgului de forţă de muncă nu mai e form at neapărat, din membrii celor două asociaţii; sîntem comitetul de organizare al JOBSHOP-ului- şi nu membrii BEST sau A IESEC,

' şi acesta cred că este un lucru extraordinar!!!

- Noutăţi...?: C.B.: - Noutăţile sînt multe, dar aş aminti doar una dintre ele: este vorba de sesiun ile de COMP AN Y PRESENTATION, (o noutate în Cluj), care permit o cunoaştere mai bună, de către student, a firmei la care merge lă interviu. Se oferă in acelaşi timp posibilitatea ca fiecare student să

:op1eze pentru firma pe care o consideră com patib ilă cu cerinţele sale.

A lin T U D O R

rIIII

II

I

III

DE LOCURI DE MIA

CERERI DE LOCURI DE MUNCĂ: 927) studentă in g in e r ie , chim ică traducă to r franceză şi

| , engleză; ■ 928) absolvent | e lec tron ică şi

telecomunicaţii - electronică,I te lecom unicaţii; 929)| studen t e lec tron ica şi■ telecomunicaţii - electronică*J te lecom unicaţii, operări I video, operator calculator;| 930) absolvent chim ie '

ch im ist, tehnician; 931) studentă chimie cercetare chimist, operator calculator;- 932) studentă chim ie - chimist; 933) studentă litere - traduceri engleză-română* 934) student ISE - turism, comerţ; 935) student arte plastice - în domeniu, agent com ercial; 936) s tuden t' instalaţii construcţii - în dom eniu; 937) studen t |

_ management - în domeniu; ■■ 938) studentă chimie - în I | dom eniu l chim ic; 939) |

absolventă ISE - bănci, ■ _ dom eniul econom ic, J I publicitate; 940) studentă II

2 2l i u a P â m î s s l u l u i

Prin creşterea populaţiei Terrei, secolul nostru aduce cu sine schimbarea formei de viaţă a omului, astfel încît acesta cere tot mai mult naturii..Omul se foloseşte tot mai mult de comorile naturii şi în paralel cu aceasta produce tot mai multe deşeuri. Aglomerarea deşeurilor nocive, poluarea apelor, ploile acide pot distruge treptat Pămîntul.

C iv iliza ţia crescîndă acum ulează gaze toxice ; în atmosferă, ceea Ce subţiază stratul de ozon şi duce la încălzirea Păm întului. Schim bările climaterice pot genera modificări ' imprevizibile ale vieţii. Omul zilelor noastre asistă la creşterea numărului de specii periclitate, a speciilor pe cale de dispariţie.

La 22 aprilie 1970, în Statele Unite ale Americii a avut loc un

. festival, cu participarea a 20 milioane americani, fapt ce a constituit prima marcare a Zilei - Pămîntului. Această zi poale fi considerată ziua cu care începe era m işcărilo r J ecologiste moderne. Conferinţa din 1992 de

la Rio de Janeiro,N organizată de ONU, a trasat liniile directoare ale unui program comun, destinat dezvo ltării in con tinuare a civilizaţiei umane, prin protecţia mediului înconjurător. Folosirea raţională a resurselor de apă, a energ ie i, a m ijloacelor de transport, reciclarea materialelor refolosibile servesc binele Terrei.

Ce putem face noi pentru salvarea Pămîntului? Să colectăm' deşeurile refo losib ile , stic la ; hîrtia, textilele, metalele şi să le predăm centrelor de colectare. A sigurăm astfe l nu numai refolosirea acestor materiale, ci şi econom isirea energiei. Să cumpărăm produse ambalate în materiale refolosibile pentru a convinge m ariiproducători să evite am balajul din m ateriale sintetice. Să prevenim poluarea apelor, să nu împrăşliem deşeurile periculoase, toxice, poluante, deoarece po t ajunge în apele freatice. Să ocrotim cursul unui pîrîu sau aLunui rîu; să ocrotim flora şi fauna cursurilor de apă. Să plantăm copaci pentru a contribui la protejarea atmosferei.

Concurs de zmee

pentru elevi

C e r c u r i

d e j u d o

s i k a r a t e

i

I

Doamna Maria Toth, din La Palatul Copiilor s-aupartea Organizaţiei încheiat lucrările de reparaţieRegionale, pentru Sănătatea sj amenajare a sălilor de judoMediului "HERO”, ne anunţa *. de forţă. jn consecinţă,că înscrierea elevilor pentru concursul de zmee din 22 aprilie, Ziua Pămîntului, se va face la faţa locului, înaintea concursului, între .'orele 15- 15,30. Concursul se organizează pe Cetăţuie, lîngă Turnul de paraşutism, în spatele hotelului Transilvania, cu începere de la ora 16.

Premierea cîştigătorilor se va^face în următoarele categorii: 1. elevi de clasele l-IV; 2. elevi de clasele V-VI; 3. elevi de clasele VII-VIII; 4. elevi de liceu. Concursul este sponsorizat de A ID RO M Bucureşti.

încep înscrierile la Cercul de judo, pentru copii de 7-12 ani şi, de as'emeni, la Cercul de karate, pentru copii între 5 şi 13 ani. înscrierile se fac la ' sediul Palatului Copiilor din str. Gh. Bilaşcu (fostă Republicii) nr. 23.

M . T R IP O N

ISE- contabilitate, ^agent comercial, marketing.

Se oferă pentru studenţi si absolvenţi următoaxele PO STU RI VACANTE: agenţi publicitari; agenţi com erciali; - agenţi de vînzare; achiziţii comenzi

| pictură; vînzători volanţi; | V înzător . produse nealimentare; vînzători în

| reţeaua MLM; absolvenţi | turism ; inginer vînzări

(p ro fil m ecanic);energetician <jud. Alba);

| reprezentant firmă■ (absolvent instalaţii sau i _ construcţii); inginer .■ tehnologie chim ică I I a n o rg an ică '(T îrn ăv en i); |■ stom ato log în C ipru ■J (absolvent); jurist (vorbitor J ‘ I de limba m aghiară); I | absolvent sau student an |■ term inal la in form atică ■■ . economică (Bistriţa). • ■; I Informaţii suplimentare se I I po t obţine de la sed iu l I■ F.O.S.C., Piaţa Lucian Blaga ■J nr. 1-3, Casa de Cultură a J I Studenţilor, etaj I, camjra 4, I | după urm ătorul program: |I luni, marţi, miercuri şi joi - ■■ între orele 14-16; vineri - ■

' I între orele 12-14. ^ I

S t a g i i d c i n s t r u i r e /

p e r f e c ţ i o n a r e

Clubul Speologilor Amatori o rganizează, în perioada 25 aprilie - 27 mai, un stagiu de

în zona Dejului, cea mai râspîndită specie de ciori este Colcus “ monedula (cioară gulerată, papagalul ţigănesc, stăncuţa). Stăncuţa este o pasăre carnivoră, hrănindu-se cu insecte dăunătoare agriculturii, cu melci,-cu viermi, dar şi cu seminţe de ccrealc. Prin jefuirea cuiburilor şi răpirea puilor de păsărele, devine stricătoare. Fiind o specie ataşată omului, concurează cu guguştiucul pentru deşeurile alimentare'din gospodării. în jurul Dejului este dominantă prin numărul mare de indivizi. C uibăreşte în pădurea gării, pădurea de pc dealul Bacăului, dar şi în parcul oraşului, construindu-şi cuibul la mare înălţime. în cazul cînd cuiburile îi sînt distruse, îşi construieşte rapid alt cuib şi

C e a u e d i l i i c u c i o r i l e ?depune al doilea rînd de ouă, lucru mai puţin ştiut de unii»cdili “furioşi pe ciori”, ca şi dc unii vînători. Cele mai multe îşi caută hrana pe platformele de gunoaie menajere, depozitate pe malul stîng al Someşului, între Viile D ejului şi C ctan, dar şi în resturile menajere din carlicrcle de locuit. Dejul este preferat şi dc numeroa.se exemplare din specia Corvus frugilegus (cioara dc semănătură), care sc apropie mai puţin dc zonele locuite. Se hrăneşte cu insecte, primăvara cu seminţe dc graminec - provocînd stricăciuni, răpeşte uneori ouăle ' şi puii altor păsări - dar şi cu

stîrvuri în timpul iernii. Este cel mai ades în tîln ită în lunca Someşului. Întîlnim şi Corvus coorne comix (cioara ccnuşie), mai ales toamna şi iarna, în “compania” ciorii de semănătură şi a slăncuţei. Această specie este mai puţin numeroasă. Cuibăreşte, de regulă, în copacii înalţi şi sc hrăneşte cu insecte,'viermi, larve, şoareci, melci, hoituri, resturi alimentare etc.

Coţofana sau ţarca (Pica pica pica/este o altă specie dc corvidc frecvent întîlnită în jireajma locuinţelor. Se hrăneşte cu inscctc, şoareci, stîrvuri, pui de păsărele, seminţe, fructe etc.

Deci, corvidele se hrănesc în principal.'Cu: insecte, larve, viermi, melci, şoareci de cîmp, resturi alimentare. Toate acestea aduc foloase enorm e, î,n comparaţie cu pagubele aduse prin consumul de seminţe, ouă şi puji altor specii de păsări.

într-adevăr, numârul ciorilor în zona Dejului este foarte marc şi uneori deranjează. Vrem să sc împuţineze numărul lor? Să le reducem “raţia” dc hrană pusă la dispoziţia lor de RAL. Cum? Prin incinerarea, p re lucra rea industrială sau acoperirea cu pămînt a resturilor menajere, şi nu prin împuşcare sau distrugerea

cuiburilor, aşa cum socot unii edili şi noii vînători care, în ultim ii ani, s-au în m u lţit “precum ciorile”.

Fiecare specie are un rol bine determinat în cadrul biocenozei, Nici o specie nu sc poate înmulţi nelimitat. împuşcarea, otrăvirea sau distrugerea pe alte căi a unor specii este contrară iegilor biologice. Probabil că RAL-şi Poliţia Sanitară ar trebui să rid ice un m onum ent în cinstea ciorilor, care devorează zilnic o mare parte din resturile m enajere pe care RAL le tran spo rtă uneori cu mare întîrziere. Aşa că dom nilor vînători, puneţi arma la picior şi, să ne fie iertat îndemnul: mai studiaţi şi puţină ecologie!Iu lia R O G O Z, Liceul "Andrei M ureşanu",-D ej

perfecţionare pentru animatori cu specific de protecţia mediului şi sporturi montane. Prin acest :■ stagiu, ce va cuprinde o parte : teoretică (CIuj-Napoca) şi una practică (Cheile Crişului Repede - Şuncuiuş şi Peştdra Vîntului) se vor forma cadre specializate pentru instruirea tineretului în speologie şi alpinism.

în. o rgan izarea Societăţii Ardelene de Speologie, între 18’ aprilie şi 17 mai sciva desfăşura uri stagiu de instruire în speologie (prima etapă - la Şuncuiuş)! - L ecţiile teoretice, urm ate de aplicaţii practice în faleză şi peşteră, vor constitui un prim pas în pregătirea tinerilo r pentru obţinerea calificării de animatori pe direcţia speologici-ccologiei şi a c tiv ită ţilo r în dom eniul alpinismului utilitar.

Ambele proiecte beneficiază, p rin tre a lte le , de sp rijin u l financiar al DJTS Cluj.

M . T R IP O N

A D E V Ă R U Lc ile C i iB Î S P O R T vineri, 18 aprilie f 997 (14)

; D i v i z i a N a ţ i o n a l ă d e ‘

A v a n c r o n i c ă . , , s u b i e c t i v ă

■ lată-ne lit.pragul etapei cu numărul 26. După ea se va intra în ultimul “sfert”at Diviziei Naţionale, rămînînd de disputat ultimele opt etape (respectiv, la modul aritmetic, 72 de partide) pînă la căderea cortinei finale, momentul de vîrf cînd vom cunoaşte ocupantele primelor trei locuri, formaţiile calificate pentru cupele europene~şî... retrogradatele. Dar cum pînă la căderea cortinei finale măi sînt încă v ie bune, să ne oprim, pe scurt, la etapa cu numărul 26.

• F.C. Argeş - F.C. Naţional. D e rb y u l: etapei. P iteşten ii primesc vizita “bancarilor” în ca lita te de lid e ri ai clasamentului. G azdele n-au pierdut în retur nici un joc. Deci un moment al adevărului pentru; p iteşten i. V alab ilă trip la p ronospo rtistă în p riv in ţa pronosticului.

• Jiu l - Chindia..Disputa între două vecine de clasam ent: gazdele 11, o aspe ţii 10 . Tîrgoviştenii se vor baricada în apărare şi vor ţîşni pe contra­atac c în d 's e va ivi prilejul. Răm îne dc văzut gradul de acumulare de către “ortaci” ă cunoştin ţelor tchnico-tactice predate de noul director tehnic LV. Ionescu.

• S p o r tu l S tu d e n ţe sc - Steaua. 99 la sută din şanse sînt de partea campionilor. •

• U niversitatea C raiova - “ Poli” . Toţ în “deplasare” la* Drobeta Tr. Severin joacă trupa din Bănie. Meci greu pentru ambele formaţii mai ales în_ contextul că tim işorenii vor încerca totul pentru un rezultat carc să a n im e / speranţele rămînerii în D.N. Praiovenii au, totuşi, prima şansă. .

• D inam o - “ U” . Ambele echipe au p ie rdu t în etapa anterioară: gazdele în deplasare, oaspeţii... acasă. Folosind un term en d in tenis, “ avantaj serviciu”. . '

• G loria - F .C .M . Bacău. Conectaţi la înalta tensiune a luptei pentru rămîncrc în D.N., bistriţenii, cu un excelent retur,

au şansa întîi în faţa băcăuanilor aflaţi în niscai neînţelegeri... interne. „

• P e tro lu l - C eahlău l. In primul rînd ar fi vorba de o revanşă pentru 2-3 din tur. Numai că în această primăvară capricioasă, “găzarii” au cam copiat anotimpul în ce priveşte prestaţiile de acasă şi nemţenii se bat bine “afară”. Poate că dc astădată se va “sparge” gh in ionul "găzarilo r” şi la singura victorie ”acasă” în retur (că trei au fost “remize” din totalul de patru meciuri pe teren propriu) sc va “ lipi” un nou succes.

• Oţelul - Farul. O ciudată şi potrivnică prim ăvară pentru echipa de la Dunăre. Dacă iar nu iese pasienţa înseamnă că e “ceva putred” în trupa gălăţeană (asta apropo de cele doar 6 puncte acumulate de Oţelul în re tu r, respectiv două bătăi acasă). > '

• F .C . B ra şo v - R a p id . Braşovenii îşi încearcă una din ultimele şanse de salvare. Şi va fi tare greu pentru că garnitura giuleşteană se află în plin rodaj şi tinde spre o “linie” liberă în partea de sus a clasamentului. Un'meci care pe care, chiar dacă zvoneri de ultimă clipă şoptesc despre o răzmeriţă a fotbaliştilor de sub Tînipa.

A cestea fiind spuse să aşteptăm rezultatele celor nouă bătălii, să analizăm clasamentul şi să tragem concluziile de rigoare.

V ic to r R O M A N

F ra n ţa 3 3• BaHtia - Paris St. Germain

1-1 (Moravcik 26 - Loko 20);• Bordeaux - Monaco 2-1

(Papin 50, 61 - Scifo 90 pen);■ • Strasbourg - Nantes 0-1

(Le Roux 74); ;•A uxerre - Le Havre 2-0

(Silvestre 8, Saib 80);• Rennes - Lyon 2-1 (Papură

14, Dabo 45 - Gava 87); .• M etz - G uingam p 2-0

(Rodriguez 20, Pires 81);• M arseille - Montpellier

2-2 (Jambay 48, Gravelaine 89- Rizzetto 42, Bakayako 50);■ • Nisa - Lens 1-2 (Chabouch

8 - Smicer 9,.Debeve 82);• Caen - Nancy 1-1 (Herbert

8 - Moustaid 19);• Lille - Cannes - partidă

disputată jo i (nu. ne-a parvenit rezultatul).

Clasament: Monaco 68, PSG 57, N antes 56, B astia 55, Bordeaux 54, Strasbourg 53, Auxerre 52, Metz 50, Lyon 49, Montpellier 44 ş.a.m.d. "~r

Victoriile lui Bordeaux (Papin- două goluri în poarta liderei), Nantes şi Auxerre, combinate cu egalul din Corsica, nu fac decît să complice lupta pentru cel de-al do ilea loc în L iga C am pionilo r. De sem nalat reuşita Mi Papură în contul lui Rennes. •

G e rm a n ia Semifinalele Cupei• E nerg ie C o ttbus -

Karlsrnhe 3-0! (Kronhardt 65, Irrgang 68 , Konetzke 82);

• Stuttgart - Hamburg 2-1 (Balakov 15, Schneider 60 - Hartmann 19). *

Marţi seara Energie Cootbus a devenit a . doua echipă amatoare din. istoria fotbalului german care accede în finala Cupei. Şi încă în ce manieră! Miercuri, 50.000 de spectatori

0 victorie şi două înfrîngeri prin K.0.

Prin intermediul micului ccran (EUROSPORT) am urmărit, marţi scara, o gală profesionistă de box, desfăşurată la Rouen (Franţa) în care au evoluat şi trei,pugilişti români. Bilanţul prezenţei românilor la gala respectivă a fost o victorie şi două înfrîngeri, ambele prin K.O. -

• Costită Paraschiv (26 ani) a încrucişat mănuşile pc distanţa a 6 reprize de trei minute cu francezul Hervc Chabin. Avantaj pentru Paraschiv în reprizele I, V şi VI, pierde repriza a'H-a, respectiv egalitate în reprizele 111 şi IV şi victorie la puncte, fară dubii. .

Daniel Dumitrescu (29 ani), fostul vicecampion olimpic la Scul (Corcea de Sud), intrat cam tîrziu pe ringul boxului profesionist, a încrucişat mănuşile cu francezul dc origine algeriană Affif Djelti - vă rog să reţineţi - în vîrstă dc 39 de ani (deci o diferenţă dc 10 ani carc trebuia să constituie un avantaj pentru Daniel Dumitrescu). Din păcate, Daniel Dumitrcscu a boxat ca un ilustru începător, iară nici o orientare tactică, fără gardă (ţinută mult

prea jos), drept pentru care a încasat o serie de lovituri foarte dure şi care n-au putut fi parate). în repriza a treia a fost prima dată numărat datorită recepţionării a două directe la figură, urmate de un croşeu la ficat. în ultima repriză, a Vl-a, Daniel Dumitrescu a iniţiat un atac haotic, a rămas descoperit şi drept urmare a recepţionat un teribil croşeu dc stînga la bărbie şi ca fulgerat a căzut la podea. Victorie prin K.O. a veteranului Affif Djelti.

• Ion Ene (23 ani) este cel mai tînăr dintre cei trei profesionişti români. Partida sa în compania francezului Antoine Palatis (28 de ani) a fost programată pe lungimea a 10 reprize de 3 minute. Întîlnirea s-a închciat în repriza a treia cînd Ene recepţionează în plin o serie dc lovituri, este numărat şi dcclarat apoi învins prin K.O. De reţinut că Palatis în repriza anterioară fusese el la podea şi numărat Numai că Ene mai are mult de clădit la capitolul pregătire fizică pentru a corespunde integral rigorilor boxului profesionist.

Coriolan IU G A

Seria neagră a campionilor continuă!• E r b a ş u - “ U ” S M I n v e s t 9 9 - 9 1 •

Miercuri a fost o etapă intermediară (a 13-a) în Divizia A masculină dc baschet, penultima a turului sccund pc grupe valorice, în carc cvartctul candidatelor la titlu au mers doar la victorie, unica variantă în pcrspcctiva atingerii obiectivului propus. Trei au rcuşit-o, c drept în propriul fief, în schimb alunecarea pc tobogan a campionilor dc la “U” SM Invest, începută Ia sfîrşitul lunii martie, se pare că nu se mai opreşte, înfrîngerea suferită acum în faţa cclor dc la Erbaşu (91-99) îndcpărtîndu-i şi mai mult dc vîrl'ul clasamentului. Dinamo i-a spulberat pe cei dc la Universitatea Elba Timişoara (108-66) şi se pare eă s-au desprins dc pc acum în cîştîgălorii'cursei pentru titlul cu. nr. 48. Cursă în carc un euw ! dc spus îl mai au cei dc la CSU Forcst Sibiu, învingători (98-92)în disputa cu BRD CSU Ploieţ. In fine, într-un

mcci fără miză, SOCED-ul îşi fructifică avantajul terenului şi cîştiga greu (88-84) în faţa celor de la Politehnica Iaşi. Ultima etapă a turului sccund programează mîine următoarele partide: “U” SM Invest - SOCED, Politehnica Iaşi - CSU Sibiu, BRD Ploieşti - Dinamo, ELBA Timişoara - Erbaşu. înaintea acestor jocuri clasamentul grupei 1-8 sc prezintă astfel: 1. Dinamo 24 p, 2. CSU Forcst Sibiu 22 p, 3. “U” Cluj 21 p, 4. Erbaşu 21 p, 5. ELBA Timişoara 18 p, 6 . SOCED 18 p, 7. BRD Ploieşti 17 p, 8. Politehnica Iaşi 15 p. Rezultatele înregistrate în grupa valorică 9-16: Farul - Carbochim 78-62, Sportul Sludcnţcsc - Ilcrlilz Tg. Mureş 91-77, Rapid - Comat Craiova 90-74, Steaua - West Pctrom Arad 118-63.

(M .I.R .)

înghesuiţi în “Gotlieb Dalmier” S tad ion au ex p lo d a t cînd Balakov a deschis scorul, pentru a se dezumfla doar cîteva minute mai tîrziu. Meciul s-a încins spre final, cînd au to ru l go lu lu i v ic to rie i şi Ivanauskas (Hamburg) au fost eliminaţi. Finala se va disputa în 14 iunie pe stadionul olimpic din Berlin.

A n g liaFinala C upei Ligii• L e ice s te r C ity

M id d le sb o ro u g h 1-0 d .p .(Clarridge 99).

R estanţe -• E verton - L iverpool 1-1

(Ferguson 65 - Thom sen 26-autogol);

• N ewcastle - Chelsea 3-1 (Shearer 12, 35,- Asprilla 30 - Burley 62);

♦. W im bledon - Leeds 2-0 (Holdsworth 19,Castledine74).

Lovitură liberă Gary Parker, cap S tev e Wals, voleul Steve- C larridge şi L eicester îşi: adjudecă pentru a doua oară Cupa Ligii (după succesul d in . 1964), bonus-ul fiind un loc în C upa UEFA. M eciul a fost modest. Middlesborough ar fi putut egala în minutul următor, dar brazilianul Emerson a şutat direct în ... portar.

T u rc ia - Finala Cupei• Kocalispor - Trabzonspor

1-0 (Colak 88).G re c ia -Finala Cupei:• AEK Atena - Panatinaikos

0-0 d.p., 5-3 pen.B e lg ia - Semifinalele Cupei

Ligii (manşa tur):• Ekeren - Aalast 0-0;• Tielen - Anderlecht 0-1.O l a n d a - Sem ifinalele

Cupei• R oda JS K e rk ra d e -

Willcm II Tilberg 1-0• Ileerven - Ilelmond Sport

(partidă disputată joi).Radu C. M U N T E A N U

I e r i î n t u r n e u l

1 - 6

Odată cu meciurile zilei de joi, 17 aprilie, voleiul masculin şi-a intrat în drepturi. Şi nu oricum, ci cu meciuri de mare spectacol, valoarea spunîndu-şi cuvîntul. Este normal să fie aşa atîta timp cît în luptă este titlul de cam pioană naţională , respectiv locurile pentru cupele europene intercluburi. O luptă în care sînt angrenate toate cele şase echipe, şansele cele m ai m ari avîndu-le E lcond, “U” ARDAF şi Tractorul Braşov. Dar ca în orice turneu final nu sînt excluse surprizele.

Ieri, în prima zi a turneului s-au d esfăşu ra t m eciurile: Explorări Baia Mare - Tractorul; Elcond - “U” ARDAF; RIFIL - Som eş Dej. V om reveni cu rezultatele.

Programul zilei de astăzi, 18 aprilie: Tractorul - RIFIL (ora 15.00), ARDAF - Someş Dej (ora 16.30) şi Elcond - Explorări Baia Mare.

D em o sten e SO FR O N

R a liu l C a ta lu n y e iDupă succesul de acum trei

săptămîni în Raliul Portugaliei, cam pionul m ond ia l T om m i Makinen şi-a consolidat poziţia în fruntea c lasam en tu lu i şi ad judee îndu-şi şi R aliu l Catalunyei. După abandonurile lui Sainz şi Schwaiz, plus pana suferită de McRae în penultima z i, s inguru l rival răm ăsese ita lianu l P ierre Liatti* surprinzătorul în v ingă to r al_ Raliului Monte Carlo. Acesta a p ie rdu t însă 10 secunde în primele trei P.S.-uri ale zilei finale* pe care nu le-a mai putut recupera.

Clasament Caîalunya:1. Makinen (Mitsubishi 4h 08’

46") lOp, 2. Liatti (Subaru, +7”) 6p, 3. Panizzi (Peugeot, +3:09) 4p, 4. McRae (Subaru, +3:34) 3p , 5 M edegh in i (S ubaru , +4:58) 2p, 6 . Madcira (Subaru, +6:26)lp.

Clasam ent general: Makinen 28, Liatti 16, McRae 16, Sainz 12, Schwaiz 11, Eriksson 10 etc.

C o n stru c to ri: Subaru 42, Mitsubishi 36, Ford 23 etc.

Radu C. M U N T E A N U

M E M E N T O1 8 a p r i l i e

• Acum şapte' decenii, în •1927, au luat sfirşit,-la Galaţi, lucrările celui de-al Vl-lea Congres al Societăţii P ro feso rilo r şi Pro- fesoarelor'de Gimnastică din România. Una dintre cele . m ai num eroase delegaţii a fost reprezentata de cadrele didactice din judeţul Cluj!

• Cu 60 de ani în urmă, în 1937, a avu t loc, la

- Bucureşti, în cadrul “Cupei ţărilor vecine” întîlnirea d in tre p rim ele repre­zen ta tive de fo tb a l ale României şi Cehoslovaciei (pe atunci cele două ţări au fost învecinate). Rezultatul jocului a fost 1-1. Iată cele două fo rm a ţii aliniate: RO M Â N IA : M ircea David - Biirger, Albu V in tilă , Juhâsz,Raffinszky -iB eke, Co­vaci I N ico lae , Cio- lac, B odo la, Dobav; C E H O S L O V A C IA : P lan icka - Biirger, C ty ro k y - K ostyalek, Proucha, LudI - Fascinek, Kloz, Nejedly, Kopecky, Puc.

• Acum 20 de ani, în 1977, s-au în t îln it în Divizia A de fotbal cele două vechi rivale cjujene: “U” şi CFR! D upă cum rem arca renum itu l comentator V. Roman în “Făclia”: “în vechiul derbi clujean au cîştigat pe merit feroviarii”, cu scorul de l-\ 0., Echipele care au evoluat C FR : N egrea - Lupii, Ciupe, Ciocan, Roman - Mihaj Liviu, G. Mureşan, Boca - P o p a , Ţegean, Coman; ”U” : Lâzareanu - V. Ciocan (Fl. Pop), M ierluţ, Anca, Bagin - F u rn e a , Bichescu (Olosutean), Berindei - U ila lean u , F lorescu - D obro tâ . G olurile în v in g ă to rilo r ' au . fost marcate de Ţegean şi Boca.

LÂ S ZLO Fr.

ATLETISM Adunarea generală a federaţiei• Inegalabila Ioli Balaş realeasa preşedinte •

La B ucureşti a avut loc adunarea generală a Federaţiei. Române-de Atletism. La capătul lucrărilor - uneori aprinse dar dezamorsate la timp - a fost a leasă noua conducere a federaţiei. ._ ■■■ >

Ca. preşedinte a fost realeasă inegalabila Iolanda Balaş. Au fost aleşi doi vicepreşedinţi în persoana dom nilor D um itru A lexandrescu^ şi V lad im ir Sim ionescu. în funcţia de secretar general al federaţiei a fost ales'Nicolae Mărăşcscu, iar ca antrenori ai FRA, Constantin

M ihail şi Dan Serafim . D in biroul federal face parte şi prof. univ. Mircea Alexei, decanul facultăţii clujene de educaţie fizică. Suma-sumarum biroul federal cuprinde 21 de membri, 13 (partea Icului) din Bucureşti, restu l de 8 rep rezen tînd provincia.

M ulte probleme majore au fost puse pe tapetul adunării, generale , d isecate cu responsabilitate, în’spirit critic şi au tocritic . D ouă p rob lem e m i-au atras a ten ţia în m od deosebit: grija şi interesul sporit

ce trebuie acordat atletismului ju v e n il în cad ru l şcolilor, adevărata bază a piramidei rezultatelor performante pe plan naţional şi internaţional; lupta îm p o triv a tendinţelormanifestate de unii sportivi în i apela la substanţe interzise, dopante, pentru obţinerea de performanţe şi victorii în dispute internaţionale. Rămîne de văzul în ce fel noua conducere aleasa va dirija activitatea atletismului românesc pentru obţinerea dc rezultate de valoare.

P etre NAGY

Program competiţiona/• BASCHET. Mîine, sîmbătă

19 aprilie, un atractiv cuplaj dc baschet m asculin în Sala sporturilor “Horia Demian”: la orele 10 se întîlnesc formaţiile C arboch im şi R ap id , iar la orele 11,30 “ U” SM INVEST primeşte vizita echipci SOCED BUCUREŞTI. în perspectivă două victorii clujene.

• R U G B I. D iv izia A programează mîine, sîmbătă 19 aprilie, în Parcul sportiv “Iuliu

Haţieganu , atractiva partidă dintre “ U” 16 F eb ru a rie şi FA RU L C o n stan ţa . Partida este programată să înceapă la orele 10. Un joc care merită a li vizionat.

• F O T B A L . D iv iz ia A programează mîincf sîmbătă, pe terenul dc pc “Gnlia” , la orele 11, partida din cadrul seriei a Il-a dintre C .F .R . C lu j şi U.T.A. “Bătrîna doamnă” virie la Cluj-Napoca după “seismul”

intern soldat eu “schimbarea prcşedintelui(D. OlogeanujşiJ antrenorului principal (Mairf Coraş). Feroviarii clujeni n-® voie să piardă partida dacă r® vor să intre în mare bucluc. Sptf să sc audă imperativul acolo si» în Gruia!

•V O LEI. Programul integri al partidelor din grupa valorici 1-6, găzduite dc Sala Sporturilor “IToria Demian", a fost publica' în numărul de jo i al ziaruto nostru.

(r.v.cl

4

ADEVARULcfie Cluj15) vineri, 18 aprilie 1997 E V E N IM E N T

K

MAE avertizează tinerele românceMinisterul român de Kxtcme a semnalat, marţi, situaţia unor

tinere din România care au fost atrase, prin contracte aparent avantajoase, sâ lucreze ca dansatoare m'ţârile africane, dar care ap sfîrşit prin a practica prostituţia.

Purtătorul de cuvînt al MAE a precizat că, în majoritatea 'cazurilor, tinerele nu înţeleg scopul real at aranjamentelor, sau nu reuşesc sâ revină în România, pentru că patronii carc le fortea/i să practice prostituţia le reţin paşapoartele şi nu-şi onorează obligaţiile financiare.

Misiunea diplomatică din Nigeria a informat, recent, despre arestarea de către poliţia focala a opt tinere lipsite de documente şi bani, care au fost supuse, unor condiţii extrem de gretc de detenţie, caracteristice climei şi specificului din statele africane. Cu sprijinul personalului ambasadei, s-a obţinut îmbunătăţirea condiţiilor dfc detenţie. De asemena, celor opt tinere li s-au dat alimente şi li se acordă asistenţă consulară necesară. Totodată, sc efectuează demersuri penlru a sc obţine eliberarea şi repatrierea acestora.

I e r i :

C O N F E R IN Ţ Ă D E P R E S Ă LA P O L IT IE

■ Inspectoratu l Judeţean de Poliţie: Gluj a-organizat, Ie ri, obişnuita conferinţă de presă trimestrială (17 aprilie!). După p r e z e n t a r e a b ila n ţu lu i - -< reflectare cifrică şi evaluare calitativă a ; ac tiv ită ţii poliţieneşti de Ia începtitul anului - m ai m ulţi ziarişti au pus întrebări c o n d u c e r i i I .J .P .G o lo n e lu l Victor Mărincaş a dat explicaţii îri legătură cu recentul atac al deputatului PD, Iu liu Păcurariu, rem em orînd z ile le rev o lu ţie i c lu jene şi disculpîndu-se în legătură cu

■ acuzele (să recunoaştem, tardiv). ad u se . “Sînt interese de grup şi încă nu ştini cine se află în spatele lor - a spus Mărincaş, întrebîndu-se retoric cine a r e '

interesul, după aproape 8 ani să-l denigreze. ■ C o lonelu l Mărincaş a exclus posibilitatea ac ţionării în judfecată a

d e p u t a t u l u i Păcurariu.Voalat, s-a sugerat că se fac cercetări pentru a se afla cine are interesul, şi cine ţin te ş te ' funcţia inspectorului şef. în legătură cu această u ltim ă chestiune (pro- pria-i schimbare)

şeful inspectoratului a afirmat ca va pleca “dacă va fi cazul”.

în numărul de mîine al ziarului nostru vă vom prezenta un amplu comeniariu asupra celor m ai importante date statistice privind starea infracţională din ultim ele trei luni, în judeţu l nostru.

(val .m.)

Lugsfea is a fip o friv a f e r o r is s n u ly i• C o l a b o r ă r i j u r i d i c e î n t r e S p a n i a s i M e x i c •

^ M a g i iDupă ce sc analizează cele mai

importante aspecte ale situaţiei politicc, cconomice şi sociale din Spania, p recum şi stad iu l cooperării b ilaterale, în tr-u n . docum ent special e labo ra t pentru accastă reuniune de către Secretaria tu l pen tru R elaţii Externe a l M ex icu lu i se subliniază că principalul element perturbator al d em o cra ţie i spaniole este te rorism ul. “Persistenţa acestui fenom en după 20 de ani de la moartea lui Franco a determinat guvernul spaniol să adopte diverse măsuri de natură juridică sau politică pentru a-1 com bate” . La începutul - g u vernării sale, Partidul Popular, condus'de Jose Maria Aznar, “s-a arătat dispus să întreprindă o nouă etapă în lupta îm potriva ac te lo r .de terorism ale g rupării ETA. Executivul' central şi diferitele forţe politice reprezentate în : Pactul antiterorist de la Ajuria

,Enea au încercat să convingă societatea spaniolă de necesitatea

stabilirii unui dialog cu banda etarra şi, în accst mod, să facă o cotitură comparativ cu poziţia avută dc guvernu l an terio r, socia list, care a re fuza t sâ .stabilească o rice fel de comunicare directă cu KT A”, se a firm ă în docum en tu l Cancelariei mexicane.

Potrivit guvernului mexican, este ev id en t că “ recen ta escaladare a terorism ului pe întreg teritoriul Spaniei şi lipsa unui consens între guvernul lui A znar şi forţele naţionaliste basce au du s la ac ţiu n i unilaterale, care demonstrează că lipsa unei strategii comune în vederea e rad ică rii acestu i fenomen, a cărui origine se află în Ţara Bascilor, afectează ţara întreagă”. . ’ :

A utorită ţile spaiiiole “ sînt interesate în întărirea cooperării în lup ta an tîte ro ris tă ” , se subliniază în raport, arătîndu-se în continuare că, în septembrie1996, cu p rile ju l v iz ite i preşedintelui Aznar în Republica

Dominicană şi în Mexic, acesta “ şi-a exprim at dorin ţa de a strînge legăturile dc cooperare în accst domeniu". Ambele părţi "au condamnat energic actele de

' terorism" sub orice formă s-ar m anifesta accastea, reiterînd "an ga jam en tu l de . a lărg i cooperarea dintre ele în luptă împotriva acestor practici care aduc 'a tingeri p rin c ip iilo r fundam en ta le a le - unei convieţuiri democrate”.

A lte aspecte abordate de comisia bilaterală au fost cele legate de m ecanism ele

.dialogului în America Latină, ; relaţiile cu Uniunea Europeană,

procesele de pace din Guatemala şi d in alte ţări . d in zonă, conso lidarea dem ocraţiei în America Latină.

A ce laşi rapo rt al p ărţii mexicane subliniază că “America L atină ■ reprezintă una dintre p rio rită ţile po litic ii ex terne spaniole”, iar referitor la relaţiile hispâno-cubaneze se afirmă: “în tim pul guvernării lui Felipe

Gonzales, Spania nu a lost o p artizană a em bargou lu i american faţă de Cuba, deoarece se considera că Fidel Castro avea nevoie sâ găscască «spaţii libere şi să creeze foruri de dialog». V en irea în să . la pu tere a Partidului Popular a condus Ia o regîndire a relaţiilor bilaterale cu Havâîia, aşa cum o dovedesc suprimarea ajutorului acordat de Spania Cubei, cu excepţia celui u m an itar, şi aprop ierea g u v e rn u lu i5 span io l " de preşedintele Fundaţiei Naţionale Cubano-Americană, Jorge Mas Carosa”.

L a încheierea lucră rilo r . comisiei bilaterale, secretarul de

stat pen tru cooperare internaţională şi pentru America Latină din Ministerul Afacerilor Externe al Spaniei, Femando V illa longa , care a condus delegaţia spaniolă înlocuindu-1 pe Abel Matutes, ministrul de externe, aflat în convalescenţă în urm a unui recent infarct, s-a re fe rit a p rin tre . a lte le la

' colaborarea dintre Spania şi "M exic în dom eniul spălării banilor proveniţi din traficul de droguri, subliniind că în lupta lo r com ună se lo v csc de opacita tea in fo rm aţională a a u to rită ţilo r d in G ib ra lta r (enclavă britanică în sud-vestul Spaniei şi principal punct pentru traficul de droguri - n.red.). Ministrul spaniol a concluzionat însă că, “în ultimii 20 de ani, re la ţiile p o litice , sociale şi econom ipe d in tre Spania şi Mexic s-au dezvoltat în progre­sie geometrică. Ceea cc trebuie să facem acum este să ne m en ţinem do rin ţa dc a lc intensifica”. .

înaltu l dem nitar spaniol a ţinut să reliefeze faptul că, prin co laborarea sa cu ţări d in A m crica L a tină , “S p an ia a conso lida i o nouă zo n ă de libertate, convieţuire paşnică şi respectare a drepturilor omului” .

N o u t ă t i a m e r i c a n e

i

i - JM» •<

* * î

S h o w

T u U c ’9 7' C u o punctualita te de

in v id ia t, rev ista“International Auto Show” (Detroit) soseşte pe adresa red ac ţie i n o as tre , c a ,o recunoaştere - ne place nouă; să credem - a consecvenţei cil care ne-am in fo rm at

-cititorii despre activităţile NAIS. Astăzi vă prezentăm:

CHEVROLET CORVETTEi i

%

•* ' ' *,

Face parte din aşa numita Familie C5 şi, pentru acest an constructorii au gîndit o caro serie cu totul nouă, în perfectă concordanţă cu cerinţele modelelor sportive cele mai performante. Numai preţul pare (cel puţin pentru noi) prohibitiv: 37.060 dolari.Dar cine nu visează, măcar o dată în viaţă, la prinţi şi prinţese.-..

DODGE DURANGO

r ;

M aşina este o rem odelare a vestitului Dakota. Motorul în V6 este unul de 3,9 litri, la o putere de 175 C. Cel în V8 este cotat la 5,2 litri şi 230 CP.

PONTIAC RAGEOUS

O maşină pentru secolul XXI. Gîndită pentru altfel de, şosele. Gîndiţi-vă câ dezvoltă 315 cai putere pe o transmisie de 6 viteze. Uau !!!

Traducere fi adaptare Radu VIDA Cpentru conformitate „SHOW TALK’97")

mEVÂFtorde Cluj U L T IM A O R A vineri, 18 aprilie 1997

CENTRUL REGIONAL DE PROGNOZĂ SI METEOROLOGIE AERONAUTICĂ CLUJ-NAPOCA

V r e m e a n - a ţ i n u t c u s i n d i c a t e l e d i n C J a r t e i s i I f a

T r e i i t i i f i i i f w ? ! , f i r a s o S i s ^ f e i n P r e f e c t u r ă

Harta privind starea probabilă a vremii în judeţul Cluj, valabilă pentru 18 aprilie, a.c. în jurul orei 15.

R e fo r m a a g r ic u l t u r i i , s u b z ă p a d ăurmare din pagina 1

de la bănci deoarcce nu doresc să-şi dovedească .solvabilitatea eu casa în care locuiesc împreună cu familia. Aceşti pensionari şi puţinele asociaţii agricole care rezistă în mediul rural nu vor putea concura produsele dc import subvenţionate' de statele din oare acestea .sînt, aduse pe piaţa românească.- In aceste condiţii, unde văd guvernanţii români şansa

creată agriculturii prin măsurile abrupte pc care le iau - este foarte greu de aflat. Probabil, nici ei nu ştiu mai multe decît agricultorii a căror situaţie, potenţial înfloritoare o invocă drept argument. Este reforma care va îngheţa pentru mulţi ani agricultura românească sul? zăpada albă a principiilor. Iar cînd va fi mai bine’ vâ fi prea tîrziu pentru m ajoritatea bătrinilor agricultori de acum. -

| - Ziua de ieri a fost declarată în I mai multe reşedinţe din ţară ziua

mitingurilor Cartelului Alfa.I Aprobările pentru desfăşurarea

mitingului din CIuj-Napoca au fost obţinute cu, uşurinţă, încă de la începutul săptămînii. Şi-au anunţat participarea la miting 54 de sindicate afiliate cartelului, dar.au participat doar... 14. în ciuda prevederilor meteorologice, organizatorii au estimat .o participare de 4.000 de oameni. In fapt, numărul participanţilor la miting, la libera apreciere, a fost de cca 2.000 (cu spectatori cu tot). Cifra este destul de mică, avînd în vedere că, în judeţul Cluj, Cartel Alfa are peste 35.000 de membri. La ultimul miting, în organizare proprie, al Cartelului Alfa, îşi aminteşte dl Grigore Pop, liderul filialei Cluj, au participat doar 1.000-2.000 de persoane. Tot un fiasco a fost şi aşa-zisul miting din iunie 1995, organizat în colaborare - cu BNS şi CNSLR” Frăţia” Manifestarea de ieri a purtat acelaşi nume: Mitingul Speranţei pentru dreptate socială.

De data aceasta, pentru a nu mai avea surpriza ca manifestanţii să se “rătăcească”, organizatorii au

Şi minerii şi petroliştii consumă lapte de la Gherla

Zilele trecute, la 'sediul SC “Agricola” SA Gherla (fosta IAS) am fost dc faţă Ia convorbirea telefonică purtată de directorul unităţii, ing. Ioan Pintea cu conducătorii SC. “PROLA” SA Ploieşti. Am fost mirat, cînd am aflat câ discuţia s-a referit la livrarea laptelui furnizat de gherleni tocmai in... Prahova. Tîrgul s-a făcut în doar cîtcva minute şi, conform înţelegerii, în viitor de.la Fabrica de lapte aparţinînd SC

' “Agricola” SA Gherla se vor trimite săptămînal 5 tone de- lapte şi 2000 kg smintină. • : '

Aşadar, după minerii din Valea Jiului, şi petroliştii dc pc Valea Prahovei vor consuma lapte produs la Gherla. Fosta IAS Gherla se află printre puţinele unităţi de profil din... Transilvania care a încheiat anul 1096 cu beneficii. Credem, Că orice comentariu este dc prisos.

, SZ. Cs.

C O M U N I C A Tîn vederea aplicării-efective şi

im ediate - a prevederilor HOTĂRÎRII GUVERNULUI ROMÂNIEI nr. 89/1997, privind' în fiin ţa rea , organizarea şi funcţionarea " c o m is i i lo r consultative de dialog social în cadru l unor m inistere şi al prefecturilor, invităm pe această cale liderii şi'reprczentanţii legali ai o rgan iza ţiilo r sindicale regionale sau naţionale care funcţionează la nivelul judeţului Cluj, respectiv: , ,

1. Uniunea C onsultativă Interşindicală Cluj - UCIC; 2. Uniunea Judeţeană Cluj a Sindicatelor Libere CNSLR - Frăţia; 3. Confederaţia Naţională Sindicală Cartel Alfa - Filiala Cluj; 4. Blocul Naţional Sindical - - F iliala Cluj; 5. Uniunea Judeţeană a S indicatelor Democratice Cluj (CSDR); 6 . Federaţia, S ind icatelor din

Pielărie, Blănărie, încălţăminte şi Cauciuc din România; 7. Federaţia Sindicatelor Libere din România a Pompierilor Civili; 8. Federaţia “înfrăţirea” Braşov - Construcţii de maşini. Centrul Zonal T ransilvania Cluj, să contacteze în acest sens, telefonic sau în scris, Prefectura Judeţului Cluj' - -cabinetul domnului subprefect - pînă cel mai tîrziu la data de 24 aprilie 1997.

Precizăm, de asemenea, că . această invitaţie este valabilă şi

pentru liderii sindicali din cadrul socie tă ţilo r com erciale şi â. reg iilo r autonome clujene, precum şi a altor entităţi economice care nu se regăsesc în structuri Ie de natură sindicală nominalizate mai sus, şi care doresc să participe activ în cadrul viitoarei comisii consultative de dialog social a judeţului Cluj. Subprefect Peter BUCHWALD

schimbat strategia! La ora 14,30, muncitorii de Ia societăţile din zona industrială s-au întîlnit.în Piaţa Gării, după care s-au deplasat în coloană spre' P-tji Păcii, unde s-a desfăşurat mitingul.

Agrostar a dres imaginea mitingului

Alături de clujeni, era programată şi participarea sindicaliştilor de pe marile platforme industriale din judeţ. în cele din urmă, din afara capitalei de judeţ a venit la miting doar E.M.Aghireşu. în schimb, Cartel Alfa a avut un sprijin neaşteptat de la Federaţia Agrostar a societăţilor comerciale din agricultură, care şi-au început protestul cu o ora mai devreme, în aceeaşi Piaţă a Păcii (Lucian Blaga). Aceştia, deşi neafiliaţi Cartelului Alfa, s-au solidarizat cu “carteliştii” , reprezentind localităţi din judeţ: Cimpia Turzii, Bonţida, Baciu ş.a.

La manifestare au luat cuvîntul mai mulţi lideri de sindicat carc şi-au spus ficcarc păsul, după care a fost citit mesajul de protest al sindicaliştilor Cartelului Alfa, adresat prefectului, primului ininistru şi preşedintelui Constantinescu. Manifestanţii au formulat 12 revendicări. Cîteva dintre ele privesc modificarea legislaţiei muncii şi protecţiei sociale, măsuri compensatorii în urma restructurării, acordarea ajutorului social şi celor care deţin terenuri agricole, corectarea coeficientului inflaţiei; reducerea impozitului pe salariu şi profit, renunţarea la plata în avans a energiei electrice ş a*Protestatarii s-au reunit la Prefectura Cluj

în jurul orei 16, după ce nu s-au mai găsit oratori, coloana

s-a deplasat din Piaţa Păcii la Prefectură, unde o delegaţie a manifestanţilor s-a întîlnit cu prefectul Alexandru Fărcaş. La negocierile cu prefectul, dialogul a fost monopolizat de agricultori, în prima parte, apoi s-au exprimat cei din, Cartel Alfa. Prefectul a asemănat societăţile aflate în impas cu un bolnav care are nevoie de susţinerea membrilor familiei, sindicaliştii au subliniat nevoia penicilinei, dar cercul s-a închis atunci cînd au intrat în discuţie banii pentru antibiotic. Cît despre agricultură, dl Fărcaş a apreciat că nu are rost discuţia despre agricultura noastră, deoarece ea este făcută praf. Dl prefect s-a angajat să trimită mai departe mesajul protestatarilor clujeni. în final, în faţa PrefecUirii au rămas cei de la "Termorom”, hotărîţi să aplice metoda brevetată la Săpînţa (blocarea străzilor). ,

Deşi anunţat cu tam-tam, acţiunea Cartelului Alfa a fost palidă, unul dintre factorii descurajanţi fiind şi timpul. Sindicatele din Turda şi Cîmpia- Turzii, susţin organizatorii, au plecat cu 6 autobuze spre CIuj- Napoca, dar n-au mai sosit din cauza iernii. Aeelasi motiv a fost

invocat pentru absenţa celor du " Dej şi Huedin.

De primul test, puterea a scăpat uşor

Este adevărat, intervenţiile pătimaşe ale oratorilor din piaţă îi activat asistenţa care scanda “U-N1 TA-TE” şi huiduia copios, etalk lozinci dure: Jos Ciorbea, Vreni s muncim, Muncă, pîine, demnitate Nu promisiuni deşarte, Nu vre: restructurare fără protecţie sociat ş.a., dar efectul a fost sub aşteptă: C h ia r ,ş i trecătorii întiek nedumeriţi: ce vor ăştia, de unde s; le dea Guvernul bani?! Incontestah acţiunea - neorganizată i "Tefmoromului” a avut efect rr*. puternic. Deşi au declarat că aderat protestul Cartelului Alfa, salam’, de la” Termorom” au gardatr permanenţă sediul Prefecturii, ur

> s-a făcut joncţiunea cu coloat: sindicală Cartel Alfa plus Agiosi în final, ”Termorom ”a rămas p. poziţii. La ora 17, a venit cu 30 d pagini destinate F.P.S., în care> arăta solvabilitatea, firmei D exterior, directorul Donea er; susţinut cu căldură: "Donea, nu uii Noi sîntenfde partea ta!”

Luminiţa PURDE/i

C a z a n i a d ă î n f a ţ a P r e f e c t u r i i C l u j A - -

Salariaţii de la “Termorom” acuză F.P.S.-UI de trădare(L

urmare din pagina 1

disponibilitatea de a continua lupta, agăţîndu-se ch ia r şi în ultimul moment, de un pai.- Astăzi, Ia S.C. “Termorom” se va ţine adunarea generală a

acţionarilor, care va decide asupra modului de acţiune. Surse autorizate din cadrul F.P .S ., filiala Cluj, au ţinut să precizeze că, în nici un fcaz nu va fi pus lacăt pe societate, ci sc vor căuta soluţii dc ieşire din situatia de

criză financiară. Interpretare co n fo rm căreia firma s-a închide este falsa, lichidarea si reorganizarea fiind procese car se desfăşoară într-o perioadă mi lungă de timp,' şi nu implic imperativ,' sistarea activităţii.

ProgfFcaBtiss! 1 ¥ H ş i IPS^O T V p e n t r u s i t in lh â f o ş i d u m i n i c ăSîmbătă, 19 aprilie Programul 1: 7,00 Bună dimi­

neaţa ... de Ia Iaşi !; 8,20 Pas cu pas; 9,05 Serial: Nu e şcoală ca â noastră!; 9,55 Şapte note ferme- '

v cate!; 10,45 Rugby - Campionatul Naţional; 11,30 Pe muchie de cuţit. Clonarca (documentar); 12,10 Magazin cinematografie: Vîrstcle peliculci; 12,50 National Geographic (documentar): ■ „în căutarea maimuţelor uriaşe”; 13,45 Pc ecrane (magazin cincma); 14,00 Ştiri; 14,10 Tranzit TV 132; 18,35 Povestirile lui Donald Răţoiul - desene animate; 19,05 Telcenciclo- pedia; 19,55 Doaro vorbă...; 20,00 Jurnal; 20,40 Filmele săptămînii;21,00 Serial: Savanah; 21,50 Doi Ia doi (divertisment); 23,00 Jurnalul dc noapte; 23,10 Serial: Detectivul din Los Angeles; 0,00 Săptămîna , sportivă; 0,15 Serial: Perla Coroanei; 1,10 Dans în noapte

(divertisment); 2,10 Fotbal (înregistrare).

Programul 2:7,00 Întîlnirea de sîmbătă de la CIuj-Napoca; 12,00 TVR Timişoara; 13,30 Tempus. Istoria mentalităţilor, 14,00 Recital: Patrick Bruel; i4,30 Serial: Dr. Quinn(r); 15,20 Ritmuri muzicalc;15.30 O altă-putere; 16,20 Serial: Top Model; 17,15 Itinerare spirituale. Salonic (documentar);17,40 Serata muzicală TV; 20,30 Un .cîntec pehtru viaţa ta ... (tclcdivcrtismcnt); 21,30 7 zile - 7 arte. Teatru; 21,35 Autograf pentru prezent; 22,05 TVM. Mesager; ;22,30 Serial: Frumoasa şi Bestia;23.30 Alfa şi Omega (magazin);0,00 Antistrcs (tclcdivcrtismcnt).

PRO TV7,00 Desene animate; 8,30

Flippcr; 9,00 Serial: Luck cel norocos (cp. 1); 10,00 Film: Nu sînt-înger (r); 11,30 Întîlnire cu

presa (r); 12,55 Ştirile Pro Tv;13.00 Reversul medaliei (film biografic SUA 1978, p. II); 14,35 Sport magazin; 15,00 Fotbal DN;16,45 Baschet NBA Action; 17,15 Lum ea'lu’ Gaiţă; 17,30 Serial: Răpiri misterioase; 18,30 Serial: Adevărul gol-goluţ, 19,00 Te uiţi şi cîştigi !; 19,30 Ştirile Pro Tv,20.00 Film: Promotoriul groazei (thrillcr SUA ’91); 22,05 Ştirile Pro Tv; 22,10 Serial: Crimă cu- premeditare; 23,00 Ştirile Pro Tv;23,15 Serial: Nemuritorul; 0,00 Sport la minut - ştiri sportive; 0,15 MTV Unphiggcd; 0,45 Who Killcd Buddy Blue ? (film erotic); 2,15 Serial: Crimă cu premeditare (r).

Duminică, 20 aprilie Programul 1:7,00 Bună diilii-

ncaţa... dc Florii!; 8,15 Lumină din lumină; 9,15 Serial: Colţ Alb; 9,45 Trei pentru o mască (emisiune

pentru copii); 10,40 Leonard Bernstein prezintă: Concerte pentru tineret; 11,40 Viaţa satului; 13,20 Biserica satului; 13,30 Atlas (docu­mentar); 14,00 Ştiri; 14,10 Veniţi la iarbă verde(tclespcctacol); 16,45 A doua alfabetizare (magazin);17.00 Tclephone. Bisericile noastre (spectacol în direct de la Sala Radio);. 18,50 Aladdin (desene animate); 19,15 Robingo; 19,55 Doar o vorbă săţ-i mai spun !;20,00 Jurnal, meteo, informaţii; 20,30 Duminica sportivă; 20,50 Tragerile Loto Special 6/49 şi Noroc; 21,00 Film: O femeie pe nume Jackie (SUA, 1991, ultima parte); 22,30 Primăvară, primăvară... (microvarietăţi muzicale); 23,00 Jurnal dc noapte; 23,10 Concert extraordinar Pfacido Domingo - Juiia Iglesias; 0,10 Serial: Setea;1.00 Cîntec dc lume.

P rogram ul 2: 7,00 5x2.

Magazin duminical de la Iaşi; 13,00 Oameni care au fost ... Virgil Madgea'ru; 13,30 Revista de istorie (magazin); 14,00 Aladdin (SUA .’90); 15,10 Microrecital Etienne Daho; 15,20 Cazuri şi necazuri în dragoste (divertisment); 16,20 Serial: Top Model; 17,15 Repriza a treia; 18,35 Sensul tranziţiei; 19,25 Uri secol dc cinema. Marilyn Monroc; 20,05 Videoclipuri cu UB40; 20,25 Hyperion. Revistă literară în imagini; 21,30 Fotbal;23,20 TVM. Mesager; 23,50 Studioul şlagărelor.

PRO TV7,00 Desene animate; 8,30

Serial: Fiica oceanului; 9,00 Super Abracadabra; 10,30 Film pentru copii: Aventuri de vis (SUA, 1987);

12.30 Profeţii despre trec® săptămîna politică; 12,55 ŞtirileP: Ţv; 13,00 Serial: News Rai13.30 Serial: Detectivi de ei14.30 Lumea filmului; 15 Automobilism MP de Formali al Argentinei; 16,30 Tenis Troh „Conde del Godo Open” - £ masculină; 17,55 Serial: Tem18,40 Serial: Beverly Hills; 19- Ştirile Pro Tv; 20,00 Film: Donr şi doamna Bridge (SUA,19--22.00 Tragerea Loto Special 6 Noroc si concursul Pronosp.22,05 Ştirile ProTv;22,10Sen Fotomodele; 23,00 Ştirile Pro T23,15 Procesul etapei (talksbc®0,45 Sport la minut - ştiri sport1-

' 0,55 Prima pagină (revista prese1.00 Film: Aventuri de vis (r)

Ziarul nostru fo loseşte serv ic iile informative ale, agenţiilor de presă R om pres şi Mediafax j

Autorizata prin S.C. nr. 128/1991. judecătoria CIuj-Napoca, înmatriculată la Oficiul Psgistrului Comerţului judeţului Cluj, sub nr. J / 1 2/308 din 22.03.1991 cod fiscal 204469

ILIE CĂLIAN (rcdactor şef);VALKR (TIIOREANU (rcdactor şef adjunct); m

MARIA SANGEORZAN (rcdactor şef adjunct). T el. 19.16.81; fax: 19.28.28

Secretar de redacţie de serviciu: Nicolae VHRIiŞ Tel/fax: 19.74.18

REDACŢIA: CIuj-Napoca, str. Napoca 16Telefoane: Publicitate: tel-fax: 197.304; C ontabilitate: 197.307

Redactori: 197.490, 192.127 şi 197.507; Subredacţia Turda: tel/fax: 31.43.23; Subredacţia Dej: tel/fax: 21.60.75

TIPARUL EXECUTA I’ LA3400 CIuj-Napoca, Str. Fabricii nr.93-105

tel: 15.42.64; tel/fax: 41.40.54

G a r a m o n d— T ip o g ra f ic s .f.L "