ORULUI í < i i m i i i « a i 8 "

O. Л. Eosseti

ѴШШ. C E H A M -KA COT I T АйШАС^ИЖ : ö ' W L m C O I t A S ІОВвА R i n d п ш ш е с а *.* і ш і е * ТЕІЛЕаРОЖ Я*». 15-9*. .МШ*"., V. Н-ИІИ. 1 1 7 A p a r * I a ö e r a r » й « я з і а « е &

Сг/ге defăimează România în străinătate? Pe zidurile capitalei Franţei au

iparul mii de afişe anunţând „Te-varea Albă în România''. Ш o iperă comunistă pe faţă, însă eu m m'as îndoi că şi alte elemente nnovate să lipsească în editarea iceslui manifest pe care îl voi da nai jos în traducere. Un lucru mai irdinar nici că nu se poate, căci iacă inadevăr vrei să acuzi pe ci-leva, trebae să fii cinstit în acu-lare, iar insinuările din manifes­tele lipite pe zidurile Parisului, •onţin cele mai oribile calomnii.

Lin oarecare d. Fournier, întors ie curând din România, a dat toate detaliile necesare pentru în­tărirea insinuărilor. întrebarea Ые, însă, dacă acest informator a iocumentai după observaţiile lui persoanele sau după informaţiile tendenţioase căpătate delà cineştie se nemidţumii politic, mai ales în ucesi timp de oboseală deoparte a unora, şi de ameţeală pe de altă parte a altora, toţi din arena cir­cului politic.

Şi iată acum manifestul: Ajutorul iioşu international

Teroarea albă în România Luaţi apărarea victimelor

ЩтідгаШ români din Paris pro-hnd mişcaţi de abuzurile forţei şi fricii ieiaţi de reacţiunea din Roma-pa atrag atenţiunea opiniei publice mupra următoarelor fapte:

Vela 1916 starea de asediu este Menţinută, autorităţile militare im­pun dictatura violenţei, curţile parţiale condamnă fără a judeca, toate garanţiile şi libertăţile cetă-Шпиіиі sunt suprimate. • Siguranţa reinoind abuzurile mehei dominaţiuni turceşti, ares­tează fără să justifice, bate şi mar­tirizează pe orice cetăţean pe care-l consideră suspect.

Organizaţiunile clasei muncitoa-ţe sunt la cheremul arbitrarului •poliţienesc. Dreptul de asociaţitine m dreptul de reuniune nu mai există.

Mii de muncitori zac în închi­sori, militanţii proletariatului sunt arestaţi sub cei mai mic pretext, torturaţi îngrozitor pentru a măr­turisi lucruri inexistente' şi con­damnaţi la pedepse grele fără a avea posibilitatea de a se apăra.

Situaţia închisorilor e atât de a-iroce încât aceştia sunt nevoiţi să recurgă la greva foamei şi a setei pentru ca ecoul suferinţelor lor sa traverseze zidurile închisorilor. Presiunea guvernamentală înăbuşe orişice manifestaţiune prin presă.

Opinia publică din străinătate

ignorează toate aceste crime şi ex­cese ale teroarei albe din România şi autorităţile române temându-se cu adevărul să nu iasă la lumină, în cursul unui recent proces au aruncat în puşcărie, au gmit şi expulzat avocaţii trimişi de către „Ajutorul roşu International'1.

\ * » * , ' . •

Situaţia populaţiei, tragică in ve­chea Românie e mult mai disperată încă în provinciile anexate prin cucerire: Basarabia, Transilvania, Bucovina, Banat şi Dobrogea.

In aceste provincii, şcoalele mi­noritare naţionale au fost închise, institutorii expidzaţi şi pierderea naţionalităţii decretată ca repre-saliu. Cu zecile de mii se numără victimele soldaţilor şi ale poliţiei, delà ocuparea din 1918. In Basa­rabia numai, au fost asasinaţi mai mult de 15 mii de ţărani, lucrători şi intelectuali.

Pentru a protesta contra acestor orori, pentru a apăra victimele ori­bilei terori şi minorităţile naţionale oprimate, lucrători, intelectuali din toate partidele veniţi la

MEETINGUL „AJV TORULUI ROŞU INTERNATIONAL"

care va avea loc Luni 8 Iunie, 1925 la ora 20.30 în sala Societăţilor savante.

Oratori înscrişi: André Berthon, Oscar Bloch, Antonio Coen, Albert Fournier (reîntors din Bucureşti).

Ce lucru oribil! Nu ar fi mai bine să închidem şi noi uşile în nasul unor străini ce ne defăi­mează, cum şi străinii ne închid frontierele şi uşile lor pentru că-i slăvim prea midt? Imediat ce un străin vine la noi în ţară, fără să ştim bine cine e sau chiar cuno-scăndu-l puţin, îl ridicăm pe sus, îl facem cetăţean île onoare, îl preaslăvim prin scris şi vom ajun­ge chiar să-l imortalizăm într'o sta­tuie ridicată în grabă.

întrebarea presantă se pune însă acum, cu cine a lucrai Fournier, cât a stat la noi in ţară? Să fie oare un ecou exagerat al scandalu­rilor parlamentare sau să fie o sistemă a unora — numai — din scandalagii? Ar fi urât, şi trebue să băgăm bine de seamă! Lupta care s'a dus în America acum câţi­va ani, pare a se repeta de data aceasta în Franţa, şi dacă noi din-tr'o indulgenţă urâtă nu avem spânzurători pentru criminalii na­ţionali, cel puţin să-i căutăm pen­tru a-i cunoaşte.

Jfuris. 1 aleriu Gh. Mugur

r a b l a c u l t u r a l ă И е і і і Ш и і & г е а s o c i e t ă ţ i i f i l a r m o n i c e .

In urma apelului adresat de către d. profesor Obreja-laşi, din partea Ateneului romândor deia Nistru, de sub preşidenţia d-iui ge­neral rludeanu, pentru reînfiinţa­rea socităţii filarmonice din Mol­dova de peste Prut , a avut loc o adunare generală în sala de con­siliu a primăriei oraşului Chişinău. |A răspus la acest apel un număr [foarte mare de profesori muzicanţi Qn localitate cum şi profesorii ar-flşti delà şcoala muzicală, în frunte eu directorul, d. Gorniiov şi cei doi delà conservatorul de muzică în frunte cu d-na Uicescu, directoarea de onoare a acestui conservator.

Adunarea a fost prezidată de d. prof. Gh. Obreja-laşi, ajutor de primar, şeful secţiilor culturale-şcolare şi sportive. S'a făcut o expunere pe larg a rostului reîn­fiinţării acestei societăţi simfonice a Moldovei de peste Prut , societate care trebue să dea Ghişinăului ca­racterul de oraş muzical, întrucât numără multe elemente muzicale serioase profesori şi artişti de­săvârşiţi în arta muzicii. La dis-cutiuni au luat parte d-na Dicescu, -nii profesori Gorniiov, Romanov, prlov şi Simionescu. Adunarea a aprobat şi votat în unanimitate:

Reînfiinţarea societăţii filarmo-ptonice;

Organizarea unei orhestre sim­fonice a societăţii filarmonice;

Afilierea societăţii filarmonice ca secţiune muzicală a „Ateneului ro­mânilor delà Nistru". Adunarea 1 ales apoi un comitet al societăţii filarmonice din Moldova de peste Prut, societate, care se compune gin trei categorii de membrii: de drept, aleşi' şi cooptaţi.

Membrii de drept sunt: direc­torul muzical,, care e şi dirijorul orhestrei, doi directori muzicali de­d a ţ i de cele două şcoli; şcoala Muzicală şi conservatorul, cei doi îjrectori ai acestor şcoli. Adunarea •nerală a ales cu majoritate de N u r i ca director muzical, dirijor U orhestrei pe d. profesor Antoniu

N a n delà Iaşi. După propunerea '•lor Romanof, Cornov şi alţii, s'a Procedat la alegerea preşedintelui ^cietăţii. A fost ales cu unanimi­t é de voturi prin aclamaţii d. Profesor Obreja-laşi.

Restul de membrii, au fost aleşi Prin vot secret, reuşind cu majori­té de voturi d-nii: Borislavschi, j^uescu-Darzeu, Pavlov, Pesster şi "ittúonescu.

După alegera comitetului s'a ales

C H I P U R I BIN — D e l à r e d a c t o r u l n o s t r u —

I $ u i u i n e e a a s t a veniţi cu m i n e î m K e g - e n t ' s P a r k 2

Străzi încărcate de ease şi oameni. — Regeet's Park; Cele dtraă ambre; Grădiua zoologică; Pajiştea îtitinsă în Eii j locai Ьонагеі; „РагіатевШ îa aer liber" a l pri«tennlai spaniol.

următorul biurou: preşedinte d. proi. Obreja-laşi, vice-preşedinte d. Eug. Ionescu-Darzeu, prim-pre-şedinte al tribunalului; secretar, d. Borislavschi, administrator gene­ral, d. prof. R. Simionescu; casieri, d-nii Pavlov şi Pesster; adminis­trator d. Gorndov, directorul şcoa-lei muzicale. Gomitetul a fost apoi însărcinat de adunare de a întocmi statutele şi regulamentul societăţii şi a începe seria concertelor.

* Primul concet simfonic a avut

loc in sala Eparhială sub patro-najuiAteneuluiiomâuuorcte'alNisîiu.

Gomitetul de conducere al „A-tenului românilor delà Nistru", a ţinut o importantă şedinţă.

S'a discutat chestiunea afilierei „Filarmonicei", la Ateneu şi s'a acceptat cu unanimitate această afiliere.

S'a discutat apoi chestiunea re­organizării Ateneului şi afiliarea lui la Ateneul român din Bucureşti. Ghestiunea a fost îmbrăţişată de întregul comitet, iar d. general Ru-deanu, a fost însărcinat cu aduce­rea la îndeplinire a proiectelor. S'a discutat apoi chestiunea localului teatrului Puşchin, local ce apar­ţine ministerului instrucţiei şi care a fost cedat temporal Ateneului. S'a hotărît a se interveni pe lângă minister, ca localul să fie dat în proprietatea Ateneului şi să în­ceapă, în cel mai scurt timp, re­pararea lui.

In acest local, în afară de o sală de conferinţe, spectacole şi concerte, se va construi o sală de bibliotecă, un muzeu istoric-artistic şi o şcoală asemenea universităţii populare delà Vălenii-de-Munte.

Arhiepiscopul Gurie, consecvent făgăduelii date, A. S. R. Principe­lui Ga rol, cu prilejul vizitei la Chi­şinău, a început o intensă propa­gandă în rândurile preoţimei ba-sarabene.

Printr 'o carte pastorală, adre­sată tuturor parohiilor din epar­hie, episcopul pofteşte preoţimea basarabeană, mai ales cea delà ţară, ca alături de învăţători şi oamenii mai luminaţi de prin sate, să în­ceapă o întinsă operă culturală.

Pentruca opera să poată fi fo­lositoare şi sistematică, P . S. Sa episcopul, roagă pe preoţi să în­fiinţeze pretutindeni cercuri cul­turale, pe care să le pună sub pa­tronajul Fundaţiei „Principele Ga-rol", care le va da tot sprijinul.

T . K .

O D u m i n e c ă ide Iunie , ora, 11 d i m i n e a ţ a , î n c a r e bondira «I e u to tu l a l t f u r n i c a r decâ t cel de a s t ă i a r n ă . L o n d r a de a s t ă i a r ­n ă ! n ic i n a v r e a u să m ă 'gân­desc ila: e a : s t r ăz i î neca t e î n t r ' o l u m i n ă pe j u m ă t a t e neagră , p e j u m ă t a t e ga lbenă , c u f u n d a t e 'două s a u trei 1 zilie în c e a ţ a (fog­ni) londonez , u n i c î n l u m e . Ploaie, f u r t u n ă şi vânt , fă ră n ic i O n ă d e j d e d e s o a r e a u r i u ; case •triste şi reci î n ş i r a t e un i fo rm ca zeci de imii de Hiausotee fune­r a r e (bântuite (de u n spleen die uaoarjtie. Lointdra. i a m a !

O! Lonidra idiintr'o zi f rumoasa diei bunie e c u totul a l t ă cetate . Oameni , copii, femei de toa te

f a r ă ide gust , c a r n e de viltă. chi­n u i t ă ; zilnic aieeiaişi.

Ei îş i p o a r t ă pudul în b ra ţ e sau , tot aşa de adesea, î n t r ' u n că ruc ior — g â n d u l îmi ziboară fă ră să v reau l a celle două u m ­b r e — î n căruioior, a l ă t u r i ide u n frăţ ior s a u s u r i o a r ă ce gângă-veştie l i m b a lu i Dickens, s a u a-lăturii de o p ă r u s e c u capull chel din ceuUloiM; uneor i câ t e u n căţeii l ânos ţ i ne în acest l e a g ă n p e roaitle, t ovă răş i e p r u n c i l o r f r agea i : p u i u l de om şi p u i u l de câ ine , s u n t p r i e t en i d in in imă , d i n i n i m a lior de p rune i . P u r ­t a t e şi r ă s p u r t a t e în aces te t im­p u r i de d u r e r e p e n t r u i n d u s ­

t r i a engleză s u n t ha ine le htietu-cilasele socia le năvă lesc furios ! l u i cap die familie, u n e o r i sur­p e s t r ăz i l e c u r a t e c a muşte o- i prinzătoir de t â n ă r . Dar copilul gl inzi p e n t r u a îngh i ţ i c â t m a i | e taiideauna b ine îmto'ăioait şi mult din razele soa­relui ce pare fericit că-şi face drumul pe un cer par'că italian, sau dacă vreţi un albastru cer românesc.

Da, e un cer ro­mânesc astăzi dea­supra capitalei Ma­réi Britanii, cetatea cu opt milioane de locuitori, ca să nu vorbim şi despre mulţii câini, de pi­sicile, unele gătite ca de sărbătoare, (O! burghezilor le plac mult pisicile, iar pisica neagră e semnul no­rocului; ei vorbesc mult de ele, le mângâe pe stradă, le împodobesc : am văzut şi auzit chiar şi pisici cu clopoţei), de miile de paseri ce fac să răsune de cântec şi ciripit zglo­biu, multele grădini pătrate (squa­res) unul din farmecele Londrei.

P e s t e toa tă a c e a s t ă u r i a ş ă rnuitátme de oameni- beţ i die l u ­m i n ă a u r i e şi de a d i e r e a vân­t u l u i d i n s p r e ocean, peste ş i ru­ri!© de case , t oa t e l a feil,, de că­r ă m i d ă roşiertiică s a u sorră nea­gră., case l ip i te per fec t în t reo-iaSItă, f ă ră p i c de c u r t e ora g r ă ­d i n ă (spre straidă, (vezi s u n t d o a r vi ţe le să lba t ice , gfliciu'neie r ă s ­fă ţa te c e imlbrăţişeaiză a s c u n ­z â n d tristul! zid londonez) , se p l imbă aizd u n soa re ce a m i n t e ­ş te p r i e t e n u l u i m e u spaniol , solarele dorn ic aii m â n d r e i sale ţ ă r i : ГЙэ a gloaions' iday! (E o zi glor ioasă) .

I a t ă die ce as tăz i vă c h e m s ă veni ţ i î m p r e u n ă cu m i n e şi c u vioiuil pub l ic i s t spanioli, în Re­gen t 's Piark.

Din f u m u l de au tomob i l e şi b a s - u r i ce roteisc p e s t răz i le d i n j u r u l parcUlui , i n t r ă m în du lcea Iu i r ă c o a r e .

i a t ă peredhi înd răgos t i t e ce sie p l i m b ă l a b r a ţ p e аІѳеШе ad -ітітіаЫІе şi m ă r g i n i t e die ver­

de le pa j i ş te lor şi d e iflioriile Idin s t r a t u r i . B ă r b a ţ i şi femei, corect îmbrăca ţ i , luorătora fără de lu­c r u („un empiloyied"), c u ch ipu l oiboisilt şa -haine c e conitracteaiză t r i s t p r i n vecthimea Hor c u îm-ba'ăicăininteia celor la l ţ i , cqpdi să­nă toş i şi c u m i n ţ i c u ae ru l de gentleiman-i c a r i s e joacă într 'o o r d i n e şi l iniş te ideală , p r iv i ţ i p r i n oche la r i i u n u i dască l ro­m â n , ladieis şi gen | t l eman4 î n v â r s t ă veni ţ i s ă s o a r b ă aer fără f u m în văaduihul l i m p e d e .

I a t ă şi p r ive l i ş t i ce n u se văd p r i n c a p i t a t a ţării 1 n o a s t r e oar-pa t ino-dunărenie : U n t â n ă r p a ­lid, î m b r ă c a t s ă r a c împinge u n că ruc io r î n c a r e şeaide n e p u t i n ­c ioasă şi a m ă r â t ă m a m a l u i bă-itrână ron ţădnd ou p u ţ i n i i d inţ i d in g ingi i le p u s t i i o coa jă să­r ă c ă c i o a s ă de p â i n e . O togă nea­g r ă delà 48, p e c a p u - i c u p ă r c ă r u n t şi r a r ; b ie te h a i n e d in secolul t r e c u t .

P r iveş te s p e r i a t şi s u p u s , do­borâtă ide t r u d a vie ţ i i ei l u n g i şi p l i n ă de mizer i i , c a u n c â i n e b ă t r â n b ă t u t de vântunL ploi şi c r u z i m e a omenească .

O s i n g u r ă mâmgâere în zilele ei n e g r e : Fiull ca re - i p o a r t ă bă­t r â n e ţ e a î n c ă r u c i o r u l vech i ; fiul, is tovi t î na in t e de vreme, ce face l u c r u l pe oare m a m a lui îl iăciea cu el în : cop i l ă r i a lu i t r anda f i r i e . Rolur i l e s u n t s ch im­b a t e : ea. ie a c u m copallul, i a r el „păr in te le" , împinge că ruc ioru l trisit ia! n e p u t i n ţ e i . Chip -aii vâ r ­s te i cellei fă ră d e pu te re , îndu l ­c i t ă d e iub i r ea filială!

Cunoas te - ţ i f igura a s t a de umibră d e femee b ă t r â n ă , pu r ­t a t ă î n t r ' u n că ruc ior de u n o m os ten i t î n a i n t e d e vreme, ce p a r e u m b r a u n u i t â n ă r de vâr ­s t a Iu i? Nu vă p a r e că a- ţ i vă-zut-o p r i n t r e n i sca i pag in i sc r i ­se d e Diekens', Dickens p r i e t e ­n u l î n d u i o ş ă t o r a l eă răc in i i i ? !

URŞI DIN G R A D I N A ZOOLOGICA DIN L O N D R A U N A DIN CELE MAI Î N S E M N A T E D I N LUME.

îngr i j i t : ta tă l şi m a m a engleză se ui tă c u to tu l pe s ine , jei fi ud­ei u-se fericirii u r m a ş i l o r lor .

'•A • - * *) *

Vin D u m i n e c a p e a ic i cu pr ie ­tenul! (meu spanio l , b u r s i e r a l Univers i t ă ţ i i d in Oviedo. Mă las î n r â u r i t d e Mlmsba n e g u r o a s ă a Insu le i Br i t an ice ce o a u d în juruHmi î n v r e m e ce a m i c u l de l â n g ă Piriméi, îmi r e v a r s ă în urech i , î n Ikníha lui, ' m â n d r a şi l impede , (ce adesea s e a m ă n ă " ) cu g ra iu l nos t ru ma i m u l t de­câ t i t a l i ana) , onaervaţ i i sc l ip i ­toare , u m o r eeirvantelsc: l i m b a iu i ibe r ică joacă vioi în dosul f rumoş i lo r dinţi 1 . alllbd ; i a r faţa d e u n Ibrun p l ă c u t e c â m p u l d e zheg al râisului şi su f l e tu lu i lui •topit d in s o a r e callid şi a u r i u . Conversa ţ i a i u i f irească şi boga­tă m i - a t u r n a t miufflti soare' în g â n d u r i , a t u n c i când pe cierul îuounat şi înegiurat aii Londrei , soare le n u fi inţa nici î n miezu l zi lei ; Ii p l a c los b o n i t a s imucha-c h a s ing iesas , ( f rumoasele fete enigileze), îl aimuiziează u n e l e t i ­p u r i ca r i ca tu ra l e („es m u y ce-leibre", e foarte nos t im) , îl s can ­da l izează şi-i p l a c in ace laş i t i m p >los fcesois liierriibes ( să ru tă ­r i le , p u p ă r i l c teribi le) , ce r ă s u n ă Edravăn î n a m u r g s a u s e a r a în p r e a j m a square -ur i lo r şi p e în-tineselle pa j i ş t i din HyidenDark.

E î nze s t r a t eu u n alles t a l e n t (literar: scrie a r t i co le în ca r e vorbeş te şi despre „îmi aimigo ruinuano", (pr ie tenul m e u ro­m â n . Desena tor înăscut , el sch i ­ţează ca r i ca tu r a l t ipur i de p r i n bar -ur i le suburb i i lo r , t i pu r i „ m u y oejlebreis" s au „ m u y p in -terescos" . îm i vorbeş te înflori t şi cu u n aier d e copil fericit al soare lu i , de sieguidillas, l up te l e cu i tauri; î m i r ec i t ă poezii, gflhi-e r s u r i p o p u l a r e a s tu r i ene , în­t r ' o l imbă ce s e a m ă n ă şi m a i m'Uît c u graikill n o s t r u decât „el casteillliano" l i terar . Când n e gă­s i m î m p r e u n ă , îmi piare că m ' a m m u t a t d i n me leagur i l e ne­gur i lo r î n t r ' u n romantic „Castel în Span i a " .

ü c r i s o r l d i n l a s U T o u n g s t o w n 5 € $ i i i o — l i n i a r e d a c ţ i a n o a s t r ă —

E x p o z i ţ i a d e c u s ă t u r i r o m â i a e ş i i a d - l r a i Ш. T e e a u

• *j Ou сѳі dintâi prilej mi-ar plăcea să scriu despre aceste izbitoare asemănări : Fener la risa (a-şi ţinea râsul); se reia — (în Bucureşti) se râdea, sunt expresiuni gemene.

O u el în Regentls Parik, m ă l eagăn înltre d o u ă l u c r u r i : una în ceţur i , ploi şi vân t , — g â n -di ţ i -vă l a s h a k e s p e a r i a n u l ve rs d tn Noiaptea Regilor: „e p loa ie şi vân t" , — şi a l te c u p l a i u r i că­r o r a le s u r â d e soarele , cu por­to oaMi s c u t u r a ţ i d e feite sp r in ­ţ a r e în s t ra ie p i toreş t i , c u ca-tedrailc s u p e r b e Catalice, ou clo­po t e de a rg in t : o ţ a r ă u n d e ae-i'ul, g ra iu l , florile şi arboa'ii r â d şi cân tă sub fer ic i rea ce s e r e ­v a r s ă d i n îna l tu l ce ru lu i a lba­s t ru .

* * *

Rătâoiim pe pa j i ş t ea în t in să p e oare s e sbegue copii i cu câ in i i iubi ţ i . Aceste m a r i covoa re d e i a r b ă ve rde s u n i f a rmecu l de căpetenie al p a r c u r i l o r engleze. Nici u n po l i ceman n u te împie-idecă să te întinizi jpe verdele lor moa le sau , d a c ă ai chef să imiţ i pe adolescenţ i i îmbrăoa ţ i în alb ca r i în a m u r g laieairgă domol pe s t răz i le Londre i „como locus", c a nelbunii. M u l t a p loa ie ce ca­de p e aici a d a p ă i a r b a d in bel­şug ; a şa c ă e a n u veştejeşte v a r a şi n u îngihiaţă sub covorul alb al iernei , ca î n Cişmigiul nos -itr'u. (leirnile aici nu c u m o s i c ză­pada!) Afilâudu-te c h i a r în mi j -ocui Londrei , cu oase negre şi sitrâzi de ogl indă pe car i l u n e c ă pres t i s s imo zeci de m i i de au to -mobile, te s imţ i h ă t depa r t e de uriaişUl vuet).

I a t ă -ne a j u n ş i înta-'un loc a d u m b r i t de piaitaui b ă t r â n i ; u n cerc de p ie t r i ş î n mi j locul verde lu i . A,ici î n t r e ore le 11—13 vorbesc ^speaker"- i i . Ora to r i m a i mUlit s a u m a i p u ţ i n i m p r o -vdziaţi, m a i m u l t s au m a i p u ţ i n de tailent, ei vorbesc 'de pe p l a t ­forme înalte pe c a r i e scr is n u ­m e l e p a r t i d u l u i , s au sectei re ­ligioase, s a u c u l o a r e a p r o p a g a n ­dei c e s e desfăşoară de pe ele. S u n t îşi s e m n e siimboJiioe : ca to ­licii a u în vârful a c e s t u i fel de aimvoini, p o r t a t i v u n Chr i s tas r ă s t i g n i t ; conservator i i , cu loa­rea gaiibenă a agi ic ei p r i m ă v ă -r a t i c e : „Priimroise L e a g u e ; socia­l işt i i au s t e a g u l roşu . Initire' ei se găsesc şa u n i i vorb i tor i foarte înzes t ra ţ i : 'Splendizi voilbitori, a d m i r a b i l iniformaiti a s p u r a lu­c ru r i l o r p e ca r e l e în fă ţ i şează . Îndeosebi p a r t i d u l c o n s e r v a t o r a r e aistffel de „speak!er"-á. E o m a r e p l ăce re să-i lauzi: în t r ' o

l i m b ă ireproşabilă, icu d ic ţ iune Siudlaitâ e i e x p u n l impede şi cu 'date bazate' pe sltudii şi i n t e r ­p r e t ă r i de sitatîsici, p r o b l e m a g r a v ă a cr izei indusitriiallle în An­glia- Şi e i „ înfundă" , p e m u l ţ i d i n audi tor i i social iş t i ce-i în­t r e r u p m e r e u .

Cuvintejle „!spieaker"-itar t re ­zesc rqpllice ce încep c u Dom­nu le vorbi tor (Mister speaikier!). Oricât 1 de p ă t i m a ş e î n fond, a-ces te repldioe s u n t t o t d e a u n a ro ­s t i t e 'Cu r espec t p e n t r u piersoa-nia şi idei le vo rb i to ru lu i i a r o-ratoirul vorb ind d e î n t r e r u p ă t o r îl n u m e ş t e , m y f r i e n d (pr ie te­n u l mieu)...

I a r ace i ca r i a u c o m b ă t u t m a i fur ios pte o ra tor , (fie ei l uc r ă to r i , femei cu 'glas necă j i t şi ascu ţ i t , siau, t i ne r i î m b r ă c a ţ i e legant) , s u n i în ace laş t i m ceice a p l a u ­dă m a i s incer . Căci t o ţ i s u n t

gen t l eman i . * * *

Dar despre aceşt i ispeaker-i c u simpatici i 1 l u i auditori , , de •toate cu lor i le poli t ice ş i re l ig ioa­se şi u n i i şi alţ i i , d e s p r e aces t „par lameinto a l a i re l ib re" , voi vorbi cu m u l t d r a g şi p e l a r g c u a l t p r i l e j .

I. O l i m p i u ŞtefanoTjci-Svensk Doctoiaiid hi University College

. Om Ф) litere

In ziua de 16 Martie, anul acesta în oraşul Joungstown, americanii au deschis o expoziţie mai bogată ca în . alti ani. Pentru întâia oară, ne-am prezentat şi noi românii la expoziţia anuală a acestui oraş. Acel care • are tot meritul pentru

' locului (3 pe 4 m. pat.) unde s'a expus lucrurile româneşti l'a cos­tat suma de o sută de dolari.

Pentru că expoziţia românească, să aibă cât mai mare însemnătate d. Tecău, a cerut concursul — care Fa şi obţinut — al -soţilor Ionescu-

E X P O Z I Ţ I Â RGMÂ:>IKA.SCÀ D I N Y O U N G S T O W N in rândul de s u s : d-na şi d-1 Tecau. In rândul de j o s : d-na Ionescu-Ardeal, d-1 I, I.

Ardeal şi d-na Marioara MeCroy,

această lăudabilă faptă este ă. Ni- j Ardeal, artiştii românilor din A-colae Tecău. Acest harnic român, i merica şi d-nei MeCroy (româncă care face cinste atât coloniei noa- | măritată cu un american), cari s t r e , c â t şi românismului în genere a adus în comuna sa natală Sebe-şul-Săsesc. (Ardeal), unele din ce­le mai frumoase covoare, costume, chindeauă şi tot felul de cusături d e m â n ă , cari fac parte din ar ta noastră, specifică, naţională, şi pe cari le-a-expus ca să le admire atâ­t e a zeci şi sute de mii de americani şi a l t e naţii străine, cari au vizitat e x n o z i ţ i a . C a fiecare să-şi poată d a s e a m a de sacrificiile făcute de d. T e c ă u , pentru a face cunoscută străinilor această artă a femeii noastre delà ţară, fără a se gândi la a l t câştig de cât cel moral: la r i ­dicarea neamului, cred că e des-

c ă numai închirierea Pi

îmbrăcaţi în minunatele costume naţionale, au stat tot timpul la dis­poziţia străinilor, dându-le lămu­riri despre ţara noastră, derivaţia costumelor noastre, latinitatea lim­bii române, felul cum coase ţăran­ca noastră florile ne pânză (un „ceva" necunoscut şi uimitor pen­tru americane) şi multe alte expli­caţii cari ne-au ridicat în ochii acestui neam care ştie prea puţin despre noi, ca r o n o r . Acel ce scrie aceste rânduri, văzând însufleţirea ce' domnea în jurul acestei expo­ziţii, am stat şi eu, cu mândrie, la dispoziţia d-lui Tecău, cu orice ser­vicii ce i-am putut aduce pentru aceasta. f e t r u I*. r i n e n

Nu s u n t p u ţ i n i p ă r i n ţ i p r i n p a r c oari îşi p o a r t ă copi lu l î n b ra ţ e , în v r e m e ce m a m e l e lor s 'au d u s ila' b iser ică s au s e în­gri jesc h a r n i c de p r â n z u l mo­des t : o c iorbă sa rbădă , va r za

e r e i t l e i i l t u r a l „ R a e o v i ţ a " In ziua ds înălţarea Domnului, neobosiţi noştrii învăţători, au venit

in comuna Sacosul Mare din judeţul Timiş pentru a ţinea vorbiri să­tenilor.

Dimineaţa au luat eu toţi parte la serviciul dn-ic oficiat de sf. sa preotul local N. Vodă.

Apoi a avut loc şe-dmi% întima, unde d-1 înv. St. Boţ ik & predat o beţ ie practică „Des orisrea românilor" cu elevii ci. 3 şi 4.

După amiază, în cur tea şaoiei, a unxîat şe dinţa populara Ia cari au fost do faţu gospo darii. Au fost ascultate cu luare aminte vorbi­rile d-lor învăţători in­tre care şi a d-iui înv

D. Răsădean din Ohaba. Elevii deia amândouă şcoli au cântat, an spus poezii. La sfârşit d-1

D. Răsădean, a împărţit sătenilor, numere gratuite din „CnUura Popo­rului" pentru propagandă.

Acest cerc cultural „Racoviţa" merită toată lauda pentru munea de pusă in folosul neamului. \ .

MEMBRII CERCULUI C U L T U R A L „ R A C O V l T A " D-L ÎNV. D . R À S Â D E A N

Ca şi celeliate pdauete ca r i fac partie d i n s i s t e m u l Soliar, P ă ­

m â n t u l a l u a t n a ş t e r e î n t â m p l ă ­tor, p r i n r u p e r e a unlei b u c ă ţ i d in m a s a încă în f o r m a ţ i u n e a Soa­relui , p e c a r e a a r u n c a t - o a f a r ă d i n c u z a mi şcă r i i s a l e de r a t a ţ i -u n e ; sulb aiceaistă f o rmă neho­t ă râ t ă , m i c a păr t ic ică , a înce­p u t s ă oscileze nes igur , c â n d înlăunitru, c â n d înafa ră , p e o cu rbă n e r e g u l a t ă , î n j u r u l Soarelui , c u r b ă ca r e î n de­c u r s u l vreunei ts'a corectat , l u â n d fo rma u n e i el ipse, a cărei u n u l d i n focare es te Soarele, i a r d i n cauza roitiaiţiei p r o p r i i î n ju -

Ul 'axieti salie fictive, P ă m â n t u l începe a-sd delfini c o n t u r u l s ă u , , l u â n d f o r m a u n u i e l ipsoid de reivolliuţiunie.

î n a i n t e a P ă m â n t u l u i , a l te p l a ­ne te , ca Nep tun , Uranus;, S a t u r n

i Jupi te r , s e r u p s e s e de ja d in m a s s a i n c a n d e s c e n t ă a Soare lu i , i a o lepocă c â n d acea m a s ă e r a m a i t â n ă r ă şi astifel f i ind m a i uşoare' , p r i n laruncare s 'au de­p ă r t a t mlai m u l t d e a s t r u l d in care s 'au r u p t , î n v i r t u t e a p r i n -cipiuffiui de imeoanilcă cerească , că for ţa de latraciţie a lastrelor este p r o p o r ţ i o n a l ă c u mlaseele lor ; î n t i m p c e p e n t r u p lane te le m a i grele , d i n c a r e face p a r t e şi P ă m â n t u l , r u p t e d i n Soiare p ia i tâ ra iu , c â n d a d i c ă m a s s a sa é r a m a i vâscoasă , m a i densă , for ţa d !e a t r a c ţ i u n e univiersailă s ' a exc i t a t m a i i n t ens , ş i n u lena î n g ă d u i t a s e d e p ă r t a p r e a m u l t die massa Idin ca r e s'au r u p t .

Ş t i in ţ a d e t e r m i n â n d m o d u l die f o r m a ţ i u n e tal P ă m â n t u l u i , s ' a î n c e r c a t s ă ca lcu leze ş i epo­c a c â n d s ' a p r o d u s r u p e r e a d i n maissá s o l a r ă : în a d e v ă r s 'a con-istaitat că u n e l e d i n mine ra l e l e c a r e c o m p u n s c o a r ţ a p ă m â n t u ­lu i p e lângă U r a n i u m , care a r e p rop r i e t ă ţ i l e rad ioac t ive , con ţ in în t r 'o pnopor ţ inne oarecare ' şi u n laSt co rp numlîL Hel ium, co rp ca r e r é s u l t a d in d e s c o m p u n e ­

r e a U r a u i u m u â u i ; m a i m u l t , c a l cu le d e l a b o r a t o r a u a r ă t a t c ă u n u i g r a m de oxid d e u r a ­n i u m , îi t r ebue 11 mi l ioane de an i c a s ă p r o d u c ă u n cen t ime­t r u c u b de h é l i u m , d e u n d e r e ­z u l t ă c ă din; c a n t i t a t e a d e hél i ­u m ce conţ ine a c e i minerali l a începaitul formaţ iunea sa le , şi t i m p u l ce i-a, t r ebu i t acelui Ura­n i u m isă se transforme î n h e i i u m

Calculele făcute p e n t r u :ше-*аі1иД Z i r con ium găs i t î n rocele Arclhteeinle délai Ontar io , d a u 622 mi l ioane anii; p e n t r u unelte H e m a t i t e , găs i t e în Dievonitan, d a u 143 m i l i o a n e a n i ; î n s c h i m b c â t e v a m a s s e stâneoiase d i n S u ed ia s i Amer ica , d a u cifra dte 1300—1600 imffioatnie d e arai.

Diferenţele 'mari corasltaiate, p r o v i n d in fap tu l c ă mine ra l e l e emannal te î n difer i te le r eg iun i , ш 8'au p ă s t r a t î n condiiţăuni e-ga l de favorabi le p e n t r u conser ­v a r e a bie l iumului ; în or ice caz

LI î n să aces te d a t e , p e r m i t a de ter ­m i n a c u oarecare ' ap rox ima ţ i e , vrâsita t e r e n u r i l o r în care rnine-ra le le is tudiate s ' au găsiţi, şi p r i n u r m a r e s e poa te evalua, t i m p u l c a r e s ' a s c u r s în t re pe r i - 4

oadeie geologice corespunzătoare. D i n aces t e ca lcu le is'a idedue

c ă isiupraifaţa P ă m â n t u l u i a în­ceput s ă ise solidifice de u n u l p â n ă ila d o u ă mi l i a rde d e an i , i a r s ieparat iunea lud de Soiare, ar fi cei puţin de 3 bilioane de ani.

Ga> consecinţă imed ia t a m aces to r cons t a t ă r i , s e p u n e che-Btiumeai laisiupra daiteii a p a r i ţ i u n a i jivieţei", p e p ă m â n t , ca re î n ori

ce caiz a a v u t illoc idupă ce tiem-perat iura s'ia coborâ t s u b 100°, adusa s u d punctm ae teroere ui apei.

Aces t c a l c u l es te baza t p e d u ­r a t a c â t a t r ebu i t difcrittielor pă ­turii 'geologice a n t e r i o a r e ac tu­alei pe r ioade , vi teza d e sedi ­m e n t a r e , aidiilcă die d e p u n e r e , e r a ace iaş c a şi a c u m , s e evialuaiză a 15 m i l i o a n e de an i , d u r a t a de formatiUnia a per ioadei p r i m ä r « , 4 шіІШоапіе a pe r iodu lu i secun­dau" ş i 1 jnmăitaltc a per ioadei t e r ţ i a re , ceace face î n itoltafl 20 in i l ioane de aini; î n ce pr iveş te . p e r i o a d a guateimară, în c a r e a aipărUt o m u l , d u r a t a sta ia fost o»lcuiată, plecând delà ane studii.

S ie îşitile că r â u l N iaga ra , l a et-şireia на idiln iliaicull Er io , formează r e n u m i t a casicadă N iaga ra , c u o î n ă l ţ i m e d e 50 m e t r i ; lia înce­p u t des igur c ă a c e a s t ă cădere , e r a Chiar l a v ă r s a r e a r â u l u i în l a c u l Ontar io , c u t i m p u l î n s ă pe­retele c a s c a d e i p e c a r e curge a p a , ifiind m ă c i n a t cu încetu l , a a v a n s a t p â n ă în prezent cu 11 k i l o m e t r i s p r e l acu l E r i o şi a tunc i b a z â n d u - n e pie comdiţi-

unillie a c t u a l e î n care ' s e face înaintiairea cascade i s p r e or ig ină , geologul francez J japparent , e-v a l u a z ă l a 40.000 a n i d u r a t a pe­r lődé i guatemare, aidică conchi ­d e ca foar te aiproape de ladevăr c ă n o i sau miai b i n e z is iStră-moş i i aitoiştiri isulb formă d e om, apăruţi i l a începratiUl peirioiadei 'gua ternare , a v e m o тесМтіе de a p r o a p e 40.000 ani.

iDin юеШе de m a i s u s se explică u ş o r eul|tull popoa re lo r diini ve­ch ime , p e n t r u Soare : delà d â n ­sul P ă m â n t u l pais'trează în a fa ră d e const i tuţ ia! s a imaterială, căl­d u r a ea, m i ş c a r e a p e r p e t u ă în j u r u l axsed isade fictive şi 'acea d e translDaiţsiie p e e t e r n a şi m ă ­r e a ţ a e l ipsă a orbi te i s a l e ; din aces te m i ş c ă r i a eşit z,iua şi noapltea, -anotimpnriiliei,. v â n t u r i ­le şi ploaia , m a g n e t i s m u l , elec­t r i c i t a t e a şi reacţiunilie chimdtoe; frunze, flori îşi f ructe s u n t ţă-s u t e c u f i ru l lumiueá so la re ; cu­lorile va r i a t e a floriilor şi parfu­m u l lor de l i ca t s u n t m â n g â e r i l e raze lor so lare , oare n e a d u c a-m i n t e î n o i rce momenlt, f a ta la d e p e n d e n ţ ă a P ă m â n t u l u i de Soare . I Ï . K o l s e s c » , Cluj

Inginer , inspfotor gencval

тішіжл popobului Mumärul 117

R Ă V A Ş E D E L A S A T E Din Bordnşani (jud. Ialomiţa)

Acum câteva luni epitropia bise­ricii „Sf. Nieolae" delà noi, a pri­mit ea danie pentru casa Domnu­lui câteva lucruri, din partea d-nei Aurelia şi d-lui Petre St. Popescu-Oălăraşi.

Domnia-Ior au dăruit : Sf. Evan­ghelie îmbrăoata în pluş roş cu metal argintat; un epitrahir ţesă­tura fir în mătase şi una candelă de metal suflată cu aur, toate în valoare de lei 4500.

In faţa acestor lucruri sfinte, dăru­ite din inima sincera a d-nei Aurelia P. St. Popesca şi а d-lui P. St. Popescu, аш văzut şi am dedus că ei sunt adevăraţi creştini, adevă­raţi fraţi -întru Hristos, dovedind nu numai prin acestea, ci şi prin curăţenia vieţii çi prin propovădui-rea învăţăturilor evanghelica îu viaţa socială.

Şi odată manifestându-şi adevă­rata dragoste faţă de sfânta biserică, sperăm că şi pe viitor v'a avea aceiaşi inimă bună într'o măsură mai mare, şi pentrucă s'au gândit la săvârşirea acestei frumoase fapte le zieem : ca Domnul să-şi reverse asupra lor toate bunătăţile precum ei şi Іѳ-au revărsat asupra sfintei biserici şi să le dea o viaţă lungă şi plină de ceeace este mai scump. Să v'ajute Dumaez-u în toate căile vieţii precum gândiţi.

Epitropia Din Zagaia-Marman

(jud. Mehedinţi) In ziua de Ispas, ziua eroilor,

s'a slujit parastasul în amintirea vitejilor morţi pentru întregirea neamului. Apoi lumea a plsoat în eatima Marman, unde se aflu mor­mântul eroului căpitan Ion S. Io-neseu, mort în luatele deia Jiu. Pe drum copiii au cântat multe cân­tece ostăşeşti. Ajunşi la ţiniirim unde se afla şi familia eroului, s'a oficiat un parastas. Bătrânul preot I. M. Presură, a vorbit despre în­semnătatea zilei. Celce scrie aceste rânduri am amintit despre faptele măreţe ale ostaşului român şi am îndemnat pe micile vlăstare să poane în sufletele îor toi, uceias bărbăţie. D-i primar D. Í. M. Pre­sură a arătat viaţa eroului Ionescu. Aminteşte şi despre scrisoarea ce s'a găsit la ei în care ruga să fie înmormântat în aoest cimitir. Apoi copiii au recitat poezii şi au cântat,

losif N. oumitrescu-Uistr i ţa

Din Bistriţa (jud. Mehedinţi) In cinstea eroilor, in ziua de

înălţarea Domnului, a avut loc o frumoasă serbare în comuna noa­stră. Bievii au cântat sub condu­cerea preotului Gh. N. Dumitrescu. S'a juaat şi piesa „Ovidiu şicană" şi s'au danţat şi jocuri naţionale. Sătenii au rămas pe deplin mulţu­miţi, c . V.

Dia Bogdană (jud. Tutova) Duminică, 31 Mai, a avut loc în

sala şeoalei primare ultima şedinţă a cercului cultural „Bogdana".

Dimineaţa, toţi membrii cercului-cultural în număr de 16 au fost prezenţi. D-I V. M. Parfene, dirig. şeoalei Bogdana şi preşedintele cercului-cultural, a desahis şedinţa şi d-ra Luoreţm Tufă a tratat o lecţie de matematică cu elevii cl. IV. Lecţia a fost bine reuşită. Safta Obreja,a vorbit despre: „Edu­caţia voinţii - .

După amiază, a urmat frumoasa serbare şcolară, condusă de d-nii învăţători ai şeoalei Bogdana: V. M. Parfene, L. Tufă şi I. Bosie.

Au luat parte la această serbare şi membrii cercului cultural preo-ţiesc, fiind desemnaţi tot pentru aeeasta zi a ţine şedinţă pastorală în această comună. D-l V. Parfene în cuvântul do deschidere a arătat dragostea şi mulţumirea ce simte în această zi când luminătorii Sa­telor s'au întrunit la an loc, pentru a lucra mână 'n mână ajutând la propăşirea neamului românesc. Bătrânul preot Gh. Ciorescu, a vorbit despre: „Luxul la sate'. Preotul I. Dimitriu, preşedintele cercului pastoral, în numele colegi­lor, a mulţumit d-lui Parfene pentru dragostea cu care au fost primiţi şi întâietatea ce li-s'a dat arătând şi d-sa dorinţa şi dragostea de a lucra împreună, •— şcoala eu biserica,— la luminarea neamului, propunând ea pe viitor cercurile culturale îa-văţătoreşti să se ţină odată cu cele preoţeşti.

A mai vorbit d-i D. Dumbravă înv. Cordeşti, despre: Obligativi­tatea şi foioasei: învăţăturii.

Elevii şeoalei Bogdana, au cântat frumoase cântece şcolare, au danţat

» jocuri naţionale şi au jucat piese morale. A fost bine elevul Macă-rescu I. din clasa 4-a.

Serbarea s'a sfârşit cu cuvântul d-iui Parfene care a mulţumit şi a urat sătenilor cât mai multă dragoste de şcoală

I . C . B o s l e

Din Băneşti (jud. Vâlcea) Societatea culturală „Farul", a

înfiinţat în comuna noastră o bibliotecă populară punându-i-se numele poetului ţărănimii „G. Coşbuc".

Biblioteca s'a deschis pentru pu­blicul cititor pe ziua de 1 Mai, sub conducerea d-lor I. Niculescu d N. Opriţoiu, învăţători şi membri ac­tivi ai societăţii.

Societatea „Farul", până în prezent a înfiinţat patru biblioteci populare poporului delà sate.

A U R E L B Â E Ş U PICTORII NOŞTRI

Din Frnmnşica-Nonă (jud. Cetatea-Albă)

In seara de 16 Iunie, populaţia comunei noastre formată din pur moldoveni, a avut prilejul să t ră­iască câteva clipe de fericire sufle­tească datorită aşezământului Fun­daţiei „Principele Garol", care prin delegatul ei, d. inspector şcolar I. Iordache, a venit la noi şi a adus şi cinematograf.

S'au rulat filmele: Vedere delà Polul Nord, Familia Regală pe* front şi sărbătorirea a 100 de ani a lui Tudor Vladimirescu.

După terminarea cuvântării po­pulaţia a mulţumit d-lui inspector şcolar.

Ţinem să aducem cele mai mari mulţumiri Fundaţiei „Principelui Garol", care prin conducătorii ei face să alunge întunericul din sa­tele basarabene şi să apară soarele culturei şi iubirii de neamul româ­nesc.

S a v a l o v i t a , notar

Din acă$ (jud. Târnava-Mioă) Mare bucurie a cuprins pe toţi

Giacăşenii, când au auzit, a doua zi de Rusalii, că au sosit în co­muna noastră un gup de elevi ai liceului „Timotei Gipariu", din Ibaşfaiău, elevi ce sub conducerea harnicului luptător pentru răspân­direa culturii ia sate d. prof. Du­mitru Scurtu, aveau să joace o pie­să de teatru, ceeace în comuna noa­stră nu s'a mai văzut.

Reprezentaţia a avut loc în sa­loanele şeoalei comunale.

D. prof. Scurtu, a ţinut o cuvân­tare de deschidere, iar d. revizor şcolar, Seheaua, a arătat prin câteva cuvinte însemnătatea şeoalei precum şi datoria de a da copiii la şcoală.

A urmat comedia „Doctorul fără voie", jucată bine.

ISi-a plăcut cum au jucat elevii losif (Jctavian, d-ra O. JJnsabeta, Banciu Uaric şi Ticuşan Emil.

Elevul Păiş loan, a spus un mo­nolog vesel.

D. avocat Holom, din Ibaşfaiău, a ţinut cuvântarea de închidere.

La reprezentaţii a luat parte tot satul.

Tot cu aceasta ocazie, d-1 revi­zor şcolar, Şeheaua, a dăruit şi o suină de cărţi pentru biblioteca să­tească.

— Starea sămănăturiior din a-cest an este foarte bună. Secara a ajuns la înălţimea de un metru şi nouăzeci. De plouat plouă regu­lat la 2-3 zile.

Sperăm că vom avea o recoltă I mănoasă. '

A., tfáduiescu Din Murasem (jud. Mureş-Turda) In seara de 7 Iunie, şcoala pri­

mară delà noi, cu concursul unui grup de tineri delà şcoala de arte şi meserii din T.-Mureş, şcoală sub conducerea d-iui Teodor Libeg şi a prof. loan títoicoviciu, au dat o frumoasă producţie teatrală, ur­mată de danţ.

S'au jucat piesele „Doamna mea" şi „Ciatra din casă", cu eivii şeoa­lei de arte şi meserii.

Elevele şeoalei primare sub con­ducerea drăgălaşei d-re învăţătoare Elena Baicu au jucat „Hora Iele­lor" şi „Banul Mărăcine". Fetiţa Maria Blaj, a declamat poezia „Nunta Zamfirei", iar Aurelia Grişan „Gântecul fusului".

Pe u r m ă a urmat danţ. D-ra Va­leria Blaj, a fost aleasă regina ba­lului.

Par tea materială încă a fost mul­ţumitoare; au suprasolvit d. Iacob Laszio, directorul fabricei din Mu­reşeni şi d. ivan, proprietarul res­taurantului gărei din Tg.-Mureş, câte 100 de lei pentru care faptă primească mulţumirile noastre.

— In ziua de 9 Iunie, poporul a avut o deosebită sărbătoare.

In această zi s'a făcut împroprie­tărirea, pentru vecie, dându-se în primire peste 1000 de jugăre. Au fost de iată d. prefect al judeţului Victor Maior, d. Gavril Grama, con­silier agricol, Gheorghe Dimitriu, judele de ocol şi alţi mulţi domni, cari a u făcut parte din comisiunile însărcinate cu ducerea la înde­plinire a acestui act de dreptate so­cială,.

Serviciul divin l 'a oficiat sf. sa preotul Alexandru Oltean, iar răs ­punsurile le-au dat mai mulţi can­tori sub conducerea învăţătorului lor Teodor Libeg.

La sfârştul sfinţirei apei, preotul local, prin o vorbire a a ră ta t popo­rului însemnătatea marelui act şi a îndrumat pe săteni să fie cu re­cunoştinţă celor car i s 'au jertfit pentrucă fără jertfa lor cea mare acest mare lucru nu: se înfăptuia.

D. prefect a spus norodului po­veţe, foarte frumoase indemnându-1 ca brazda de pământ care de azi înainte este a lui să o muncească cu dragă inimă şi îndeamnă po­poral să fie recunoscător M. S. Re-Regelui.

Se trimite telegramă M.. S. Rege­lui şi d-lui minis t ru de agi acultură. D. înv. Teodor Libeg, multă.mind tu­turora penii-u ducerea la îndepli­nire a acestui, mare şi în semnat act.

St. şi I». zan

Din noianul de pictori, eu eari ne-a binecuvântat Dumnezeu — şi cari au expus anul acesta în atâtea săli ce le avem pentru expoziţii de arte plastice din Bucureşti — Aurel Băeşu reese în multă lumină ei prin multă rodnicie.

Din expoziţia a-eeasta, eare a avut-o la „Cartea Româ­nească", în sala „I-leana", ne-am putut face o sumară şi sintetică ideie de îmbinarea fericită a talentului acestui tânăr pietorcu mun­ca minunată ce-o în­făţişează publicului urmăritor şi iubitor de artă la noi, în spe­cial de artă plastică, începând delà pei­saje şi până la ca­pete şi portrete — am observat aoeeaş grijă de a reda, în chip cinstit, impreshmile oe le are în faţa firii — imprenr'uni trecute, bineînţeles, prin sita temperamen-

C I O B A N

Florile lui — puţine la număr — sunt fragede şi pline de moliciune caracteristică lor. Au suflet, palpită viaţa în ele — aşa cum palpită viaţa ta florile din natură.

De asemeni, capetele lui Băeşu an tot ce le trebue: desemn ab­

solut bun şi colorit tot atât de bun, de natural. Cele două călugăriţe, cum şi ciobanul, ca şi toa­te celelalte capete, sunt redate de Bă­eşu cu multă însu­fleţire artisticii

In cele câteva in­terioare de ţară, însă, se întrece pe sine.

E atâta pitoresc în ele» că te vră­jesc delà prima ve­dere, şi te simţi furat de vraja lor, chiar dupăce nu le

de A. Băeşu m a i a i î n & ţ a _ In definitiv, Băesu est;) un ta­

lent în nii.iă eflorescentă, în de­plină deavoUsve.

tului lai de ai-tist, caro nu caută şi nu urmăreşte să diformeze, să sluţias;?ă, să urăţias :ă frumosul dia natură. Ce desfătătoare sunt peisa­jele lui Băeşu! Ce odihnitoare, ce recreatoare! . . .

PE VALEA ALMAŞULUI de A. Băeşu

Delà Băeşu, trebue să pretindem lucrări din ce în ce tot mai pline ds avânt — de avântul forţai se­rioase vi cinstite, pentrucă tagă-dueiiie sun»:, ллзіэт zice, strălucite.

C r l d i m

J E x p o z i ţ i a ş c o a l e f d e d e l u c r ă r i p u b l i c e d i n C e r n u a ţ i

Direcţiunea acestei şcoli a orga- j trebue să remarcăm şi anume că nizat o expoziţie de diferite desein- în toată sala n'am putut vedea nici ne şi mobile de lemn, lucrate de | măcar un cât de .mic motiv na-elevii acestei şcoli'. Multă sârguinţă ! turnai. Aceasta este o scădere, mai au depus atât elevii cât şi profe- i cu seamă că motivele nostre naţio-

DELA EXPOZIŢIE

sorii în decursul acestui an şco- ! nale sunt de o aşa ra ră frurnu-lar. Unele din desemne sunt cu a- j sete şi se pot orişiunde şi orişicând devărat minunate şi în special I întrebuinţa în aria decorativă. Dar cele de ordin profesional diferite şi felul de arhiteciură românească, planuri de case, ş. a. ,cari sunt I minunatele cule româneşti, lipsesc lucrate cu cea mai mare fineţe şi j cu desăvârşire şi e păcat, . . măestrie. Un lucru însă totuşi i A. B .

MONUMENTUL „ER01L0E BELA OLT 1916" Olt" adică subt picioarele lor, s'a îngropat în mod vizibil, fostele semne de hotar — cel de fer — pus de vitregia vremurilor la Râul Va­dului, în cruce cu cel de lemn, рѳ care ungurii l'a:i pus aci la gara Lotrului după pacea lor delà Buftea

1 \. \ -, ify

Díh BfízGÍn (Vâlcea) Ridicat după stăruinţa judeca

tori'lui Neaeşu Coman din Brezoiu-Vâlcea, în locul de unde au plecat aceşti eroi la luptă îa 1916, şi unde şi ungurii la 1918 au pus graniţa lor, e un monument original.

La capătul unei stânci pe o înălţime de 10 m. şi o lăţime de 20 m. s'a scris cu litera mari din blocuri de marmură şi cărămidă presată toată oglinda Ro­mâniei întregite de azi. Literile sunt astfel îmbinate în cât se vede clar că R o m â n i a e mare pentru că are şi provinciile alipite.

In ansamblul său România cu toate tvnpurile s a b — | diu 1918 Ardealul, Basarabia, Bucovina, Mol- Pe două plăci mari laterale delà dova. Muntenia, Oltenia, Dobrcgea — fiecare cu datele unirei sale, aduce eroilor delà Olt 1916., pri­nosul său de recunoştinţă.

Deasupra literilor „Eroilor" se află Regele şi Regina coroanele pe cap, iar între ei stema actuală a ţării — în baso — reliefari de bronz, şi deasupra îor se înalţă impunător un obfîlisc din marmoră albă din Banat.

In dreptul literilor „Eroilor" se află o cripta mare eu două despăr­ţituri: într'una s'au pus osemintele eroilor de pe aici, iar îu aita spe­cială, un ofiţer între 2 soldaţi în-tr'un cosing, înfăşurat în trei colori. Două mari plăci închid aceste cripte.

Pe una sJa scris: Aici din cei 800.000 cari m'au

făcut mare, iar pe cea laltă din dreptul cosciugului — Dovada — cu alte cuvinte cei 800.000 sunt do vada României întregite.

Dedesubtul literilor „Eroilor delà

dreapta lui s'a eapat numele tutu-lor eroilor din cele 5 comuna din aoenstăregiune.Lucrudemn de mirat:

32 Câuneşteni, 33 Câineni, 34 Brezoeni, 35 Mălăeni şi 19 Voi-neşari.

In fmntea îor s'a pus Generalul Prapo;gcscu, căzut aici în aceste lupte şi alţi ofiţeri Ah seamă.

In locuri de onoare s'au pus şi două plăci cu numele celor cari au comandat mai mult ш aceste lupta: Generalul N. Petala şi Colonelul Traian Moşoiu.

Pe alte două p'ăei laterale, delà stâng* lui s'a aerjs numele celor cari au contribuit mai mult la fa­cerea lui.

In total monumentul are o înăl­ţime de 16 metri.

In ziua eroilor din. acest an s'a făcut cu o deosebită solemnitate înhumarea eroilor în criptele din dreptul numelui lor. w. c.

S e r b a r e a din Kucăr (Judeţul Muscel)

Aşezată în mijlocul munţilor, în partea de Nord-Vest a judeţului Muscel, comuna Rucărul este cea mai frumoasă şi cea mai bogată comună din întreg judeţul. Dea-semenea este şi foarte veche, căci istoricii o socotesc ca una din cele dintâi aşezăminte româneşti, de dincoace de munţi. Timp de cinci veacuri a fost aici şi vama ţării, prin care se făcea legătura cea mai apropiată între capitala ţării munteneşti şi puternica cetate a Braşovului.

Numeroşi munţi şi nesfârşite păduri de brad şi fag, precum şi multe cirezi de vite, iată avuţia să­tenilor rucăreni, unde n 'a pătruns picior de străin.

A doua zi de Rusalii, 8 Iunie, s'a ţinut în această frumoasă co­mună, şedinţa cercului preoţesc. Pe lângă preoţii cercului, au mai luat parte şi următorii membri ai Asociaţiunii preoţilor musceleni: Părintele Econom N. Proca, pro­topopul judeţului Muscel, preotul G. Stoian, profesor şi preşedinte al Asociaţiei, preoţii N. Mănescu, fost deputat, ü . Bănăţeanu, Moise Pă-cescu, B. Strafalogea şi N. Bănă­ţeanu.

Sfânta slujbă, oficiată în sobor de 12 preoţi, în frumoasa biserică Rucăru de mijloc, a mişcat adânc pe numeroşii săteni, cari au luat parte la această înălţătoare sărbă­toare bisericească.

Răspunsurile liturgice au fost date de corul Seminarului Orfani­lor de răsboi, din Câmpulung, so­sit anume în acest scop, sub con­ducerea d-lui dr. N. G. Cădere, di­rectorul seminarului.

Toate cântările au fost bine cân­tate. Sutele de săteni şi sătence, le ascultau cu adâncă smerenie, de­oarece nu mai avuseseră aită dată prilejul de a asculta un asemenea de frumos cor, pe patru voci; era pentru toţi o solemnitate pioasă şi deosebită, nernai văzută altă dată în satul lor.

După terminarea sfintei litur­ghii, s'a oficiat un parastas pen­tru cei peste 2(J0 de eroi, ai satului, dintre care 4 ofiţeri, căzuţi pe câmpul de luptă.

Când corul seminariştilor orfani, ai căror părinţi erau căzuţi pe câmpul de luptă, a intonat jalnic „Veşnica pomenire*', ochii tuturor s'au umplut de lacrămi. După aceasta părintele Gh. Gotenescu, profesor de muzică bisericească şi vocală la Seminarul Orfanilor, a ţinut o călduroasă predică referi­toare la însemnătatea sărbătoarei Pogorirea Sfântului Duh, adăogând cuvinte şi pentru jertfa făcută de eroii ce şi-au dat viaţa pentru ţară.

După d-sa, a vorbit cu o deose­bită însufleţire d. dr. N. G. Că­dere, directorul Seminarului. A făcut cea mai frumoasă impresi-une asupra tuturor, faptul că acest adevărat părinte al orfanilor, a ve­nit pe jos-din oraşul Câmpulung, distanţă de 22 km., alături de or­fanii seminarişti, pe cari-i socoteşte ca pe copii săi; deasemenea şi pen­tru faptul că era îmbrăcat în suman moldovenesc, d-sa fiind ori­ginar din jxideţul laşi.

In cuvântarea sa ţinută în duh adevărat bisericesc, a preamărit jertfa eroilor, cari şi-au dat viaţa pentru ţară. A amintit de jertfa adusă de comuna Rucărul, pentru patrie, căci din fiii acestui sat, mulţi au căzut pe câmpul de luptă. Pe de altă parte acest sat a suferit mult în timpul luptelor din toamna anului 1916, căci peste 100 de case au fost distruse de* bombardamen­tul artileriei. Cuvântarea sa a miş­cat până la lacrămi pe toţi cei de faţă, mai ales când a amintit da­toria creştinească a tuturor, de a nu uita pe orfanii de răsbi, odras­lele scumpe ale celor căzuţi pentru ţară.

Pioasa sărbătorire s'a sfârşit la orele 10 şi jumătate. La plecarea din biserică, preotul loan Rădu-ţescu-Dragoslavele, preş. cercului a împărţit în dar sătenilor, 29 bro­şuri cuprinzătoare de frumoase în­demnuri împotriva beţiei, precum şi 76 broşuri „Urmarea lui Hris­tos", tipărite la Sfânta Mănăstire Neaţu. Sătenii primeau cu o deo­sebită mulţămire aceste educative broşuri, scrise pe înţelesul tuturor.

Deamează, preoţii, împreună cu soţiile lor şi âţicva oaspeţi din sat, au luat masa împreună într'o de­săvârşită frăţietate şi bună cuvi­inţă.

La ora 3, elevii seminarişti au dat o frumoasă serbare în localul şeoalei. Frumosul lor cor, condus de părintele G. Cotenescu, profe­sor de muzică, a cântat frumos, numeroase cântece. Au urmat apoi mai multe recitări, precum şi po­emul „Intre eroi", de Vintilă Pe­tala, toate spuse cu deosebită în­sufleţire şi îndemânare.

La sfârşitul serbării s'au împăr­ţit iarăşi gratuit de d-ra Proca, f'ica părintelui protopop, nume­roase broşuri religioase şi morale.

Şedinţa cercului preoţesc rămâne ca cea mai plăcută aducere aminte pentru toţi sătenii rucăreni.

La orele 6 toţi preoţii au făcut apoi o vizită preotului local Gheor­ghe Arnăuţescu.

C . 1».

W

P i n Moldova de pe^te Prut — M i ş c a r e a c u l t u r a l ă d i n p a r t e a de m i a z ă z i —

Fecioara niaifvă a; deipăirtărflor fă ră OTizoïiïtoiiiï — Ditilita — se1 de-ş.teaiptă <din soiirmul s ă u de isiteipă, la gîiasiuil rioimâniisimulljui, oaire r ă s u n ă idin isiat 'în sait ş i din; collina îh, ciolină, «a o itirâimlbiţă d e airaimă. I n l in i ş tea iaimung-u-r i lor die vară , p ă t a t ă ou r u b i n e dc foic Ha asifinţiitul înideipăirteti, în armonia: die icutari şi miresimie a gTădiniloir •şi hollldteloir, piliute.-şt'8 uin siuîlu dătăitor de vd!aţă, юаге mrfioară aufiletelie şi le fa^ce e u viteeizie1 înii.r'u,n ton cu sufle­tul miane aii româinilioir die p r e tu ­t inden i — all oeior de pes te Car-•paţi, din B.amiait, Mieigitenia, aii ce-il'0'Г de ipiositie Nistnu şii al celor plecaţii p r i n îndieipăirlaitelie ţ inu­t u r i 'Cu a'Me g ra iu r i , ou laliţi oa-irnemi, ou ailitie olbioeiuri.

Bugeacuil Moldovei d b pies te Pr.uit, scăMiait în v ra ja dimimeţi-1-or ou r o u a 'Cierului, sie1 s imte m-ai ramâaiieisic î n laaimomia versu­lu i străimoşeisic, î n cântecele şi doinele noamiului. Pretimtimide-ni e v ia ţă l iberă , icânitec, r a s e t şi ѵееіеГиіѳ, ipeatiruică fruimoiaisia Mol­d o v ă clb p eis te Bnuit, nu m a i su­feră sub cmuibull oipreisoiri'lioi", ci îşi r id ică fiaHinic sipne .ceru! a'i-ibaetaiu, fr-iumteia s a mouniuíra'iá cu coroana Mânde ţe i .

Ra--vrabia şi oraşele se r o m a ­nizează zi ca zi. Au .diapă'iiut obi-oeh.'i'iiie s t re ine , a d i s p ă r u i g ra ­iul, au disipărimt ceiiee ne-au v r u t î'ăiull, căzând sulb ptroipriiLe iorr siaiiame de distruigere. In locui iov ii'U veni t оіЬкюіщ-ке roimâ-ne ţ t i , a a ven i t -càinitieoele, am ve­nit z.i:leile de bucur ie . Im p a r t e a de mraiză-zi a Molldovei de pe^te-Pru:.., s'ia î ncepu t operia de ro-irnanizaTie o u miuilt suiooeis — şi n u 'eeitie sal , în care să n u se vadă поіаіаіѳіе munoi i oeflor tiri-•mişi sä facă o p e r a jnaţiomalA. A m văzu t o s m a n i cari cereau în cor să e-e- aduică m u l ţ u m i î i p r i n gazat©, acestor pionieri ai roimâinisimuilui, car i -le a r a t ă c u m 'trabuie să t r ă i a scă şi car i le fac educa ţ i a fecioriilor în l i m b a ofi­c ia lă a ţăr i i . In fiecare sait se află un Că.min Cul tu ra l , o bi'blio-tecă, o caisă d>e oe/tire, u n cerc cuGiturail. Ln fiecare s ă r b ă t o a r e liătienii văd cu bucur ie cum se 'manifestă simţ a m a n t u l roimâ-neso în şcoală, biserică şi b a n c ă p o p u l a r ă . Se ţin. în Bugeacu l Moldovei de pes te P ru t , ce rcur i cultuirailie cu învă ţă tor i i , iso d i s ­cuită în caidnellie idei lor de eiman--cipaire alle să ten i lor ; învă ţă to r i i se adiuaiă la u n 'loc, în. g r u p u r i •сощраюіе şi înjigiiieibeaiză corur i , i.onbäri, şed in ţe , şezător i . La o-•raşie e aie ei aş mumeă neoboisità pe 'târâimuil oultuneá româneşti.

In cutis de câteva: zile n u m a i , •ara a v u t die înreigisitriat c â t e v a im-an;iifeisitaiţii culltiuiraile1, po rn i t e d i n suflet şi din d r a g o s t e de iieiaim. Mai deunăzi , Buigieaeul Molldiavieii de p s t e P r u t , a fost vizi tat 'de uiniveinsiitateia liübc-rä din. Bucureş t i , în. un i r e cu cen-trailia Caiselor Naiţioinatlie şi în i r urnite ou d. G. Ţiicica, profesor univeimitair şi d. genera l I. Ma-inoleisiou:, pnaişedimtele: Oaselor Naţioinaile d in R a m â n i a . Au vi­zi tat în primiull râind Bóilgradul, uinde au îoiaL p r i m i ţ i cu m u l t lemtuizlaistm de şcoli' şi publ ic . D. profeisor ŢAţeiicia, a vorbi t d e s p r e no-liuil cu l tu re i şi despre mij toa­cele el de r ă s p â n d i r e în imasisele poporu lu i . ;D. gene ra l I. Mano-löscu, a vorbi t despre înseimină-ta-tieia Gaiselior Naţ iona le -şi de ro lu l cel au ele în v i a ţ a >siaitelor. Şcolile din oraş s 'au produis cu c â n t e c e şi d a n t u r i na ţ iona le . De la Bollgrad, îna l ţ i i oaispeţi au p leca t spre' Sichiiirlichitai, u n a d i n сюітіштеШе mari alle j ude ţu ­lu i Isimail, u n d e se află o caisă п;Ціои:ііа, suibpreifeiotuiră, sp i ta l , fairimaiciie, ş. a. Aici isăitenii, cei шаіі miuliţd bulllgari, a u p r i m i t cu un emtuiziaisim de ne-descriiS' pe p i ane r i i culltiurei roimâneişti, în-tâimipiinâindiU'-i la 6 kun. depăr ­tare de sat , în c ă ru ţ e şi pe jos. Au s t r ă b ă t u t aipoi sătuli, în u r a -le-ie muliţiimei >sii s'iaiu înldsnept.a.t siWQ Casa Naţ.ioinia'lă, u n d e d. Ţiţ'eioa şi d. generali Manollescu, au vonbit iarăişi în faiţa. pulbM-cuilui, ideisipre îmisieiminătaitea cul­tu re i noaisiir-e1 roimâmeşli. D-e aci oaspeţii- au venit la. Ismai l , u n d e deatseœcni a u fost p r i m i ţ i cu m u l t en tuz i a sm dia căt re şcoli şi pulMic. Iniiiruniirea oare s'a ţ i nu t lia sediu i sioicie-tăţii cui tu--râie „Gavri l Muiziceiscu", a foet a n a din юеііе ami f rumoase cari s 'au văizut p â n ă în prezent în acest o raş die1 'stepă. Şcolile s 'au proidiuis cu daniţuri şii cân tece , iar cornii soc. „Muizicescu", a c.nv; :it din oip-eireile- cele mai fru­moase . Acest cor, î n tovă răş i t de onheistiră, e s t e u n u l dán cele mai reuş i t e d i n t oa tă Moldova de ipeste P r u t şi poa te să rivaloizeae cri în!jgilneibă,î'iile vechi d in ora -ijdle' m a r i ale ţăre i . Aceste me­r i t e a u fost recunofsciute de că­tre ceice ne -au vizi tat în dese râinduri şi a făoutt fala Isiniiaiiiu-lui la concertiele organiza te în o raş , la Chi l ia-Nouă şi Tuile ea.

D. profesor Ţiţeica, a vorbi t desp re v i a ţ a i'Oimânilor din A-me'rioa, a r ă t â n d felul c u m îşi d u c v ia ţa şi 'greutăţi le existen­ţei, în maişini şi faibrici, d in zi p â n ă în noapte , în aceiaş i u r u i t de roţi , monoton , c a r e oboseşte t rupu l şi î ng reu iază exis tenţa .

D. gene ra l Maaioteisou, a ver-bit, d e s p r e ііііі^-ет.іпаііаіеа cu l tu-rei. Sala n u mai î ncăpea dc-

iliume, care venise s ă a scu l t e cu-vânitul maigic a l celor ce repre­z i n t ă a u t o r i t a t e a m o r a l ă în a c e a s t ă ţ a ră .

A dlo'uiai izi, oa spe ţ i i s ' a u în-rtriunit la seidiuil s e m i n a r ului, u n d e a u l ua t p a r t e foar te mulţ i initelecitiuiailii din. I smai l şi unde s'-au discutiat diferite proiMieune ' de o rd in culturiaii.

O a l tă inistiiiuţie, care a coa-'tribuit m u l t la răsipânidiiiea. cul­t u r e i .şi în ispeciai .a muizicei noa-'.strie roimâneşti , es'ue socie-tat-e» culitunală „Gavr.il Ivíiuizioeiscu", d e .sub preşedeniţia d-lui maior Diimiitriu, ca re ,a d a t în t i m p de o l u n ă pcisibei p a t r u concerte în oraiş, la Ohiillia-N'ouä şi la Tul-cea.. Conul acestei societăţ i , în­t o v ă r ă ş i t de oirtiesitiră, eisitie puş sulb c o n d u c e r e a proifeisorului Al. 'Po;peiscu, ca re de trei a n i ds zile l u p t ă p e n t r u irăi-jpânidire'3 mu'ziC'eri î n Bugeacuii Moldovei de pisste P r u t .

Concertele da te de societatea nruziiicală „G. Muzicescu"", a« s t â r n i t entuiaiiaisimul m-ulţimei, oriunde au foist d a t e . Pe lângă aceasta., coaiuil cân tă în toate 'Sărbătorile la 'Catedrala oraşu­lui .

I n Ѵіі-ешѳа d i n u r m ă a m avuj •do înireigistirat u n a din оеше mai fruirnoaisie maaiiiîesitaţii c u l t u r a l e

nici în ipaiitiea do rniaeâ-яі, c'J ocazia íesúi.valiU'l'ui da t de scrii­to ru l G. M. Vlădescu. Ceeace îtt' tv'aideivăr a cont r ibu i t la reuş i t 3

acestui iesitiv.:1.: l i terar-anuţtift C'iit'o ifaiptul că pe l ângă populari ' •ia-tea d-lui G. M. Viâdescu:, с а ^ •este des igur un fier.iitoir cu i' e' rpuitaţie, au lua t pante р е і ш а Л е

din. iinitelsiotualii -oracjuilui, o" Cä'i'i ü. УііЫісШяі а гщргш^п^ c o m e d i a „Surio'ai'a d.ela Poc. şani" , in care comedie se ѵщ o ac ţ iune bine4 suspinulă şi c a r e se deispriiiide un îi umor щ,]

nâto's, a tunc i c â n d toate perso a . ne le de pe acenâ se află îatr'o î i i icnrcătură cuni^oasă, ceiaice rte d a i luzia c las ica a scrii<tOl,m' cai-e pă t ruad-e a'dânc î-n s".i,tlet-üj ipcinsoamclcr saine- şi pe ca r i i e

descurcă tot dânisul, după 0

miimică die câ teva m i n u t e , &щ s'jAtisif ace rea ііиФшчм* pesonaigü. •lor, ciairi lsig învârtiesc î n t r ' u n ca. d r u siimiplu, cu aceiaa.şi pasiunj şi cu ace'lieaişi döieete, ca r i de l ic iu l soc ici talii de azi.

A d a t concu r s ui său neeoaidj. ţioaîuii, siocienatea. c u i t u r a i ă „Ga. -vrii! Miiiziiccucu", c a r e a cântat •dia i cpe r t o r i u l său, cele filai ic'.iMiite .câiitece. Au d a t .lot соц. 'Cursul cl-iiui V-lădieiSîCU, uii'muboa. iziű p'on:-ioai.;ie, oaa-i au j u c a t щ .piesă: dhii:a N i n a DdU-oivoli'sky •d-na €'la\idia Dcibro'Vo.iiá.ky, d-aj РсГѵгіі MiCiiiiike, Alex. Selaru ^ V. H o r e a . După serbare a ur. •mat dan ţ .

Ateneul Pcpulau- din i'-'maiii, a ţ i nu t deaseuiemi câ teva şedin-ţe cu caiaioter .naţioiia.], unde ioainte mu l ţ i in te lec tua l i au ţi. mit coniferiiriiţe de ş t i inţă , socio, togi©, l i t e ra tu ră , ş. a. Astfel ац vo-nbiit; p â n ă în p rezen t : d. 1. Ba-laiiiiţof, uii 'ectorul Şeoalei Nor. anale, despre Scri i torul indian Ri3ibi.njdraina.iili Taigore; d. Hfe î^atranileia., profesor, deispre Na. ţ i u n e " ; d. Toana 'Bejau, dinec-t o r n l Şeoalei Medii, despre. în­sen ină t a t ea zilei de 27 Mantie, care isiiimibolizeaiză Un i r ea Mol-idO'Viei de p-eisite P r u t , la patria m a m ă . De curânid a vorbit p ro i e so r 1. Paivtu, delà l iceul di l'OcaiLitate, desp re P l a n e t a Mar l ie , aceas tă p r i e t e n ă a pămân­tu lu i , oare n e in te resează foiartt m u l t d i n puiol de vederie al exis-teinţei une i vieţi aisemăinătoianţ c u a noas t r ă .

.Şedinţele se ţin în sa la de fes­t iv i t ă ţ i ,a l iceului de fete, sul) preşiiidemţia: d-lui g e n e r a l a l Di­viziei XII, I. Málhaeisou, liniţia-toirul aces tu i is.tiituit -atât de fo-liosilioir în Bugeaicul Moldorvei de pes t e P r u t .

aici câteva fapte e la cimentarea.

Ani a r ă t a t c a r i eionilirilbu seintimenteitor româneş t i în Bu­geacuii Moldovei de peste Prut, ifaipte. oanî reiese' că aici se mun­ceş te cu d r a g o s t e şi călid-ură, ceiiaice anii do r i să vedieni preta-tiàicnii unde se află sui tet româ-igcS'C, pefliferuică o r iunde se p o a t e p u n e o p i a t r ă la ridicarea •ma i'C'viv.i u,i eidiLt ic iu litural 'al ineamuluii loirnânesc. Ianciiieieffl cu cele m a i s,incei'e seniiimenit* de dragos te , a d u c â n d prinos 1: most ra de recuiiioştinţă acelor ca r i se gânideisic să facă. op.eră cu-1'turalä, necondiţioniat, aia unda s e ceire a t â t de muiLt. Roa-de le d a t e p â n ă în p r e z e n t s u n t Ш •măisurâ să mul ţumeaiscă pe toţi ceice .luptă peintnu binele turna-•niiită'ţii:, jientiiiiildiu-şi clipele pefl-t r u r id ica rea poporu lu i d i n în-tunericui! neiş'tiinţei.

ioi-ii, iii: Bîacă

A B O N A M E N T U L Pe un an 250 lei. Pentru săteni

învăţători, profesori, preoţi, student meseria'--; şi muncitori 200 lei pe u* a;?. Abonamentul se plăteşte înahte:

se fac abonamente şi pe ju matató de an.

Abonamentul pentru instituţii finafl* ciare, biblioteci, cluburi şi Ioca publice 400 !ei. Pentru sprijinitori fo-sei iViinimum 500 iei. In AmariC 3 dolari, în jügrsiav-a 120 ai-:ari, străinaiâii; 450 iei pe ari.

umărul 117 CULTURA POPORULUI Pagina 3

VIAŢA ІЛОІ I I S U S ' I isus în Iudeea.

Deila Iienuísialliiim, Iisius s'ia. dans cu ucenicia sădi în aüJti© p ă r ţ i ailie luideii. El î n v ă ţ a p e oiaimiemL, i a r иіоеш|еші ЬоіЬеваіи pe> cei car i primieiatu îmvăţăturia iiui.

N u idiepaintie 'd© itocuil ; uinlcle î n v ă ţ a liisiuis, eiîa îşi I oan c u uce-niiiciii isăăJ, cane иіеаізеішепіеіа boíieiza pe оаіщеш. Auizdnid ide ves tea Iui lisau», оіаіШетід a u шІлеІЬаіЬ p e шат.:

— Inwăţatoruile, aioqla cane eira cu itlinie dincolo de loridam,, deispi'e ca re t u a i таа-йшшііЬ, iartă, цх -el 'botează şd 'toţii m e r g d u p ă idâmsuil!

loian, răsipuinizânid, ie-a ma i spus înică oda t ă , ică Idisuis as te Mâ)iiibuitoï:Uil torimis die Бшшшаеіи in üiuaaaia Ш eiste Fiuil oed iuibdife, -al ïlatailiui oereisc, i a r Tatăil eeineisic, iulbeşte pe F i u l şi toate le-a da t în mânia lu i . iGeiLcie ereid© (întru Fiull, ane v i a ţ ă vetşniică, i a r cieloe niu >asicuilJtă p e Fiuşl, mu v a veldiea v ia ţa , ici 11 via a junge mâmia lui Duiminieizieiu.

Arestarea iui lo&a Botezătorul I n tiiimpiull icând Iiiisuis ipeitireioeia în Galil&eia, iO'ain Botezătorul!

a foiat .arestat şi lanuncait in indhiilsoairte1. Aresitarea i u i loian s'a înitaimpiat i a p o r u n c a l u i i r a d Anitiipai, camei era tiejüriairih, (câr-muiitor) a l Gallilieui. Aoesxt Ii'oid, e r a u n oim 'Ctesifrânait, 'de aceea Ioain î!l muistina laKteeord. к ш \ е attelle-, e l t r ă i a in nielegiiuâire .cu •1'еаиеііа itrateiui s ă u Fiiiliip. Ioan ii zicea: Nu ţii-sie oaidie s ă ţii p e íeímedla inatieilui ităiu! L a înidemnua îroidiiaaiei, айішцсі I rod a da t p o r u n c ă s ă ariesteae p e loian şi arunce î n încihisoare.

î î sus ш Samaria Vestea despre a r e s t a r e a LLUŰJ Ioan, a auizdlfc-o ş i I i sus . I n

Iudeea el a v e a înrudiţi duişimani, oari îll u r a u , s p u n â n d că s t r i că legea iuii Mousd. Deaeaea lisiuis ai p l a c a t cătne GialMllieea.

D r u m u l cei m a i a p r o p i a t c ă t i e GafliiiLeeia idiuoea, p r i n Sa-m a r i a . Cu toaitecă, J idovii , idin u r ă i a t ă de Samiarineni , m a i bu-turois făcieiau dnuiuuuli cu ocopşiuiri, prin. part ide die idiniooilo de io rdan , lisons; a pornlit, ou ucenic i i săi p r i n .Siaimairia, a j u n g â n d p â n ă Ша oraşuil Sdicibar, onaşuli, p e iciare laicoib, фашо.ѵі і і pojponului jildoveiàc îl dăruriise fiuiau e â u ioisif. Lâuigă aceislt o r a ş , e r a o i â n -t â n â , cane se n u m à a ,/fâiutana (lui iacofc". Fiinid os ten i t d e idnum, iiS'Uis s'a. laşezat să o d i h n e a s c ă lângă aceaisită f ân tână , ilar p e ucenici i-a 'brimes. î n oraiş, ©a e a сширегіе deiade imâneăirili.

in vreimea aceea a ven i t la f â n i â n ă o feimeie Samarinieană, cu vasie, după apă .

I isus іьа záis: Dă-mi apă, eă bieiau. Adiucânjdu-<şi amuinite de u r a ce o a v e a u jiüovdi fa ţă ide tíarnarinieini, ieimeia, a r ă spums: (juiiu, t u , ceai deiia ш і п е a p ă , îiiiinid eu іеішеііе Samiardineaină? ч

i i sus i-a r ă s p u n s : De-.ad .şti t u cine eiste acela , cane vorbeşte cu l ine, t u ai ii c e r u t deiúa diânisuil, şi e l iţinar ii1 dait a p ă viie»

l»n vreimea aceea, a p ă vie, se n a m i a apa cea d e isvor, faţă cu apa ide apadne i , оже s e coinduceia .şi p e ataumc-i, în оіще>, pe ţevi.

Feinelia i-<a z is : D o a m n e , tu nic i n u ai coi ce s ă scoţ i apă, i a r f â n t â n a esite a d â n c ă . De u n d e âmi vei d a tiu mie a p ă vie?

I i sus i-a i ' ă spuns iaa-ăşd: uôLoe va bea di-n a p a aceisitiei i â n -tâ-ni, va î n se t a i a r ă ş ; iar eeiice va tea d i n a p a pe. care: eiu voiu da lui , n u va în se t a î n veac. A p a a c e a s t a v a fd1 într ' însud шаѵог de .apă vie p e n t r u ivdiaiţa die vecd.

lisuis. vo rb ia deispre a p a cea. dă tă toa re de v ia ţă a învă ţă ­t u r i l o r iliui. Femeiia înisă n u l 'a inteiieis n ic i a c u m . Crezând, c ă eate vo rbă d e w e - o apă m i n u n a t ă , c a r e s t a m p a r ă setea, t r upu lu i , a c e r u t i u i lisuis isă-d d e a aceas tă apă , ca s ă n u .mai1 vie nicioidată la f ân t ână ,

Atiunci, Iiisuis, ,i-,a zis să s e iducă s ă cheme' p e .bărtoaitufl. s ă u . Fiemeia, r ă s p u n z â n d , i-a sipuls, că nu are ibămbat. Ideuis i-a zis

' i a r ă ş i : Adevăiiajt ai voTtot! Că c inc i ibănbaiţd! m avut , i a r acela , cu cane t r ă ieş t i lacum, n u - ţ i este' b ă r b a t ! F i u a l űiui Diumneizeu fün)d, liiSiUis cunoiştea v i a ţ a femeii şi ştia, că t r ă e ş t e c u u n bă rba t în căsă to r i e ne leg iu i t ă .

A cunoscu t şi feimeia din curvdiniede aceistea, c ă I i sus ©site un prooroc. Deaceeia !i'a întuieibait: lunde ке cadie «ă se î n c h i n e omul , în muiDtelle Samairieii, unde se îniclhiinau ide oniceiu S a m a r i n e n i i , ori î n leruisailliim, locu l de înichliinăiciuane aJl Jidovillor?

I i sus a t u n c i a î n v ă ţ a t pe feimeie, c ă va vieni o vreime, când oaimeniiil nu se vor înicinina nici in IeruisaiMim:, n ic i în m u n t e l e Samaráéi , ci î n tooită iuimiea., căc i t o a t ă . lumea e biser ica c ea sfânită a i u l Duimmieaeu. Doiimneizieiu es te dulii, dieaiceea, cellicie se închină l u i se cade s ă se î n c h i n e cu duihuil şi c u adeivărud. A învăţiat-o aişaidar, ;cum tmaimie isă fiiie adeivăiratiaj încihinăciune. Cârua ne î n c h i n ă m iu i Dumnezeu , t r ebue s ă nei î n c h i n ă m d i n in imă , iniu n u m a i cu buiaaie, căci îndlLinăciunjea n u m a i c u buzele, Diuimai a t u n c i «site de pre.ţ, canid îşi are isvoruil în a d â n c u l inianid.

Sărbătorirea eroilor In ziua de înălţarea Domnului,

în comuna noastră Coşula, din jud. Botoşani, a fost o serbare cum nu s'a mai văzut pe aici. Dimineaţa, s'a oficiat serviciul religios de că­tre sf. sa preotul C. Gălinescu.

DIN B Â R L A D

Deoarece comisiunea permanen­tă a Uniunii Avocaţilor din jud. Tuto va, m şedinţa sa din 28 Ianua­rie I9Ü5, a declarat casată, alege­rea diix zilele de 16 şi 23 ISoem-brie 1924, pentru alegerea decanu­lui şi membrilor consiliului acestui barou, in ziua de Duminecă, 7 Iu­nie, a avut loc o nouă alegere în

ţjaceastă privinţă. À Au fost proclamaţi aleşi urmă­

torii dd.: Ştefan Galiu, deputat de Tutova, decan, Th. Sglimbea, Th. Buzescu, Ai. Gbiriac, Al. Atanasiu şi Th. i larinescu, membri în con­siliul de disciplină.

Alegerea a avut loc în camera baroului din palatul justiţiei.

4ж. Діейеіеа DIN ÏSMAÏL (BASARABIA)

In ziua de 4 Iunie, Ateneul po­pular din Ismail, de sub pre-denţia d-lui general Mihăilescu, a dat o mare serbare literară, cu con­cursul şcoalei normale şi a d-relor Gasiade şi Serbova, absolvente ale liceului local.

S'au jucat piesele: „înfăptuirea idealului naţional" şi „Cain".

Holurile le-au jucat bine d-rele Gasiade, Serbona şi d. I. Enică.

Dacă s'a găsit un profesor pen­tru răspândirea culturii în Basa­rabia de sud, apoi nu este altul decât d. Al. Ştefănescu; d-sa zi şi noapte munceşte cu elevii şcoalei normale la alcătuirea serbărilor culturale.

Şi e vrednic de amintit, că cea mai de frunte şcoală din Ismail, care s'a distins prin frumoasele ser­bări date este şcoala normală con­dusă de harnicul director d. I. Ba-lantoff.

După teatru a urmat danţ, cu muzica militară a regimentului 28 Infanterie. Fondurile delà această serbare sunt în folosul Ateneului

! VPopular. '

2 A. C.

f DIN C À M P I N A

„Ateneul popular B. P . Hasdeu", Şi-a închis stagiunea de iarnă, Printr'un festival artistic, susţinut de membrii Ateneului, în seara de 30 Mai.

Serbarea s :a dat în sala Mono-vici, începând cu un prolog spus

1 ' de d. avocat Davidescu, după care a urmat actul I. din „Scrisoarea Pierdută", a lui Caragiale, jucat

membrii socţiunei teatrale, in-frepreţi fiind d-nii: Ioanovici, Pa -

D-L C Ă P I T A N DUMITRESCU, V O R B I N D POPORULUI

După aceasta lume multă s'a în­dreptat la cimitirul satului unde sunt mormintele eroilor. Aici d. că­pitan Dumitriu, delà cercul de re­crutare Botoşani, ostaş care a luat parte pe front, a ţinut o mişcătoare cuvântare, arătând meritele ne­muritoare ale eroilor morţi pentru întregirea neamului. Norodul a de­pus cununi de flori' pe morminte

D-L C. M1ZILEANU, ÎN MIJLOCUL SĂTENILOR

dinpreună cu copiii delà şcoală. După întoarcerea delà cimitir, lumea a luat parte la serbarea or­ganizată de energicul învăţător d. Sandu Negureanu, dată de elevii şcoalei. S'au jucat piesele de tea­t ru : '„O şezătoare la ţară", şi „Tă-năsel", apoi au fost recitări, cân­tece şi danturi naţionale. Aducem laudele noastre pentru munca de­pusă de d. învăţător Negureanu. Au luat parte la această serbare d-na Пг. N. Jurist din localitate cu personalul spitalului, personalul

Ateneul Popular Tataraşi la Rădăşeni

padopol, AL Pandelescu, Mihăi-lescu-Conemy, Constantinescu-Ri-gu, Pogonat şi d-na Elena P. lo-nescu.

Secţiunea muzicală a cântat di­feritele bucăţi, cu concursul d-nei Silvia Eftimie şi a d-lor Miller, in­giner Witzel şi Blanschke, voce, pian şi vioară. Corul Ateneului sub conducerea maestrului de muzică C. lonescu, delà liceul local, a cân­tat bine „Du-te dor", şi „Popasul ţiganilor".

După producţiunile artistice a urmat danţ. „Ateneul popular B. P. Haşdeu", a fost recunoscut zi­lele acestea, ca persoană juridică şi morală.

C DIN PITEŞTI

In sala de conferinţe a liceului „Brătianu", d. căpitan Şerbănescu Vasile, din Reg. 4 Argeş, a vorbit despre „România şi războiul mo­dern".

Conferinţa îndeajuns de bine pregătită, a fost ascultată cu un deosebit interes, de un public nu­meros, cu atât mai mult. cu cât după seria de conferinţe ţinute de proiesorii liceului, subiectul tratat de d. căpitan Şerbănescu, dovedia un deosebit interes. Oratorul a ară­tat că pentru a înţelege adevărata artă a războiului, trebueşte ca răz­boiul să fie studiat atât din punct de vedere sociologic cât şi filozofic.

— Ziua sărbătoririi eroilor a fost prilejul de a se dovedi recu­noştinţa ce o păstrează suflarea românească, acelora ce s'au jert­fit pentru întregirea neamului.

Un cortegiu impunător a pornit delà grădina publică din centrul oraşului, înspre cimitirul eroilor, unde după ce s'a săvârşit un ser­viciu religios şi s'au rostit cuvân­tări cari slăveau amintirea acelora morţi în război, mulţimea oameni­lor, şcoalele de fete şi băeţi, s'au împrăştiat printre mormintele fru­mos îngrijite şi au acoperit cru­cile cu flori şi au presărat petale de irişi şi trandafiri pe glia sfântă care acoperea osemintele eroilor cu cari se mândreşte întreg românis­mul.

După părăsirea cimitirului tru­pele din garnizoană au defilat în fata d-lui general Stambulescu, co­mandantul Div. 3 şi a d-lui general Oprescu Mincu, comandantul Bri­găzii a 3-a.

Hihail Traian

PROCESIUNEA LA ÎNAPOIEREA DELA Ţ I N T I R I M SPRE S A T

rităţile şi şeful de post de jan-serviciului silvic. învăţătorii, autó­darun.

Toată lumea s'a desoarüt delà serbare, înălţată sufleteşte, purtând fiecare amintirea acestei zile de po­menire ai acelora cari au ştiut să moară vitejeşte, ca pe urma lor să prăznuim zile măreţe: că tot nea­mul românesc s'a adunat la un loc sub ocrotirea M. S. Regelui Ferdi­nand şi a Reginei Maria.

I>. C ă c i u r e a c , ţăran

Un tablou de mare foîos Căutând să împlinească un mure

gol in predarea istoriei neamului nostru în şcoalele primare şi de adulţi, d-1 D. lonescu directorul şcoalei prim. „Ferdinand" din Bu­cureşti în colaborare cu d n a El. Economu, institutoare şi cu d-1 Gh. Cherciu inspector şcolar, au tipărit un „Tabiou istoric al neamului ro­mânesc", întocmit cu multă price­pere şi în conformitate cu programa analitică, acest sugestiv tablou în­făţişează viforoasa d»r măreaţa is­torie a neamului nostru delà în­ceput până 'n zilele noastră. Dom­nitorii do seamă ai Principatelor aşe­zaţi în ordine cronologică şi de­semnaţi în culori, dă un plăcut as­pect tabloului; iar pentru o mai bună pricepere un grafic, bine con­ceput, ne arată pe secole şi decenii tïnipmïle de groază sau mândrie atât de dese ta sbucium&tul dar gloriosul nostru trecut. Patru hărţi reprezintă pământul românesc la patru diferite epoci, culminând cu isbândirea visului secular: România de azi. Portretele Familiei Regale cu noua marcă a turei în faldurile tricolorului naţional, eomplectează această măiastră compoziţia ce e deajuns s-o priveşti ea să te simţi mândru cu numele de român. O recomandăm cu plăcere celor ce au ia mână instrucţia poporului la şcolde primare sau de adulţi, ca o lucrare de mare ajutor !n predarea celui mai greu de priceput obiect: istoria.

Băniei St. Constantinescn

In ziua de pogorîrea Sf. Duh, au sosit în satul nostru, Rădăşeni, o parte din membru cunoscutului Ateneu Popular Tătăraşi, în frunte cu simpaticul preşedinte d. Ifrim.

La sosirea în gara Fălticeni, la ora 9 dimineaţa, misionarii culturii naţionale, au fost întâmpinaţi de toate autorităţile fălticenene, cu muzica regimentului 16 Inft. In dosul gării aşteptau peste douăzeci de căruţe din Rădăşeni, venite a-nume pentru a duce pe misionari în sat la 3 km. depărtare de oraş. In curând am ajus la biserica mare din sat „Sf. Apostoli", în frunte cu d. profesori fălticeneni, V. Giurea, Tempeanu şi bătrânul director al liceului N. Ganea, d. Stino, apoi d. Jenică Tatoş, harni­cul şi inimosul gospodar din Fălti­ceni şi d. avocaţi N. Nemţoiu fost prefect şi Emil Gavrilescu.

La intrarea în curtea bisericii, legionarii culturei, au fost întâm­pinaţi de cei zece învăţători din comună, printre cari se găsea şi valorosul învăţător Gh. Todicescu, din com. Horodniceni, adus aici numai de dragostea de frate şi de lumină, iar in mijlocul lor se gă­sea cucernicul preot Haralambie Teodoriu, care îndată după sosirea cinstiţilor oaspeţi, a intrat în bi­serică, unde a oficiat slujba biseri­cească, la care răspunsurile tre­buitoare au fost date de corul mi­sionarilor conduşi de maestrul Po-povicl.

Pe cât de dulci şi sfinte erau cântările din cafas, pe atât mai mult a străpuns în sufletele celor peste 250 de locuitori adunaţi aici neutru a primi pe oaspeţi şi cărora le-a stors lacrămi de mângăere su­fletească.

îndată după slujba bisericească, harnicul şi fruntaşul gospodar, pri­marul G. Grigorescu, care a con­dus măreţul convoi delà gară până in sat, le-a spus următoarele cu­vinte de bună venire: „Domnule Di­rector, în numele locuitorilor din satele comunei Rădăşeni, sate a-şezate aici încă delà descălecarea voevodului Dragoş, sat în care nici un străin nu s'a oploşit, în nu­mele lor vă zic: „Bine a-ţi venit", şi „să trăiţi". — „Să trăeşti", i-a zis foarte mişcat d. Ifrim şi cu o caldă frăţească strângere de mână s a u pecetluit cuvintele rostite. In urmă, d. profesor V. Todicescu, fiu al Sucevei, îmbrăcat în haina în care s'a trezit în com. Horodniceni, a rostit în graiul norodului o »u-ea frumoasă predică în legătură cu ziua Pogorîrea Duhului Sfânt, în­demnând pe ascultători la credinţa cea adevărată şi dreaptă, la frica de Dumnezeu şi respectul de oa­meni.

După terminarea predicei, no­rodul a fost adunat în curtea bi-sericei unde minunatul cor a în­seninat frunţile sătenilor.

Delà măreţul locaş zidit în cea mai mare parte numai cu banul enoriaşilor respectivi, şi care loca.^ face cinste ţării, am plecat în vi­zitarea a câtorva gospodării din sat. Timpul fiind scurt s'au văzut gospodăriile: la moş Miron Pintilie care ne-a primit cu un păhăruţ de băuturică şi mai multă voie bună; apoi la tânărul, dar harnicul gos­podar Gostache Iofica, unde leliţa Mărioara, a pus la pofta oaspeţilor o leacă de pâne, plăcinte, pască, da. . . „ne-ţi erta că, nu-i făina picluită; Dv. nu-ţi mânca de iasta" zicea gospodina. Dar cum soarele, deşi în nori, ajunsese drept în inimă, pasca se părea prăjitură.

De aici am mers cu toţii la bi­serica veche, „Sf. M. M. Marcarie", întemeiată de Şt. Tomşa V. V., unde aştepta masa cu o leacă de gustare.

Si care cu furculiţa, care cu brânculiţa, au gustat din pânea, caşul şi ţuica rădăşănească, de şi-au mai întărit baerile inimii, căci îndată după asta trebuia făcut drumul înapoi la Fălticeni, unde la şcoala profesională, ii aştepta masa mare, dată după cât ştiu de harnica albină şi simpatica d-nă directoare ajutată de vrednicul personal şi de eleve.

La mica gustare din curtea bi

sericii din Rădăşeni, d. Ifrim, a spus cuvinte de mulţămire, harni­cului primar G. Grigorescu, care ş-a pus tot sufletul pentru ca pri­mirea să fie cât mai frumoasă, lă­udând felul deosebit de a fi al ră-dăşanului: plugar harnic, negus­tor priceput şi vrednic gosnodar.

D. Gordaş, directorul şcoalei pri­mare de băieţi, a făcut în rezumat istoricul aşezărei mândrului sat Rădăşenii, pomenind nume vred­nice de pomenit întru veşnică a-mintire: P r . Lateş, fost întâiul das­căl ai şcoalei din Rădăşeni; fiul acestuia Dr. V. Lateş, a căror ose­minte odihnesc în pacea Domnului, lansă temelia vechiului locaş în­chinat Gelui de sus, de cătră po­menitul domn Stefan Tomşa V. V. în a doua lui domnie şi care ca copii, tot aici a cunoscut buchile.

A amintit apoi de săpăturile ar­heologice făcute în dealul Getă-ţeaua, din coastele satului, pome­nind aici pe N. Beldiceanu şi fiul său.

A mulţumit apoi oaspeţUor nen-tru dragostea ce au avut de a veni în mijlocul nostru înfruntând obo­seala şi greutăţile drumului, după o zi şi o noapte de neodihnă, dând viu exemplu de voinţă şi dragoste de muncă.

S'a ridicat apoi tigrul delà Mă-răşeşti, eroul învăţător G. Danie-lescu, din Lămăşeni-Rădăşeni, ca­valer al ordinelor: Mihai-Viteazul cl. I I I şi Legiunea de Onoare, care vorbind a spus numai ceiace i-a trecut printre lacrămi, căci nu tot ce simţi poţi şi spune. Plin de su­flet a vorbit fraţilor rădăşeneni — aşa cum le spune el — şi le-a arătat ce-a putut sabia în timpul războiului unde n'au luptat t rupuri — a zis hoituri — „căci hoitul tre­mură la cea mai mică bătae de vânt, ci numai suflete, căci sufletul nu moare şi cu sufletul am apărat sfânta ţărână a strămoşuor, a că­ror suflete le văd, — zice el — plu­tind pe deasura noastră plângând şi râzând de bucurie, că nu în za­dar ne-au fost jertfele, căci am fă­cut o ţară mare, întinsă, care are nevoie de tărie"! Cum? Luminarea suiletului e prima condiţe!

Fraţ i rădăşeneni, aruncaţi-vă cu tot sufletul în braţele celei mai dulci mame „Lumina", sfânta lu­mină, care deschide ochii minţei, inobilează sufletul, îl înalţă cătră marele Creator, şi-1 face să pri­ceapă rostul Dumnezeirii aici pe pământ.

Ü! Sfântă şi dulce este lumina minţei! Greu o găsesc ceice nu vor s'o caute, dar de mare folos este tuturor celorce ştiu să o folo­sească.

Exemplu de folositori ai adevă­ratei lumini sufleteşti, arată pe dragii oaspeţi, cari viu să samene cuvântul adevărului, dreptăţii şi frumosului, lucruri ce plac şi lui Dumnezeu.

Adresându-se apoi oaspeţilor le-a spus „Suflete sfinte şi sfinţi apos­toli ai neamului! să vă mulţumim că a-ţi venit între noi ca să ne mai ridicaţi negura de pe suflet? Nu! Pentrucă în puţina noastră pricepere, nu găsim cuvintele acele de mulţumire, care vi-se cuvin, doar vă doresc spor la muncă, să-netate deplină, iar roadele muncii Domniei-voastre să vă lumineze totdeauna. Să trăiţi!".

D. prof, de istorie, StamboHu, din echipa sămănătorilor din Tătăraşi, se ridică apoi şi spunând cuvinte ' înălţătoare la adresa lui Danielescu, cu care a fost frate de arme, a arătat că o ţară ca a noas­tră va fi tare numai atunci când sufletele vor fi luminate, când uni­rea va fi în suflet şi'n simţiri. A strigat apoi: „Să trăiască cama­radul Danielescu". şi sărutându-1 ca pe un frate, corul a cântat „Mulţi ani trăiască".

Apoi una după alta căruţele în­şirate pe şosea îşi aşteptau mosa-firii, cari în uralele mulţimei au plecat în oraş, ducând cu ei, poate una din cele mai frumoase amin­tiri, ce au câştigat din alte părţi colindate până acum!

t)O08î . Perja, sătean din Rădăşeni

ş t i r i l e $ ă p t s i m s t i i i i Cine îşi iubeşte neantul caută alături de şcoală şi biserică să-l ridice şi prin presă. O presă să­nătoasă la o naţiune, înseamnă că acea naţiune are viitor strălucit. Călăuzit fiecare de acest ade­văr „Cultura Poporului^ trebue susţinută şi răs­pândită la toţi ştiutorii de carte ai neamului.

М ш aştepta ! Poţi asigura vitele con­tra bolilor şl poţi ajuta îngrâşarea lor prin fo­

losirea puternicului.

Pană e e p o r c i i ş i Titel© c o r n u t e ae îmfooluăvese

» E S I N F E C T O R al primmedieului veterinar David Elemér protejat cu maraă legală. M U ! M A I M U L T ! Boală de porci, călbează la oi, durera de gură la vitele comute şi dalae. Preparatele acestea îl poţi găsi în toate comunele la comercianţi şi la consumuri, în mai multe comune, jandarmerie, preoţi, învăţători şi dmi proprietarii care se ocupă cu valorificarea soeatui folositor medicament. *A kg. în cutie 20 de lei eu instrucţiuni, 20 cutii 300 de lei dacă se plăteşte înainte, sau

320 de lei, dacă se trimite cu ramburs.

REPREZENTANTUL GENERAL DIN ROMÂNIA:

SOÓS & COMP, TÂBGU-MUBÂŞ, (TRANSILVANIA) STR. PRINCIPESA M ARTA 2.

L a Demande myftm adreea exautfc, Judeţul ţi pofta nltfma.

APRECIIND îuseronătatea feaei „Cul­tura Poporuloi", d-I C. Sandu-

Aldea, a binevoit să se numere prin­tre colaboratorii noştri. Alăturarea la scrisul ce 1 depunem aici a unui din fruntaşii scriitori români ca d-1 C. Sîmda-Aldea, e un mare succes moral ce-1 obţinem.

Autorul romanului „Două Neamuri", fixat pentru totdeauna în literatura românească, vine şi aduce Sncă o dungă luminoasă prin ssrisal său Ia „Cultura Poporului".

MAI DĂUNĂZI, Sindicatul pre­sei române din Ardeal şi Banat,

a sărbătorit printr'un ospăţ pe d-1 G. Bogdan-Duioă, profesor univer­sitar şi premiat anul acesta de Mi­nistrul Artelor, cu premiul de 100 mii de lei. Ospăţul a avut loc la Cluj, în sala otelului New-York. JVÄINISTERUL şcoalelor a Înfiinţat

la Câmpina, jud. Prahova, o şcoală profesională de fete care va funcţiona In localul dăruit de primă­ria oraşului.

D-na Maria Ghenădescu a fost nu­mită directoarea acestei şcoli.

GUVERNUL a încuviinţat exportul orzului fără de autorizaţie spe­

cială, p!ătindu-se numai taxele legale de export.

CLUJUL nu avea grădină bota­nică. Şi după cinei ani do în­

cordare şi muncă grea, d-1 prof. univ. Di. Borza, a reuşit să aibă o grădină de o mare frumuseţe, de însemnătate ştiinţifică şi să fie una din puţinele grădini sistematice din Europa.

Mai dăunăzi s'a deschis această minunată grădină, împărţită pe re­giunile pământului românesc şi apoi flora şi plante din lumea întreagă.

Institutul botanic de pe lângă Universitatea din Cluj, având ca director pe învăţatul d-1 Dr. Borza, are o colecţie de jumătate milion de erburi, unde sa poate studia amănunţit această ramură ştiinţifică.

SĂPTĂMÂNA trecută, a plecat din Chişinău, îa escursie, cu un

autobuz 80 de eleve ale şcoalei primare de fete No. 20 din Chişi­nău, însoţite de directoarea şcolei şi trei institutoare.

La înapoiere prin pădurea Du-leşti din apropierea Chişinăului, autobuzul s'a răsturnat.

Patru eleve, învăţătoarea Elisa-veta Cotovioi au murit iar alte 13 eleve au fost grav rănite, şoferul Ioan Turto, deasemenea. O învă­ţătoare şi două eleve,, soăpate ca prin minunea, au inebunit da groază.

UN FECIOR a! ţăranului Iosif Ilieş din comuna Tulgheş, jud. Ciuc,

s'a îmbolnăvit de curând de-o boală ne mai văzută. Are dureri de cap în grozitoare, nu-şi poate mişca picioa rele şi cere Intr'una apă de băut. In-tr'o singura zi şi o noapte a băut astfel 36 litri de apă, adecă pe fie­care ceas câte un litru şi jumătate. De mâncat nu poate suferi nimic. Nici de dormit nu doarme. Doctorii nu ştiu ce să-i facă.

PE TERITORUL comunei noastre Poiana-Sărată, jud. Trei-Scaune,

pe aşa zisul muntele Lipcheanu, între mille de morminte necunoscute, se află un mormânt a cărei inscripţie se vede şi astăzi şi anume: K. u. K: G. A. R. 12. K. Bat. 4. Korporal Vasi-lie Goidoş, mort pentru patrie la Runcul mare In 23 Noemvrie 1916, născut în 1886, în comuna Uj-Né-met. Comunicarea de faţă foioseşte familiei aceetui ostaş. — Vleja. ï A MEXIC în America s'au desco-" perit nu de mult rămăşiţe uriaşe de om cari ajung până la mărimea de peste 3 metri şi jumătate. Desco­perirea asta dovedeşte că înainte de zeci de mii de ani au trăit fiinţe aşa de uriaşe pe acest pământ, delà cari însă azi numai oasele au mai rămas.

TNTR'O noapte, o bandă de hoţi, * a atacat casa preotului Patraşcu din Goruni, jud. Iaşi. Hoţii dupăce au furat mai multe lucruri s'au făcut nevăzuţi. T E M U Ţ I I hoţi Tomescu şi Mun-*• teanu, dàunazi, au eşit înaintea

d-lui Iliescu, administratorul pîăşei Voinsşti pe şosea la o depărtare de 7 km. de Târgovişte.

Ei l-au somat cu carabina pe administrator să stea, l-au dat jos din trăsură, l-au perahiziţionat şi dupăce i a u luat revolverul i-au spus să nu mai organizeze potere spre a-i prinde căci se poate întâm­pla să-l nimerească vre-un glonte de carabină. După aceasta i-au spus că poate pleca fără grijă.

CULTURA POPORULUI se gân­deşte în fiecare clipă, ca să fie fo­

lositoare cititorilor ei. Şi pentrucă foaea e răspândită mult în America, de aceea se pune la îndăinâna ace­lora cari au neamuri peste Ocean, şi dacă vor să-i întrebe ceva sau să aibă ştiri despre ei, — într'un cuvânt tot ce i-ar interesa — vor trimite în­semnările lor Ia „Cultura Poporului,, unde vor fi publicate. Acelaş lucru şi pentru românii din America, dacă doresc să aibă ştiri delà rudele de acasă, din România, să ne trimită răvaşe şi ele vor fi publicate în foaie. Tipărirea se va face fără bani. ARTICOLELE cari Ie primim la

redacţie, le publicăm pe rând; de aceea rugăm pe persoanele cari ni-le trimit să aibă răbdare până ce le văd la tipar.

Г \ Ю STAŢIA Pătărlagele, jud. Buzău, tânărul Cristea Mihai,

s'a suit în tren fără de bilei. La control, şeful trenului, i-a spus să se dee jos. In urma unor schimb de vorbe, frânarul Niţulescu, l'a aruncat din tren, In plin mers, Ia o depărtare de 100 metri de gară.

Nefericitul tânăr căzând sub roa­tele vagonului a fost zdrobit.

RUGĂM pe toţi prietenii noştsi: preoţi şi învăţători, eă d« câte-

ori au conferinţe ale cercurilor cul­turale, adunări, şezători, etc., să ne comunice din vreme penini a le trimite numere din „Cultura Popo­rului", pentru a fi împărţite gratuit ca propagandă.

DIN cauză că serviciul poştal iusă mult de dorit şi se pierd ziare,

rugăm pe abonaţii noştri, atunci când li-se rătăcesc numerile trimise, să înştiinţeze administraţia foaei, ea eă li-se trimită din nou.

BIBLIOTECA „CULTURA POPORULUI" Cereţi delà toate librăriile din

ţară si delà administraţia acestei foi: No. 2. Alcoolismul de Dr. E. Gelma, delà Universitatea din Sraz-burg. Preţul 5 lei. No. 3. Oftica, de Dr. Od. Apostol. Preţul 3 lei. No. 4. Ţara noastră, locuri de odihnă de tăcere şi de băi pentru căutarea şi păstrarea sănătăţii. Preţul 5 lei.

Anunţuri gratuite ! St ІЛ futos abonaţilor noştri, — cu condiţia Î B S & să nn tî« nici negostori, nici comercianţi — primim spre publicare fără bani, anunţuri de vânzări şi cumpărări, ori 'le altă natura. D O S E D 45-50 mii gogoşi vermi L de mătase de prima calitate, producţie din anul acesta, pe care a-şi dori să-i vând.

» . Caloiao, plugar Gara Independenţa,

Covurlui

VTEŞTIIND adresa camarazilor mei: Cantorianu D., Mustiaţă

Ion şi Bizubae Alex, rog unde so află ei să-mi răspundă.

Jand. inst. Agavrlloae C. Şeful Postului jand. Isvor,

jud. Rădăuţi — — — — ^ — « — ^ m

P U B b I C A Ţ î E Crâşma comunală din comuna

Doi se dă îa arendă рз ua an prin licitaţie publica eu oferte închise. Preţul de strigare 3000 îei. Ziua licitaţiei 15 Angusi|1925. Condiţiu-nile detailate se pot vedea la pri­mărie.

(ss) Emil F. notarul cercual

Medacţionale DRIETENII noştri. In toate ora­

şele, târguşoarele şi comunile rurale din România, vrem să avem prieteni grupaţi în jurul mişcării noastre culturr.ie. Ei vor trebui să ne serie în foae: fapte bune, miş­carea culturală, artistică, economică şi industrială din localitatea în care trăesc. Ştiri de asemenea natură încât să intereseze intelectualii ora­şelor, muncitorii de prin ateliere şi fabrici şi lumea delà sate, prie­tenii ne vor trimite aderarea lor, iar redacţia le va răspunde oe au de făcut.

Afângâerea bunului creştin

Zilele acestea voi pune sub ti­par cartea „Mângăerea bunului creştin", care va cuprinde tâlcuirea pe înţelesul poporului a Sfintelor Evanghelii din toate Duminecile şi sărbătorile anului precum şi învăţă­turi despre însemnătatea sărbători­lor legale. Va fi o carte de învăţă­turi creştineşti, pe care û tipăresc ou gândul bun, ca fiecare creştin adevărat să găsească intr'msa mân-gâerea sufletului său.

Cartea va fi foarte potrivită pentru preoţi, învăţători şi alţi cărturari, cari sunt chemaţi să aruncă să­mânţa adevărului, cât şi pentru orice creştin drept-credincios, care doreşte să-şi nutrească sufletul cu hrana cea dădătoare de viaţă a cuvântului lui Dumnezeu.

Dorind să cunosc numărul exem­plarelor ce voi tipări, rog pe toţi aceia, cari doresc să aibă această carte să mă încunoştiinţeze la adresa de mai jos sau la gazeta „Cultura Poporului".

Nevoind îmbogăţirea din cuvân­tul lui Dumnezeu mă voi sili să fae cărţii cel mai mic preţ eu pu­tinţă. Bine înţeles, cu cât numărul cărţilor va fi mai mare, eu atât preţul lor va ii mai mic. La toată întâmplarea cred, că toţi aceia oari vor cumpăra cartea vor fi pe deplin îndestuliţi, atât cu cuprinsul, cât şi cu preţul ei. Septlmtu Popa

profesor de religie Piaţa Mihai Viteazu 31

£»lt£MIfJL. NOSTRU „Cultura Poporului" acordă ttn premiu

ds 800 de lei pentru cel mai bun articol, care se va ocupa cu:

Legea învăţământului a d-lui Aiigbeleeca a) Explicarea ei şi b) Modul cum ar trebui aplicată ca să

se atingă scopul urmărit de legiuitor. Articolul să aibă două părţi şi fiecare

parte să nu fie mai lungă de cât două co­loane din foaea noastră.

Acei cari doresc să participe la acest pre­miu, vor trimite articolele până la 20 Iulie,

'mm á ЮѴЪТѴШЛ POPOBULU2

Delà Despărţământul „Astrei" din Cluj Raportai comitetului pe anul 1924/25, citit şi aprobat în adunarea cereuală a despărţământului, ţinută la 8 Iunie 1925 în Bonţida.

I

DIN B U C U R E Ş T I

Onorată Adunare generlă, Tovărăşua aioiaistţiră ouMuirală,

еиіпшсіиіа idie itbialtă siufliaineiai r o -ffiâinieiaiscă <siu(b ікиішеіо ide „Aso-calaţiurneia" isatu1 „Aisltna", ane buiifuil obicei, teu o vetínime die 65 de a n i , d e a ţinie 3ïi ifiie(care a n icâite o laiddnaire gemleirailă a întiragei isoiciieltăti şi câte^o a d u -natre cieirculaJlă a despăjrţămailnjte-ior eallie, 100 lia n u m ă r , l a «a re pofteşte cu idrag niu n u m a i p e miemibrii săi a t â t de nuim-eraşi, ci ş i pe toiţi roimânii, car i doresc luminianeia -şi c u l t i v a r e a іпіѳакш-lu i nosltru.

Şi a d u n a r e a icerculaJlă d e as tăz i , p e ^ате despăr ţământu i l Clujuiiui a noitărît să o t i nă î n f r u n t a ş a coanumă Boniţida, e s t e u n ibu-n p r i l e j ide a mie sfătui c u to ţ i i ide t rebur i l e cuiltturaille a l e lacieisftui ţiiniuît. Voim c ă u t a s a n e l ă m u r i m , pe -ce icăi -şi prim ce mijloiaoe air p u t e a Hiilcra „Aisoci-a ţ i u n e a " , «la r i d i c a r e a şa înain­t a r e a p o p o r u l u i n o s t r u . iCoimite-t u i p e cane d e s p ă r ţ ă m â n t u l ş i 1-a a les a c u m t re i ani , ţ ine să facă î n a i n t e ide toalte o diatne de sieamă dlespre- muniaa sia idin. a-niuil t r ec uit, dielia laduniariea gene -nallă ţiniuită î n l u m e , l a Borsai, p e cane a dlesfăşuralt-oi pcnltmu bi­ne l e ofaştieisic; v a a r ă t a -ce c rede c ă iar itretoui isă facă pie v i i tor şi v ă cere sf a, ul şi î n d e m n u l Dv. a itultua-or, peaiitnu c a s ă înd ru ­m ă m t o v ă r ă ş i a nras t t ră p e diru-muil care idrucie imai r epede şi ш а і s i g u r l a ţ i n t a d o r i t ă ide siu-filetul miare îşi m i n t e a l u m i n a t ă -a îinitiemeieitoriiilor iei şi l a ferici-neta ineiamullui noistru.

Asoc ia ţ iunea n o a s t r ă înfiin­ţ a t ă ,1a 1861 -de m a r i i c ă r t u r a r i r o m â n i Şag'unia, Cipiariu, Bar i -ţ iu şi toţii roimânii de ihine ai acelor ѵ ш т і , a cauitat -să -iuicre-ze p e n t r u păislbrarea saiifltetalui r o m â n e s c şi p e n t r u lu iminarea şi înaintaa^ea poporu lu i nos t ru , pe fieliuiriltie c ă i şi p r i n mi j loace poitrivdta totdieiauna -cu nevoi le timpului-.

Câ t ă deosebi re g ă s i m iînisă î n a c e a s t ă p r i v i n ţ ă în t r e tílmpurile m a i veitíhlii ş i loele die as tăz i , -când nearniui noislnu a s c ă p a t d e ro ­b i a pdliiti-că ş i ciultuiraiă d e vea­curi , putânldu-sie a c u m desvo l t a î n d r a g ă voie l a isoarale: l u m i ­n o s şi ca id a l s t ă p â n i r i i noasitre n-aţiomale.

Baică (lluăm în m â n ă căr t ic ica int i tu | la tă ,yGe să facem", c u p ­r i n z â n d „ P i a n u l de- l u c r a r e " în ­tocmi t rp-enítírtu d e s p ă r ţ ă m â n t u l Cluj, priln d. -Dr. A m œ IFrânciu, -directorul d-aspăr-ţământuliui la 1905, p r e c u m ş i clölieialte 14 n u ­m e r e a l e ibilbliotelcei -despărţă­m â n t u l u i ítíiparite; p e -oheûtuiala bănicii „-Economul", p r i n a n i i 1905—1907, tafllătm, că i n imoş i i -coinldulcăitorii iele p e v r e m u r i a i diespărţământiullluiil Cluj treibu-i au şi îşiMau p-rppus s ă sie o c u p e de m u l t e ilucmuri, peintru c a sa­şi poiată a junge s c o p u l iprinci-pall: r i d i ö a r e a nitvielului cuilltuiral a l ,popoaiului -din j ud . Coijocirua şi a itanerimii deda şicolile Clu ju lu i .

Trielbuilau isă liuicneae î n u r m ă ­toarele! d i r e c ţ i u n i : Să isitărue penltriu înivăţanea ©criisului şi ci'tiitulliui idlin parltea neş t iu to r i -lor d e s lovă roimânieiaiscă, s a

r ă s p â n d e a s c ă biilböiioteci Ша isate şi Ша mi l i ţ i e c'liiar; s ă ttipărieiasca că r ţ i folloisiitoiarie piemitru o r ă ş e n i ; s ă înweţe popiorul s ă gă/tmjsioă, s ă f i a rnă ; s ă - i înve ţe -siă-işii olă-dească case- sănătoiasie; s ă în --dleiminie preoţiii s ă p red ice şi să c i t ea scă căzianii; s ă -deisiciniie is--tania îşi sitarea ©conomilcă a s a ­te lor noasr|t|e; să răspândeiasica l e a a u r i ibunie şi s ă înve ţe p e -toţi -cum iste d ă primujl a j u t o r ; isă î n ­d e m n e іоіатеіпіі s ă tse aisdigure coinltaia ifoicuiui şi p e n t r u -oaiz de m o a r t e ş i isă-'şi asigure- v i te le p n e c u m şi ibucatelle î m p o t r i v a grindiinei; s ă -coimlb-ată c red in ţe le d e ş a r t e ; s ă dlea isfialtiuri j u r id i ce (în t r e b u r i de pâ ră ) î n löilnisítlei ţă­r a n u l u i , diesivăţânidu-ÎL idiei p r o -eesieffle fără ir-oist. Vodja isă .adune în t r ' o isoiQileitiartie a ju r i ş t i lo r p e advoca ţ i i r o m â n i ; s ă -facă o a--diunianeţ, upi m-uizieu d e -auisături r o m â n e ş t i i-ruanoase şi die ch i ­p u r i , t ă b t a u r i româneişltl; s ă a-najte- pei isajtle une l t e l e pl lugăreşt i imai погіа ş i m a i p rac t i ce . Se gânidiea s ă organizeze coruiri bi-eer iceşt i şi i-uimieştd în f iecare siat. :

.Se .gândea îşi l a organiziarea comerc ian ţ i lo r r omâna d i n -Cluj, ia în f i in ţ a rea d e loonisiumuri de asememieia IIa lîntfiinjţaneia d e to­vă ră ş i i lajgniloolie -şi юМіаі' d e o Lainică a g r a r ă şi umia -comericilauă în Cluj, a p o i o -bancă r o m â n e a s că peintru ibăi siau miiinie.

Timerimieia iromânetaiscă de là Univensitiatea d i n Clu j , ţiiniem să o î n d r u m e că t re danteja şi limlba r o m â n e a s c ă î n puihoiul sitrăinillor idin acele v r e m u r i , p u ­nând-o l a toeaibă, itrimiţânid^o la -sate, c a să propovădluilaisică ou v â n t u l r o m â n e s c îşi î n v ă ţ ă t u r i fdlosiitoiar-e. Aveau , die g â n d s ă a j u t e p e t iner i i m a i deişljepţa l a î n v ă ţ ă t u r i m a i î na l t e î n s t r a i n ă t a t e .

Se g â n d e a u «ă înifunteze şi r e ­u n i u n i de feimei în judeţuil în treig, p e n t r u îng r i j i r ea b iser i ­cilor, p e n t r u p ă s t r a r e a p o s t u l u i şi peintru ѵашагеа î n c o m u n a ţesă tur i lo r ş i c u s ă t u r i l o r іггшш n a t e lajte românicea noas t r e .

Şi c â t e n/u imiai itirtelbuiiaiu s ă se g â n d e a s c ă b u n i i r o m â n i d i n a-іоеіѳ v r e m u r i -oa isă înifăptuiască s i n g u r niumiadi prito socdietiateia „Asitna", a c e a s t ă faună m a m ă , c a r e ise înigrijieia d e bittuele sufle­tesc işti trupesic, d e fiericirea vre-m-ejiniică îşi -veşnică a fiilor ei.

C u m s ' au sicMimlbat d e a t u n c i vremilie), îşi ісядт s'a redus- tmtiűtt proigmamull d e m u n c ă a isocietă-ţei noasitrie!

De şcoli şi- ş c o l ă r i m e ste îngr i -jeş te acutm sitatull n o s t r u r o m â -mesci, d e nego ţ şi î n v â r t i r e a ba­n u l u i s e îngrijeisic bănc i l e r o m â ­n e ş t i a t â t d e n u m e r o a s e , Mese­r iaş i i , inelgustorii î ş i a u r eun iu ­nile- lor . C ă r ţ i p e n t r u o r ă ş e n i se t ipă resc d i n igreu pretluitiinldienea. A v e m t e a t r e , тіииеіе bo.gate, spi­t a le -şi doc to r i r o m â n i . Univer ­s i t a r i i -noştri s u n t isiub cea 1 m a i b u n ă iconidjucerte sufb m â n a p ro ­fesorilor lor.

Numaü ţ ă r a n u l deda s a t e m a i trăeişltle şi aisltâizi î ncă ісі-юоіо în î n t u n e r i c s au n u î n d e a j u n s în­grij i t , isiutfiiettieţşte.

Ş i ac i începe r o l u l de asităizi al „Asocia ţ iuna i" n o a s t r e b ă t r â n e : s ă lege răntille isufleteşti alie m u l ­ţ imi i La salte, isă le d e a cu d r a g ă intimă s f a tu r i Ibune ş i h r a n ă su ­fletească, s ă r ă s p â n d e a s c ă scr i ­er i , c ă r ţ i r o m â n e ş t i , s ă deş t ep t e g u s t u l d e 'ciitiit îşi do-rul d e lu ­mină , s ă v e r s e mândri ie şi în-crediene în v i i to ru l nteiamuilui. Aceeaş -muntcă nei aşteiaptă în să şi p r i n t r e româniaşi i p r ipăş i ţ i de eurânid la o r a ş e şi prinitne ce i a p r o a p e îngh i ţ i ţ i od in ioa ră de valliurile istirăindlllai*: m i c i s lu j ­baş i , oaime-ni năcă j i ţ i ş i munici-toiri,; aceeaş -muncă n e a ş t e a p t ă şi p r i n t r e s o l d a ţ i

Comite tu l D-^voastră a recu­noscu t toit n i a i c lar , că ac i t re -b u e să munioească m a i ou zor, „făcând a c e l apos to l a t l in i ş t i t l a saite, sl trăin -de in te rese d e p a r t i d şi- die pe r soane" , c u m ce­re manele băribat -N. Ioi^ga. P r o -graimiul d e m-unică işi-1'a înitocmit deci îh v e d e r e a laoestui isicop.

1. înfi inţarea de cercuri cul-tualo („iaiglentuirii") ş i munca cul­turală printre popor.

Fi indcă m u n c a orfdomaită, t ra i ­n ică -de p r o p a g a n d ă cuilturală s e poa te isăvârşi n u m a i p r i n or­gan iza ţ i i sierioase, iám c ă u t a t să s p o r i m n u m ă r u l -cercurilor noa ­s t r e cu l tu ra le - s ă t e ş t i .

P e l â n g ă -calea d in lânii t r ecu ţ i (Ailtom, Aghirieş, Apâh ida , -Baiciu, B-orşa, Cojoona, Fel-eac, F e n e ş u l -săsetsc, Foidöra, -Gârbău, Oi lău , Mănăşttur, -Şinjtieu, Someşull-rece 1, Someş-sat , iSuceag = 17) iám în­fi inţat c e r c u r i c u l t u r a l e îin ur -imătoianeie 10 -comune ţ i n â n d ' prelleigeri, c u v â n t ă r i p o p o r u l u i

şi l ă s â n d c â t e o m i c a bibliotecă î n s e a m a -cercului: Căpnşull-mie, d a r a , CordOş, Desmir , Cluj-iGră-d ina botanilcă, Oşorhe-iu, Rediu, Valasiult, B ă b u ţ şi lastăizi l a Bon-•,ida. Primitlre acieslte comuinle -se găsesc ş i uhieille, -în c a r e e lemen­t u l r o m â n e s c es te î n minori i ta te (Ghero Oişorhieiu, Căpuişull-mic) o r i imai silalb (Valasut) u n d e a m

inu t s ă d ă m puteriei ş i încnedere în isiiine elementiuilui roimâme-sc p r i n a t e n ţ i u n e a ş i -sprijinul ce i -am acordialt.

In c o m u n a (Băbuţa a înf i in ţa t ageinitlură vrieidlniiioull p r e o t M. -Pop fă ră conicurtstuil: n o s t r u din- cen­t r u (când proeotaisieim s ă e ş i m n u mei puitea priimi, c o m u n a ) . P i l d a aceaista a r t r e b u i s ă afle i m i t a t o r i şi a i u r e a , c ă c i este foarltle gineu, -ea p u ţ i n i i m e m b r i d i n comliteíü isă ne- î m p ă r ţ i m în a t â t e a (70) părţii, a v e m 70 c o m u ­n e în ratzia n o a s t r ă , c a să s t r ă ­bată -din c e n t r u pretutinidiemea.

N ' a m -dat uiitiăriii: niici vech i le oeriourSl ouHturtaile. P r i n repleftiate le-iam înldemniait s ă ţ ină şezător i pes te i a r n ă ş i ßa iserhezie iziua de 1 Dieiciemhrlie- ş i 15 Mai. Mul te ne^ a u u r m a t , b-rdinul ş i пенаи r a ­p o r t a t î n /scrisori duioasei, -cum -au sărlbătioiralt a c e s t e zile în sem­na t e ' î n i s to r i a nieaimuliui n o s t r u . Genau! c u l t u r a l -din Cojocna-, a ţ i n u t 4 şeKiători ş i ne-ta c e r u t cientferenţiiari, piei -oari i-iam t r i -mdis foar te bfuiourosi din p l e i a d a de icăriturari icllujeni, car i na-s'au oferiit să votribeasică p o p o r u l u i . D-eiaseim-einieia a m a r a n j a t isărbă-it-oare î n vechiu l notsitru ce rc d in Mănăş t iu r ; ş i s ' au laranjtat în Gi l ău şi 2 l a Feneşul4săsiesc.

To)t ipnopagandă de iciultură popo ra l ă e s t e ş i іаоѳеа, p e laare a m făout-o î n siulbiurbilitle Gluju lu i : Gardois şi H a j o n g a r t s au Grădinile- Clujului , p r e c u m şi p r i n t r e so lda ţ i i d i n g a r n i z o a n a Cluj. L a oferita şi c e r e r e a n o a s ­t r ă d. gejneriăl D. Piapp, tco-man-diarait d e c o r p die- -armată a a p r o --bat, cia to t l a d o u ă s ă p t ă m â n i s-ă ţ i n e m şeză to r i c u l t u r a l e cu sidMaţii /din g a r n i z o a n ă . Cu еопь icursuil -corurilor, icunematogra-

fului , a r t i ş t i l o r şi confe ren ţ ia r i i lor noş t r i a m ţi-niut 6 şezătlori în faţa u n u i pulMi-c soflidăţteisic foar te -mare, deşi une le p iedic i tehnice a u z ă d ă r n i c i t -două şezătorii.

Dupăce am admirat frumoasa şi reuşita expoziţie a societăţii „Mormintele eroilor", la Expoziţia Târgul Moşilor ,am avut prilejul să admirăm expoziţia de troiţe delà sediul ei, la Mitropolie.

Se ştie că soc. „Mormintele eroi­lor", depune o mare muncă pen­tru reînhumarea şi îngrijirea mo­numentelor eroilor patriei.

Troiţele sunt lucrate după pla­nurile d-lor Baloşiu şi Stânculescu.

Sâmbătă 13 Iunie, s'a făcut ina­ugurarea acestor troiţe şi totdeo­dată şi sfinţire lor.

Serviciul religios a fost oficiat de S. Sa archimandritul Cordun Galaction.

După terminarea serviciului di­vin, S. Sa în cuvinte înlăţătoare, a lăudat activitatea soc. „Mormintele eroilor" şi a arătat că sfinţirea acestor troiţe este ca un prinos de recunoştinţa adus de noi faţă de eroii cari şi-au vărsat sângele pen­tru mărirea natriei. A adus mul­ţumiri din partea Sanctităţii Sale Miron Cristea, comitetului societă-ţei.

D. general Manolescu, preşedin­tele „Caselor Naţionale", şi al „Mormintelor eroilor", a arătat cum îşi vărsau sângele, pe front aceşti eroi pe care noi îi cinstim prin troiţe. A terminat aducând mulţumiri d-lui Themistocle Ale-xandrescu, preşedintele comitetului organizator al Expoziţiei Moşilor, cu ocazia căruia a putut câştiga peste 100 mii de lei.

1). T. Alexandrescu, promite şi în viitor cu concursul primăriei.

— Şcoalele au început să se în­chidă. Fiecare îşi organizează ser­bări de fine de an.

Duminecă,au avu loc două ser­bări a căror dare de seamă o dăm mai jos.

Pr ima a Şcoalei Ortodoxe a fe­meilor române, a avut loc în sala Teatrului „Mic."

D-ra Margareta Athanasia, di­rectoarea liceului, a ţinut o fru­moasă cuvântare, arătând munca profesorilor, elevilor şi mai ales d-na Alex. Gantacuzino, preşedinta societăţii, care a ridicat şcoala la mi nivel foarte înalt.

I-a răspuns d-ra Sanda Nabe-tide prjntr'o splendidă alocuţiune în care a exprimat mulţumirea elevelor.

Partea sportivă sub conducerea cl-nei Juşureanu, a fost foarte bine. S'au cântat „Aliméiul", Tărăşelul Mateloţilor, ş. a.

Partea muzicală la care a dat concursul corul, sub conducerea d-rei Paraschivescu, cu binevoi­torul concurs al d-lui Mironică Constantinescu, a cântat mai multe arii populare.

D . Miron Constantinescu, a cântat stârnind admiraţia numeroasei asisten ţe.

S'au împărţit apoi premiile. S'au remarcat prin acei de faţă

d-na Zoe Râmniceanu, general Flo-rescu. Odobescu, M. Berceanu, prim ajutor de primar, ş. a.

In general un festival foarte reuşit.

— Ceaiată serbare la Şcoala primară Vitan, a fost organizată de d-nii Adamiu, directorul şcoalei, subdirectorul Fundaţiei Garol I., unde a ţinut o frumoasă conferinţă 1

S. Sa preotul D. Micşunescu, Gh. Eftimenu.

Partea artistică-muzicală a fost complectată de membrii Societăţei „Freamătul Codrilor", căruia S. Sa I). Micşunescu, le-a adus căldu­roase mulţumiri, pentru preţiosul concurs oferit la această serbare,

i * Duminecă, 16 Iunie, a avut loc la

Fundaţia Garol L, adunarea gene­rală a societăţii scriitorilor români.

Dupăce d. Octavian Goga, preşe­dintele societăţii a făcut darea de seamă despre activitatea comite­tului pe anul trecut, şi s'a aprobat bilanţul pe anul în curs, d-sa a propus ca viitoarele congrese să se ţină în fiecare an în alt oraş mare al ţărei. Aceasta în scop de propagandă.

S'a admis şi s'a ales pe anul viitor Clujul.

Noul comitet este următorul: nre-şedinte: Liviu Rebreanu; vice-pre-şedinte: Mircea Rădulescu; mebrii: Octavian Goga, Mihail Sadoveanu, Caton Teodorian, Ion Pilat, Horia Fur tună şi N. Davidescu. Censori: Corneliu Moldoveanu şi Romulus Voinescu. Bibliotecar: Perpessicas.

Radu S, Mlc.-Misle»

In ziua de 14- Iunie, a avut loc la Sf. Mitropolie, un parastas pen­tru sărbătorirea a 30 de ani delà moartea marelui poet şi gânditor Mihail Eeminescu, iar seara gru­pul de sciitori şi admiratori ai ma­relui dispărut, care a organizat acel parastas, a dat un festival cu scop de a mări fondul pentru ridi carea unui momunet al lui Emi nescu, în Capitala ţării, cu un program destul de bogat. D. prof. N. longa, a deschis festivalul cu o admirabilă conferinţă, tratând des

pre puterea creatoare a lui Emi-nescu.

Simpatica d-nă, Maria Giurgia, pururea tânără pe scena Teatrului Naţional, a declamat cu multă du­ioşie poezia „Mama", iar maestrul Nottara, a declamat cum ştie numai d-sa să declame, poezia „Mircea la Rovine".

Festivalul a luat sfârşit prin cele câteva arii naţionale, cântate de d. Mihăilescu-Toscani, prim tenor al Operii Române.

Cu regret a trebuit să constat că la acea serbare nu a luat parte de­cât un număr restrâns de persoane pe feţele cărora citeai nedumerirea cum se face că, delà această ser­bare, lipsesc tocmai acei cari tre­buiau să fie printre primii.

— La 17 Iunie, a. c. Şcoala Cen­trală de fete din localitate şi-a în­cheiat anul şcolar şi aceasta pen­tru cursul inferior. Acest sfârşit de an, a fost încheiat cu o serbare şcolară dată de elevele cursului in­ferior.

Programul destul de bogat a fost executat de micile vlăstare ale şcolii.

Elevele Nauin Alex, şi Gheor-ghiu Mioara, într'o franţuzească curată, au jucat piesa „Fonogra­ful misterios", iar cele 10 eleve din clas I I , în costumul lor pitoresc au jucat cu multă vioiciune „Danţul dracilor".

Serbarea a luat sfârşit prin îm­părţirea premiilor de către d. An-ghelescu, ministru instrucţiunii pu­blice, care a ţinut să onoreze ser­barea eu prezenţa d-sale.

Gestul d-lui ministru de a îm­părţi el însuşi premiile, formează un stimulent pentru acele ce au fost premiate.

Printre cele câteva zeci de pre­miate a fos şi o modestă fiică a Macedoniei, care a luat cu mari laude distincţia I-a din cl. I l -a A.

Am relevat acest lucru pentru faptul eă aceeaş elevă a luat pre­miul „Tinerimei", pentru compune­rea sa „Părăsirea satului meu na­tal şi impresii din ţară".

2. IV. «Ueiavardai*

Jocuri distractive C o n c u r s u l I . S e r i a I V .

(a se vedea numeri le trecute)

19. Incnrcätur'ä ROPOTULA RCULUIUP Numele unui mare rĂt\r.

20. Joc k romb * vocaiă

* * * vehi«i?i * * * # Mi camera

peşte consoană

21. Şsradă. Şarada ce se ргоршзе Din două părţi st; compune Prima parte căutată Ceva trebuincios arată Partea doua e un pronume. Ambele de le uniţi Numele unui oraş găsiţi.

22. Jac rombic. *

* * * # * * * *

* * *

Citiţi

consoană plantă oraş vehicul coQsosna

23. Atenţie.

Cir Tâ

24. Şaradă. Prima parte căutată Printre vehicule aflată Cea do-a tíouu o voeslă Ce ss află chiar şi 'n şcoală Partea treia de-o găsiţi Numele unui ап ітні găsiţi Toate trei de Io uniţi Un nume da oraş o eü găsiţi.

R. S. Nic-Misle»

„€u l tnra P o p o r u l u i , J o c u r i d i s t r a c t i v e

Seria I V T ă i a ţ i a c e s t cupon !

Mai bine oa

ori şi unde se serveşte la

Baia Eli sab et a Băi de abur,

de cadă, t f î î f , etc.

CLUJ, Sir. Călugăriţelor (pe Someş).

Societatea pe acţiuni CulttiPa Poporului Vedem că avem presă puternică ţi nu-i a sufletului curat roma­

nesc; vedem că avem întreprinderi mari financiare şi economice şi sunt ale neprielinilor; vedem că industria şi comerţul sunt fagure de miere pentru toţi străinii, — şi totuş majoritatea romanilor se îndeletniceşte cu naţionalism sentimental in loc să treacă la muncă asiduă şi rodnică.

Trăim în vremea faptelor, ia finanţa naţională^ să opunem a noastră; la capitaluri străine, ale noastre romaneşti; la 'întreprin­deri de tot soiul, asemenea; la presa de bulevard, presa de idei şi la cultură străină cultura noastră proprie întemeiată prin şcoli, instituţii ştiinţifice, şi altele.

„Cultura Poporului" a păşit la înfiinţarea unei societăţi pe ac­ţiuni cu acelaş nume. Societatea va înjgheba un Institut de arte grafice la Cluj, eu un capital de 3 millioane cu drept de emisiune pană la 10 milioane de lei. Institutul acesta va edita Biblioteci eftîne şi bune pentru ridicarea culturală a satelor. Se vor tipării Biblia, cărţi religioase creştine, cărţi de agricultură şi tot ce pri­veşte solul, cărţi de igienă, folklór, poveşti, monografii, cărţi pen­tru popularizarea ştiinţa, cărţi cu îndemnuri la meşteşug, la negoţ, la societăţi cooperative, ş. a. ' Ö acţiune costă 200 de lei. Acei cari pricep binefacerile unei ase­meni instituţii sunt rugaţi să contribue, cu obolul puţin ce-l tiu, — căci picătură cu picătură se face marea.

Avem nădejde in oamenii ăe bine şi de fapte, căci tot. se mai găsesc in această ţară.

Deocamdată primim înscrierile iar când vom publica, stuiuteîe societăţii pe acţiuni „Cultura Poporului", fiecare va trebui să verse cofele necesare.

in flecare număr vom publica numele SHbscriitorilor :

puteţi fabrica în casă : c r e m ă de ghete, albastru ăe rufe, hârtie de muşte; cerneală, şapilografe, cafea din ghindă, săptt.n pentru rufe, pastă de dinţi, dară roşie, văpsea de haine, otravă pentru şoareei, cremă de obraz, politiivă de mobilă, etc. pentru nevoile casei

satt comerţ. Trimite după imirea L'A una r e ţ e t ă ; pentru Lei

Suma din urmă

D-l M. Cloşcă Cioara, Brăila D-l profesor I. fjonghinesou, Sorooa

] acţiune 5 » -

Total -

Тліі 110.200

200 ,, lOOO

Zei 111.400

B r . l i l f l l Teehin specialist r e î n t o r s I n B u ­

cureşti v i n d e c a MEURASTEIflA, HIŞTERIA, Ti­miditatea, Melancolia, Insomnia, Somno-'enţa, Paralisia, Tremnrâturi, Ticuri, Ne­vralgia, Reumatism, Sughiţul , Vărsătur i , Impotenţa, Incontinenţă de ur ina după sis temul Prof. IBerrcfcelan Nancy, B u ­boiul (Berne), И е і г т о щ (Paris), H i p ­n o t i s m , reedtfcaţia voinţei, a caracterului. Tratamentul . Uopiilor întârziaţi , impulsivi, vicioşi, ă L î e c t r « t e r a p i a . Tra tamentul radical modern al S i f i l i s u l u i . C a l e a V i c t o r e ! 8 9 B u c u r e ş t i , Casa Frascat i Const. 9—11 şi 2—7.

^ТТТГГТТТТТТТТТТУТѴѴТТѴѴТТ

i>AAÀ.&4AaAÀAAAAAAAAAAAAAAA£

3

WTVTTTVTVVVTVTTTTTTTTTTTf'f

MRAELE ATELIER DE D0GÄR1E

Nicolae Săvuîescu absolveai ai ijsosle; fie meserii dl» здшипа Raeoviţa ( j iáí ts l Mksö-sí), execută orice fei de comenzi relative Ia această branşă, c&

B u ţ i , B u t o a e, P u t i n i . Ve ­d r e , H ă r . d a e , e t c . , d in m a t e r i a ! a l e s şl u s c a !

E x e c u ţ i e prompife Pre ţur ie« avьwaЬ i i « U - J w ' J w ' V j w w '

Pefitru eomaade şi iafonaaíms?! a se adresa: MCOLâE SÄVULE8CU. satul VALEA STiNII No. 4.4 (prin ga?a €h»sei'e;wi. jiul. М»шеі), —

A d r e s a t e l e g r a f i c ă : SÄVULESCU, Ckoercasa.

'ffcasplà s ă d i ţ i „ C î f i l t s i r a Р о р о г н і и і "

Sfetari jjraátice

0 reţetă de frumuseţe Mult mai practic ca sapiuiuril«, făru efect şi cremele unsuroase, împo­tr iva: pistruii!», negre'iei. peiel«?, cocurilor, bubs!jel iji a necură-ţeaiî-i tenului în g-oneio, este urme­lor ul luij-.oe: So ioamà în 100 gr. apă, sau în £.0 gr. glicerina un pacheţel r-u pulbere „t;i'jn" se amesteca bine, şi se dă pe faţa di­mineaţa i-i seara. Efoct'.il foarte mare. Soluţia astfel preparată e foarte bnnă ş'. r-ontiu manile sspre sau ciAnr.te, împotriva sii'iorei. şi pentru curăţ i rea gâtalni. Ha so pre­pává föoxto uşor do cetre o;icine. B eftină şi buna. Pulberea „<;rin" so tr imite coatra lei 20, trimişi în

scrisoare închisă do către

C ' inJ ,

trei reţete. P; ospeet detailat untra Lei 5 Căsuţa P o s t a i » SOS.— C lu j .

íbAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAJÜ

Traia« ii, Stoeneseu

Ultima noutate! Na иаі aveţi ітъіъ să cUmi

paníalstó ! c u 50 iei

c o s £ u 3 i : ? i e i b a n d e Fix яойраСі de cfceHuifiL» c-ăleatalai

îfl eontitt U o, pantalonilor !

Se aplică uşor, de oricine, (Mata apli­cată menţine veşnic o dungă кві-еепЫа, fără să urni fie vreodată nevoe dv călcarea pantalonilor. Menţine dunga la pantalonii din stofa cea mai ordinara,

Evită formarea genunchilor E f t i n ! Simpîat ! 3*; ai:tic ! contra iei 50'— o trimite oriunde

Depozit general „DEMAB" іЩ Ш\; poştală 208 (Postafiók)

AA A A A A A AA AAAA AA A A A A A A A A A A A» Citiţi „Cultura Poporului"

<TVTTTVTVTTYVTTTTYTTVTVTVTV

A L A M B I C E D E F I E R T R A C H I U delà 70 până la 500 l i t r i capacitate

se capătă cu preţuri excep­ţional de avantajoase şi even­tual contra plăţei ulterioare la

Departamentul Maşinelor al Renn. Agr. S. A. S i b u, S t r a d a 8 ă r e i No. 22.

Cont-curent la Institutul de credit fonciar Sibiu.

^•••••VVTYTTVrTVTTYYYVTTTVvTVVl 1 Avem onoare a aduce la cu-1^ noştinţa onoratului Public, Ѵы că firma nvatstră cu !• renume mondial

renume tt a deschis si in

ЬААААААААААААААДААААААААААААААААААААААААААААААААААА*

•< •« •« ч •4 •4 •* •4 •* •4 •4 •4 4,

şi invilăm cu toata stima on. public, să vi­ziteze magazinul nostru. 'CLI O' MEINL

i m p o v t de c a f e a.

Be ріиешіа şi гасвгііотч'

Жнгащ Telefon

Л

•S 1 " %

Boii de pieie, răni, râie. mâneirime cu durere, mâsicări»8 din cauza gerului, эрагегіа, jupuieiüe, crepăturHe de piele,

bubele dulci, se vindecă singur şi radical eu : 2 =

ШЖ A l f l Se foloseşte cu succes în orice parte a corpului ca obraz, mâni , рісіокте, cap, precum şi între picoare, 'a frecături şi ros&turi fiind absolut nevâtâmfiţoaio.

Trimiteţi Loi 100 pentru 3 borcane şi ѵѳ-ţi primi franco (fură alte cbeltueü postale) aceste leacuri delà ÖASCOSITIÍJL FAÏSesî**!.. Fe's*maeis:

Ktíáoif 3ÏOSSB S. A. Ï247

ААААААААААААААААААААААААААААААААААААААААААААААААААААгкААААААААААААААААААААААААААААІ»

V Â N T U R Ă T O A R E NR. 5 ŞI „ L U P O A I C Ă "

M A Ş I N I Î > E T R E E R A T C U M O T O R ,

P O S T A M E N T E D E M O A R Ă E T C . t

P R O D U C E Ş I V I N D E

F A B R I C A D E M A Ş I N I

AND. RIEßER S. A. BIBîII La maşinile de treeratacoruăm înlesniri de pistă. Oferte şi prospecte trimitem gratuit k cerere.

Specialităţile ţabricei de bere O ZELL din Cluj

b e r e A JL Á, ш и i t • p v t e i m t è

din cauza calităţilor lor, neîntrecute s'au dovedii ca mărcile cele mai superioare. Se capătă pretutindeni