ianuarie - politia romanab.politiaromana.ro/files/pages_files/ianuarie2015.pdf · 2015. 1. 28. ·...

$: IANUARIE - Politia Romanab.politiaromana.ro/files/pages_files/Ianuarie2015.pdf · 2015. 1. 28. · Psihologia criminalilor \n serie 6-7 Cum s` ne ferim de infractori 14-15 Pe urmele$

IANUARIE2015

anul XXII INr . 437

RReevviissttaa ffuunncc]]iioonneeaazz`̀ \\nn bbaazzaa HHoott`̀rrâârriiiinnrr.. 225533//PPJJ//11999911 [[ii ffaaccee ppaarrttee ddiinnAAssoocciiaa]]iiaa ppoollii]]ii[[ttiilloorr bbuuccuurree[[tteennii

„„AASSPPOOLL““.. CChheellttuuiieelliillee ddee eeddiittaarree [[ii ttiipp`̀rriirree ssuunntt

aauuttooffiinnaann]]aattee,, ffiiiinndd aaccooppeerriittee pprriinn ppuubblliicciittaattee [[ii aaccttee ddee ssppoonnssoorriizzaarree,,

ccoonnffoorrmm lleeggiilloorr \\nn vviiggooaarree..

28 pagini - 3 LEISe distribuie gratuitla Sec]iile de Poli]ie

din Capital` [i prin intermediul persoanelor juridice asociate cu redac]ia.

REDACTOR {EF:REDACTOR {EF:

Manuela Elena NEAM}U

REDAC}IA:REDAC}IA:

Sorin ANGHEL - redactor

SECRETARIAT TEHNIC:SECRETARIAT TEHNIC:

Roxana MIH~ILESCU

Indira GHEORGHE

[i Dan CÂRSTOIU

CORESPONDEN}I:CORESPONDEN}I:

Traian TANDIN, Adrian VLAD,

Thomas CSINTA, Florin {INCA,

Constantin CONSTANTINESCU,

Costel RA{CA [i Viorel BACIU

R`spunderea pentru materialele publicate

revine autorilor. Reproducerea integral`

sau par]ial` a materialelor, f`r` acordul

prealabil al redac]iei, este interzis`.

TTiippaarruull:: TTiippooggrraaffiiaa

DDrr.. TTrr.. SSeevveerriinn;;

IISSSSNN 11558844-99991100

Adresa po[tal`: str. Eforiei nr. 3-55,

sector 5, Bucure[ti.

Tel/fax: 031.425.25.87 E-mmail:

[email protected]

Sumar

8-9Terorismul interna]ional

2Ho]ii de Loganuri

Invita]ie la „C.C.C.“

3Grij` pentru cei mai mici pietoni

6-7Psihologia criminalilor \n serie

14-15Cum s` ne ferim de infractori

Pe urmele proxene]ilor români, \n }ara Loarei

16-17

18-20

21-22

File din trecutul Poli]iei Capitalei

COLEGIUL EDITORIAL:COLEGIUL EDITORIAL:

Mihai Marius VOICU

Cristian Ionu] STAN

Roberto {tefan ABABEI

Nelu LUPU

P U B L I C A } I E E D I T A T ~D E D I R E C } I A G E N E R A L ~

D E P O L I } I E A M U N I C I P I U L U I

B U C U R E { T I

LA ZI

1POLI}IA CAPITALEI - Ianuarie

Accidentele imaginare \nc` fac victime|n perioada decembrie 2014 - ianuarie

2015, poli]i[tii de investiga]ii criminale aiSectorului 5 au documentat activitatea uneigrup`ri, specializat` pe \n[el`ciuni prinmetoda „Accidentul“. Capii re]elei erau treib`rba]i, \ncarcera]i \n penitenciarul dinGiurgiu, care, cu ajutorul telefoanelormobile, contactau aleatoriu persoane [i\ncercau s` le „vând`“ povestea, deja cunoscut`, cu ruda care a provocat un accident rutier cu victim` ajuns` \n spital.

De[i s-a scris [i mediatizat intens despreasemenea metode de \n[el`ciune, \nc` maicad victime persoane nevinovate, care suntdispuse s` dea bani pentru salvareaapropia]ilor, numai \n baza unor telefoaneprimite.

Anchetatorii au demascat mecanismul \nacest caz, dup` cum urmeaz`: G. Nicolae, 33ani, suna din \nchisoare [i se d`dea dreptcomisar la Poli]ia Capitalei. El \i informa pecei apela]i c` poate s` o pun` \n libertate peruda celui de la cel`lalt cap`t al firului,implicat` \n falsul accident, pentru o sum`de bani, de regul` 10.000 euro. Dac`p`c`leala prindea, b`rbatul \[i suna doiapropia]i (N. Leonard, 26 ani [i A. Brându[,35 ani), de]inu]i tot \n penitenciarul Giurgiu,care luau leg`tura cu prieteni (G. Iliana, 25ani [i C. George, 40 ani) din afara \nchisorii,pentru a se \ntâlni cu persoanele apelate [ia lua banii.

|n sarcina acestora au fost probate patruastfel de infrac]iuni, dou` \n[el`ciuni [i dou`tentative.

Pe 11 noiembrie 2014, la Sec]ia 17 a fost\nregistrat` o plângere adresat` de N. Elena,care a declarat c` a fost sunat` pe telefonulfix de un anume „comisar“ de la Poli]iaCapitalei, care i-a promis c` \i va elibera fiuldac` pl`te[te 10.000 euro, deoarece acesta fusese implicat \ntr-un accident rutier, soldatcu r`nirea grav` a unui copil. Dup` un timp,la adresa ei, a sosit G. Iliana, curierul „comisarului“ [i a luat un plic cu 7600 dolari[i 2000 euro.

Pe 15 decembrie 2014, a fost \nregistrat`o alt` plângere, depus` de H. Manuela, care,dup` acela[i tipar, a fost sunat` de falsul„comisar“, ce o anun]a c` fiica ei a accidentat, involuntar o coleg` de [coal`, iaraceasta a ajuns \n spital, la terapie intesiv`.

Pentru ca lucrurile s` nu ajung` \n sferapenalului, femeia trebuia s` pl`teasc` 5000euro.

Ea a f`cut, totu[i, unele verific`ri [i adescoperit c` totul era o \n[el`ciune [i nu s-a mai \ntâlnit cu G. Iliana, c`reia urma s` \idea banii, pentru a-[i vedea fata liber`.

Tot \n aceea[i zi, S. Aurel a venit la Sec]ia17, pentru a depune o plângere, \n urmaunei tentative nereu[ite a metodei „accidentul“. B`rbatului i se ceruse 5000euro, pentru a-[i salva cumnatul de undosar penal, care urma s` fie \ntocmitdeoarece accidentase un copil. Infractorii \iceruser` s` trimit` banii prin Western Union.Nu a dat curs solicit`rii, dup` ce a verificatdac` informa]ia este adev`rat`.

Pe 16 decembrie, la Sec]ia 6, D. Gabrielaa reclamat c` a fost sunat` de o persoan`necunoscut`, „comisar la Poli]ia Capitalei“,care i-a cerut 50.000 lei, pentru a nudeschide dosar penal fiicei ei, care „provocase un accident rutier [i accidentasegrav o feti]`“. Femeia s-a \ntâlnit cu C.George [i i-a dat 47.000 lei. Poli]i[tii aureu[it, la scurt timp, s` \l prind` \n flagrantdelict pe C. George, \n timp ce \i \nmâna luiG. Elena, mama lui G. Nicolae, o parte dinsuma luat` (15.000 lei)

Judec`toria Sectorului 5 a emis, pe 17decembrie, mandate de arestare preventiv`pentru C. George [i G. Iliana. Cercet`rile suntcontinuate de Poli]ia Sectorului 5 sub aspectuls`vâr[irii a dou` infrac]iuni de \n[el`ciune [idou` tentative de \n[el`ciune.

SSoorriinn AANNGGHHEELL

Credit foto: Corbis.com

2 Ianuarie - POLI}IA CAPITALEI

JUDICIAR

Ho]ii din Loganuri

|n[el`ciuni cu ma[ini \nchiriate

La sfâr[itul anului trecut, pe raza Sec]iei 20Poli]ie, [i nu numai, au avut loc mai multe furturi din autoturisme, prin for]area sistemelorde \nchidere, \n special la ma[inile DaciaLogan. Având \n vedere aceste fapte, dar [imodul de operare identic la toate faptele, judiciari[tii Sectorului 6 Poli]ie, au demaratverific`rile pentru identificarea autorilor [iprinderea acestora.

Astfel, dup` o scurt` perioad`, au fostinclu[i \n cercul de suspec]i S. Florin, 29 ani [iV. Liliana, 30 ani. Din supravegherile operative,poli]i[tii au aflat c` ace[tia urmeaz` s` comit`mai multe furturi, iar pe 5 decembrie, anul trecut, i-au urm`rit pas cu pas. |n acea diminea]`,cei doi au ajuns cu o ma[in` \n zona Lujerului,\n apropierea unui supermarket, [i au \nceputs` verifice atent posibile ]inte. Dup` mai multeronduri date cu ma[ina, au oprit paralel cu unautoturism Logan, aflat \n parcarea supermarketului. |n timp ce V. Liliana, se uitaatent \n jur s` nu fie observa]i, S. Florin, cuajutorul unui briceag, a for]at u[a [oferului,apoi a deschis portbagajul [i a luat roata derezerv`, pe care au b`gat-o \n ma[ina cu careveniser`.

|n momentul \n care au \ncercat s` ias` dinparcarea supermarketului, au fost bloca]i de

poli]i[ti [i imobiliza]i. Bunul furat a fost restituitproprietarului, iar cei doi ho]i au ajuns la poli]ie.

Aici, oamenii legii au adunat toate dosarelece erau deschise pe numele lor, [i nu au fostpu]ine la num`r. Cercet`rile au scos la iveal` c`pe 9 noiembrie, au spart dou` ma[ini, parcatetot \n zona unui mare centru comercial, dincare au furat o hain` de blan`, un laptop, unaparat foto, un telefon [i o roat` de rezerv`,cauzând un prejudiciu total de aproximativ3000 lei.

Pe 15 noiembrie, \n apropierea sta]iei demetrou Titan, au furat dintr-un Logan roata derezerv` [i o geant` cu echipament sportiv, \nvaloare de 900 lei. Tot \n aceast` zon`, pe 3decembrie, au for]at sistemul de \nchidere alunei ma[ini, iar din portbagaj au sustras roatade rezerv` [i scule electrice, \n valoare de2500 lei.

|n sfâr[it, pe 4 decembrie, au revenit \nzona unui complex comercial de pe razaSec]iei 20, [i, prin acela[i mod de operare, aufurat o trus` de scule, o borma[in`, un flex [idou` butelii de freon, \n valoare de 1200 lei.

Lungul [ir al faptelor ilegale a fost \ntreruptde poli]i[tii bucure[teni, iar {. Florin a ajuns \narest, \n timp ce pentru V. Liliana s-a aplicatm`sura arestului la domiciliu.

Poli]i[tii Serviciului FurturiAuto au documentat, \nperioada octombrie - decembrie, activitatea uneigrup`ri infrac]ionale, format`din cinci membri, care \nchiriau ma[ini de la firmespecializate \n acest sens, dinBucure[ti, apoi le falsificauactele [i le vindeau \nGermania.

La \nceputul lunii decembrie,anchetatorii din Capital`, cusprijinul poli]i[tilor din Timi[oara,au efectuat trei perchezi]iidomiciliare [i au pus \n aplicare cinci mandate deaducere pe numele membrilor:F. Titi, 24 ani, R. Raul, 26 ani,C. Dan, 29 ani, F. Lucia, 48

ani [i B. Maria, 21 ani.Din datele de]inute de

oamenii legii, a reie[it c`, pe26 septembrie anul trecut,membrii grup`rii au \nchiriatdin Bucure[ti o ma[in`Mercedes, iar când a sosit termenul de predare, ma[inanu a mai fost restituit`. Firmade \nchirieri montase pe autoturism un sistem gps,pentru monitorizarea traseului,\n caz de furt sau alte situa]iineprev`zute. Pe perioadaderul`rii contractului de\nchiriere, societatea a observat c` ma[ina ajunsesetocmai \n Germania [i au luatleg`tura telefonic cu chiria[ul.La apel a r`spuns o femeie

care s-a recomandat a fi so]iaacestuia [i le-a explicat c`b`rbatul ei e plecat \nGermania pentru rezolvareaunei probleme medicale.

Cercet`rile au scos laiveal` c` autoturismul a fost\nmatriculat ilegal \nGermania, pe numele unuicet`]ean neam]. El fusesevândut acolo de F. Titi [i R.Raul, pentru 9900 euro.

Ancheta continu` pentrustabilirea \ntregii activit`]iinfrac]ionale a acestei grup`ri,sub aspectul s`vâr[iriiinfrac]iunii de \n[el`ciune.

PPaaggiinn`̀ rreeaalliizzaatt`̀ ddeeSSoorriinn AANNGGHHEELL

Grij` pentru cei mai mici pietoniÎn luna ianuarie, lucr`torii Biroului Educa]ie

Rutier` au desf`[urat activit`]i specifice, încadrul c`rora au exemplificat recomand`ri dintraficul rutier, conform sezonului rece, au fostdistribuite materiale preventive, iar elevii auaflat ce presupune munca poli]i[tilor.

Copil`ria este considerat` cea mai fericit` [ilipsit` de griji perioad` din via]a omului, îns`,din p`cate, în Bucure[ti, acest lucru estedeparte de a fi o poveste.

Foarte mul]i c`l`tori, gr`bi]i în transportulpublic [i numero[i conduc`tori auto, careîncalc` regulile rutiere, nu ]in cont [i deprezen]a micilor pietoni în trafic.

Atunci când travers`m strada, trebuie s` fimextrem de aten]i la drum, s` vedem [i s`auzim, dac` exist` vreun pericol. C`[tile în urechi, cu muzica dat` la maxim [i gluga tras`adânc pe ochi, ne vor împiedica s` vedem latimp o ma[ina care se apropie.

Jocul în z`pad` poate fi amuzant, dar nuatunci când are loc în zona str`zii. În acela[itimp, deplasarea pe trotuar poate reprezentaun pericol, deoarece iarna acesta este defoarte multe ori acoperit cu z`pad` sau polei,iar o clip` de neaten]ie te va face s` p`trunzipe partea carosabil`.

Aten]ie, iarna, ma[inile frâneaz` mult mai greu!

Unii dintre voi ar putea spune c` [tiu totul,dar nu este suficient, [i avem exemplul multorcopii care, de[i au fost activi în cadrul lec]iilorde educa]ie rutier`, au f`cut gre[eli grave pe

strad` [i au devenit victime ale accidentelor decircula]ie.

Prin cunoa[terea [i respectarea regulilor decircula]ie, strada poate deveni [i ea prietenanoastr`, dar cu siguran]` nu pentru joac`.

În perioada 15 septembrie - 10 decembrie2014, în municipiul Bucure[ti au avut loc 40de accidente rutiere grave, în care au fostimplica]i, cu vinov`]ie, minori cu vârstecuprinse între 6 [i 18 ani.

Din p`cate, în urma acestor evenimente,[apte dintre ei au fost r`ni]i grav, iar 35 au fostr`ni]i u[or.

Principalele cauze ale accidentelor au fosttraversarea str`zii prin loc nepermis [i trecereala culoarea ro[ie a semaforului electric pentrupietoni.

Atunci când circul`m cu ma[ina, trebuie s`[tim c` purtarea centurii de siguran]` esteobligatorie, [i ea ne va ajuta mereu în cazulimplic`rii într-un eveniment rutier nedorit.

De[i vrem s` ne comport`m precum ceimari, de un lucru important trebuie s` ]inemcont:

Nu avem voie pe scaunul din fa]` al ma[inii pân` la vârsta de 12 ani!

Dup` coborârea din mijloacele de transport public, nu travers`m prin fa]a sauprin spatele acestora. Traversarea se poateface dup` plecarea lor din sta]ie, prin locurilerezervate trecerii.

BBrriiggaaddaa RRuuttiieerr`̀

RUTIER



JUDICIAR

O patrul` de ordine public` a Sec]iei 4,\n timp ce \[i efectua serviciul \n zona decompeten]`, \n noaptea de 12 ianuarie, aobservat c` u[a unei cofet`rii era for]at`. Lao verificare atent`, poli]i[tii l-au depistat \ninterior pe M. Bernan, 14 ani. Acesta avea\ntr-o pung` 100 pachete de ]ig`ri [i mai

multe brichete, toate furate din cofet`rie.Condus la sec]ie, bìatul a recunoscut c`,tot \n aceea[i noapte, a mai spart un magazin alimentar de pe bulevardulTitulescu, de unde a furat 55 lei, produsecosmetice [i alimente, pe care le-a ascunssub ma[inile din zon`. Toate bunurile aufost recuperate [i \napoiate proprietarului.

De asemenea, a \ncercat, f`r` succes, s`p`trund` [i \ntr-un magazin de trabucuri, depe bulevardul Banu Manta. Din verific`rileulterioare, a reie[it c` minorul era urm`ritpentru dispari]ie, printr-un ordin emis de IPJC`l`ra[i [i, totodat`, era cùtat [i depoli]i[tii Sec]iei 21, unde exist` un alt dosar,\n care tân`rul este suspect.

Cercet`rile sunt continuate pentruinfrac]iunile de furt calificat [i tentativ` lafurt calificat, iar minorul urmeaz` s` fieinternat \ntr-un centru de plasament.

A]i ajuns la destina]ie: dup` gratii!

GGGG IIII RRRR OOOO FFFF AAAA RRRR

A furat din cofet`rie 100 pachete de ]ig`ri

Trei ho]i din ma[ini aufost prin[i de poli]i[tiiSec]iei 4, dup` ce, \nnoaptea de 19 decembrie,au furat sistemul denaviga]ie, \ncorporat \n bordul unui autoturismVolkswagen. Oamenii legii \i aveau \n aten]ie pecei trei (A. Marian, 23 ani, R.Alin, 30 ani [i C. Ioana, 21ani) de mai mult timp,existând dovezi c` ace[tiaau preocup`ri infrac]ionale.

|n noaptea cu pricina,poli]i[tii de la Serviciul

Opera]iuni Speciale \isupravegheau atent pe suspec]i, deoarece existau informa]ii c` pun la calemai multe furturi. |n jurulorei 4 diminea]a, ace[tia s-au \ntâlnit [i au mers petraseul Calea Ferentari -Calea Rahovei, \n cùtareade ma[ini care au sistemede naviga]ie. Dup` maimulte verific`ri, ho]ii s-auoprit la un autovehiculVolkswagen, au spart geamul din dreapta fa]` [i au demontat

sistemul de naviga]ie.Imediat dup` comitereafaptei, oamenii legii auintervenit [i i-au prins pe A.Marian [i R. Alin. Femeia areu[it s` fug` cu un taxi,care a fost oprit, ulterior, depoli]i[ti, iar aceasta dinurm` a ajuns [i ea \n arestulpoli]iei Sec]iei 18, pe raza c`reia s-a produsfurtul.

Cercet`rile sunt continuate pentru stabilirea\ntregii activit`]iinfrac]ionale a acestora.



JUDICIAR

{i taxiurile cad prad` ho]ilorDoi consumatori de droguri, cunoscu]i cu

antecedente penale, au fost prin[i, pe 6 ianuarie, la pu]in timp dup` ce au furatdintr-un taxi, parcat \n zona unui hypermarket, o sta]ie de emisie-recep]ie, \n valoare de 1100 lei.

Flagrantul a fost realizat de poli]i[tii deinvestiga]ii criminale ai Sec]iei 13, \n urmaunui plan de ac]iune aprobat la nivelulsec]iei. Cei doi autori, B. Codreanu, 18 ani[i C. Ionu], 22 ani, au ajuns \n zona parc`rii magazinului, când se l`sase seara. Aucùtat posibile ]inte [i s-au oprit la un taxi,proprietatea lui L. Costinel. Au for]at butuculportierei de acces a [oferului apoi, rapid, ausmuls sta]ia de emisie-recep]ie [i au \ncercat s` dispar`. Oamenii legii au

intervenit [i l-au \nc`tu[at pe B.Codreanu, cel`lalt ho] reu[ind s`fug`.

Poli]i[tii au \n sarcina lor unalt dosar penal, tot pentru furt,prin acela[i mod de operare,\nregistrat pe 3 ianuarie.

Poman` pentru regePoli]i[tii Sec]iei 20 au descoperit o nou`

tehnic` de \n[el`ciune, prin care trei femeiau r`mas f`r` bijuterii, prin metoda„poman` pentru regele Cioab`“. |n spateleacestei „inginerii“ infrac]ionale a stat E. Claudia, 38 ani, din R`cari, jude]ulDâmbovi]a. Mecanismul era urm`torul:femeia ajungea \n Bucure[ti cu ma[ina [icùta pe strad` persoane \n vârst`, pretabiles` dea ascultare la ceea ce ea urma s` zic`.Victimele erau atrase cu bijuterii din metalcomun (dar care s` par` a fi din argint sauaur), ce erau oferite drept „poman`“ pentrur`posatul „rege“ Cioab`. Atrase \n curs`,femeile erau de acord s` \[i dea jos de la

gât propriile bijuterii [i s` pun` tinicheleleprimite de poman`.

Escroaca lua aurul, \l punea \ntr-o batist`[i când victimele nu erau atente, \nlocuiabatista cu una identic`, dar \n care se aflau[erve]ele [i monede. Apoi, se urca \nma[in` [i pleca. P`gubitele r`mâneau cufalsurile de la gât [i cu o batist` plin` de[erve]ele [i monede de 10 bani.

|n acest fel, la nivelul sec]iei, s-au strânstrei plângeri, toate anul trecut, cu un prejudiciu total de 7900 lei. |n luna decembrie, anul trecut, cu sprijinul a douèchipaje ale Serviciului de Ac]iuni Speciale,poli]i[tii au pus \n executare dou` mandatede perchezi]ie \n ora[ul R`cari, la domiciliullui E. Claudia [i a complicei acesteia, C. Tan]a, 34 ani. Cu aceast` ocazie, au fostdescoperite cinci contracte de amanetarebijuterii [i mai multe batiste legate, \n carese aflau [erve]ele [i bijuterii din metalcomun.

RRuubbrriicc`̀ rreeaalliizzaatt`̀ ddee SSoorriinn AANNGGHHEELLCredit foto: Corbis.com



DOSARE

Psihologia criminalilor \n seriel Mintea criminal` a incitat mereu curiozitateaoamenilor. S-au scris, în decursul istoriei,nenum`rate lucr`ri privind cazuri ale criminalilor r`spândi]i în toat` lumea.Tendin]ele criminale ale unor indivizi indiferentde cultura, civiliza]ia, profesia, sexul sau vârstape care o aveau, au ajuns s` înspìmânte popula]ia. Chiar [i cu m`surile de prevenirecare au fost luate, în timp, de poli]ie [i alteinstitu]ii, în orice perioad` s-au remarcat criminali în serie, numele multora devenindcelebre.

Criminalii în serie sunt un fenomen deja,mai ales în SUA, [i poate c` cele mai elocventecuvinte în acest sens sunt cele ale lui TedBundy: „noi, criminalii în serie, suntem fiiivo[tri, so]ii vo[tri, suntem peste tot. {i mâine,al]i copii ai vo[tri vor fi uci[i“.

Pentru a stabili ce determin` o persoan` s`devin` criminal în serie, trebuie s` eviden]iemcâteva caracteristici.

Uciga[ul în serie are câteva tr`s`turi aparte[i distinctive:

1. Crimele se repet` („în serie“), petrecându-secu o frecven]` mai mare sau mai mic`, adeseoricrescând ca num`r, dup` o perioad` de timpce poate însemna chiar ani de zile; ele continu` pân` când asasinul este prins, saupân` când moare ori, la rândul sù, este ucis.

Defini]ia de mai sus reprezint` tiparul fundamental al asasinului în serie, care îl distingede alte forme ale uciga[ului în serie. Este evident c` nu exist` vreun num`r predeterminatde victime, de la care asasinul devine criminalîn „serie“ [i nici vreo frecven]` stabilit` a

acestei activit`]i macabre, c`reia i se aplic` termenul de mai sus. Spre exemplificare, aminclus cazul sud-africanului Ronald Cooper care,de[i a ucis o singur` dat` înainte de a fi arestat,a dezv`luit în jurnalul sù un program extensiv[i planificat cu grij`, de ucidere a copiilor.

Englezul William Burkitt [i-a înjunghiat treiconcubine; prima în 1915, cea de-a doua în1924 [i cea de-a treia în 1939. Motivul acestorpauze lungi între omoruri a fost acela c` Burkitt[i-a petrecut anii dintre ele în închisoare, iar,dac` n-ar fi fost întemni]at pe via]` în urmaultimului asasinat, mai mult ca sigur c` [irullor ar fi continuat.

Aceast` predispozi]ie pentru crim` estedeseori recunoscut` chiar de uciga[. Mul]i dintre ei, dup` ce au fost aresta]i, au m`rturisitc` ar fi continuat s` ucid` dac` ar fi fost l`sa]iîn libertate.

William Bonin, „uciga[ul de pe autostrad`“din California, i-a declarat unui ziarist, dup`proces: „Nu mi-a pierit pofta de a ucide. Num` pot st`pâni s` n-o fac.“ William Heirens aatras aten]ia asupra st`rii de profund` nefericire în care se afla, când a scrijelit pepere]ii înc`perii unde locuia victima: „Pentrunumele lui Dumnezeu, prinde]i-m` înainte dea mai ucide pe cineva! Nu m` pot controla“.

Henry Lee Lucas, unul dintre cei mai „productivi“ asasini, dup` propriile salecuvinte, î[i cuno[tea atât de bine comportamentul, încât, în momentul în careurma s` fie eliberat din penitenciarul pentrunebuni, a avertizat autorit`]ile asupra pericolului acestui gest: „Le-am spus, înaintede a p`r`si închisoarea, c` o s` ucid din nou.Le-am explicat [i ce gen de crime aveam s`comit, dar n-am fost crezut. Mi-au spus càveam s` ies de-acolo indiferent dac` mi-ar fipl`cut sau nu. În ziua în care am plecat dinînchisoare, am început s` ucid“. A continuat s-o fac` pân` la arestarea sa, cu treisprezeceani mai târziu.

Pentru cei mai mul]i criminali în serie, actulcrimei, dublat adeseori de abuz sexual [i mutilare, constituie un motiv în sine. De exemplu, credin]a lui Ted Bundy era c` actulde a ucide genereaz` o asemenea senza]ie de


WWii ll ll iiaamm BBoonnii nn


DOSARE

pl`cere pur` [i c` te „înal]`“ din punct devedere psihic atât de sus, încât uciga[ul estesilit s` omoare din nou. |n plus, la fel ca încazul stimul`rii prin alcool sau droguri, „doza“ edin ce în ce mai mare. A[a cum un alcoolic sauun drogat nu se va vindeca niciodat` de patimalui, dac` va avea acces liber la stimulent, tot a[a[i asasinul va continua în serie îndeletnicireasa oribil` pân` ce, fie va muri, fie va fi omorât,sau pân` când va fi prins [i înl`turat din societatea pe care o afecteaz`.

2. La fel ca în cazul omuciderilor „normale“,crimele tind s` se petreac` în rela]ie de unu-la-unu.

Forma cea mai comun` de omucidere esteincidentul singular, prin care o persoan` esteomorât` de o alt` persoan`. Conven]ional,criminologia clasific` acest gen de omoruri îndou` categorii:

I. „Crima pasional`“, comis` într-un momentde furie intens` sau de frustrare;

II. Crima înf`ptuit` „cu sânge rece“, care sedistinge printr-o premeditare atent motivat`adeseori de speran]a unui câ[tig personal.

Odat` atins obiectivul propus (eliminareaso]ului necredincios, de exemplu, sau ade]in`torului unui obiect râvnit), nu exist` niciun motiv de a mai presupune c` asasinul vaucide din nou. Dintr-un studiu bazat pe statistica crimelor, se poate vedea c`, o mareparte a omuciderilor au fost comise de persoane care se cuno[teau cu victima. Esteuluitor c` patruzeci [i opt la sut` dintre victimele femei au fost omorâte de so]i sauaman]i (sau de fo[ti so]i sau aman]i). Cifrapentru victimele b`rba]i, în aceea[i situa]ie, ede numai zece la sut`.

Exist` [i circumstan]e accidentale, în care uncriminal în serie a ucis mai mult de o persoan`

într-un singur incident, adesea fiind vorba demembri ai aceleia[i familii, ca [i de o infrac]iunecomplementar`, cum ar fi ho]ia. De exemplu,Peter Manuel, din Glasgow, si-a trecut în palmares dou` astfel de incidente - trei membriai familiei Watt, împu[ca]i în timpul unui jafdin 1956, [i o crim` identic`, împotriva familieiSmart, comis` doi ani mai târziu.

Îns` cel mai r`spândit scenariu pentru crimaîn serie, ca [i pentru omorul accidental, estecel pe cont propriu [i cu o singur` victim`, înmare m`sur`, motivele unui asemenea scenariu sunt evidente, în mod clar, e mai„sigur“ s` lucrezi singur, în sensul c` numaiuciga[ul [tie despre crim`, [i trebuie s` ucizi osingur` victim`, pentru c` acest fapt reduceposibilitatea ca autorul crimei s` primeasc`ripost` dur` sau ca victima s` scape. Mai mult,caracterul individualist al criminalului în serieface improbabil` situa]ia în care el s` fie capabil sau dornic de a-[i împ`rt`[i nevoile [ipl`cerile altcuiva. Aceast` concluzie reiese, înconformitate cu statisticile, din faptul c` estefoarte probabil c` el duce o via]` paralel` subchipul unui salariat demn de încredere, onorabil cap de familie [i bun vecin.

Cu toate acestea, surprinde frecven]a cuplurilor,partenerilor [i grupurilor criminale, de[i în acestcaz indivizii din care se compune perechea,depind unul de altul. {i totu[i, cerin]ele desecuritate, pe care uciga[ul singuratic le [tie cafiind esen]iale, sunt satisf`cute.

CCuupplluurriillee uucciiggaa[[ee

Sensul obi[nuit se refer` la o perecheb`rbat-femeie, aproape întotdeauna implica]iîntr-o rela]ie sexual`, în care b`rbatul e, îngeneral, partea dominant`. Se observ` unfenomen interesant, [i anume c`, în vreme ceambii parteneri au, ca indivizi, înclina]ii degenerate, „personalitatea lor combinat`“ sedovede[te mortal` doar când sunt împreun`.Pentru acest fenomen, francezii au n`scocitexpresia „folie a deux“ („iluzie împ`rt`[it` dedou` persoane legate emo]ional“), iar psihologia - termenul „Gestalt“, conform c`ruia„întregul organizat e mai puternic decât sumap`r]ilor lui“.

DDaannaa MMIIHHAALLAACCHHEE


PPeetteerr MMaannuuee ll

-- vvaa uurrmmaa --


VULNERABILIT~}I

Despre Terorism s-au spus, scris [i \ntreprinsfoarte multe… De la idei, la analize [i la interven]ii… Terorismul este un fenomenfoarte complex, [i greu de \n]eles. El \nc` nuare o form` \n exprimarea juridic`, nici m`car\n abordarea din documentele elaborate [iemise de ONU. Se poate spune c` Terorismulreprezint` cea mai grav` form` de infrac]iune\ndreptat` \mpotriva umanit`]ii.

Despre Terorism vom face o abordareampl`, nu doar \n materialul pe care \l vomexpune \n continuare, ci pe un segment detimp mai \ndelungat. Tocmai de aceea, propuncititorilor s` \ncepem aceast` abordare cuunele explica]ii [i comentarii. |n prima parte aacestui material de analiz` [i observa]ie, \nleg`tur` cu fenomenul „Terorism“ vom face ointrospec]ie asupra lumii islamice [i aIslamului \n linii mari de comentariu.

Dac` laicul se mul]ume[te s` apar]in`poporului, [i nu face parte din cler, laicitatea(cuvântul a ap`rut \n anul 1871) a avut, ini]ial,un sens antireligios [i \nsemna un fel deateism de stat.

Toat` lumea [tie prea bine c` vremea conflictelor a trecut, chiar dac` \n Fran]a pasiunile se aprind destul de repede din clipacând sunt abordate aceste probleme, maidirect sau mai pu]in direct. To]i speciali[tii suntde acord c` exist` un specific al laicit`]ii \n stilfrancez. Revolu]ia francez` s-ar fi \ncheiat abia\n 1905, data separ`rii Bisericilor de stat, cândFran]a intra \ntr-o perioad` de oarecare stabilitate republican`, dup` sarabandaregimurilor politice din secolul al XIX-lea. |ngeneral, laicit`]ii americane (consfin]it` prinConstitu]ie \n Statele Unite ale Americii) sau

„societ`]ii secularizate“ i se opune „laicizarea“statului \n stil francez. Distingerea planurilorpolitic [i religios este un punct de plecare \nprimul caz (care poate fi, desigur, pus` \nleg`tur` cu istoria politic` a Angliei, cu influen]a cultural` a protestantismului [i, paradoxal, cu cea a gândirii franceze din secolul al XVIII-lea); \n cel de-al doilea caz,este mai degrab` rezultatul unui proces [i alunei lupte. Dar, poate ca tocmai aceasta este[ansa Fran]ei, care se vede aproape f`r` voiaei un centru de inova]ie [i experimentare.

|mpotrivirea Bisericii catolice, de a-[i sl`biinfluen]a lumeasc`, a creat o ideologie republican`, care a fost silit` s` fie la \n`l]imeaadversarului s`u. {colile normale de \nv`]`torierau redutabile mân`stiri - gânditorii republicii,de la Ferry la Jaures, erau cât se poate de exigen]i [i a fost posibil s` apar` ciud`]eniacare s-a numit „sfin]enia laic`“. Republica amo[tenit, astfel, o oarecare catolicitate, preocuparea de a-i sem`na, \mpreun` cu totceea ce \nseamn` aceasta, intransigen]` [i, \nacela[i timp, bun`voin]` matern`.

Pericolul planeaz` [i ast`zi, dar este deneconceput c` Fran]a ar accepta s` se vad`transformat` \ntr-o societate divizat`, alc`tuit`din mai multe comunit`]i etan[e, care nucomunic` decât pe planul lumesc al schimbuluide m`rfuri [i al intereselor lor egoiste. Valoriledemocratice, pe care le implic` libertatea individului, nu trebuie s` oculteze valorilerepublicane pe care le implic` binele comun.

Laicitatea nu este b`tut` \n cuie \n Fran]a, ci e \ntr-un proces de transformare. |n revista „Le Debat“, Maurice Barbier remarca evolu]iaacestei no]iuni \n Fran]a, de la laicitatea-separare, din 1905, la laicitatea-neutralitate,care a evoluat ulterior \n sensul unei laicit`]i,\n care statul ar garanta [i chiar ocroti libertatea religioas`.

}ara „Declara]iei universale a drepturiloromului [i cet`]eanului“, din 1789, va fi poate[i locul unde se va na[te o nou` laicitate, preocupat` de libertate [i de pluralism, dar [ide unitate. Este suficient s` recitim articolele10 [i 11 ale declara]iei din 1789, pentru a neconvinge c` esen]ialul exist` deja \n ea.

Articolul 10: „Nimeni nu trebuie s` fie h`r]uit

Terorismul interna]ional



VULNERABILIT~}I

pentru opiniile sale, nici m`car religioase,decât \n cazul când exprimarea lor tulbur`ordinea public` stabilit` prin lege“.

Articolul 11: „Libera comunicare a gândurilor[i opiniilor este unul dintre cele mai pre]ioasedrepturi ale omului; orice cet`]ean este deciliber s` vorbeasc`, s` scrie [i s` publice, cuexceptia cazurilor când abuzând de aceast`libertate va fi r`spunz`tor conform condi]iilorimpuse de lege“.

Laicitatea, ca independen]` a statului [i areligiei, nu este posibil` decât pe fondulpoliticii moderne, care face ea \ns`[i distinc]iadintre stat [i societatea civil`, distinc]ie f`r` decare drepturile omului nu au nici un sens.Trebuie \ntr-adev`r ca individul s` fie \n primulrând om (adic` mediocru [i universal) \naintede a fi cet`]ean (adic` supus legilor statului).Dar, se cuvine s` subliniem c` omul [icet`]eanul merg mân`-n mân`, a[a cum drepturile nu pot exista f`r` obliga]ii. A]iremarcat, deci, c` \n articolele citate mai sustotul depinde de ceea ce consider`m a fi \ncadrul legii. Ne revine sarcina de a stabili cumpoate fi sporit` libertatea \n respectul unit`]iirepublicane.

Geneza doctrinei religioase [i prezen]a sa încon[tiin]a umanit`]ii, au fost raportate ladiverse cauze [i scopuri, înlesnind simultanapari]ia primelor manifest`ri de con[tiin]` desine, dar [i social`. Putem afirma, pe bun`dreptate, c` doctrinele religioase au stat labaz`, [i au contribuit substan]ial la apari]ia [idezvoltarea culturii, filosofiei, artei, literaturii,moralei, dreptului etc.

Formarea unui popor - dep`[ind aspectulde ethos [i admi]ând apari]ia unui limbajcomun, a unor rela]ii inter [i intrasociale

universal valabile pentru comunitate, manifestate prin comportamentul unanimacceptat (în perioada ini]ial` sub formacutumelor [i tradi]iilor spirituale din sferelereligioase, culturale, juridice, economice [i, nuîn ultimul rând, lingvistice) - a evoluat pe parcursul a cinci etape distincte: stabilirea unorgrupuri pe un teritoriu convenabil; acumulareaetnic`; sinteza psihosocial`; elaborarea unorcriterii religioase, spirituale, culturale (implicitartistice [i ideologice); construc]ia unei civiliza]ii originale.

Religia este cea mai veche [i, în acela[itimp, cea mai r`spândit` [i persistent` starede agregare a con[tiin]ei cosmice umane,folosind metode empirice de contact subiectiv[i transcendent cu Universul crea]iei noastre.Epoci dup` epoci, omenirea [i-a canalizat spiritualitatea spre aria dezbaterilor, a analizelor[i a rezolv`rii conflictelor religioase, dar niciuna nu a fost atât de instabil` [i contestat` caperioada pe care o travers`m. De[i religia seînscrie printre valorile fundamentale ale uneiculturi, atât ca rezultat al rela]iilor complexeom - natur`, cât [i cauz` esen]ial` în conturareacomportamentelor specifice marilor comunit`]iumane, ea a devenit generatoare de conflictemajore, regionale-exacerbate de latura [i influen]ele politico-militare, cu toate c` acestecredin]e [i practici religioase privesc natura [isensul vie]ii, reflectând - pentru cele mai multeciviliza]ii - pozi]ia societ`]ii umane în Universuldivin [i ordonat. Cu toate acestea, putem afirmac`, în prezent, manifest`rile religioase aucumulat o anumit` pondere, determinat` demediatizarea acestora, ca o necesitate [icerin]` a societ`tii de consum. Dac` pân` înprezent, nu am v`zut reclame la „produselereligioase“ deoarece religia este un sistem organizat de valori [i practici, implicând credin]a[i venera]ia unei for]e sacre sau divine, exist`,îns`, unele manifest`ri de incisivitate audio-vizual` din partea sectelor [i mi[c`rilormai mult sau mai pu]in cu tematic` religioas`,ce tind c`tre comercial. S` nu uit`m, totu[i, c`practicile religioase [i ritualurile joac` un rolcheie în transmiterea valorilor culturale de la ogenera]ie la alta, [i în difuziile culturilor în general.

AAddrriiaann VVLLAADD-- vvaa uurrmmaa --


PREVENIRE


Asocia]ia SPRING deruleaz` în perioada 1 octombrie 2014 - 31 martie 2015, înBucure[ti, proiectul „Aleg s` m` implic. STOPBullying!“, în parteneriat cu Asocia]ia STAGEONE PRODUCTION [i Asocia]ia DIRECT. Ini]iativa î[i propune s` contribuie la prevenirea [i combaterea fenomenului de bullying, prin activit`]i educative nonformale,adresate elevilor, profesorilor, consilierilor[colari [i poli]i[tilor.

Obiectivele proiectului sunt:1. Stimularea atitudinii civice în rândul

elevilor [i profesorilor de gimnaziu \n [ase[coli din Bucure[ti în prevenirea [i gestionareasitua]iilor de bullying întâlnite;

2. Dezvoltarea cuno[tin]elor [icompeten]elor profesorilor [i consilierilor[colari din [coli generale din Bucure[ti, precum [i poli]i[tilor ce î[i desf`[oar` activitatea în proximitatea acestor [coli, în prevenirea [i combaterea bullying-ului.

Proiectul „Aleg s` m` implic. STOPBullying!“ se afl` la jum`tatea demersului,pân` în prezent echipa de implementareob]inând urm`toarele rezultate:

O pies` de teatru creat` [i regizat` deCostel Ca[caval, Elias Ferkin [i Paul Radu,actori profesioni[ti ai Asocia]iei STAGE ONEPRODUCTION, cu scopul de a ilustra bullying-ulîn [coli [i de a trage un semnal de alarm`asupra fenomenului. Conceput` pornind de lao poveste real`, petrecut` într-o [coal` dinBucure[ti, piesa este interpretat` de patrutineri actori foarte talenta]i, elevi ai {colii deActorie Victoria Art: Alex Dediu, Anisia Zl`taru,Vlad Linta [i Alexandru Dumitru;

Organizarea a trei seminarii de informaredespre bullying, în trei [coli generale dinBucure[ti. Primul seminar a fost sus]inut deAndreea Vasile (psiholog [i pre[edinteAsocia]ia E.L.E - creeaz` [i educ`), la {coala nr. 135 din sectorul 5, al doilea de Anna-MariaBitere (psiholog [i pre[edinte Asocia]iaSPRING) la {coala Gimnazial` „Petre Ghelmez“din sectorul 2, iar al treilea seminar a avut loc

la {coala Gimnazial` „Ionel Teodoreanu“ dinsectorul 4 [i le-a avut drept facilitatori peIoana {andru (psiholog [i pre[edinte Asocia]iaDIRECT) [i Flori Ana Andronache (psihologAsocia]ia SPRING). La activit`]i, au participatpeste 180 de elevi ai claselor V-VIII [i 15 profesori din cele trei [coli.

Seminariile au fost concepute [i derulatecu scopul de a informa [i sensibiliza participan]ii, cu privire la fenomenul de bullying, tipuri de comportamente agresiveîntâlnite în [coli [i consecin]ele acestora.Utilizând arta teatral` drept metod` deeduca]ie nonformal`, nucleul seminariilor aconstat în reprezenta]ia piesei de teatru,descris` mai sus, care a avut un impactdeosebit asupra elevilor participan]i;

Organizarea a trei workshopuri interactive,ce combin` no]iuni de educa]ie civic` aplicatepe problematica bullying-ului cu elemente deteatru de improviza]ie. Activit`]ile au avut locîn cele trei [coli generale din Bucure[ti men]ionate mai sus, la acestea fiind prezen]ipeste 40 de elevi dintre cei care au participatla seminariile de informare. Coordona]i deFlori Ana Andronache (psiholog Asocia]iaSPRING) [i Costel Ca[caval, Elias Ferkin [i PaulRadu (actori Asocia]ia STAGE ONE PRODUCTION), elevii au construit [i au jucat scenarii, care surprind bullying-ul în [coli,

Noi am ales s` ne implic`m [i s` spunem „STOP Bullying!“

WWoorrkksshhoopp {{ccooaallaa GGiimmnnaazziiaall`̀ „„PPeettrree GGhheellmmeezz““

Foto: Andreea ROMEGHE

pornind de la piesa de teatru vizionat` la seminarii. Transpu[i în rol de agresor, victim`[i martor [i improvizând situa]ii de bullying, cesunt sau pot fi prezente în [coala lor, elevii aucon[tientizat consecin]ele comportamenteloragresive [i au înv`]at s` adopte atitudini activeîn prevenirea, gestionarea [i combaterea lor;

O melodie cu mesaj anti-bullying, creat`[i interpretat` de doi tineri arti[ti foarte talenta]i, Andrei Du]u [i Tibi Galea. Melodiaeste intitulat` „Merg înainte“, fiind conceput`[i utilizat` ca material de con[tientizare [i sensibilizare a elevilor [i a publicului, în general,cu privire la implica]iile fenomenului de bullying;

Bro[ura „Aleg s` m` implic. STOP Bullying!“în care sunt prezentate dou` cazuri de bullying,precum [i recomand`ri pentru victimele, agresorii [i martorii implica]i în astfel desitua]ii. Bro[ura este realizat` ca materialeducativ [i distribuit` elevilor participan]i laworkshopurile organizate în proiect. Aceastaeste disponibil` în format electronic pe website-ul Asocia]iei SPRING (www.asociatiaspring.ro), pentru a fi consultat`de elevi, profesori, p`rin]i [i alte persoaneinteresate de prevenirea [i combatereafenomenului de bullying în [coli.

În perioada ianuarie - februarie 2015, încadrul proiectului „Aleg s` m` implic. STOPBullying!“, vor fi organizate alte trei seminariide informare [i trei workshopuri, de care vor beneficia elevi [i cadre didactice din înc` trei[coli generale din Bucure[ti. La seminarii vorparticipa [i reprezentan]i ai Poli]iei Capitalei,invita]i s` le prezinte elevilor informa]ii cuprivire la r`spunderea penal` a minorilor careparticip` la acte de violen]` [i elemente legatede prevenirea situa]iilor, în care copiii potdeveni victime ale agresiunilor.

În lunile februarie [i martie 2015 vor fi organizate trei cursuri de formare în prevenirea[i combaterea bullying-ului, la care vor participacel pu]in 10 profesori, 10 consilieri [colari [i,respectiv, 10 poli]i[ti. Poli]ia Capitalei va colabora cu Asocia]ia SPRING în vederea organiz`rii cursului de formare, adresatpoli]i[tilor, ce va avea loc în luna februarie2015, cu participarea a minim 10 angaja]i aiinstitu]iei. Proiectul „Aleg s` m` implic. STOPBullying!“ se va încheia în luna martie 2015,

cu o conferin]` de diseminare a rezultatelorob]inute, la care vor participa reprezentan]i aituturor categoriilor de beneficiari ai proiectului[i profesioni[ti din institu]ii de înv`]`mânt [i organiza]ii publice [i private, ce deruleaz` sauî[i propun s` demareze ini]iative similare.

Asocia]ia SPRING [i Poli]ia Capitalei (Serviciulde Analiz` [i Prevenire a Criminalit`]ii) nu seafl` la prima colaborare. În baza protocoluluisemnat în octombrie 2013, Asocia]ia SPRING adesf`[urat în perioada 11-19 februarie 2014,patru seminarii de informare cu tema„Mobbing-ul sau h`r]uirea psihologic` la loculde munc`“, la care au participat aproximativ80 de poli]i[ti. De asemenea, Asocia]ia SPRINGa oferit sprijin în organizarea evenimentuluidin 8 aprilie 2014, cu ocazia s`pt`mânii„{coala Altfel“, în Clubul The One din Regie,eveniment la care au participat peste 800 deelevi [i 300 de cadre didactice.

Pentru mai multe informa]ii despre proiectul „Aleg s` m` implic. STOP Bullying!“ [i despre fenomenul de bullying, v` invit`m s`accesa]i website-ul Asocia]iei Spring www.asociatiaspring.ro [i pagina de FacebookAleg s` m` implic. STOP Bullying.

Proiectul „Aleg s` m` implic. STOP Bullying!“este implementat cu sprijinul financiar alFondului pentru Inovare Civic`, programfinan]at de Trust for Civil Society in Central andEastern Europe, sponsorizat de RaiffeisenBank, administrat de Funda]ia pentruDezvoltarea Societ`]ii Civile.

AAnnddrreeeeaa RROOMMEEGGHHEEAAssoocciiaa]]iiaa SSPPRRIINNGG


PREVENIRE

SSeemmiinnaarr ddee iinnffoorrmmaarree MMoobbbbiinngg PPoollii]]iiaa CCaappiittaalleeii

Foto: R`zvan BITERE

Alertarea urgent`a poli]iei

În continuare, stima]icititori, prezent`m câteva situa]ii care trebuies` v` atrag` aten]ia, iar anun]area poli]iei va fiprima [i cea mai urgent` m`sur`. A[adar…

O persoan` care intr` sau iese dintr-oincint`, despre care se cunoa[te c` proprietarul nu este prezent sau la acea or` nuse poate desf`[ura nici o activitate;

O persoan` care intr` sau iese dintr-oincint`, printr-un alt loc decât cel destinat pentru aceasta, indiferent de ora la care o face.

O persoan` care încarc` bunuri într-oma[in`, la o or` târzie din noapte sau ducebagaje voluminoase, deplasându-se prin locuridosnice;

Oricine se plimb` f`r` nici un scop precisîn jurul unei [coli sau în incinta acesteia, ori înlocuri frecventate de elevi;

Zgomotul unui geam spart, neurmat denici o mi[care, poate fi un semnal generat deo spargere, distrugere sau doar un accident;

Introducerea cu for]a a unei persoaneîntr-o ma[in`, în special a unei femei sau aunui copil, poate fi o r`pire;

O persoan` care, aflându-se într-o ma[in`,face semne disperate, poate fi victima unei r`piri.

Dac` se tranziteaz` marf` dintr-o ma[in`în alta, într-un loc [i la o or` când, în mod

obi[nuit, nu se fac astfel de transferuri (contraband` sau furt).

O persoan` care fuge cu un obiect de valoare în bra]e sau caut` s`-l fereasc` deprivirile celor din jur;

O ma[in` în care se afl` mai multe persoane, dispus` în a[a fel încât s` atrag` câtmai pu]in aten]ia;

Un strig`t de disperare;Oferirea spre vânzare, la un pre] ridicol de

mic, a unor obiecte de valoare;O persoan` care încearc` portierele

ma[inilor într-o parcare sau for]eaz` portieraunei ma[ini;

O persoan` care încearc` s` se fac`nev`zut` la apari]ia patrulei de poli]ie;

Dac` auzi]i sau vede]i pe cineva care d`târcoale noaptea locuin]ei dvs. sau propriet`]iivecinului, nu aprinde]i lumina [i nu ]ipa]i.Alerta]i poli]ia [i l`sa]i-o s`-[i fac` meseria. Nufi]i ner`bd`tor dac` vi se pare c` intervineîncet, deoarece ea trebuie s` se apropie înlini[te [i s` încerce s` bareze toate ie[irile.R`mâne]i la telefon, dac` se poate, [i descrie]itoate mi[c`rile ho]ului, pe m`sur` ce acesta sedeplaseaz`. Da]i-i semnalmentele [i mai alesnu deschide]i u[a la nimeni, cu excep]iapoli]istului care-[i va declina calitatea înformele prescrise de lege.

Re]ine]i numerele ma[inilor a c`ror prezen]`vi se pare suspect`, aceasta putându-se dovedio bun` precau]ie. Elementele de identificare ama[inilor, ce vi se par suspecte, raporta]i-le latimp, loc, persoane, înc`rc`tur`, frecven]aapari]iei [i alte împrejur`ri concrete, care v`pot înt`ri convingerea ori înl`tura orice suspiciune.

Inteligen]a [i curajul intr` \n ac]iune

Ce face]i când surprinde]i un ho] în cas`?Dac` nu pute]i riposta, pentru c` raportul

de for]` v` este total defavorabil [i nu ave]i laîndemân` un sprijin, l`sa]i-l pe sp`rg`tor s` iace vrea [i s` plece;

Dac` sunte]i la etaj [i sp`rg`torul se afl`la parter, z`vorâ]i-v` [i uza]i apoi de cea maibun` arm` a dumneavoastr`: zgomotul;

Cum s` ne ferim de infractori?-- uurrmmaarree ddiinn nnuumm`̀rruull

ttrreeccuutt --



PREVENIRE

Dac` dispune]i de un telefon, chema]ipoli]ia, dac` nu, alerta]i-v` vecinul, care este înm`sur` s` v` vin` în ajutor fie informândpoli]ia, fie de alt` manier`;

V` pute]i în]elege cu vecinii asupra unuisemnal de pericol, de exemplu b`tutul în]eav`, un alt zgomot p`trunz`tor, cum ar fil`sarea aparatului de radio ori TV cu volummaxim la anumite intervale de timp, stingerealuminii cu intermiten]` etc;

Dac` ho]ul a intrat peste dumneavoastr`în cas`, încerca]i s` face]i cunoscut` vecinilorsitua]ia prin modalit`]ile ar`tate anterior.Striga]i pentru ajutor invocând numele uneipersoane de sex masculin, chiar dac` aceastanu este prezent în acel moment în locuin]`;

Stinge]i luminile [i ]ipa]i, este cea maibun` arm` pentru o femeie. Atât pe ho]i, cât [ipe violatori ]ipetele femeilor îi sperie cumplit.Iat` [i dou` exemple în acest sens:

Violatorul a plonjat de la etajul 3

Faptul c` V. A., 72 de ani, din Lupeni, [i-al`sat u[a de la intrare deschis`, nu a atrasdup` sine nimic bun. Pentru Haity D., aceastaa însemnat o invita]ie. Tân`rul de 27 de ani,aflat într-o avansat` stare de ebrietate, a intratîn apartamentul femeii [i a încercat s` o violeze. Diferen]a de vârst`, de aproape 50 deani neavând nici o importan]` pentru el... Îns`,victima sa nu a fost atât de pa[nic` pe cât sea[tepta agresorul, ba mai mult, ea este ceacare l-a speriat pe Haity. În momentul în careb`trâna a început s` strige, uitând probabil c`se afl` la etajul III, acesta a s`rit pe geam.Consecin]a - traumatism policontorsionat [icontuzie coloan` dorsal`.

Ho]ul paralizat

În plin` noapte, Todiric` V. din M`rgineni,jude]ul Neam], s-a aruncat de la balconul unui

apartament, din care inten]iona s` fure.Apartamentul apar]inea fostului s`u patron.Todiric` s-a dus acas` la acesta cu inten]ia dea-l jefui. Spre ghinionul s`u, el a fost v`zut deo vecin`, care a început s` ]ipe. Speriat, b`rbatul s-a aruncat în gol, iar în urmaimpactului violent cu solul [i-a fracturat [iraspin`rii, paralizând de la brâu în jos.

Dac` v` trezi]i brusc [i, deodat`, realiza]ic` nu sunte]i singur` în cas`, r`mâne]i în pat[i mima]i c` dormi]i.

„Majoritatea intru[ilor sunt ho]i care nudoresc nici o confruntare“, afirm` Jean O'Neil,director cercetare la Consiliul Na]ional pentruPrevenirea Crimei din America. „Dac` ho]ul seafl` în dormitor [i nu v` treze[te, înseamn` c`nu vrea decât s` v` ia bijuteriile sau alteobiecte de valoare. Nu-l deranja]i“. „Dac` esuficient de departe pentru a nu v` auzi,folosi]i telefonul pentru a suna la Poli]ie“.

Folosi]i-v` inteligen]a pentru a elabora totfelul de trucuri, cu ajutorul c`rora s` sc`pa]i deho]i.

O b`trân` a f`cut pe moarta pentru a sc`pa de tâlhari

În noaptea de 18/19 august 2000, ob`trân` din Jimbolia, jude]ul Timi[, a fosttâlh`rit` în propria locuin]` de câ]iva indivizinecunoscu]i. Pu]in înainte de miezul nop]ii,V.C., în vârst` de 80 ani, a auzit zgomote suspecte, venind dinspre buc`t`rie. S-a ridicatdin pat [i a intrat în înc`perea al`turat`, undecâ]iva b`rba]i au s`rit pe ea [i au imobilizat-o.Unul dintre ei a lovit-o cu bocancul în fa]`,apoi i-a pus o p`tur` peste cap, cu inten]ia dea o sufoca. Realizând c` nu se poate lupta cuagresorii, femeia s-a pref`cut moart` [i nu amai f`cut nici o mi[care. Tâlharii i-au smulscerceii din urechi [i l`n]i[orul de la gât, au mailuat câteva obiecte de valoare din cas` [i aufugit. B`trâna s-a ridicat numai dup` ce nu amai auzit mi[care în cas`. Poli]i[tii din Jimboliaau început imediat cercet`rile, tâlharii, înnum`r de trei, din localitate, fiind prin[i a doua zi.

-- vvaa uurrmmaa --

TTrraaiiaann TTAANNDDIINN


PREVENIRE


Un alt caz, de aceast` dat`de „fal[ de bani“. Dou ̀cucoaneelegante, \mbr`cate \n negru,au dorit s`-[i fac un moft [iau cump`rat la 14 martie1915 mai multe bijuterii de la magazinul ovreiului ArmandGromberg de pe Calea Victoriei,prezentând la plat` o bancnot`de una mie lei. A doua zi,bijutierul are dubii cu privirela bani [i se adreseaz` B`nciiNa]ionale. A[a afl` c` baniierau fal[i. Sesizat de acestfapt, [eful Siguran]ei Capitaleia \nceput cercet`rile, destul deminu]ioase, care au condus laun anume \mpricinat AlfonsL`z`rescu, fost desenator laInstitutul Geografic al Armatei.N`scut \n 1889 \n comuna{tef`ne[ti, jude]ul Boto[ani,fusese condamnat la 5 ani de\nchisoare corec]ional`. Eliberatde la V`c`re[ti \n 1921, a\ncercat „fal[ificarea“ biletuluide 500 lei, \n complicitate cuIon Ionescu [i Mitic` Georgescu.Pentru ultima fapt`, Sec]ia aIII-a a Tribunalului Corec]ionall-a cadorisit cu zece ani [i afost trimis la Doftana (comunaTelega, jud. Prahova).

Nicolae Cristescu zis „Nicu“,n`scut \n 1901 la Ia[i, \ntr-ofamilie de condi]ie social`foarte bun`, a dat mult defurc` poli]iei bucure[tene. Aabsolvit {coala de Comer],dar n-a profesat. Ajuns \nCapital`, a furat colete dinGara de Nord. |mbr`cat „dup`

ultimul jurnal de mode“, aajuns un virtuos al punga[ilorde hotel. |ntreba portaruldespre un anumit pasagercare nu exista, examinând pefug` tabla cu numerelecamerelor, fixat` \n perete, laspatele portarului. V`zând cechei sunt ag`]ate acolo, se\ndrepta spre camerele aic`ror pasageri erau ie[i]i,deschidea cu [peraclul saucheia potrivit` u[a [i introducându-se \n camer`,\ncepea s` opereze. „Iscusin]acomisarului de Siguran]` {tefanPopescu din Prefectura Poli]ieiCapitalei, dup` investiga]iunide ordin cu totul superior, areu[it s` prind` \n flagrantdelict pe acest periculos [obolande hoteluri, pe când examinacu aten]ie la Athénée Palace,juvaerurile [i garderoba uneicunoscute artiste de variete. Afost osândit la trei ani \nchisoarecorec]ional` pentru s`vâr[ireaa 12 furturi din hoteluri“. |n1922, se afla la V`c`re[ti.

O crim` care a uimit societatea bucure[tean` a\nceputului de veac XX s-apetrecut dup` hora de laBujaverca, din Calea Dude[ti,la 9 iulie 1906. Autorul a fostun bìat de 17 ani, LixandruGheorghe Petre, care-[i f`ceaveacul printre punga[ii dinVitan [i zona Abatorului [icare [i-a \njunghiat prietena,Anica Picu, o fat` deosebit de frumoas`, trecut` de 20 de

ani (12 lovituri de cu]it auconstatat legi[tii pe corpul victimei) \n timp ce \nota \nDâmbovi]a, motivul invocatfiind acela „c` \l urm`rea \ncontinuu [i-l plictisea cudragostea“. Cadavrul a fostpurtat de ape [i a ajuns pân`\n satul Tânganu, postul dejandarmi de aici anun]ândP.P.C. La acest caz a lucratcomisarul-[ef Adrian Popazu[i subcomisarul VasileMu[etescu de la Circumscrip]ia33 a Prefecturii Poli]iei Capitalei,care, la 13 iulie l-au re]inut peautor. Pentru l`murirea tuturoraspectelor cazului, \nsu[iRomulus Voinescu, [efulSiguran]ei Capitalei a participatla interogatoriu, reu[ind s`fac` o reconstituire [i s` aflec` adev`ratul mobil a fostgelozia, fata fiind \ns`rcinat`cu altul.

A fost fiul lui Gavril` Flori[,care [i-a sfâr[it zilele la ocn`,dup` ce omorâse 6 s`teni [ial S`fticii, care a murit \npu[c`rie, dup` ce [i-a ucis fiulde doar 5 ani [i l-a aruncat\ntr-un pu]. Nicu Flori[ a fostnumele lui, iar supranumele„Ion Pipa“ sau „Ciocârlan“.Dar cel mai mult i s-a dusvestea sub numele de „Asasinulcârciumarilor“, pentru c` la 7le-a f`cut de petrecanie. Venitdin comuna b`còan` Sùce[ti,s-a aciuat pe la Gara de Nord.Primul atac a fost la cârciumalui Potcoav`, din CaleaDoroban]ilor nr. 9, unde l-aucis pe st`pân [i a furat 600de lei. F`r` c`p`tâi fiind, a dat[i de cea a lui Bucur, dinProtopopescu-Pake nr. 80, deunde a furat doar 400 de lei,a lui Cristea Plagianopol, dinstr. 11 Iunie nr. 21 [i tot a[a.Poli]i[tii Prefecturii Poli]ieiCapitalei, condu[i de generalulEracle Nicoleanu, nu mai aveaulini[te. Se zice c` s-au primit\nt`riri de colegi [i din ]ar`.

FILE DIN TRECUTUL FILE DIN TRECUTUL POLI}IEI CAPITALEIPOLI}IEI CAPITALEI

Florin {INCA

Din galeria punga[ilor cu care au avutde luptat poli]i[tii acum un veac.

Banditul „Gonea“ [i al]ii

ISTORIA LA ROTATIV~


Dar iat` c`, \ntr-o zi rânduit`de la Dumnezeu, banditul afost \ncol]it pe str. Domni]aFlorica, pe la nr. 5. Urm`ritvreo trei ore de câ]iva comisari,s-a refugiat \ntr-un pod, undea fost legat [i b`gat \n beciulPoli]iei Capitalei. Avea la el unpistol cu dou` ]evi Lefaucheux,un revolver furat de la un sergent, 19 cartu[e, o dalt` [iun diamant. Dup` o anchet`de 5 zile [i un proces de 3, la30 mai 1929 a fost condamnatla ocn` pe via]`.

|n 1914 s-a comis vestitulfurt din casa boieroaicei ElenaKre]ulescu, care mergea \ntr-unlandou decorat cu garoafero[ii, tras de doi cai albi, cuhamuri albastre [i locuia \npalatul de pe str. {tirbei Vod`nr. 39, \n buza Ci[migiului. S-au furat atunci 400.000 lei[i bijuterii de aur cu perle [ibriliante de al]i 300.000 lei !Prefectura Poli]iei Capitalei atrimis la casele de amanetcâte o circular` \n care descria\n am`nunt bijuteriile. Potrivitlui }urai, Divizia de cercet`ri [iurm`riri a preluat cazul.Cercet`rile poli]i[tilor au condus la un cerc de suspec]i,iar judec`torul de instruc]ie C.Negrea a dispus arestarea, la16 octombrie 1914, a arhitectului Cristo Sotiriu, celcare fusese angajat de ElenaKre]ulescu s` fac` unelelucr`ri la palatul [i conacelesale. La anchet`, a participatinspectorul Saita, comisarulIulian Cristian de laCircumscrip]ia 3, ajuta]i deexpertul fotograf NicolaeEpiscopescu. Vâlva care s-af`cut, \n leg`tur` cudescoperirea unei amprente,va constitui imboldul pentruintrarea \n poli]ie a tân`ruluibucure[tean Constantin }urai.

Un alt bandit din perioadainterbelic` a fost NicolaeBanu zis „Guri]`“. |n 1934,

acesta a p`truns \n vestitabrut`rie a lui nea Sandu, dinCalea Dude[ti, \n apropierede nu mai pu]in cunoscutaCruce de Piatr`. Negustor bogat[i la pung` [i la copii, Sandu\[i angajase un paznic voinic[i doi câini din rasa Ciob`nescgerman. |n plus, comisariatulde poli]ie era la doi pa[i. Marea fost uimirea când casa a fostg`sit` spart` [i to]i cei [asemembri ai familiei cu gâturiletìate. Poli]i[tii au stabilit c`bìatul cel mare al cârciumaruluis-a lùdat cu marea avere afamiliei: coco[ei, bijuterii,bani. Despre asta a auzit „NasStrâmb“, [pringar [i tâlhar cuun impresionant cazier. Acestas-a folosit de o calf` a cârciumarului „Guri]`“. Au luat750 de franci aur, 5 milioane lei [i bijuterii foartevaloroase. Trìnd de-acum pepicior mare, „Nas Strâmb“ i-acump`rat ibovnicei o cas` [iarunca \n stânga [i-n dreaptacu bani, la curve. La 34 de zilede la s`vâr[irea masacrului,„gaborii“ au pus mâna pe el.Groaznica fapt` a determinatun studio francez s` realizezefilmul „M`celul din Dude[ti“.

Un caz care explic` de cePoli]ia Capitalei consumaatâta energie cu verificareaservitorilor a fost cel de la 29martie 1939, când \n casa depe bulevardul Regele Ferdinandnr. 47 bis, la primul nivel, a fostdescoperit` omorât` farmacistaGeorgeta Bibicescu-Tâmpeanu.Femeie singur`, farmacistaangajase cu doar 9 zile \n urm`pe una, ce [i-a dat numele deMaria, venit` [i cu concubinul.~sta i-a zis c` se nume[teVasile. S-a mul]umit cu atât [ide aici i s-a tras. Ac]ionând cuprofesionalism des`vâr[it,echipa de poli]i[ti, din care af`cut parte [i criminalistulConstantin }urai, i-a prins pef`pta[i. O urm` papilar` l`sat`

pe caseta de valori spart`, i-a condus la Olga Tacenco,cunoscut` cu antecedentepenale pentru complicitate latâlh`rie, eliberat` de laV`c`re[ti cu doar doi ani \nurm`. O alta apar]inea lui IonHu[anu zis „Jenic`“, zis „Petrovici“din F`lticeni [i el eliberat dela V`c`re[ti de 2 ani [i 8 luni,unde fusese pus la popreal`pentru furt. Poli]i[tii Capitaleii-au g`sit \n comuna V`scù]i,satul Mârze[ti. Adu[i spreBucure[ti, au fost \mpu[ca]i,\nscenând fuga de sub escort`.

La 16 septembrie 1939,muncitorul necalificat IonSârc` de 28 de ani, originardin satul V`cù, jud. S`laj, afost arestat de poli]i[tiiCapitalei pentru c`-l tâlh`risepe un tân`r (D.G.), pe care-l\ntâlnise pe Calea Dude[ti [iaflase c` e \n cùtare delucru. S-a oferit s`-l ajute.Credulul a fost ame]it de tâlharcu „Sec`ric`“, legat, l`sat f`r`haine [i ceas \ntr-o porumbi[tede la marginea Capitalei.|ntâmplarea face ca victimas`-l \ntâlneasc` pe tâlhar lahala de vechituri, unde a fostlegat cu ajutorul gardienilor. Arecunoscut comiterea a 6tâlh`rii pe lâng ̀Arad [i Bucure[ti[i a fost \nchis pentru 5 ani laV`c`re[ti. Iat` \ns` c`, \ntre 16aprilie [i 17 august 1943, aufost descoperite \n comunele{erban Vod`, Fundeni, Pipera,C`]elu, B`neasa [i Balta Alb`8 cadavre de tineri dezbr`ca]i,lega]i, strangula]i, viola]i.Poli]i[tii au stabilit c` faptelesunt opera aceluia[i uciga[.Dup` cercet`ri, care ar meritaun premiu, poli]i[tii au stabilitc` autorul, dup` ce a isp`[itdoar 2 ani pentru tâlh`rii, afost trimis pe front pentrureabilitare, a dezertat [i acomis faptele. Spre lini[teaoamenilor, a fost condamnatla moarte prin \mpu[care.

ISTORIA LA ROTATIV~


Ancheta poli]iei a demarat \n martie2012, \n urma unor repetate violen]e [iscandaluri \n cadrul comunit`]ii de prostituate de na]ionalitate român`, pentruocuparea posturilor de racolare a clien]ilor\n Nantes.

Investiga]iile ulterioare au condus la identificarea a dou` re]ele de prostitu]ie,conduse de P. Neam]u [i V. Armanca, ajutatde concubina lui, I. Riza.

|n aceast` faz` a anchetei, poli]i[tiifrancezi spun c` este vorba de organiza]ii criminale cu ramifica]iiinterna]ionale de mare amploare, motivpentru care, Parchetul din Nantes deleag`competen]a \n favoarea Jurisdic]ieiInterregionale de Specialitate de la Rennes.

Pe 4 martie 2012, o prostituat` de

na]ionalitate român`, M. Ani, protejata lui P.Neam]u, depune o plângere la ComisariatulCentral de Poli]ie Nantes pentru violen]`fizic`. Ea declar` poli]i[tilor c` a fost b`tut`de V. Armanca, [i de alte cinci prostituateale lui. Pe 21 iunie 2012, aceea[i femeie,depune alt` plângere, dup` ce a fostamenin]at` cu moartea de I. Riza, concubina lui Armanca, \ntr-un sens giratoriu unde aceasta lucra [i care era disputat de ambele bande.

Conform investiga]iilor, pe fondul conflictul teritorial, Armanca a \ncercat s`omoare pe una dintre prostituatele lui. T. Ionela a depus o plângere \n România, \ncare spunea c` timp de un an, a fost obligat` s` consume heroin` [i cocain` [i s`„munceasc`“ pentru el, sub amenin]area c`îi va fi ucis` toat` familia din Drobeta-TurnuSeverin, dac` nu se conformeaz`.

Conflictele dintre cele dou` grup`ri aveaula baz` cump`rarea, respectiv, vânzarealocurilor de racolare a clien]ilor dinapropierea sensului giratoriu Rennes.Drept dovad`, \ntr-o alt` plângere, depus`de M. Corina, care se prostitua [i ea \n sensul giratoriu Rennes, a declarat c` [tia c`locurile se vindeau la Nantes.

Exist` [i o serie de probe materiale ladosar, care confirm` transferuri importantede bani, dinspre prostituate spre Neam]u,prin Western Union, Mandat Cash etc:

- 41.094 euro, expedia]i de M. Ani, ianuarie 2011 - aprilie 2012;

- 22.895 euro, expedia]i de D. Corina,

Pe urmele proxene]ilor români, \n }ara Loarei


MONDO POLICE

PPuu]]iinnii ddiinnttrree nnooii [[ttiimm cc`̀ mmaajjoorriittaatteeaa cceelloorr ccaarree pprreesstteeaazz`̀ aaccttiivviitt`̀]]ii \\nn ssffeerraa mmaassaajjuulluuii [[ii ttrraattaammeennttuulluuii ccoorrppoorraall,, lluuccrreeaazz`̀ ddeeffaapptt \\nn ddoommeenniiuull pprroossttiittuu]]iieeii ssaauu cchhiiaarraall pprrooxxeenneettiissmmuulluuii mmaassccaatt,, iiaarr rreessttuull,,ccaarree ssuunntt ppee ccoonntt pprroopprriiuu,, aappaarr]]iinnuunnoorr rree]]eellee ddee pprrooxxeennee]]ii rroommâânnii,, ccaarreellee eexxppllooaatteeaazz`̀ ddiinn ttooaattee ppuunncctteellee ddeevveeddeerree..

AAcceessttee pprroossttiittuuaattee \\[[ii ccââ[[ttiigg`̀ ttrraaiiuullppee ssttrraadd`̀,, \\nn ppllooaaiiee [[ii ffrriigg,, \\nnffoommeettaattee,,bb`̀ttuuttee [[ii tteerroorriizzaattee ppssiihhiicc,, [[ii,, ddee cceelleemmaaii mmuullttee oorrii,, nnuu--[[ii ppeerrmmiitt nniiccii mm`̀ccaarrss`̀--[[ii \\nnttrree]]iinn`̀ ffaammiilliiiillee ddiinn RRoommâânniiaa,,ppeennttrruu cc`̀ pprrooxxeennee]]iiii ppuunn sseecchheessttrruu ppee\\nnttrreegguull lloorr vveenniitt..

PPee 2299 sseepptteemmbbrriiee 22001144,, TTrriibbuunnaalluullddiinn RReennnneess aa ccoonnddaammnnaatt ppeennttrruu pprrooxxeenneettiissmm mmeemmbbrriiii aa ddoouu`̀ ggrruupp`̀rriiiinnffrraacc]]iioonnaallee rroommâânnee,, rriivvaallee:: PP.. NNeeaamm]]uu,, llaa oopptt aannii ddee \\nncchhiissooaarree ccuu eexxeeccuuttaarree,, VV.. AArrmmaannccaa llaa aacceeeeaa[[iippeeddeeaappss`̀,, ccaappiiii rree]]eelleelloorr,, \\mmpprreeuunn`̀ ccuu MM.. RRaaiiaa,, DD.. UUddrreeaa,, ffiieeccaarreellaa ccââttee cciinnccii aannii ddee \\nncchhiissooaarree [[ii II.. RRiizzaa,, llaa ddooii aannii [[ii cciinnccii lluunnii..



MONDO POLICE

\ntre 2007-2011;- 10.046 euro, expedia]i de B. Iuliana,

\ntre octombrie 2011 - martie 2012;- 16.500 euro, expedia]i de M. Corina

\ntre 2008 - 2010. La sfâr[itul lunii iunie 2013, P. Neam]u

este arestat \n Italia [i extr`dat autorit`]ilorfranceze.

Cel`lalt cap al re]elei rivale, V. Armanca,f`r` cazier judiciar \n Fran]a, nu a recunoscutc` ar avea de-a face cu activitatea de proxenetism. Cand a fost arestat, asupra luia fost g`sit un document de identitate fals,pe numele L. Suciu. Armanca era cùtat [ide autorit`]ile române, pentru mai multefapte de violen]` [i tentativ` de omor, dar [ide anchetatorii elve]ieni [i nem]i, pentrudiferite delicte.

Comentariul autorului

Prezentarea general`, calitatea exprim`rii (\n termeni juridici) \n materialelela care am avut acces (Rechizitoriul [iHot`rârea Judec`toreasc`) las` mult dedorit, acestea fiind dominate de o serie deelemente bazate pe inexactit`]i, confuzii [icontradic]ii, presupuneri cu extrapol`ri [iconjucturi, ce nu au la baz` probe materiale,solide, fiabile, care \ntr-un anumit contextjuridic, pot atrage nulitatea hot`râriijudec`tore[ti [i pun serios la \ndoial`profesionalismul magistra]ilor.

|n acest dosar, lipsa de profesionalism s-a

manifestat printr-o proast` evaluare (de fapto supraevaluare) a situa]iei reale. Ca efect,proxene]ii români sunt inculpa]i \ntr-undosar penal, nu \ntr-o procedur`corec]ional` (infrac]iuni mai pu]in grave),cum ar fi fost cazul, ci \ntr-o procedur` criminal` (infrac]iuni cu o gravitatedeosebit`).

Procurorul din Rennes, Thierry Pocquetdu Haut Jusse, nu a numit un singur magistrat, cum se procedeaz` \n mod normal, ci a implicat trei magistra]i pentru\nceput, o situa]ie \ntâlnit` deosebit de rar,cu prec`dere \n dosarele de crim` organizat` cu ramifica]ii interna]ionale, carepun \n pericol siguran]a na]ional`, ca \ncazurile atentatelor [i actelor de terorism. Capetele de acuzare sunt [i ele deosebit degrave: proxenetism \n band` organizat` [iparticipare la o asociere de rùf`c`tori, cuscopul preg`tirii unor delicte grave.

Aceste elemente ne creeaz` impresia càvem de-a face cu ni[te organiza]ii criminaleinterna]ionale, cu structuri ierarhice [i ramifica]ii complexe, ce fac trafic de carnevie, din care realizeaz` profituri uria[e, \n detrimentul victimelor lor.

Totu[i, \n rechizitoriul judec`torului deinstruc]ie, Benoit Lhuisset, descoperim càce[tia sunt trimi[i, nu \n fa]a JuriuluiPopular (curte cu jura]i: trei magistra]i [i[ase cet`]eni de pe listele electoarele), cumera de a[teptat, ci \n fa]a TribunaluluiCorec]ional din Rennes, compus numai din


MONDO POLICE


trei judec`tori, cu capete de acuzare multmai realiste: de a fi ajutat, asistat [i protejatmai multe prostituate la Nantes, \ntre 2011-2012.

|n cazul transferului unui dosar penal,dintr-o procedur` juridic` \n alta (din procedur` criminal`, \n corec]ional` sauinvers), inculpatul este anun]at, fie prinaducerea \n fa]a judec`torului de instruc]ie,care \l \n[tiin]eaz` despre modific`rile aduse,fie, indirect, prin aducerea lui din celul` lagrefierul penitenciarului, unde dup`semnarea documentului, actul este expediatjudec`torului de instruc]ie. |n acest caz, nus-a aplicat aceast` m`sur`.

Cele men]ionate mai sus, ar fi trebuit s`fie contestate de avoca]ii ap`r`rii. Dinp`cate, \n hot`rârea judec`toreasc`, nu figureaz` nici o pledoarie a avoca]ilor, ca [icum ace[tia, practic, nici n-ar fi fost prezen]isau \n orice caz, sub nici o form`, de parteainculpa]ilor.

|ntr-o asemenea situa]ie, atât de delicat`(procedur` criminal`), inculpa]ii ar fi trebuits` contacteze Consulatul Român \n Fran]a [is`-i cear` acestuia, ajutorul. Consulatelede]in o list` de avoca]i români, dispu[i s`intervin` \n asemenea situa]ii.

Nici o ]ar` din lume nu-[i poate permiteluxul de a abandona cet`]enii s`i, numaipentru simplul motiv c` ace[tia ar fi \nc`lcatlegea. Conform drepturilor fundamentale aleomului, vinova]ii trebuie s` fie pedepsi]iconform legii, dar \n mod corect [i cusanc]iuni corespunzatoare infrac]iunilorcomise.

Ori, \n acest dosar criminal, transformat,cu ajutorul unor transla]ii \ntr-unulcorec]ional, faptele sunt supraevaluate [isanc]iunile penale, de asemenea.

Magistra]ii implica]i au supraevaluat acestdosar, din cauza lipsei de profesionalism,motiv pentru care au decis instrumentareaacestuia \n procedura criminal`, pentru c` le permite metode mai eficace de constrângere.

Ulterior (spre sfâr[itul anchetei), dându-[iseama c` s-au \n[elat, au \ncercat s` transfere dosarul \n corec]ional, p`strând\ns` capetele de acuzare criminale, pentru a-[i ascunde propriul e[ec.

Avoca]ii \n acest proces, \n loc s`-[i apere

clien]ii, au colaborat cu Ministerul Public.Acest lucru s-ar putea explica prin faptul c`,\n sistemul juridic francez, avocatul este \ninferioritate, \n raport cu judec`torul deinstruc]ie, un magistrat independent, cu puteri nelimitate.

|n aceste cazuri nu putem vorbi de bandesau organiza]ii criminale interna]ionale, carenecesit` structuri ierarhice complexe, binestructurate. Armanca [i Neam]u s-au autodeclarat [efi de band`, cu acordul membrilor, \n cadrul unei complicit`]imutuale, benefice tuturor.

Pentru ca acesta s` fie considerat agravat,trebuie ca \n interiorul acestor structuri s` fidominat terorea, umilirea, respectiv, violen]averbal`, fizic` [i psihic` din partea [efilor, cuscopul exploat`rii membrilor pentrurealizarea de profituri financiare.

Cu alte cuvinte, sechestrarea femeilor [ifor]area (eventual, amenin]area cu moartea)pentru ca acestea s` se prostitueze \n beneficiul proxene]ilor. Chiar dac`, uneleprobe pun \n eviden]` o oarecare teroare,umilire [i violen]` verbal`, acest lucru nu\nseamn`, neap`rat, c` a[a au stat lucrurile[i \n realitate.

Cu atât mai mult cu cât, conform documentelor oficiale, Armanca era toxicoman, iar Neam]u alcoolic.

Se poate vorbi de pluralitate de victime,dar nicidecum de bande sau organiza]iicriminale interna]ionale, cum vrea s` sugereze dosarul.

TThhoommaass CCSSIINNTTAA


La sfâr[itul lunii aprilie1991, la Palatul de Justi]iedin Draguignon (Fran]a) s-ajudecat un proces, aparent,obi[nuit. Vreo 15 vânz`tori[i consumatori de droguri aufost condamna]i la pedepse\ntre 6 luni [i 5 ani\nchisoare, precum [i laamenzi de la zece mii la osut` de mii de franci. Unuldintre avoca]ii ap`r`rii acerut, la un moment dat, ca„afacerea“ s` fie oprit`, \ncaz contrar „se va ajunge laoameni celebri, care senum`r` printre cele 50 devedete incluse \n topulmicilor [i marilor ecrane“.

{i din nou, datorit` acestui proces, celebrul localde noapte „Papagayo“ dinSaint-Tropez, a revenit \ncentrul aten]iei, iar patronuls`u, Corti a \ncasat patru anide \nchisoare pentru c` aservit privilegia]ilor care \lonorau cu prezen]a lor,pudr` alb` d`t`toare de fericire...

Dar nu numai la

„Papagayo“ aveau loc festinuri de tip „C.C.C.“, ci [ipe luxoasele yahturi ancorate cu zecile \n radaportului din Saint-Tropez. De obicei, o anumit` persoan`, primea o invita]iefrumos caligrafiat`, prin careera rugat` s` participe la opetrecere pe yahtul financiarului X. Discret, \ntr-un col] al invita]iei sef`cea o men]iune care, defapt, spunea totul: „C.C.C.“Invita]ii aflau astfel c` la festin se vor servi „caviar,champagne [i cocain`“. {i,dup` cum a declarat Patrick,unul dintre chelnerii care aservit de multe ori la astfelde petreceri, cocaina era dinbel[ug.

Nu mai constituie unsecret faptul c` multe dintrepersonalit`]ile vie]ii publice[i, \n special, vedetele muziciiu[oare, ale televiziunii [i filmului sunt tributare acestui viciu care produceatâta \ngrijorare \n \ntreagalume.

Dac` ex-primarulWashingtonului a fost arestat (dup` ce poli]ia l-asupravegheat câteva luni),tocmai când \[i primea dozade drog de la fosta sametres`, \n cazul luiEduardo Agnelli, fiulpre[edintelui grupului FIAT,judec`torii au pronun]at osentin]` de achitare. Poli]i[tiicare l-au arestat preventivpe Agnelli-junior au prezentat ca prob` cele 300de grame de heroin` g`siteasupra inculpatului.Ambasadorul italian dinKenya - unde a fost prinsAgnelli - secondat de unavocat, au intervenit prompt[i astfel cele 300 de gramede heroin` s-au transformat\n... marijuana. Apoi, [i marijuana a disp`rut ca prinfarmec. {i, f`r` aceast`prob`, cine l-ar fi putut condamna pe Agnelli?

La 15 aprilie 1991, TalalNasser Al-Sabah, nepotul[eicului Jaber a fost prins\ntr-un cartier din Cairo, dec`tre poli]ie, având asuprasa un kilogram de drog. Laanchet`, când i s-a pus \nvedere c` ar putea fi acuzatde trafic de stupefiante,nepo]elul a s`rit ca ars [i aspus: „Dar bine, acest kilogram de cocain` estepentru consumul meu personal“. {i n-a p`]it nimic!

{i autorul lui „SexMachine“, James Brown,supranumit „omul cu o miede discuri“, a fost condamnat \n anul 1988 la[ase ani \nchisoare pentruacte de violen]` grav` [i sustragere de la urm`rireapenal`. |n cazul s`u, analizele au stabilit, f`r`

Invita]ie la „C.C.C.“Constantin CONSTANTINESCU

MAGAZIN


TTaallaall NNaasssseerr AAll--SSaabbaahh


dubii, c` a comis faptele \ntimp ce se afla sub influen]adrogurilor.

Scriitoarea FrançoiseSagan a fost acuzat` de consum, de]inere ilegal` [itransport de stupefiante,fiind condamnat`, \n 1990,la [ase luni \nchisoare cuamânarea execut`rii pedepsei [i zece mii de franci amend`. |ntrebat` deziari[ti \n leg`tur` cu aceasta, ea a r`spuns: „Nu trebuie s` face]i dincazul meu un exemplu: consum [i eu cocain` catoat` lumea. Dar, aten]ie: nutrebuie ca tinerii s` cread`c` eu \mi scriu c`r]iledatorit` influen]ei drogului...“. Crede cine vrea,am ad`uga noi.

Despre Rolling Stones s-amai scris, mai precis despreBrian Jones, care a fost condamnat \n 1967 [i 1968pentru de]inere ilegal` dedroguri. S-a f`cut mult`vâlv` \n jurul lui, mai ales \n1969, când a fost g`sit mort\n piscina locuin]ei sale.

Dar nu numai el se droga,ci [i Mick Jagger [i KeithRichards, care au fost prin[i[i condamna]i, \n ordine, la3 luni, [i un an \nchisoare.

|n 1971, Keith Richards, \mpreun` cu AnitaPallenberg, au mai fostacuza]i de consum de traficde droguri, fiind prin[iasupra faptului \ntr-o vil` depe Coasta de Azur.

Nepo]i de [eici, fii demultimilionari, vedete aleecranului [i muzicii u[oare,fo[ti primari, scriitori [i altepersonalit`]i au comp`rut,de-a lungul anilor, \n fa]aunor tribunale pentru consum sau trafic dedroguri. S` amintim, \ntreac`t, doar de FrançoisDebré, fiul fostului prim-ministru Michél Debré,condamnat la [ase luni\nchisoare (cu suspendare [if`r` a i se \nscrie pedeapsa\n cazierul judiciar!), peprin]esa May Al-Sabah, fiicaemirului Kuweitului, obligat`pân` la proces s` se prezinte zilnic la un

comisariat de poli]ie londonez unde se p`straude fapt [i probele infrac]iuniisale - aproape 50 de gramede cocain` [i heroin`, peactri]a Laura Antonelli...

Dar, \n timp ce ace[tia auavut deja de-a face cupoli]ia [i cu justi]ia, al]iia[teapt` \n sta]iuni celebre,nu mai pu]in celebrainvita]ie de a lua parte la unfestin prelungit cu „C.C.C.“,mai exact, cu caviar, champagne [i cocain`...



MAGAZIN

FFrraannççooiissee SSaaggaann

Scrisori de mul]umireDomnule comandant,

Subsemnata N. Maria, \nvârst` de 30 ani, prin prezenta doresc s`aduc mul]umiri conducerii Sec]iei 21Poli]ie [i colectivului pe care \l conduce]i,\n special compartimentului violen]e, care

a dat dovad` de profesionalism constând\n aceea c`, \ntr-un interval scurt de timp,mi-au g`sit telefonul mobil sustras dintr-osal` de clas` din cadrul {colii Generale nr.156, Sector 6. V` mul]umesc.

Cu stim`,NN.. MMaarriiaa

Urmare a \nceperii derul`rii s`rb`torii deHanuka [i Reinaugurare a Templului Coral,din seara de 16.12.2014, ocazie cu care cadreale sec]iei, ce cu onoare o conduce]i, ne-auasigurat ordinea [i accesul, ne \ndatoreaz`moralmente fa]` de profesionalismul ar`tat,drept pentru care v` aducem sinceremul]umiri [i, reiter`m ideea p`str`rii, [i \n continuare, a unei bune colabor`ri.

Rug`m a se transmite tuturor cadrelorSec]iei 10 Poli]ie, care au participat la misiunea prezentat` mai sus, mul]umirilenoastre.

Cu deplin` considera]ie,

VViicceepprree[[eeddiinnttee,,IInngg.. PPaauull SScchhwwaarrttzz


CORESPONDEN}~

|n aten]ia domnului comandantcomisar [ef Apostol Lucian Cosmin

Sec]ia 10 Poli]ie

PPeenntt rruu aa ffaaccee rreevv ii ss ttaa „„PPooll ii ]] iiaa CCaappii ttaa llee ii ““ mmaaii aacccceess iibb ii ll `̀ oo ppuuttee]] ii ddeesscc `̀ rrccaa ggrraattuuii tt

ddee ppee ss ii ttee--uull http://b.pol i t iaromana.roTTrr iimmii ttee]] ii --nnee aaddrreessaa dduummnneeaavvooaasstt rr `̀ ddee ee--mmaaii ll

llaa revistapol i t ie i@gmail .com[[ ii vvee]] ii pprr iimmii oonnll iinnee \\nn ff iieeccaarree lluunn`̀ rreevv ii ss ttaa ..

Primi]i revista „Poli]ia Capitalei“ pe e-mail

LLIIPP

SS~~

DD

EE VV

LLAAGG

~~

DDEE

VVOO

TTAA

-MM

EENN

TT


TIMPUL LIBER

PP~~

RREE

RREE

||NN RR

OOCC

~~ !!

?? ??

??

MMEE

SSAA

GGEE

RR

HHIIDD

RROO

-CC

AARR

BBUU

RR~~

((ggaazz

))

AA AA

TTRR

AAGG

EE

SSUU

FFLLAA

TT~~

CCUU

AAUU

RR

IISSTT

OOVV

II-TT

OORR

AATT

ÂÂRR

NNAA

TT

BBAA

LLAANN

}}~~

AA DD

EENN

UUMM

II

CCUU

TTEE

RR !!

EE ||NN

VVIIAA

}}~~

BBAA

LLAANN

}}~~

||NN

CCAA

DDOO

UU !!

2211 HH

AAIINN

EE

CCÂÂ

NNTT

EECC

DDEE

}}AA

RR~~

CCAA

RRIIEE

!!

AAMM

~~GG

II}}II

AADD

EEVV

~~-

RRAA

TT~~

CCOO

MMPP

LLEETT

CCAA

RRNN

EETT

FF~~

RR~~

CCOO

PPEE

RR}}

IINN

EEAA

!!

MM~~

GGAA

RRII

DDOO

CCUU

-MM

EENN

TTAA

CCHH

EEMM

AA

AALLII

NNTT

AATT

~~

CCUU

TT~~

!!

||NN{{

EELLAA

TTLLAA

CC~~

RR}}

II

||NN SS

IILL~~

SSIIGG

UURR

UURR

IIAA{{

~~

||NN CC

EETT

EE !!

SSTT

RRIIUU

CCEE

NNTT

RRAA

LL!!

AACC

OOMM

PPAA

-NN

IIAAMM

EENN

TTIISS

TTEE

}}

CCEE

II CCEE

EEMM

IITT

AA SS

EECC

AA

PPAA

RR-

FFUU

MMAA

TT

OOBB

EEZZ

CCOO

SSTT

EELL

CCOO

SSTT

EELL

RRAA

{{CC

AA-CC

OOSS

RRAA

{{CC

AA-CC

OOSS

- UU

nn ccââ

iinnee

sseeppoo

aattee

\\mmbboo

llnn`̀vv

iiddee

aasstt

eenniiee

??-

DDaa,,

ddaa

rrnnuu

mmaaii

ddaacc

`̀ ii

sseeooff

eerr`̀

ccoonndd

i i]]iiii ..

....

- uurr

mmaarr

eeaa pp

eelliinn

iiaa 88

((33

ccuuvv..

)) -

NNUU

--II AA

BBUU

NN~~

!!

1144

6633

Audien]e la conducerea Direc]iei Generalede Poli]ie a Municipiului Bucure[ti

CENTRALA D.G.P.M.B.: 021.315.35.34 - 021.311.20.21

Sectorul 1Sec]ia 1Sediu: Bd Lasc`r Catargiu nr. 22Telefon: 021.316.56.84

Sec]ia 2Sediu: Str. Arhitect Ion Mincu nr. 15Telefon: 021.222.96.01E-mail: [email protected]

Sec]ia 3Sediu: Str. G-ral Mathias Berthelotnr. 34Telefon: 021.313.89.02

Sec]ia 4Sediu: Str. Ion Neculce nr.6Telefon: 021.222.41.58

Sec]ia 5Sediu: Bd Bucure[tii Noi nr. 54Telefon: 021.667.56.98

Num`r unic:(Poli]ie, salvare, pompieri)

112

Sectorul 2Sec]ia 6Sediu: Str. Paul Greceanu nr. 36Telefon: 021.210.43.35

Sec]ia 7Sediu: Str. Teiul Doamnei nr. 3Telefon: 021.242.26.44

Sec]ia 8Sediu: {os. Mihai Bravu nr. 137Telefon: 021.316.69.79

Sec]ia 9Sediu: {os. Pantelimon, nr. 290Telefon: 021.255.24.33

Sectorul 3Sec]ia 10Sediu: Bd Unirii nr. 72, bl. J3G,etajele 5 [i 6Telefon: 021.313.69.45Sec]ia 11Sediu: Calea Vitan nr. 43Telefon: 021.321.72.12Sec]ia 12Sediu: Str. Prof. Dr. {tefan S. Ni-colau, nr. 2-4Telefon: 021.324.50.15Sec]ia 13Sediu: Str. Ciucea nr. 2Telefon: 021.345.07.90Sec]ia 23Sediu: Str. Rodnei nr. 52E-mail: [email protected]: 021.256.05.66

Sectorul 4Sec]ia 14Sediu: Str. Oi]elor nr. 10 Telefon: 021.336.23.03Fax: 021.336.86.57

Sec]ia 15Sediu: Str. Emil Racovi]`, nr. 2ATelefon: 021.461.00.71

Sec]ia 16Sediu: Str. Sergent Stoian Militarunr. 103Telefon: 021.332.44.34

Sec]ia 26Sediu: Bd Metalurgiei nr. 89Telefon: 021.683.21.08

Sectorul 5

Sec]ia 17

Sediu: Str. Doctor Grigore }`ranunr. 10Telefon: 021.410.90.02

Sec]ia 18

Sediu: Str. Constantin Miculescunr. 14-16Telefon secretariat: 021.335.17.57

Sec]ia 19

Sediu: Str. Amurgului nr. 17 Telefon: 021.423.38.91

Sec]ia 24

Sediu: Str. Bazaltului nr. 22-30Telefon: 021.332.49.03

Sectorul 6

Sec]ia 20Sediu: Str. George Mihail Zamfirescu nr. 20Telefon: 021.221.40.55

Sec]ia 21Sediu: Str. Dezrobirii nr. 37 Telefon: 021.434.01.88

Sec]ia 22Sediu: Str. Bra[ov nr. 19Telefon: 021.413.10.20

Sec]ia 25Sediu: Str. Aleea Callatis, nr. 1ATelefon: 021.444.19.06

EE--mmaaii ll :: ppoolliittiiaaccaappiittaalleeii@@bb..ppoolliittiiaarroommaannaa..rroo

Adjunct al Directorului GeneralComisar [ef de poli]ie Roberto {tefan Ababei

Telefon: 021.313.51.93mar]i, orele 14:30-16:00

Director GeneralComisar [ef de poli]ie

Mihai Marius VoicuTelefon: 021.312.23.23luni, orele 14:30-16:00

|mputernicit Adjunct al Directorului GeneralComisar [ef de poli]ie

Cristian Ionu] StanTelefon: 021.315.79.88

joi, orele 14:30-16:00

Adjunct al Directorului GeneralComisar [ef de poli]ie

Nelu Lupu

Telefon: 021.312.26.82miercuri, orele 14:30-16:00

http:/

/b.po

litiaro

mana

.ro

Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[tiCalea Victoriei nr. 19, sectorul 3 - Bucure[tiE-mail: [email protected]: 021.311.20.21

ianuarie - politia romanab.politiaromana.ro/files/pages_files/ianuarie2015.pdf · 2015. 1. 28. ·...

Documents