noiembrie - politia romana · 2015-01-15 · reiese din numeroasele cazuri rezolvate. un astfel de...

NOIEMBRIE2013anul XXINr . 423

RReevviissttaa ffuunncc]]iioonneeaazz`̀ \\nn bbaazzaa HHoott`̀rrâârriiiinnrr.. 225533//PPJJ//11999911 [[ii ffaaccee ppaarrttee ddiinnAAssoocciiaa]]iiaa ppoollii]]ii[[ttiilloorr bbuuccuurree[[tteennii

„„AASSPPOOLL““.. CChheellttuuiieelliillee ddee eeddiittaarree [[ii ttiipp`̀rriirree ssuunntt

aauuttooffiinnaann]]aattee,, ffiiiinndd aaccooppeerriittee pprriinn ppuubblliicciittaattee [[ii aaccttee ddee ssppoonnssoorriizzaarree,,

ccoonnffoorrmm lleeggiilloorr \\nn vviiggooaarree..

28 pagini - 3 LEISe distribuie gratuitla Sec]iile de Poli]ie

din Capital` [i prin intermediul persoanelor juridice asociate cu redac]ia.

REDACTOR {EF:REDACTOR {EF:

Manuela Elena NEAM}U

REDAC}IA:REDAC}IA:

Sorin ANGHEL - redactor

SECRETARIAT TEHNIC:SECRETARIAT TEHNIC:

Roxana MIH~ILESCU

Indira GHEORGHE

[i Dan CÂRSTOIU

CORESPONDEN}I:CORESPONDEN}I:

Dana MIHALACHE, Adrian VLAD,

Thomas CSINTA,

Viorel BACIU [i Aurelian {U}~-{{AI

R`spunderea pentru materialele publicate

revine autorilor. Reproducerea integral`

sau par]ial` a materialelor, f`r` acordul

prealabil al redac]iei, este interzis`.

TTiippaarruull:: TTiippooggrraaffiiaa

DDrr.. TTrr.. SSeevveerriinn;;

IISSSSNN 11558844-99991100

Adresa po[tal`: str. Eforiei nr. 3-55,

sector 5, Bucure[ti.

Tel/fax: 021.250.98.89. E-mmail:

[email protected]

Sumar

11Ac]iuni pentru un comportamentresponsabil la volan

12-13Negociatorii - echipa de elit` a Poli]iei Capitalei

3Re]ea de fraudatori bancaridestructurat` de Poli]ia Capitalei

6-7

4

O carte util`, atât pentru poli]i[ti, cât [i pentru cet`]eni

Dezinsec]ie cu iz penal

22-24Ho]ii de cupru au ajuns [i \n Fran]a

16-17File din trecutul Poli]iei Capitalei

DIRECTOR GENERAL:DIRECTOR GENERAL:

Mihai PRUTEANU

COLEGIUL EDITORIAL:COLEGIUL EDITORIAL:

Roberto {tefan ABABEI

Nelu LUPU

Mihai VOICU

P U B L I C A } I E E D I T A T ~D E D I R E C } I A G E N E R A L ~

D E P O L I } I E A M U N I C I P I U L U I

B U C U R E { T I RReevviisstt`̀ ttiipp`̀rriitt`̀ ccuu sspprriijjiinnuull

LA ZI

1POLI}IA CAPITALEI - Noiembrie

Combaterea infrac]iunilor pe linie de droguri, \n capitalele

din Centrul [i Estul EuropeiÎn perioada 22 - 24 octombrie 2013, o de-

lega]ie mixt`, condus` de domnul comisar[ef de poli]ie dr. Mihai Pruteanu, director ge-neral al Direc]iei Generale de Poli]ie a Muni-cipiului Bucure[ti, a participat la edi]ia dintoamn` a Conferin]ei [efilor poli]iilor din capi-talele Europei Centrale [i de Est [i München,ce a avut loc la München, Republica Federal`Germania.

Conferin]a a reunit delega]iile din Berlin,Bratislava, Praga, Bucure[ti, Var[ovia, Viena [iMünchen.

Lucr`rile acestei edi]ii au fost deschise dec`tre domnul prof. dr. Wilhelm Schmidbauer,fost [ef al Prezidiului de Poli]ie München,actualmente [ef al Poli]iei Na]ionale a Landu-lui Bavaria, care a reiterat importan]a [i va-loarea strategic` a acestor întâlniri în efortulcomun al tuturor for]elor de poli]ie din ora-[ele participante pentru asigurarea unui cli-mat de ordine [i siguran]` în Centrul [i Estul

Europei. Domnul Hubertus Andrä, succesoruls`u la conducerea Prezidiului de Poli]ieMünchen, a subliniat notorietatea de care sebucur` aceast` conferin]`, atât prin prismasubiectelor abordate, cât [i a utilit`]ii infor-ma]iilor rezultate în urma schimbului perma-nent de experien]` [i cuno[tin]e valorificateîn plan strategic [i managerial.

În prima parte a conferin]ei, [efii poli]ilorparticipante au prezentat, pe scurt, situa]iainfrac]ionalit`]ii în metropolele reprezen-tate, ocazie cu care au fost reliefate o seriede aspecte relevante pentru fiecare dintreacestea. Spre deosebire de celelalte capi-tale europene, municipiul Bucure[ti a înre-gistrat un trend descresc`tor al infrac]ion-alit`]ii, [i în special a celei cu violen]`, cuimpact deosebit. Un aspect eviden]iat dec`tre domnul dr. Mihai Pruteanu a fostacela al importan]ei comunic`rii între con-ducerile poli]iilor capitalelor europene în

2 Noiembrie - POLI}IA CAPITALEI

LA ZI

stabilirea strategiei de abordare a unei in-frac]ionalit`]i dinamice, transfrontaliere.

În partea a doua a lucr`rilor conferin]ei,fiecare dintre delega]iile participante [i-aexpus abordarea institu]ional` cu privire latema propus` spre dezbatere, respectiv„Combaterea infrac]iunilor pe linie dedroguri“.

Dup` parcurgerea tuturor materialelorpreg`tite [i prezentate de c`tre participan]iila conferin]`, au reie[it urm`toarele aspectecu privire la infrac]iunile pe linie de droguri:sistemul de combatere a traficului de dro-guri din Bucure[ti, în compara]ie cu capi-talele sus men]ionate, a ob]inut rezultatesuperioare pe majoritatea indicatorilor: can-tit`]i capturate, persoane arestate, magazinede substituen]i desfiin]ate, etc; autoriiinfrac]iunilor pe linie de droguri sunt, pelâng` cet`]eni ai statelor respective [icet`]eni din alte ]`ri; mijloacele investigativefolosite sunt similare, ceea ce a fost posibilnumai datorit` cunoa[terii modurilor deac]iune [i a procedurilor de lucru, precum [ia rela]ion`rii permanente cu omologii po-li]iilor partenere; identificarea autorilor unorinfrac]iuni pe aceast` linie se realizeaz` prinfolosirea acelora[i metode, tehnici [i solu]iide cercetare. Concluziile desprinse sublini-az`, înc` o dat`, importan]a [i utilitatea par-ticip`rii la acest gen de reuniuni, care au ca

principal obiectiv schimbul de informa]ii [ibune practici.

Dup` încheierea Conferin]ei [efilor poli]iilordin capitalele Europei Centrale [i de Est [iMünchen, la invita]ia domnului HubertusAndrä, noul [ef al Poli]iei München, delega]iaPoli]iei Capitalei a participat la o întâlnire cureprezentan]ii conducerii acestei institu]ii.Astfel, au fost abordate aspectele colabor`riiîntre cele dou` institu]ii, în ultimii ani, cuaccent pe importan]a [i utilitatea schimbuluireciproc de informa]ii [i expertiz`, atât în con-textul general al muncii de poli]ie, cât [ipunctual, în cazuri operative de interes reci-proc. Totodat`, s-a eviden]iat sprijinul acordatde reprezentan]a Funda]iei „Hanns Seidel“din Bucure[ti tuturor acestor activit`]i de coo-perare, fiind exemplificat prin eforturile de-puse pentru identificarea celor mai eficiente[i avantajoase modalit`]i de desf`[urare aacestora, [i nu în ultimul rând, prin aportulfinanciar ce a venit în sus]inerea derul`rii acti-vit`]ilor de colaborare, punctuale.

La final, ambele p`r]i au accentuat ideeacontinu`rii, dar [i a dezvolt`rii rela]iilor bila-terale de cooperare, iar în situa]ia identific`riiunor necesit`]i care ar putea fi acoperite încadrul acestei colabor`ri, rela]ionarea sepoate face în mod direct între cele dou`poli]ii.

BBiirroouull RReellaa]]iiii IInntteerrnnaa]]iioonnaallee


ECONOMIC

Dup` cum ne-am obi[nuit,poli]i[tii bucure[teni î[i fac trea-ba cu profesionalism [i astareiese din numeroasele cazurirezolvate. Un astfel de caz este[i cel pe care vi-l prezent`m încuprinsul prezentului articol.

Vorbim despre un grup in-frac]ional, format din 31 demembri, ce ac]iona pe razamunicipiului Bucure[ti, specia-lizat în infrac]iuni de în[el`ciu-ne în form` continuat`, falsmaterial în înscrisuri oficiale înform` continuat`, fals în înscri-suri sub semn`tur` privat` înform` continuat` [i uz de fals.

La acest caz au lucrat poli-]i[ti din cadrul Serviciului deInvestigare a Fraudelor - Sector3, care, în ziua de joi, 31 oc-tombrie a.c., sub coordonareaParchetului de pe lâng` Tribu-nalul Municipiului Bucure[ti [icu sprijinul speciali[tilor Servi-ciului pentru Ac]iuni Speciale -D.G.P.M.B., au efectuat 16 per-chezi]ii în Bucure[ti [i în jude-]ele Ilfov, Giurgiu [i Ialomi]a.

În urma cercet`rilor efectu-ate de poli]i[tii Capitalei, a re-ie[it faptul c` un b`rbat învârst` de 35 ani, ar fi coordo-nat [i controlat întreaga activi-tate infrac]ional`, determinân-du-i, cu inten]ie, pe al]i doisuspec]i s` caute persoane penumele c`rora s` solicite cre-dite bancare ori s` achizi]ione-ze produse electronice [i elec-trocasnice. Persoanele racolateurmau s` induc` în eroare uni-t`]ile bancare sau institu]iile fi-nanciare non-bancare, prin fo-losirea documentelor falsifica-te, puse la dispozi]ie de c`treace[tia. Astfel, în perioada2010 - 2012, unul dintre sus-pec]i ar fi falsificat adeverin]ede salariat ce purtau antetulmai multor societ`]i comerci-

ale, dar [i contracte de munc`[i acte adi]ionale la contrac-tele de munc` echivalenteacestor adeverin]e, care p`-reau a fi încheiate între soci-et`]ile comerciale în cauz` [idiverse persoane fizice.

Mai mult, adeverin]ele de sa-lariat întocmite aveau aplicate,în fals, atât semn`turile repre-zentan]ilor societ`]ilor comer-ciale, cât [i [tampila acestora,iar contractele de munc` [i ac-tele adi]ionale purtau, în fals,semn`tura [i [tampila repre-zentan]ilor Inspectoratului Te-ritorial de Munc`.

Aceste documente falsifica-te erau înmânate de c`tre sus-pec]i mai multor persoane,care se prezentau la diversesucursale bancare sau în mari-le magazine de electronice [ielectrocasnice, în vederea soli-cit`rii de credite bancare ori aachizi]ion`rii de produse.

În urma ob]inerii de credite,pe baza documentelor falsifica-te, au fost în[elate mai multeinstitu]ii bancare, creându-se,astfel, un prejudiciu în valoare

de aproximativ 1.500.000 lei.Dup` perchezi]iile efectuate

în acest caz, poli]i[tii bucure[-teni au identificat mai multec`r]i de identitate în original,adeverin]e de salariu comple-tate în original, c`r]i de munc`,dar [i fi[e fiscale.

Cercet`rile sunt continuatede poli]i[tii Serviciului de In-vestigare a Fraudelor - Sector3, sub aspectul s`vâr[irii in-frac]iunilor de în[el`ciune, falsmaterial în înscrisuri oficiale,fals în înscrisuri sub semn`tur`privat` [i uz de fals, cu trei din-tre suspec]i în stare de arestpreventiv.

La aceast` ac]iune au maiparticipat poli]i[ti din cadrulServiciilor de Investigare aFraudelor - Sectoarele 2, 4, 5 [i6, Serviciului de Investiga]iiCriminale - Sector 3, poli]i[ti aiBirourilor de Investiga]ii Crimi-nale de la Sec]iile 10, 11 [i 12,ai Biroului de Ordine Public` -Sec]ia 13 Poli]ie [i speciali[ti aiServiciului Poli]iei de Interven-]ie Rapid` - Urziceni.

EEmmiilliiaa MMIIHHAAII

Re]ea de fraudatori bancari destructurat` de Poli]ia Capitalei

Credit foto cdn.citinews.ro.


JUDICIAR

Am vorbit \n mai multe rân-duri despre capacitatea infrac-torilor de a se adapta la cerin-]ele vie]ii „\n afara legii“. A[acum progresul [i tehnologiaaduc schimb`ri \n via]a de zicu zi a oamenilor [i a moduluide trai al acestora, a[a [i ceicare aleg s` tr`iasc` prin mun-c` necinstit` se pliaz` pe mo-dul de via]` al societ`]ii.

Dac` nu ar exista oamenicare s` fie \n[ela]i, bine\n]elesc` nici infractori care s` p`c`-leasc` nu ar fi. Dar, dup` cumspuneam, avem foarte multeexemple ce ne confirm` c` in-divizii certa]i cu legea \nc` g`-sesc u[i deschise sau metodes` deschid` u[i.

Este [i cazul urm`tor, solu-]ionat de poli]i[tii ServiciuluiInvestiga]ii Criminale Sector 5,un bun exemplu c` nu \ntot-deauna cine sun` la u[` estecineva ce v` vrea binele. Oa-menii legii au efectuat maimulte activit`]i operative spe-cifice, la \nceputul lunii noiem-brie, cu privire la un grup in-frac]ional specializat \n furturidin locuin]`, având drept me-tod` declinarea de calit`]i min-cinoase (angaja]i ai unei firmede dezinsec]ie-deratizare).

Poli]i[tii au supravegheat

mai mult timp aceast` grupa-re, iar pe 6 noiembrie au deciss` \i prind` \n flagrant pemembrii acesteia, dup` ce auplecat \n ziua respectiv` \ntr-unperiplu prin Bucure[ti, pentrua depista posibile ]inte.

|n diminea]a de miercuri, 6noiembrie, [eful grup`rii, C.Jenic`, 35 ani, cunoscut cu an-tecedente penale pentru infrac-]iuni de acela[i gen, s-a \ntâlnitcu cei trei complici ai lui: D.Eugen, 35 ani, V. Ioana, 31 ani[i P. Sanda, 35 ani [i au plecatdin comuna Glina spre Capi-tal`, cu un autoturism BMW.Pe tot parcursul deplas`rii, ceipatru erau supraveghea]i demai multe echipaje ale poli]iei.Ace[tia au ajuns \n zona unuicomplex comercial din Secto-rul 1, unde au oprit. Au cobo-rât din ma[in`, luând cu ei ogeant` voluminoas` (\n carese aflau halate albe, pompe destropit, legitima]ii [i chitan]ierefalse) [i s-au \ndreptat spreblocurile din zon`. Dup` ce ausunat la mai multe aparta-mente, f`r` succes de a fi l`sa]i\n`untru, au revenit la ma[in`[i au plecat. |n jurul prânzului,au ajuns \n zona sta]iei de me-trou Parc Bazilescu, unde aureluat scenariul. Astfel, trei din-

tre ei s-au \mbr`cat \n halatealbe, [i cu pompele sub bra]au \nceput s` sune la u[i. Alpatrulea individ a r`mas afar`,pentru a supraveghea zona. Dedata aceasta, o b`trân` de 79ani le-a deschis [i s-a ar`tatinteresat` de serviciile oferite,ne[tiind c` halatele albe „ope-reaz`“ ilegal.

Dup` zece minute, „echipa“de dezinsec]ie a ie[it mul]u-mit` de treaba f`cut`, [i a ple-cat spre ma[in`, nu \nainte dea se dezechipa, chiar \n scarablocului, de costuma]ia am`gi-toare. Din dou` pompe, reu[i-ser` s` fac` rost de 4600 lei,bani fura]i din apartamentulb`trânei. Dup` plecarea lor, oa-menii legii au verificat apar-tamentele unde ace[tia au su-nat [i au ajuns [i la cel al fe-meii. Poli]i[tii au rugat-o pefemeie s` verifice dac` \i lip-sesc bani sau bijuterii din cas`[i când au primit confirmareac` ho]ii ac]ionaser`, au deciss` opreasc` autoturismul pen-tru a realiza flagrantul delict.

Astfel, ma[ina a fost imobi-lizat` la intersec]ia {oseleiBucure[ti-Ploie[ti cu Bulevar-dul Aerog`rii. Asupra grup`riiau fost descoperi]i banii fura]i,iar \n chitan]ierele ce aveau caantet diferite firme fictive erautrecute mai multe persoane,unde ace[tia s-au „f`cut“ c` daucu pompa. Cei patru membriau ajuns la Sec]ia 5 Poli]ie, \m-preun` cu autoturismul [iechipamentul din dotare, pen-tru a da declara]ii [i stabilirea\ntregii activit`]i infrac]ionale.

|n urma prezent`rii acesto-ra \n fa]a judec`torului, s-a ad-mis propunerea procuroruluicu privire la arestarea preven-tiv` pentru 29 zile, a celorpatru.

SSoorriinn AANNGGHHEELL

Dezinsec]ie cu iz penal

Credit foto: Corbis.com

Peste 50 de persoane (poli]i[ti ai Sec]iei 3,lucr`tori din cadrul Inspectoratului General pen-tru Situa]ii de Urgen]`, poli]i[ti locali, lucr`toriRADET, DGASPC, ADP, Romprest [i Enel) auparticipat, la sfâr[itul lunii octombrie, la o ampl`ac]iune ini]iat` de Poli]ia Sectorului 1, \n bazaunui plan comun de identificare [i \ndep`rtare,din zona celei mai importante g`ri din Bucu-re[ti, a persoanelor f`r` ad`post.

Asemenea opera]iuni au mai avut loc de-alungul timpului, cunoscându-se faptul c` aici seadun` foarte mul]i cer[etori, deoarece zona G`-rii de Nord este un nod important prin care trecre]ele mari de distribuire a c`ldurii, [i nu numai,oferindu-le oamenilor str`zii locuri unde potdormi [i se \nc`lzi, pe timpul iernii. „Cartierul“subteran de la Gara de Nord a fost, astfel, con-stant „igienizat“ de oamenii legii, \mpreun` cualte structuri cu atribu]ii \n acest sens.

Ac]ionarea \ntr-un sistem integrat a f`cut cascopul s` fie atins eficient [i prompt. Astfel, po-li]i[tii au descoperit 35 de persoane, care aufost conduse la Sec]ia 1 Poli]ie. Datele de iden-tificare pentru o parte dintre acestea au fost in-

troduse \n baza de date AFIS. Toate persoaneleconduse la poli]ie au r`mas aici, pân` când s-a\ncheiat opera]iunea de cur`]enie \n subtera-nele G`rii de Nord, pentru a se evita eventu-alele conflicte \ntre for]ele de ordine [i oameniistr`zii, care nutresc un „sentiment“ de propri-etate când vine vorba de canalele unde se odih-nesc.

Oamenii legii au descoperit aici televizoare,LCD-uri, calorifere, biciclete, dar [i un pistolmarca Ekol, calibrul 8 milimetri, f`r` \nc`rc`tor[i muni]ie, [i o arm` de panoplie, ambele fiindridicate.

De asemenea, Poli]ia Animalelor Sector 1 apreluat 16 câini comunitari, descoperi]i \n cana-lizare. Angaja]ii Enel au deconectat instala]iileelectrice improvizate de oamenii str`zii, iar ceide la Administra]ia Domeniului Public au f`cutcur`]enie, atât \n canalele vizate, cât [i \ntr-obarac` dezafectat` de lâng` o benzin`rie.

Canalizarea a fost decopertat` de angaja]iiRADET [i ADP Sector 1, pentru a nu mai fi folo-sit` ca ad`post, ulterior.



JUDICIAR

Cur`]enie \n canalele din apropierea G`rii de Nord

PPeennttrruu aa ffaaccee rreevviissttaa „„PPoollii]]iiaa CCaappiittaalleeii““ mmaaii aacccceessiibbiill`̀ oo ppuuttee]]ii ddeesscc`̀rrccaa ggrraattuuiitt ddee ppee ssiittee--uull www.politiacapitalei.ro.

TTrriimmiittee]]ii--nnee aaddrreessaa dduummnneeaavvooaassttrr`̀ ddee ee--mmaaiill [email protected]

[[ii vvee]]ii pprriimmii oonnlliinnee \\nn ffiieeccaarree lluunn`̀ rreevviissttaa..

Primi]i revista „Poli]ia Capitalei“ pe e-mail


LANSARE CARTE

Joi, 14 noiembrie 2013, laCentrul Cultural al Ministeru-lui Afacerilor Interne, \n ca-drul Salonului de carte juri-dic` [i civic` al M.A.I., edi]iaa XVII-a, a avut loc lansareac`r]ii „Elemente de tactic`poli]ieneasc` [i proceduri o-pera]ionale privind interven-]ia structurilor de ordine [isiguran]` public`“, publicat`de Editura Hamangiu. Autoriic`r]ii, domnii comisar [ef dr.Eugen Nea]`, vicepre[edinteal Corpului Na]ional al Po-li]i[tilor [i comisar [ef dr.Mihai Pruteanu, director ge-neral al Direc]iei Generalede Poli]ie a Municipiului Bu-cure[ti, au o vast` experien]`profesional` \n problematicaabordat` \n aceast` lucrare.

Printre invita]ii ce au parti-cipat la acest important eve-niment, s-au aflat domnulchestor principal DumitruPârvu, adjunct al inspectoru-lui general al Poli]iei Româ-

ne, comisar [ef Marcel Simi-on, director al Direc]iei Ma-nagement Resurse Umane,precum [i mai multe persoa-ne cu func]ii de conducerede la Poli]ia Capitalei. De a-semenea, o serie de perso-nalit`]i ale mediului acade-mic [i cultural au fost pre-zente: Lilian Zamfiroiu - pre-[edintele Institutului CulturalRomân, prof. univ. dr. IliePascu, prof. univ. dr. Alexan-dru Boroi, prof. univ. dr. DanDrosu {aguna, caricaturistulViorel Baciu.

|n deschidere, domnulEugen Nea]` a mul]umit tu-turor celor prezen]i [i, nu \nultimul rând, Editurii „Ha-mangiu“, continuând cu pre-

zentarea motiva]iei ce a statla baza realiz`rii acestei c`r]i.

„{tim cu to]ii c` Poli]iaRomân` este preocupat` decre[terea gradului de preg`-tire profesional` a poli]i[tilorpentru cre[terea gradului desiguran]` a cet`]enilor. Poli-]ia Român` este prima careintr` \n contact cu cet`]ea-nul, \n momentul produceriiunui eveniment. Aceast` car-te este practic un ghid al ac-tivit`]ilor ce se desf`[oar` \nsfera de competen]` a ordi-nii [i siguran]ei publice.

Am gândit c` este necesars` venim \n ajutorul specia-li[tilor cu o asemenea carte,care s` structureze \ntr-unmod u[or de parcurs de \n-

O carte util`, atât pentru poli]i[ti, cât [i pentru cet`]eni

EEuuggeenn NNeeaa]] `̀ [[ ii MMiihhaaii PPrruutteeaannuu


LANSARE CARTE

v`]at toate activit`]ile ce tre-buiesc desf`[urate de poli-]ist atunci când intervine laun eveniment. De aseme-nea, cartea este util` [i pen-tru cet`]ean, c`ruia \i aduceun plus de viziune \n ce pri-ve[te poli]istul, rolul lui [icompeten]ele profesionale.“

O parte din invita]i au a-dresat mul]umiri pentru o-noarea de a fi prezen]i laacest eveniment, precum [iaprecieri privind valoarea,necesitatea [i importan]a de-mersului celor doi autori dea elabora o astfel de lucrare.

Un exemplu, \n acestsens, \l reprezint` mesajuladresat de pre[edintele In-stitutului Cultural Român,domnul Lilian Zamfiroiu,care a reliefat „apeten]a pen-tru scris [i dorin]a de a punepe hârtie cuno[tin]ele acu-

mulate pentru [tiin]a celormul]i“, precizând c` „nu \nultimul rând, este vorba des-pre un act civic deoarececeea ce scrie \n aceast` carteeste bine s` fie cunoscut decet`]ean. Procedurile pecare le-a]i ad`ugat la sfâr[i-tul volumului, [i care se apli-c` cet`]eanului, trebuie cu-noscute de acesta pentru a[ti la ce se a[teapt`. Apari]iaacestei lucr`ri este un pasimportant \n racordareanoastr` la cerin]ele UniuniiEuropene.“

Domnul Mihai Pruteanu,ini]iatorul proiectului, a mul-]umit tuturor celor prezen]ipentru faptul c` au r`spunsinvita]iei [i a argumentat de-mersul literar \ntreprins, de-oarece, „\n domeniul ordinii[i siguran]ei publice, aproa-pe din doi \n doi ani s-au

operat, \n mod nejustificatdin punctul meu de vedere,foarte multe experimente.

|n mod evident, se punea\ntrebarea când vom reu[i ostabilitate pe acest segment[i vom \ncepe s` producemeficien]a de care comuni-tatea are nevoie.

Cartea se adreseaz` deo-potriv` atât poli]i[tilor, cât [icomunit`]ii civile. A[a dup`cum spunea [i domnul {a-guna, lucrarea con]ine atâtelemente de atitudine, cât [ide etic`, care sunt esen]iale.Din acest punct de vedere,cred c` vom reu[i ca acestvolum s` ajung` la fiecarepoli]ist interesat. Spre exem-plu, un agent de poli]ierepartizat la un post de poli-]ie \n ]ar`, [i care nu are ac-ces din punct de vederetehnic la informa]ii, dac` areo astfel de carte [i o cite[tecând are o spe]` este ferit degre[eal`.“

Cu promisiunea celor doiautori, de a nu se opri la a-ceast` carte [i de a continua,a[a cum foarte bine a pre-cizat domnul Marcel Simion,putem concluziona c` „volu-mul se dore[te a fi baza aceea ce \nseamn` munca depoli]ie \n domeniul Ordinii [iSiguran]ei Publice, pentrucei care iau contact direct cucet`]eanul [i transmite me-sajul Poli]iei Române [i ima-ginea acestei institu]ii c`trecet`]ean.“

MMaannuueellaa EElleennaa NNEEAAMM}}UUSSoorriinn AANNGGHHEELLLLiilliiaann ZZaammffiirrooiiuu


COOPERARE

-- uurrmmaarree ddiinn nnuumm`̀rruull ttrreeccuutt --

Alte instrumente de drept interna]ionalumanitar, care în prevederile lor se refer` lacrime de r`zboi [i la alte infrac]iuni ce nu suntconsiderate crime de r`zboi, sunt cele patruConven]ii de la Geneva din 1949 privind pro-tec]ia victimelor r`zboiului. Acestea se refer`la îmbun`t`]irea st`rii r`ni]ilor [i bolnavilordin for]ele armate în campanie, a naufragi-a]ilor for]elor armate maritime, la tratamentulprizonierilor de r`zboi [i la protec]ia per-soanelor civile în timp de r`zboi.

Prevederile acestor conven]ii au fost reafir-mate [i dezvoltate în 1977, prin dou` proto-coale adi]ionale, Protocolul I 17 [i ProtocolulII 18, ca [i alte instrumente de drept pozitiv înmaterie.

|n scopurile Statutului Cur]ii Penale Inter-na]ionale, prin crime de r`zboi se în]eleg:

- infrac]iunile grave la conven]iile de laGeneva din 12 august 1949, [i anume oricaredin faptele men]ionate mai jos, dac` ele serefer` la persoane sau bunuri protejate dedispozi]iile conven]iilor de la Geneva: omu-ciderea inten]ionat`, tortura [i tratamenteleinumane; fapta de a cauza cu inten]ie sufe-rin]e mari sau de a v`t`ma grav integritateafizic` sau s`n`tatea; distrugerea [i însu[ireade bunuri nejustificate de necesit`]i militare,fapta de a constrânge un prizonier de r`zboisau o persoan` protejat` s` serveasc` înfor]ele unei puteri inamice; fapta de a privacu inten]ie un prizonier de r`zboi sau o per-soan` protejat` de dreptul s`u de a fi jude-cat` regulamentar [i impar]ial; deportarea

sau transferul ilegal ori deten]ia ilegal`; lua-rea de ostatici;

- celelalte viol`ri grave ale legilor [i cutumeloraplicabile conflictelor armate interna]ionale [i ne-interna]ionale, [i anume: fapta de a lansa inten-]ionat atacuri împotriva popula]iei civile, bunurilorcu caracter civil, personalului, instala]iilor, materia-lului, unit`]ilor sau vehiculelor folosite în cadrulunei misiuni de ajutor umanitar; de a lansa in-ten]ionat un atac, [tiind c` el va cauza pierderi devie]i omene[ti în rândul civililor; atacarea saubombardarea prin orice mijloace a unor ora[e,sate, locuin]e sau construc]ii care nu sunt ap`rate[i nu sunt obiective militare.

Dup` cum rezult` din art. 8 al StatutuluiCPI, sunt folosite dou` criterii pentru a clasifi-ca crimele de r`zboi, [i anume:

- înc`lcarea dispozi]iilor Conven]iilor de laGeneva din 1949;

- caracterul interna]ional sau neinterna]io-nal al conflictului armat, în contextul c`ruia,sau asociat lui, se s`vâr[esc crimele de r`zboi.Curtea are competen]` în ceea ce prive[tecrimele de r`zboi, îndeosebi când aceste cri-me se înscriu într-un plan sau o politic` oricând fac parte dintr-o serie de crime analoa-ge, comise pe scar` larg`. O analiz` succint`a crimelor de r`zboi arat` c` obiectul juridicspecial al acestora este format din rela]iilesociale cu privire la purtarea r`zboiului, ceimpun o comportare umanitar` fa]` de ceicare nu particip` la ostilit`]i sau fa]` de vic-timele r`zboiului.

Literatura de specialitate eviden]iaz`, înacest sens, caracterul universal al incrimin`riiviol`rilor dreptului interna]ional umanitar,inclusiv în conflictele f`r` caracter interna]io-nal, pe motivul c` ceea ce este inuman [i,prin urmare, interzis în conflictele interna-]ionale, nu poate fi considerat ca uman [iadmisibil în conflictele civile.

Subiect activ al infrac]iunii poate fi oricepersoan`, militar sau civil, inclusiv în condi]iide complicitate, iar subiect pasiv poate fiorice persoan` aflat` sub protec]ia dreptuluiinterna]ional umanitar.

Informa]ia, Diploma]ia [i Ap`rarea Comun` - factori esen]iali \n strategia de securitate

Credit foto: todayonline.com


COOPERARE

Latura obiectiv` a crimelor de r`zboi oconstituie actele care sunt interzise de con-ven]iile umanitare sau omisiunea de a ac]io-na, ce contravine dreptului umanitar. Laturasubiectiv` a crimelor de r`zboi ne indic` fap-tul c` aceste infrac]iuni se comit cu inten]iedirect` sau indirect`.

F`când o analiz` sumar` a câtorva dintreaceste infrac]iuni grave, cum ar fi: omucide-rea inten]ionat`, fapta de a constrânge unprizonier sau o persoan` protejat` s` servea-sc` în for]ele unei puteri inamice; ori luareade ostatici, vom ar`ta c` ele, toate, sunt co-mise cu inten]ie, se înscriu într-un plan sau opolitic`, ori fac parte dintr-o serie de crimeanaloage comise pe scar` larg`, situa]ie încare astfel de fapte intr` în competen]a Cur]ii.

Infrac]iunea de omor const` în fapta per-soanei care ucide o alt` persoan`. Aceast`fapt` aduce atingere celui mai importantdrept al omului - dreptul la via]`. Reglemen-t`rile interna]ionale, referitoare la protejareaunor categorii de persoane [i bunuri împotri-va efectelor distructive ale r`zboiului, cunos-cute [i sub denumirea de „dreptul de la Ge-neva“ con]in prevederi exprese, în sensul c`înc`lc`rile aduse celor mai importante reguliumanitare de protec]ie constituie crime inter-na]ionale.

Militarii combatan]i, captura]i de c`tre in-amic, dobândesc statutul de prizonieri de r`z-boi [i trebuie trata]i ca atare potrivit regle-ment`rilor interna]ionale în materie.

Regimul juridic al prizonierilor de r`zboieste stabilit în cuprinsul a trei instrumente ju-ridice interna]ionale, [i anume: Regulamentulanex` la Conven]ia a IV-a de la Haga din1907 (Capitolul II, art. 4 - 20), Conven]ia a lll-a

de la Geneva din 1949 privind tratamentulprizonierilor de r`zboi [i Protocolul adi]ional Ide la Geneva, 1977.

Reglement`rile interna]ionale prev`d dis-pozi]ii în ceea ce prive[te protec]ia popula]ieicivile în întregul s`u [i a persoanelor civile caindivizi.

Pentru majoritatea faptelor ce constituiecrime de r`zboi, inten]ia este clar` [i poate fidovedit`, interdic]ia acestora fiind absolut`,dar pentru crimele de r`zboi în care trebuieapreciat` propor]ionalitatea între pierderilede vie]i omene[ti [i necesitatea militar`, acestlucru este mult mai dificil. Este cazul prohi-bi]iilor „relative“, prev`zute în art. 85 din Pro-tocolul adi]ional I, care interzice atacurile f`r`discriminare împotriva popula]iei [i bunurilorcivile, precum [i atacurile împotriva lucr`rilor[i instala]iilor con]inând for]e periculoase,cunoscând c` aceste atacuri vor provocapierderi de vie]i omene[ti, r`nirea persoa-nelor civile sau pagube bunurilor cu caractercivil, care sunt excesive în raport cu avantajulmilitar concret [i direct a[teptat. Apreciem c`,inclusiv în astfel de situa]ii, principiul propor-]ionalit`]ii nu poate, în nici un caz, justificafapte contrare Clauzei Martens, în sensul c`nu pot fi în nici un caz admise pagube [i pier-deri civile, echivalente avantajului militar a[-teptat, dar care ar fi incompatibile cu princi-piile dreptului interna]ional.

Crima de agresiunePotrivit dispozi]iilor Statutului Cur]ii Penale

Interna]ionale, Curtea î[i va exercita compe-ten]a în ceea ce prive[te crima de agresiunecând va fi adoptat` o dispozi]ie conform art.121 [i 123, care va defini aceast` crim` [i vafixa condi]iile exercit`rii competen]ei Cur]ii înceea ce o prive[te. Aceast` dispozi]ie va tre-bui s` fie compatibil` cu dispozi]iile pertinen-te ale Cartei Na]iunilor Unite, ceea ce înseam-n` îndeosebi capitolul VII.

|n timpul negocierilor de la Roma, existen-]a îns`[i a crimei de agresiune, a fost pus` îndiscu]ie. A fost greu de acceptat s` se exclud`din statut una dintre cele mai grave crimecare preocup` comunitatea interna]ional` înansamblu. Singurul organ împuternicit deCarta ONU de a constata existen]a unui actde agresiune este Consiliul de Securitate.

Cre

dit f

oto

: sp

lash

media

.com


COOPERARE

Curtea Penal` Interna]ional` nu poate fi se-sizat` cu asemenea crime, decât dup` ceConsiliul de Securitate [i-a dat verdictul înacest sens.

A[a dup` cum am men]ionat mai sus,Statutul cuprinde o singur` dispozi]ie de trimi-tere (art. 5 paragraful 2), în sensul c` juris-dic]ia Cur]ii în ce prive[te aceast` infrac]iunese va exercita numai dup` ce se va adopta odispozi]ie în concordan]` cu art. 121 [i 123ale Statutului. Adoptarea unei asemenea de-fini]ii va fi posibil` dup` expirarea unei pe-rioade de 7 ani de la intrarea în vigoare aStatutului, prin procedura depunerii deamendamente, prev`zute de art. 121, care s`fie analizate apoi de o Conferin]` de revizuirea Statutului, la care s` participe membrii Adu-n`rii Statelor-p`r]i.

Terorismul interna]ional [i calificarea sa

A[a cum am ar`tat anterior, în cazul crime-lor contra p`cii [i securit`]ii interna]ionale, cri-mele de r`zboi [i crimele contra umanit`]ii,autorii acestora sunt, de regul`, organe, orga-niza]ii [i institu]ii guvernamentale sau persoa-ne particulare care ac]ioneaz` în calitate deagen]i ai statului ori din îns`rcinarea acestuia.

Persoanele particulare pot s`vâr[i, la rân-dul lor, fapte contrare dreptului interna]ional.Statele sunt obligate, în rela]iile lor de cola-borare, s` previn` [i s` împiedice comitereaunor asemenea fapte, ]inând seama de pe-riculozitatea lor pentru comunitatea interna-]ional`. Printre infrac]iunile interna]ionale,comise de persoane particulare figureaz`: te-rorismul, pirateria maritim`, aerian`, traficulilicit de stupefiante, falsificarea de moned`,mai recent corup]ia, etc.

Asemenea fapte sunt incluse în categoriade infrac]iuni interna]ionale prin tratate sauconven]ii interna]ionale intervenite între sta-te, prin care acestea se oblig` s` le incri-mineze în legisla]ia lor penal` intern` [i s` lesanc]ioneze ca atare.

La ora actual`, terorismul interna]ionaleste una dintre cele mai dezb`tute [i maicontroversate probleme. Astfel, numero[ijuri[ti, oameni politici, cercet`tori din diferitedomenii - sociologi, politologi, economi[ti, aucùtat s` identifice esen]a fenomenului tero-

rist, studiindu-i cauzele, formele de manifes-tare [i definindu-i tr`s`turile care-l individua-lizeaz`.

Cu toate acestea - dup` cum am ar`tat -terorismul nu a putut dobândi o defini]iejuridic` universal acceptat`, datorit` în primulrând caracterului politic, incontestabil al aces-tui fenomen.

Consecin]a inexisten]ei unei defini]ii juridi-ce precise a terorismului a determinat [i im-posibilitatea incrimin`rii acestei fapte ilicitegrave, de c`tre tribunalele penale interna]io-nale create pân` în prezent, ca o crim` desine st`t`toare [i sanc]ionat` ca atare.

Potrivit regulilor de drept penal, atât celna]ional cât [i interna]ional, incriminareaunei fapte presupune existen]a unei defini]iiprecise. Acest aspect este men]ionat [i înStatutul Cur]ii Penale Interna]ionale, potrivitc`ruia „definirea unei crime este de strictìnterpretare [i nu poate fi extins` prin analo-gie“. F`r` s` existe o defini]ie clar`, precis`, aterorismului, în dreptul interna]ional, teroris-mul nu este o infrac]iune autonom` în acestdomeniu, îns` el a devenit o astfel de infrac-]iune în domeniul dreptului intern.

|n legisla]iile diferitelor state el a fost incri-minat, exemplific`m în acest sens Fran]a,care, dup` reforma codului sù penal, a intro-dus în Cartea a IV-a intitulat` „Crime [i delicteîmpotriva na]iunii [i p`cii publice“, infrac-]iunea de terorism definit` ca „ac]iunea deli-berat` care tinde, prin intimidarea cu violen-]`, s` r`stoarne institu]iile democratice...“.

RRoommiicc`̀--AAddrriiaann VVLLAADDCCaammeelliiaa OOPPRREESSCCUU

-- vvaa uurrmmaa --

Credit foto defense.gov


PREVENIRE

De s`rb`tori, furturi [i în casa Domnului

În preajma s`rb`torilor reli-gioase, unii oameni, din cauzasitua]iei materiale precare saupur [i simplu tenta]i de opor-tunit`]i, ajung s` fure chiar dinl`ca[urile Domnului. Este sufi-cient ca un credincios s` lase oclip` po[eta nesupravegheat`[i poate r`mâne f`r` bani, te-lefon sau chiar f`r` po[et`.

În anul 2012, s-au înregis-trat 35 de furturi din buzunare[i po[ete, în biserici, majorita-tea acestora fiind situate în zo-na central`, acolo unde cre-dincio[ii vin în num`r mare las`rb`tori precum Sfântul Ion,Sfântul Gheorghe, Cr`ciun sauPa[te.

Victimele au vârste cuprinseîntre 40 [i 80 de ani, fiind înmarea lor majoritate absolven-te de liceu sau de studii supe-rioare. Prejudiciul s-a ridicatde la 50 la 3500 lei. Neglijen]aacestora, ca [i împrietenirea cupersoane cunoscute ad-hoc, înbiseric`, au fost principalelecauze ale victimiz`rii.

În urma analizei efectuatepe 2479 fi[e de eveniment,Serviciul de Analiz` [i Preve-nire a Criminalit`]ii a lansatcampania „Buzunarul tù con-teaz`!“, care s-a materializat îninformarea popula]iei din zo-nele predispuse la victimizare:pie]e, mijloace RATB, restau-rante, cluburi [i, nu în ultimulrând, biserici. Astfel, în perioa-da februarie - octombrie 2013,ofi]erii de prevenire au discu-tat cu preo]ii din 102 l`ca[uride cult, ace[tia manifestându-[idisponibilitatea de a contribui

la siguran]a cet`]enilor prin sfa-turi preventive, cu referire atâtla comportamentul în biseric`,cât [i la cel legat de locuin]`sau de spa]iile publice. De alt-fel, în mijloacele de transportîn comun poate fi auzit` zilnicvocea colegei noastre, careîndrum` c`l`torii la vigilen]`,comportament civic, promo-vând totodat` salvatorul nu-m`r unic de urgen]`, 112.

Pentru a nu deveni victime,recomand`m cet`]enilor urm`-toarele:

Nu lega]i prietenii cu per-soane cunoscute \ntâmpl`tor[i nu v` l`sa]i bunurile pe mâ-na acestora, chiar dac` sunte]iîn biseric`;

Fi]i precau]i cu modul încare ]ine]i po[eta, niciodatàtârnat` pe bra], mai ales înaglomera]ie;

Nu ]ine]i portofelul înplase;

Nu p`stra]i în acela[i locbanii [i cheile de la cas`. Dac`totu[i a]i f`cut acest lucru [i a]ir`mas f`r` ele, este bine s`schimba]i de îndat` butuculu[ii;

Când face]i o plat`, nuscoate]i to]i banii [i nu îi nu-m`ra]i în v`zul tuturor;

Nu invita]i acas` persoa-ne cunoscute întâmpl`tor înbiseric`; nu v` lùda]i cu bu-nurile din cas` [i nu da]i infor-ma]ii legate de rudele din str`-in`tate, ziua de pensie sauziua în care face]i tranzac]ii labanc`;

Dac` sunte]i victim`, su-na]i de îndat` la 112 [i oferi]ipoli]i[tilor toate datele pe carele de]ine]i.

AAuurreelliiaann BBOOCCAANNGGrraa]]iieellaa VV~~DDUUVVAA

Credit foto: edu-news.ro


PROFESIONALISM

Vineri, 15 noiembrie, con-ducerea Direc]iei Generale dePoli]ie a Municipiului Bucu-re[ti a felicitat grupul de nego-ciatori pentru toat` activitateaîntreprins` pân` în prezent,pentru devotament [i impli-care.

Via]a [i moartea sunt dou`variabile ce se reg`sesc zilnicîn activitatea negociatorilorPoli]iei Capitalei, [i care aparîn situa]ii limit` când o persoa-n` î[i manifest` inten]ia suici-dal`, sim]ind c` nimic nu maiare rost [i via]a a devenit orealitate greu de suportat.

Poli]i[tii negociatori suntmereu acolo unde via]a atârn`de un fir de a]`, unde timpulparc` înghea]`, iar trecereaorelor poate aduce oricând unfinal tragic într-o situa]ie limit`.

Negociatorii sunt acei poli-]i[ti pentru care singurul scopeste salvarea unei vie]i. Cândpersoanele amenin]` c` î[i iauvia]a, dac` nu sunt ascultate [inu li se iau în calcul revendic`-rile, negociatorii - speciali[tiidialogului [i fini psihologi, ac-]ioneaz` în orice situa]ie în ca-re se impune prezen]a lor

(exemple: în timp ce persoanapoate sta coco]at` pe un stâlpde înalt` tensiune, pe o cl`di-re, pe un pod sau chiar peArcul de Triumf).

Începând cu anul 2006, lanivelul Direc]iei Generale dePoli]ie a Municipiului Bucu-

re[ti [i-a început activitatea, încalitate de unic negociator, in-spectorul principal de poli]ieBogdan C`pruci. Ulterior, pebaz` de voluntariat, i s-au al`-turat [i al]i poli]i[ti, care [i-audorit, [i au sim]it c` pot facemai mult pentru oameni.

Echipa de negociatori a Po-

li]iei Capitalei a fost înfiin]at`în anul 2009. Astfel, [ase po-li]i[ti cu aptitudini au fost se-lec]iona]i din diferite structuri,cum ar fi cele de investiga]iicriminale, ordine public`, pro-ximitate sau chiar din trupelespeciale.

De la \nceputul lui septem-brie, aceast` echip` î[i desf`-[oar` activitatea în cadrul Ser-viciului Opera]ional - Compar-timentul Negociatori, fiindcoordonat` de [eful BirouluiPsihologie, inspector principalBogdan C`pruci.

Negociatorii Poli]iei Capi-talei au urmat cursuri de for-mare [i preg`tire în tehnicanegocierii cu unitatea de ne-gociere a FBI-ului, devenind,astfel, o echip` de elit` a Di-rec]iei Generale de Poli]ie aMunicipiului Bucure[ti, preg`-tit` s` ac]ioneze în momentecritice, cu puternic impact e-mo]ional.

Negociatorii sunt oameniicare salveaz` oameni, suntsalvatorii vie]ii!

CCoossmmiinn LLiivviiuu ZZAAMMFFIIRR

Negociatorii - echipa de elit` a Poli]iei Capitalei

CCaalliitt`̀]]iillee nneeggoocciiaattoorruulluuii::

Capacitate de comunicare[i rela]ionare

EmpatieMobilitate mental`

rezolutiv`Stabilitate emo]ional`

Motiva]ieDeterminare

Pasiune

”

”


PROFESIONALISM

Am stat de vorb` cu [eful echipei denegociatori a Poli]iei Capitalei, BogdanC`pruci, care ne-a dezv`luit câteva dintre„tainele“ acestei linii de munc`.

Cât de greu este s` negociezi cu o persoan` aflat` \ntr-o situa]ie limit`

„Este foarte important` loca]ia, deoareceaceasta stabile[te ni[te limite. De exemplu, opersoan` urcat` pe o macara, din cauza \n`l]i-mii, a condi]iilor climatice, timpul poate fi \ndefavoarea noastr` [i apar limite (de siguran]`,de comunicare), iar solu]iile \n aceast` situa]iesunt destul de reduse. Dar suntem creativi [iodat` ce reu[im s` stabilim o leg`tur` de co-municare cu victima, consolid`m aceast` leg`-tur` pentru a-i schimba decizia.

Am avut situa]ii când, din cauza loca]iei, risculla care ne-am expus, cu privire la siguran]anoastr`, a fost destul de mare. De exemplu, opersoan` era baricadat` \n dormitor [i dorea s`discute cu negociatorul acolo, f`r` prezen]a al-tor persoane. Motiv pentru care am trimis peunul dintre colegi, care a lucrat mult timp laServiciul pentru Ac]iuni Speciale [i are o preg`-tire specific` pentru a face fa]` la asemeneasitua]ii.

Dincolo de riscul afect`rii integrit`]ii corpo-rale a negociatorilor, \n interven]iile de acestgen exist` [i riscul afect`rii integrit`]ii psihiceprin ceea ce se nume[te transfer emo]ional. Aiciintervine coordonatorul echipei de interven]ie,care trebuie s` monitorizeze atent starea despirit a negociatorului, pentru a nu excede ca-drul profesional“.

Cea mai grea misiune

„Din cele aproximativ 200 de interven]ii lacare am fost solicita]i, am avut persoane care auapelat la acest gest pur demonstrativ, persoanecare consumaser` substan]e cu efect halucino-gen (etnobotanice) sau persoane cu problemepsihiatrice (schizofrenie paranoid`, delir de per-secu]ie).

Pot s` v` spun, totu[i, c` una dintre cele maidificile interven]ii a durat 30 de ore. A fost vorbadespre o persoan` care se externase, cu pu]intimp \n urma producerii evenimentului, dintr-unspital de psihiatrie. Se afla la etajul 7, pe o pa-sarel` dintr-un bloc. Victima dezvolta un ata-[ament deosebit pentru negociator, mai binespus avea [ase probleme pe care le repeta tottimpul, [i din cauza aceasta a trebuit s` schim-b`m permanent negociatorul, pentru a diminua,cât mai mult, uzura psihic` a acestuia. |ntr-unfinal, am reu[it s` g`sim «ancora», acel elementde care s` ne ajut`m, pentru a convinge per-soana c` merit` s` tr`iasc`.

Un alt caz deosebit a fost cel din 14 noiem-brie, când, pe exteriorul unui bloc dintr-un com-plex reziden]ial din sectorul 4 o femeie aflat` laetajul 15 a coborât, f`r` a avea nici un elementde siguran]`, prin for]ele proprii, dou` etaje maijos, unde am reu[it s` stabilim o punte de co-municare. Odat` cu trecerea timpului, din cauzacondi]iilor meteo nefavorabile, am constatat c`femeia intrase \n stare de hipotermie [i timpulcurgea \n defavoarea noastr`. Din fericire, amg`sit argumentul care s` o conving` pe femeies` continue s` tr`iasc`, l-am consolidat [i l-amfolosit pentru a o determina s` fac` pasul din-colo de balustrad`, spre noi“.



PREVENIRE

Tot mai violen]iÎn ultima vreme, banda lui

„Bobi]`“ a devenit tot mai pe-riculoas`, în primul rând, uniidintre suspec]ii minori erauviolen]i în timpul spargerilor,în special cu persoanele devârsta a treia. Apoi, s-a întâm-plat ca ei s` incendieze unelelocuin]e dup` ce î[i însu[eaubanii [i bunurile de valoare pecare le g`seau la fa]a locului.Nu în ultimul rând, pentru c`zilnic comiteau câte o infrac-]iune, îi puneau pe jar pe poli-]i[ti, care nu mai puteau facefa]` unor cazuri în care eraucerceta]i infractori periculo[i.În aceste circumstan]e, magis-tra]ii au g`sit în practica judi-ciar` o interpretare care a per-mis arestarea celor patru mem-bri ai bandei care au mai multde 14 ani. Cel mai probabil,S.P., de 14 ani, C.A.M. (zis` Fe-delu[a), de 17 ani, O.M. (zis`Ro[cata), de 15 ani, [i M.E, de15 ani, vor ajunge la un centrupentru infractorii minori, laNedelea sau Craiova. Pân` sevor putea lua m`suri împotri-va lor, ceilal]i patru minori,printre care se num`r` [i Bo-bi]`, se vor alia în continuarepe strad` [i, temporar, în lo-cuin]e [i magazine. Poli]ia facetot posibilul s` supraveghezeacest grup, îns` este foartedificil. Oamenii legii au aflatdoar c` în band` sunt recruta]iîn aceste zile minori care nuau înc` 14 ani, semn c` regele

ho]ilor vrea s` se bucure detimpul care mai este înc` departea lui.

Grupul infrac]ional preg`teaminu]ios spargerea fiec`ruimagazin. Mai întâi, o echip`de cerceta[i era trimis`, în tim-pul zilei, s` verifice dac` exist`sau nu riscul declan[`rii unuisistem de alarm`. Apoi, ga[calui Bobi]` a[tepta c`dereanop]ii pentru a ac]iona. Înurma unei astfel de spargeri,un magazin din plin centrulClujului a r`mas f`r` bijuteriiîn valoare de peste 200 mili-

oane lei. Fiind genero[i unulcu cel`lalt, membrii g`[tii î[if`ceau daruri în urma acestorlovituri, îns` se întâmpla ca [ifete din afar` s` fie cadorisitede c`tre bìe]ii lui Bobi]`.

Odat` Bobi]` a intrat într-unapartament din Cluj prin me-toda de încercare a u[ii de laintrare, în care locuia un b`-trân care î[i f`cea somnul dedup`-amiaz`. Bobi]` a intratcalm în cas`, a cotrobìt în li-ni[te, a îndesat în buzunare cei-a convenit, dup` care a des-chis televizorul, s-a a[ezat li-ni[tit [i a urm`rit jum`tatedintr-un film - cât a avut r`b-dare - dup` care a plecat.

Bobi]` mai are cinci fra]i [ieste în special mândru de fra-

tele sù mai mare [i de faptulc` are o sor` care a fost adop-tat` în America. Pe tat`l sùnatural nu l-a cunoscut vreoda-t`, iar pe cel vitreg vrea s`-ldea în judecat` pentru c` nu i-apl`tit niciodat` pensie alimen-tar`. Din când în când trece peacas` s`-[i vad` mama, darrar. Copilul a fugit de acas` pecând avea 6 ani. „Am plecat deacas` pentru c` eram [i io cu-rios s` v`d cum e lumea. Da'n-am stat decât o zi [i m-amîntors. Pe urm` am fugit dinnou“, spune el. De patru anist` pe str`zile Clujului.

Dup` cum spun poli]i[tii, înora[ sunt mai multe bande -grupul Ia[i, grupul Turda,grupul Bistri]a. Vin la Cluj pen-tru c` au r`mas, de pe vremeaCaritas-ului, cu ideea c` aici ebine, „la Cluj merge treaba“.

Pu[tiul are uneori mai mul]ibani în buzunar decât poli]i[tiisau asisten]ii de la centrele deplasament cu care vine în con-tact [i [tie asta. Îi place s` seplimbe cu taxiul, s` m`nâncela restaurante de lux - mânca-rea lui preferat` fiind [ni]el cucartofi pr`ji]i, fumeaz` numai]ig`ri scumpe - altceva nu-i pla-ce - [i se îmbrac` cu haine defirm`, pe care nu le spal` nicio-dat`, iar dup` o s`pt`mân` -dou`, le arunc` [i-[i ia altele.Poli]i[tii îl prind de multe oridup` cum v`d c` este îmbr`-cat sau dup` cum se poart`.Dac` are haine noi, e clar c` adat o spargere de curând [i-lumfl`. Îi place s` se plimbe, s`vad` locuri noi. S-a suit în trencu al]i prieteni [i s-a mai datjos la Oradea sau Arad, a fost[i pân` la Suceava, Târgu-Mure[ sau Roman, dar cel maimult i-a pl`cut la Lacul Ro[u.

Pân` la construirea unuicentru func]ional pentru infrac-

Cum s` ne ferimde infractori?

-- uurrmmaarreeddiinn

nnuumm`̀rruullttrreeccuutt --

Poli]i[tii din Târgu Mure[au prins un bìat,

în vârst` de 14 ani, care a comis peste 200

de spargeri...

” ”


PREVENIRE

tori minori, Direc]ia General`pentru Protec]ia Copilului dinCluj va deschide în cursul anu-lui urm`tor un centru de zi [iun altul de noapte pentrucopiii str`zii, fiecare având ocapacitate de 12 locuri. „Vomîncerca s`-i atragem s` fac` undu[, s` ia o mas` bun`. Poatec` dormind într-un pat, la c`l-dur`, le va fi greu s` ias` iarsub cerul liber. Vom încercas`-i atragem în diferite activi-t`]i, dar e important [i faptulc` în felul acesta îi vom puteacontrola oarecum [i le vom fa-ce investiga]ii medicale“, nespune Monica Filip, directorulgeneral al Direc]iei pentruProtec]ia Copilului.

La 14 ani, 200 de jafuri la activ

Aprilie 2001. Poli]i[tii dinTârgu Mure[ au prins un bìatîn vârst` de 14 ani, care a co-mis peste 200 de spargeri înmai pu]in de [ase ani. Alexan-dru a fost prins în timp ce d`-dea o spargere într-un garaj,împreun` cu doi bìe]i. Pro-prietarul garajului a reu[it s` îlprind` numai pe Alexandru [ia anun]at poli]ia. Poli]i[tii audescoperit c` minorul condu-ce o re]ea de ho]i care, numaiîn ultimele cinci luni, a comisnou` spargeri, prejudiciul ridi-

cându-se la 49 milioane lei.Maiorul V.M., de la Departa-mentul Judiciar al Poli]iei Târ-gu Mure[, a declarat c` bìatulare la activ aproape 200 despargeri.

Noua genera]ie de tâlhari

Aprilie 2002. Jafurile asupraunor magazine, case de schimbvalutar, persoane sau locuin]eau intrat în „cotidianul“ infrac-]ionalit`]ii. Ca în multe alte do-menii, infractorii autohtoni s-auinspirat din ]`rile cu o bogat`tradi]ie în aceast` bran[`. Dinfericire, dac` putem spunea[a, româna[ii au copiat nu-mai o parte din tehnicile utili-zate în afar`. Majoritatea jafu-rilor au fost opera unor ama-tori. La unele dintre ele, ei aufolosit cu]ite [i cagule. Au exis-tat [i câteva cazuri de jafuriarmate, dar armele de foc aufost folosite pentru intimidare.Într-un singur caz, jaful de la ocas` de schimb valutar, cele-brul criminal Passaris i-a îm-pu[cat mortal pe angaja]ii ca-sei de schimb, dup` care a luatto]i banii din seif. Din p`cate,un nou tip de jefuitori încearc`s` „intre pe pia]`“ - tâlhariijuvenili.

Într-un alt caz, poli]i[tii pi-te[teni au re]inut un tân`r de

17 ani care, sub amenin]areacu]itului, a jefuit doi elevi. P.A.[i D.C. au anun]at Poli]ia c` aufost tâlh`ri]i de un tân`r carei-a amenin]at cu cu]itul [i le-aluat o geac` de piele [i 80.000de lei. Poli]i[tii l-au prins peI.N., tân`rul tâlhar, dup` dou`zile. În vârst` de 17 ani, el fus-ese trimis în judecat` cu o lu-n` înainte de comiterea aces-tui jaf pentru 16 furturi dinautoturisme [i pentru înc` otâlh`rie.

În Capital`, doi elevi de 16ani au pus la cale un jaf armat.{.V. [i V.A. au intrat în magazinpurtând cagule pe fat`. Au a-menin]at pe casier` cu un pis-tol cu aer comprimat, obli-gând-o pe aceasta s` le deabanii ob]inu]i din vânzare:500.000 de lei. Micii infractoriau fost prin[i.

Pe malul m`rii, la Constan-]a, patru pu[ti s-au gândit s`fac` rost de echipament spor-tiv. Ei s-au gândit s` adoptecea mai u[oar` s]ategie. Potri-vit Romnet, S.I., D.L., ambii de12 ani, împreun` cu H.C. [iR.A., de 14 ani, s-au postat înfa]a unui magazin sportiv. Cumai multe pietre, ei au spartgeamul magazinului. Au intrat[i au furat tot ce le-a c`zut înmân`. Numai c` poli]i[tii le-austricat joaca. Dup` ce au fostprin[i, adolescen]ii au declaratc` „au lucrat ca-n filme, dar augre[it planul de retragere“. Cunon[alan]`, au spus poli]i[tilorc` voiau doar adida[i, hainebune [i juc`rii, precum [i ches-tii de sport. „Am dat [i noispargerea a[a cum am v`zut înfilmele de la televizor, cândiau ìa juc`rii de acolo [ihaine“.

-- vvaa uurrmmaa --

TTrraaiiaann TTAANNDDIINN

Cre

dit

foto

: gra

phic

s8.n

ytim

es.c

om


ISTORIA LA ROTATIV~

DDaacc`̀ ee gguuttuurraaii llaa PPaarriiss,,ssttrr`̀nnuutt`̀ BBuuccuurree[[ttiiii.. PPrreeffeeccttuurraadduupp`̀ mmooddeell ffrraanncceezz

„Acum, pe drapelul nostru,\naintea c`ruia s` fim to]i \nge-nunchea]i, s` zicem ast`zi:Totul pentru ]ar`, nimic pentrunoi!“

BBaarrbbuu CCaattaarrggiiuu,,

pprree[[eeddiinntteellee CCoonnssiilliiuulluuii ddee MMiinnii[[ttrrii,, 11886611

Nu mult dup` ce numeleinstitu]iei \ndrituite a ap`raavutul public [i particular, via]a[i lini[tea cet`]enilor din Bucu-re[ti a fost „Poli]ia Capitalei“,dup` Unirea Principatelor din24 ianuarie 1859, titulatura seschimb` dup` model francez\n „Prefectura Poli]iei Capita-lei“ („Prefecture de Police“),condus` de un prefect de po-li]ie. De atunci avem bonju-ri[tii, avem demoazela, ma-dam, de aici [i-a tras seva sa-vuroasele sale ironii dramatur-gul Ion Luca Caragiale, deatunci zicala „Dac` e guturai laParis, str`nut` Bucure[tii“.Probabil c` un proiect a existatmai demult [i el a fost inspiratde pleiada intelectualilor cares-au format pe malurile Senei,dar Unirea Principatelor a fostcea care a condus \n mod evi-dent la unificarea institu]iilor,

inclusiv cea poli]ieneasc`. De[io prefectur` a poli]iei a r`mas\n continuare [i la Ia[i, estelimpede pentru ori[icine c`numai cea din Bucure[ti senumea Prefectura Poli]iei Ca-pitalei.

Sub conducerea lui RaduRosetti, \n mai 1863 Prefec-tura Poli]iei Capitalei desco-perea autorii unui pamflet ti-p`rit, având caracter injurios laadresa domnitorului Alexan-dru Ioan Cuza. Din p`cate, po-li]ia nu va mai dovedi aceea[icompeten]` la lovitura de statdin 11 februarie 1866.

De asemenea, tot sub dom-nia lui Cuza, asist`m la mo-dernizarea vechilor a[ez`ri ale]`rii, fiind o perioad` de pre-faceri \nnoitoare. De pild`,vechii talpo[i dorob`n]e[ti setransform` \n jandarmi, totdup` model francez. Existauun comandir, 5 ti[ti (coman-

dan]i), 190 jandarmi c`l`ri, 20pede[tri. Num`rul gardi[tilorscade la 300, iar num`rul ba-rierelor cre[te la 14. Ora[ul sel`]ise. Potrivit unei circulare tri-mis` de Ministerul de Internetuturor prefec]ilor de jude]e,cu \ncepere din 1864, poli]iaadministrativ` avea rol preven-tiv, apropiat cet`]enilor, \ntimp ce poli]ia judiciar` sau ju-dec`toreasc` „descoperea de-lictele pe care poli]ia adminis-trativ` n-a putut opri de a secomite, adun` dovezile [i pre-d` pe f`ptuitori tribunalelor“.Cu privire la salarizare, un [efal Corpului Sergen]ilor de Ora[avea 1000 lei salariu, cei 5ofi]eri aveau câte 550 lei,urmau 20 de subofi]eri cu 170lei, un copist cu 200, iar cei750 sergen]i aveau 140 lei.

Caracteristica perioadei depân` la sfâr[itul sec. al XIX-leaeste instabilitatea sediilor, afunc]ionarilor poli]iene[ti, a-partenen]a politic` a [efilorPoli]iei Capitalei [i implicareapolitic` a unor slujba[i, unadin atribu]iile nescrise alepoli]iei fiind aceea de a garan-ta partidului aflat la guvernarereu[ita \n alegeri.

V`t`[ei de mahalale,geandarmi, sergen]i,

guarzi ai Capitalei

Dac` \n anul 1830 \n totBucure[tii existau 450 de v`-t`[ei de mahalale, recruta]idintre birnicii ora[ului, undeexista o mare fluctua]ie de per-sonal [i care, \n mod evident,nu aveau nici un fel de preg`tirepentru slujba pe care o ocu-pau, zece ani mai târziu SfatulAdministrativ (Consiliul Localal ora[ului Bucure[ti) g`sea c`„\ntocmirea de acum a v`t`-[eilor de mahalale \nf`]i[eaz`

FILE FILE DIN TRECUTULDIN TRECUTULPOLI}IEI CAPITALEIPOLI}IEI CAPITALEI

Florin {INCA

|n 1852, sub domnia luiBarbu Dimitrie {tirbei,num`rul doroban]ilorpoli]iei a fost sporit la

100, to]i c`l`ri...

” ”

Prefectura Bucure[ti sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza

(1859-1866)


ISTORIA LA ROTATIV~

multe neorânduieli [i nu\ndepline[te adev`ratul sfâr[itpentru c` ace[tia nu suntdecât ni[te oameni f`r` c`p`-tâi, seca]i [i cu totul nedes-toinici, cari nu pot \ndeplini\nsemn`toarele lor \ndatoriride str`juirea de noapte, de a\ngriji pentru s`n`tatea publi-c`, cur`]enia ora[ului [i pentrualte aseminea felurite poli]ie-ne[ti \ndatoriri“.

Num`rul lor s-a redus \n1840 la 320, din care slujeaucâte 160 pe zi, \mp`r]i]i \nmahalale. Erau oameni slo-bozi, cu voia lor, ale[i dintrecei mai destoinici, pl`ti]i cu oleaf` de 20 de lei pe lun`. Totacum, „pentru \ndeplinirea fe-luritelor lor \ndatoriri poli]ie-ne[ti“, potrivit „Jurnalului Sfa-tului Administrativ ating`torde o mai regulat` organiza]iea slujba[ilor Capitalei“, din 12iulie 1840, la fiecare comisie aCapitalei s-a instituit câte 6doroban]i, 5 pede[tri (pl`ti]icu 60 lei pe lun` fiecare) [iunul c`lare (100 lei).

|n 1852, sub domnia luiBarbu Dimitrie {tirbei, num`-rul doroban]ilor poli]iei a fostsporit la 100, to]i c`l`ri, dincare un [ef, trei ajutoare, unvahmaistru [i 8 unterofi]eri,situa]ie pe care o b`nuim a r`-mâne neschimbat` [i subCuza.

Sub domnia domnitorului([i din 1881 a regelui) Carol I,\n 1868, paza Capitalei era\ncredin]at` la 430 de sergen]ide zi [i guarzi de noapte [i100 epista]i (agen]i de poli-]ie), cu un comandant, un aju-tor, 5 ofi]eri (câte unul de fie-care culoare) [i 20 de subofi-]eri. Doar un an mai târziu, \nBucure[ti era un num`r de500 sergen]i de ora[, la carese adùgau 20 de subofi]eri [i

5 ofi]eri. Este anul \n care sed` un decret privind uniformafunc]ionarilor poli]iene[ti [iintr` \n vigoare un regulamentde poli]ie comunal`. |n afar`de acest personal poli]ienesc,„privegherea [i paza ordinei [ia lini[tei publice era f`cut` deo gard` or`[eneasc` (gardacivic`), pus` sub autoritateaMinisterului de Interne [i carese compunea din to]i locuitoriidela vârsta de 20 pân` la 40ani, exceptând servitorii, ceiosândi]i la pedepse criminale[i corec]ionale“. Aceast` gardèra format` la 31 decembrie1868 din 5 legiuni (pe culori),cu un efectiv de 4997 guarzi,526 caporali, 472 sergen]i,272 ofi]eri, 77 muzican]i, 44tobo[ari, 44 gorni[ti. |nc` 200de guarzi \ndeplineau \nda-toririle „de patrulare [i pând`\n locurile cele mai priincioase,de unde se poate veghea cuizbutire la lini[tea public` [isiguran]a individual`“. Prinurmare, \n anul 1868, num`rultotal al sergen]ilor de poli]ie,guarzi [i ipista]i, era de 750.Garda or`[eneasc` s-a desfi-in]at \n 1881, când num`rulsergen]ilor de strad`, care seaflau \n subordinea P.P.C., acrescut la 560.

Când loialitatea nu-i suficient`:

Prefectul Alexandru V. Beldiman

(24 august 1865 - 11 februarie 1866)

Fiul vel agì Vasile Beldiman,Alexandru Beldiman (1832-1898), care-[i doarme somnulde veci la Mân`stirea Samur-c`[e[ti, a fost pentru vreo ju-m`tate de an prefect al Poli]ieiCapitalei.

Un prefect de poli]ie care nu[i-a \n]eles rolul a fost Alexan-dru Beldiman. La numirea \nimportanta func]ie poli]ieneas-c`, el avea doar 34 de ani!{eful Misiunii Militare France-ze \n ]ara noastr` \l caracterizaelocvent: „o nulitate absolut`“.Pe seama tinere]ii sale [i evi-dent a lipsei de experien]`,poate fi pus` ignorarea cu de-s`vâr[ire a actelor preg`titoares`vâr[ite de c`tre comploti[ti,\n vederea loviturii de stat dinnoaptea de 11 februarie 1866.Consider`m c`, de o tr`darenu poate fi vorba, fiind carac-terizat de unii cercet`tori ca„partizan \nfocat al lui Cuza“.

-- vvaa uurrmmaa --

Alexandru V. Beldiman


RUTIER

Într-o mare propor]ie, accidentul de circula-]ie este urmarea erorii umane, cauzat` de unanume tip de comportament la volan.

Atitudini inadecvate duc, de regul`, la neno-rociri pe drumurile publice, care, de cele maimulte ori, nu sunt întâmpl`toare, pentru c` lavolan, [i cu piciorul pe pedala de accelera]ie,unii [oferi î[i descarc` toate energiile negativeacumulate.

De multe ori, observ`m în trafic [oferi cumpenduleaz` de pe o band` de circula]ie pe alta,f`r` s`-[i ia cele mai elementare m`suri de si-guran]`, al]ii care dep`[esc coloana de ma[inioprit` la semafor [i se a[az` în fa]`.

Gre[ind azi, gre[ind mâine, scade respon-sabilitatea [i cre[te riscul de accident. A[a de-venim, involuntar, agresivi în conducere, impre-vizibili pentru ceilal]i [oferi [i, u[or, u[or,ajungem pe nesim]ite poten]iali provocatori deaccidente.

Lipsa unui echipaj rutier în trafic nu trebuie

s` conduc` la ideea c` în acea zon` exist` unvid sanc]ionatoriu pentru [oferii indisciplina]i.

Brigada Rutier` a ac]ionat între 5-7 noiem-brie cu echipe formate din autospeciale nein-scrip]ionate [i motociclete, pentru a-i depista [isanc]iona pe acei conduc`tori auto care res-pect` normele rutiere doar atunci când observ`echipajele inscrip]ionate ale poli]iei.

În urma ac]iunii, au fost sanc]iona]i peste 80de [oferi, iar valoarea total` a amenzilor contra-ven]ionale a dep`[it suma de 32.000 lei. Ceamai mare valoare a unei sanc]iuni a fost de1600 lei.

De asemenea, au fost re]inute, în vedereasuspend`rii dreptului de a conduce, 15 permiseauto [i au fost re]inute [ase certificate de înma-triculare.

Demersuri de acest gen vor continua [i înperioada urm`toare.

AAnnddrreeii CCOODD~~UU

Ac]iuni pentru un comportament responsabil la volan


LEGISLATIV

Ce este îmb`trânirea activ`?

Popula]ia Uniunii Europene se afl` în plinproces de îmb`trânire. Aceast` evolu]ie demo-grafic` este consecin]a inevitabil` a progreselorconsiderabile înregistrate de societatea noastr`:o rat` a mortalit`]ii substan]ial redus` [i, astfel,o speran]` de via]` mai mare.

În prezent, la nivelul Uniunii Europene, me-dia de vârst` este de 39,8 ani, îns`, conformultimelor estim`ri f`cute de EUROSTAT, în 2060vârsta medie a cet`]enilor Uniunii va fi de 47,2ani. Segmentul de popula]ie, cu vârsta de 65 deani [i peste, va reprezenta, în 2060, mai mult de29,3% din popula]ia UE (fa]` de 16%, în 2010).În câ]iva ani, popula]ia în vârst` de munc` aUniunii Europene va sc`dea, în timp ce num`rullocuitorilor cu vârste de 65 de ani [i peste vacontinua s` creasc` cu aproape 2 milioane depersoane pe an. În 2060, raportul dintre per-soanele în vârst` de munc` [i persoanele vârst-nice va fi de 1 la 2 (în prezent, acest raport estede 1 la 4).

În România, conform unui EUROBAROMETRUal Comisiei Europene din 2011, cu metodologiede intervievare fa]` în fa]`, bazat pe 1045 inter-viuri, ce a avut ca subiect [i o întrebare referi-toare la diferite modalit`]i prin intermediul c`-rora persoanele cu vârsta de 55 ani sau maimult pot contribui la economia [i societatea încare tr`iesc, în calitate de angaja]i, consumatori,voluntari, precum [i oferind îngrijire [i sprijinfinanciar rudelor în mod neoficial, r`spunsurile

au fost: 85% din persoane au grij` de nepo]i(82% media UE27); 68% reprezint` sprijin fi-nanciar pentru familiile lor (74 media UE27);64% achizi]ioneaz` bunuri [i servicii (72% me-dia UE27); 69% au calitate de îngrijitori pentrufamilia lor, bolnavi sau purt`tor de handicap(71% media UE27); 61% au calitate de munci-tori (65% media UE27); 28% sunt voluntari(58% media UE27);

Îmb`trânirea demografic` presupune o seriede provoc`ri: pentru pia]a muncii, sistemele des`n`tate, dar [i pentru calitatea vie]ii, dup` pen-sionare. Mul]i se a[teapt` la o degradare a cali-t`]ii vie]ii persoanelor ie[ite la pensie; al]ii con-sider` c` pensionarii vor fi preocupa]i doar depropriile interese, l`sând, astfel, pe umerii tine-rei genera]ii o povar` grea.

Ce trebuie s` facem în aceast` situa]ie?În primul rând s` promov`m un mediu de

via]` în care „a îmb`trâni“ nu este sinonim cu „afi dependent de ceilal]i“ - pe scurt, dac` „îmb`-trânirea activ`“ devine o realitate pentru noito]i, nu avem de ce s` ne temem! 2012 a fostAnul european al îmb`trânirii active [i solida-rit`]ii între genera]ii.

Evenimentul a avut ca scop sensibilizareapublicului în ceea ce prive[te contribu]ia per-soanelor în vârst` la dezvoltarea societ`]ii noas-tre [i a diverselor moduri de a favoriza aceast`contribu]ie. Ini]iativa caut` s` încurajeze factoriide decizie (la orice nivel) [i p`r]ile implicate s`se mobilizeze [i s` ia m`suri pentru favorizareaîmb`trânirii active [i înt`rirea solidarit`]ii întregenera]ii.

Îmb`trânirea activ` înseamn` înaintarea învârst` în condi]ii optime de s`n`tate, având unrol activ în societate prin împlinire pe plan pro-fesional, dar [i autonomie în via]a de zi cu zi [iimplicare în activit`]i civice.

Indiferent de vârst`, putem avea un rol im-portant în societate [i ne putem bucura de unbun nivel de trai, chiar [i la vârste înaintate.Provocarea const` în a folosi la maxim poten-]ialul enorm de care vârstnicii dispun.

MMaarriiuuss IIOONNEESSCCUU

Rolul îmb`trânirii active în via]a profesional` a poli]i[tilor

Începând cu acest num`r, prin amabilitateapartenerilor [i colegilor poli]i[ti din alte state(Spania, Polonia, Bulgaria), participan]i al`turide Sindicatul Na]ional al Poli]i[tilor [i Perso-nalului Contractual în Proiectul european „Therole of active ageing in police officers' profe-ssional life“, v` prezent`m câteva aspecte deinteres vizând evolu]ia legisla]iei europene pri-vind pensionarea poli]i[tilor [i îmb`trânirea ac-tiv` în aceste state, având în vedere c`, la unmoment dat, fiecare dintre noi se gânde[te lamomentul pension`rii, iar mul]i colegi a[teapt`clarific`ri inclusiv cu privire la legisla]ia dinRomânia: eventuale modific`ri cu privire la lege,deblocarea ajutoarelor la ie[irea la pensie etc.

-- vvaa uurrmmaa --


MAGAZIN

Bombele au explodat la11 septembrie ... 1937!

R`sfoind pagini vechi, amavut surpriza s` g`sim o con-semnare, bazat` pe surse dinArhivele Na]ionale Franceze[i Arhivele Prefecturii dePoli]ie din Paris, potrivitc`reia, \n ziua de 11 septem-brie 1937, la Paris, \n jurulorei 22,00 a avut loc un aten-tat cu bombe! Concret, eravorba despre dou` exploziide foarte mare putere, pro-vocatoare de considerabilepagube, la sediul patronatu-lui francez, una \n stradaBoissière nr. 45 [i cealalt` \nstrada Presbourg nr. 4.

Imediat, ne-am gândit laceea ce s-a \ntâmplat la NewYorK, la 11 septembrie 2001,unde gemenii simbolizândcapitala economic` a State-lor Unite ale Americii au dis-p`rut din cauza loviturilordate de terori[ti, \ncheindu-[isemea]a existen]` cu un me-morial de victime spre care s-au\ndreptat, ulterior, compasiu-nile a miliarde de oameni.

Ne \ntreb`m [i noi, a[a cumse \ntreab` to]i cei care aucuno[tin]` de ambele eveni-mente: care este explica]iaacestei stranii coinciden]e?

Explozia de la Paris

Dup` datele existente \narhive, \n afar` de pagubemateriale serioase, cele douèxplozii au cauzat [i moarteaagen]ilor de poli]ie VictorLègnier [i Maxime Truchet,strivi]i sub d`râm`turile imo-bilelor. |n semn de pre]uirepentru jertfa lor, poli]i[tii aufost avansa]i post-mortem lagradul de brigadier [i deco-ra]i cu Medalia de Aur.

Un eveniment de o ase-menea dimensiune nu puteas` nu reclame implicareaunor factori de prim rang. {idac` pre[edintele Consiliuluide Mini[tri Camille Chatemps,sosit imediat la fa]a locului\mpreun` cu prefectul poli]i-ei [i prefectul de Sena, a f`-cut doar o vizit` de infor-mare, \n schimb, ministrul de

interne a revenit a doua zi laParis [i a ]inut o reuniune cuprincipalii sì colaboratori,respectiv prefectul poli]iei,directorul laboratorului, di-rectorul Siguran]ei Na]ionale[i inspectorul general al po-li]iei criminale.

La terminarea [edin]ei delucru, el a comunicat preseic` au fost mobilizate toateresursele [i for]ele pentru g`-sirea autorilor, existând [isuspec]i. La aceast` decla-ra]ie a ministrului, Kling, careera directorul laboratoruluipoli]iei, a adùgat c` bombe-le utilizate pentru produce-rea deflagra]iilor exclud posi-bilitatea ca actele teroriste s`fi fost opera unor indiviziizola]i, ci mai degrab` „f`c`-tura“ unei organiza]ii sus-]inute de un stat strìn. Era oipotez`, desigur.

Sunt eviden]iateprimele coinciden]e

Dup` numai o zi, timp \ncare autorit`]ile au reu[it s`strâng` noi date despre aten-tat, la Ministerul de Interne alFran]ei a avut loc o nou` [e-din]`, care a reunit, al`turi deprincipalii factori din poli]ie [ipe procurorul general [i pro-curorul Republicii din Paris.S-a \ntocmit un plan de ac]i-une, s-a instituit un premiude 100.000 de franci pentrudescoperirea autorilor, iarcomisarii Belin [i Chennevierede la Siguran]a Na]ional` aufost desemna]i s` efectuezeancheta. {i, din nou ministrulde interne Max Dormoy, \n-so]it de prefectul poli]iei, s-adeplasat \n strada Presbourg,unde a discutat timp \nde-lungat cu poli]i[tii [i pompi-

Din istoria terorismuluiConstantin CONSTANTINESCU



MAGAZIN

erii afla]i la fa]a locului.La 16 septembrie 1937 au

fost \nmormânta]i cei doi po-li]i[ti, care \[i pierduser` via]asub d`râm`turi. O parte dinceremonialul funerar s-a des-f`[urat \n fa]a Ministerului deInterne, \n prezen]a a nume-roase personalit`]i. Cu acestprilej, Roger Langeron, pre-fectul poli]iei a rostit cuvinteemo]ionante: „Din aceastàglomerare de pietre, lemne[i fier, pe care o reprezint`d`râm`turile cauzate debombe, apare absurd` [i cri-minal` inten]ia de compro-mitere a ordinii noastre in-terne, a coeziunii sociale [i afor]ei noastre morale. Parisula r`spuns prin calmul sù,prin sânge rece. |n ceea ceprive[te poli]ia francez`, eanu are decât o singur` pre-ocupare: s` nu-[i menajezemijloacele [i for]ele de caredispune pentru a-i descoperipe criminali“.

Am ]inut s` red`m aceast`

parte din discursul rostit deprefectul poli]iei din Paris,pentru a marca o nou` stra-nie coinciden]`: asem`nareacu discursul primarului Giu-liani din New York, pronun]atdup` atentatul din 11 sep-tembrie 2001, de la WorldTrade Center.

Atentatul f`r` „fumigene“

|n fine, a doua zi dup` \n-humarea agen]ilor de poli]ie,ministrul de interne MaxDormoy, a anun]at c` celedou` explozii sunt operaunei organiza]ii paramilitare,ai c`rei membri „purt`tori decagule“ sunt supraveghea]ide serviciile poli]iei de maibine de un an.

Aceast` precizare a avutdarul s` bulverseze opiniapublic`, iar presa fierbea pur[i simplu \n cùtarea de [tiricare s` acopere nevoia deinformare a francezilor. S-a

aflat, de pild` c`, pe 5 sep-tembrie 1937, deci cu [asezile \nainte de atentat, la Pa-ris au fost aresta]i pentrutrafican]i de arme, \n bulevar-dul Sevastopol nr.19, unde s-ag`sit un adev`rat arsenal. Deasemenea, dup` atentat, chiar\n ziua funerariilor agen]ilorde poli]ie, s-au mai descope-rit arme la patru suspec]i, iar\n zilele urm`toare, pân` \n21 septembrie, s-au maiefectuat peste 50 de perche-zi]ii la domiciliile unor cagu-larzi cunoscu]i de poli]ie.

Concomitent, prin colabo-rare cu poli]iile din alte state,au fost interpela]i mai mul]irùf`c`tori strìni, speciali-za]i \n traficul cu pa[apoartefalse.

Dar, cu toate acestea, in-clusiv arestarea unor cagu-larzi, nimic nu oferea temeilegal pentru inculparea lor caautori ai atentatului, ceea cel-a f`cut pe acela[i ministruDormony s` exclame: „Separe c` poli]ia n-a reu[it s`-idescopere, \nc`, pe criminali.V` imagina]i cât de dificilèste aceast` sarcin`?“

Abia la 10 ianuarie 1938ancheta a luat sfâr[it prinarestarea infractorilor. Chiar[i \n ultima parte a acestuieveniment mai exist` o ase-m`nare cu ceea ce s-a \ntâm-plat dup` 11 septembrie2001 \n SUA: unul din aten-tatorii din 1937 avea amena-jat un laborator unde „culti-va“ stafilococi asocia]i cu ba-cili de tifos.

Dincolo de ocean, dup`cum se [tie, a intervenit ob-sesia ... antraxului!



MONDO POLICE

|ntr-un ciclu de articole consacrat rromilor(considera]i \n Fran]a, minoritate socialàpar]inând minorit`]ilor etnice nesedentare),am \ncercat s` scot \n eviden]` problemelecu care ace[tia se confrunt` \n spa]iul comu-nitar ([i \n special, pe teritoriul francez), argu-mentând, pro [i contra, din punct de vedereal drepturilor fundamentale ale omului, m`-surile pe care statul francez le-a impus [i carei-a afectat.

|n diminea]a zilei de mar]i, 8 octombrie, afost lansat` o vast` opera]iune a Poli]iei [iJandarmeriei Na]ionale franceze \n cincitabere de rromi din regiunea metropolei dinToulouse. Anchetatorii au deplasat la fa]a lo-cului un important arsenal uman [i material:110 func]ionari ai Siguran]ei Na]ionale, oechip` a Grupului de Interven]ie de Elit` aPoli]iei Na]ionale, care au venit la bordulunor blindate [i pe calea aerului \n elicoptere,sprijini]i de o brigad` motorizat` a Jandar-meriei Na]ionale.

Motivul: furtul a sute de kilograme de cu-pru din structura de transmisii a cìlor ferate.Nu mai pu]in de 17 persoane au fost con-duse \n arestul central al poli]iei dinToulouse.

Anchetatorii au descoperit \n urma perche-zi]iilor trei tone de cupru, \n valoare de12.000 euro.

Gruparea se afla sub supraveghere \nc`din luna august, \n urma unor sesiz`ri f`cutela Jandarmeria Na]ional` de mai multe per-soane din cartierele Montaudran, Empalot [iMuret.

Re]eaua este suspectat`, de asemenea, decomiterea mai multor furturi de utilaje [iechipamente informatice (demontate, pentrurecuperarea circuitelor electronice).

Un alt eveniment asem`n`tor are loc pe21 august, când un individ de na]ionalitateromân`, \n vârst` de 38 ani, a fost prins \n fla-grant delict \n timp ce \ncerca s` fure o bo-bin` din cupru de 110 kg, de pe un [antier alunui operator de telefonie mobil`.

De[i procurorul care a anchetat acest caz asolicitat pedeapsa cu \nchisoarea, avocatuldin oficiu a reu[it s` conving` completul dejudecat` de inocen]a [i naivitatea ho]ului,care l-a condamnat la numai trei luni de\nchisoare cu suspendare. Tot \n regiuneaurban` Toulouse, la sfâr[itul lunii septembrie,un grup de rromi au reu[it s` fure, de la ofirm`, opt tone de cupru, care era folosit pen-tru fabricarea unor dulapuri [i hamuri elec-trice utilizate \n industria feroviar`. Furtul aprodus o pagub` de cca. 30.000 euro [i, \nplus, din lips` de materie prim`, trei s`pt`-mâni de [omaj tehnic pentru angaja]ii firmeip`gubite.

Vasta opera]iune din 8 octombrie scoate lalumin` problema mafiei metalelor pe \ntregulteritoriu francez. Conform oamenilor legii, arfi vorba de un trafic organizat, de mari pro-por]ii, care ar aduce beneficiarilor, la niveleuropean, miliarde de euro.

Vân`toarea metalelor, [i \n special a cu-prului (aproximativ 65% din furturi) nu estespecific` doar teritoriului francez. Nici o ]arèuropean` nu a sc`pat de acest flagel. Astfel,a fost creat` o organiza]ie european` - Pol-Primet - care coordoneaz` for]ele de securi-tate, pe de-o parte, [i autorit`]ile publice, pede alt` parte, pentru a ]ine sub control feno-menul.

Fran]a dispune de o legisla]ie care sanc]io-neaz` drastic firmele de reciclare a metalelor,dac` se constat` c` acestea au \nc`lcat legea[i au acceptat s` cumpere metale suspectatede furt. Federa]ia Francez` de Reciclare aMetalelor a semnat o conven]ie \n acest sens,la care au aderat 1300 societ`]i de profil.

Conform unor documente ale acesteia, \nfebruarie 2010, o firm` de reciclare a meta-

Ho]ii de cupru au ajuns [i \n Fran]a

MONDO POLICE

23POLI}IA CAPITALEI -Noiembrie

lelor din departamentul Hérault, a fost obli-gat` s`-[i \nchid` por]ile, când justi]ia, dup` oanchet` a Brig`zii de Jandarmerie de laMontpellier, a ar`tat c` aceasta utiliza ca ma-terie prim` cuprul rezultat din vastul trafic demetale furate. La perchezi]ie, anchetatorii audescoperit 15 tone de cupru, cump`rat de laho]ii de metale, nesedentarii no[tri români.

Conform unei declara]ii a colonelului Pa-trice Bayard, [eful Oficiului Central de Lupt`\mpotriva Delincven]ei Itinerante, rromii nusunt printre [efii acestei re]ele tentaculare detip mafiot, ci sunt exploata]i de grupuri infrac-]ionale bine organizate [i greu de anihilat, nunumai \n Fran]a, dar [i \n \ntreaga UniuneEuropean`.

Furtul cuprului este o activitate infrac]io-nal` care n-ar fi luat o asemenea amploare,dac` n-ar fi existat cump`r`tori. Din punct devedere economic, atunci când nu exist`cump`r`tori, oferta nu-[i are rostul. Firmelede reciclare a metalelor contribuie la reglareapie]ii dintre cerere [i ofert`.

|n urma anchetei lansat` la Toulouse, aufost identificate mai multe firme din afaraFran]ei, care livreaz` camioane \ntregi decabluri c`tre o societate specializat` \n recu-perarea metalelor. Vasta opera]iune a scos \neviden]` [i faptul c` rromii nu sunt decâtni[te „ho]i de duminic`“, care la rândul lor nubeneficiaz` de rostul „muncii“ lor, decât \ntr-ofoarte mic` m`sur`.

Gestiunea capitalului imens, care rezult`din traficul de cupru furat, este ]inut` de or-ganiza]iile criminale, aparent mascate, ce tre-buie identificate pentru a fi anihilate.

Supravegherea rromilor a permis ancheta-torilor s` descopere c`, regulat, din Fran]apleac` vehicule care scot din ]ar` sume maride bani, rezultate din traficul de metale. Unastfel de autoturism, cu destina]ia România, afost interceptat de poli]ia italian` (nu departede Torino), \n interiorul c`ruia s-au g`sit câte-va zeci de mii de euro.

Este important s` men]ionez [i faptul c`,din p`cate, \ntreaga comunitate român` caretr`ie[te la Toulouse a fost grav afectat` [i bul-versat` \n urma vastei opera]iuni de perche-zi]ie efectuat` mar]i, 8 octombrie, de c`trePoli]ia [i Jandarmeria Na]ional`.

Furturile de cupru nu sunt izolate, ci au locpe \ntregul teritoriu francez. Tot \n acest an,

pe 17 februarie, 11 rromi au fost aresta]i laLille, dup` ce au furat cablurile de cuprudintr-un imobil de locuin]e, aflat \n con-struc]ie, pe care l-au devastat.

Poli]ia din Lille a arestat, de asemenea, 9persoane (rromi, de cet`]enie român`), spe-cializate \n furtul c`rucioarelor din super-maketuri. Prejudiciul material se ridic` la circa11.000 euro.

De[i indivizii au fost prin[i \n flagrant de-lict, ei au fost pu[i \n libertate de judec`tori.

|n cursul lunii martie, poli]ia a descoperitmulte c`rucioare distruse (de pe care a fostrecuperat metalul) \ntr-o tab`r` din Lille.

Pe 25 august, ho]ii au lovit de data aceas-ta \n zona Nivelles-Genappe (Belgia), deunde au furat peste 500 metri cablu din cu-pru de la sta]ia de purificare a apei Genappe.Apoi, pe 15 septembrie, mai mul]i indivizi ausustras [apte tone de cupru-nichel de la uncomerciant de metale din ora[ul elve]ianMuttenz.

Interesant este faptul c`, exact cu o s`p-t`mân` \nainte, un furt asem`n`tor a avut loc[i la o \ntreprindere de stocare a fierului vechidin Pratteln, de unde ho]ii ar fi sustras [aptetone de cabluri electrice din cupru.

Revenim \n Fran]a. La 30 iulie, mai multecabluri de electricitate au fost furate \nlocalit`]ile Pont-Bréhan, Le Penneret, SaintEtienne du Gué de l'Isle [i Les Roches Morella Cambout, iar \n noaptea de 2 august, zecepersoane de cet`]enie român`, care locuiau\n tab`ra din Saint Herblain (Loire Atlan-tique), au fost ridicate de Jandarmeria dinPontivy, pentru furtul a câtorva kilometri decablu electric.

Luni, 9 septembrie, un alt furt de cabluelectric din cupru (cânt`rind 910 kg) are locpe un [antier din Crevin, la sud de Rennes, iarun altul a fost comis \n noaptea de 16 augustla o instala]ie de irigare, \ntr-un lan de po-


MONDO POLICE

rumb, din localitatea Giroussens, unde ho]iiau sec]ionat cablurile electrice (câteva sutede metri), care pun \n mi[care sistemul hi-draulic, provocând mari pagube agriculturii.

Pe 12 iunie, un alt grup infrac]ional, com-pus tot din rromi, a demontat toate conduc-tele de canalizare (din cupru, \n jur de 55metri), prin care se distribuia apa \ntr-un imo-bil privat, vechi, de trei etaje, din Grenoble,nu \nainte de a opri alimentarea general` cuap` a cl`dirii.

Cu doi ani \n urm`, pe 7 noiembrie 2011,\n cinci tabere de rromi din Montpellier, aufost arestate 35 de persoane, pentru furtul a400 tone de cupru, precum [i a altor obiecteapar]inând domeniului public, cu interven]iaa 300 de poli]i[ti [i jandarmi, ceea ce a per-mis recuperarea cuprului [i o mare parte aobiectelor furate.

|n ambele regiuni metropolitane, Toulouse[i Montpellier, rromii sunt bine „implanta]i“:nou` tabere \n regiunea Toulouse, cu 415persoane, [i 28 de tabere cu aproape 1000de rromi \n Montpellier.

|ntr-o alt` zon` geografic` a Fran]ei, pe 5iulie 2011, cinci rromi au fost ridica]i cu oca-zia unei perchezi]ii, din trei tabere de rromi laMassy, Villeneuve le Roy [i Orly, suspecta]i c`ar face parte dintr-o vast` re]ea a trafican]ilorde cupru. Cu ocazia perchezi]iei, anchetatoriiau descoperit 2,6 tone de cupru (\n valoarede 10.000 euro) sub form` de cablu, destinatRegiunii Autonome de Transport Parizian.

Dup` 2010, a[a cum men]ioneaz` [i Orga-niza]ia pentru Ap`rarea Drepturilor Omului„Amnesty International“, \n raportul din 25septembrie 2013, „vân`toarea“ rromilor [iexpulzarea masiv` din Fran]a, s-a accelerat.

Totul a debutat \n timpul mandatului luiNicolas Sarkozy, cu luarea m`surilor restricti-ve \mpotriva nesedendarilor europeni, contradelincven]ei, contra codului de naturalizare [i\n favoarea imigra]iei selective. Procesul con-tinu` f`r` modific`ri esen]iale [i \n timpulmandatului François Hollande.

|n 2012, dup` recens`mântul efectuat de„Liga Drepturilor Omului“, nu mai pu]in de12.000 imigran]i rromi ar fi fost „vâna]i“ \ntaberele lor. Acelea[i documente indic`, nu-mai \n prima jum`tate a anului 2013, ocre[tere f`r` precedent: 10.174 de persoane.Autorit`]ile de la Bruxelles au alocat pentru

integrarea nesedentarilor \n ]`rile unde s-austabilit peste 17,5 miliarde de euro, defalca]ipentru fiecare stat \n parte. De[i Fran]a arealocat` o sum` de 4,5 miliarde de euro, auto-rit`]ile g`sesc greu solu]ii s` \i integreze penesedentarii rromi.

Majoritatea familiilor de rromi, conform le-gii, nu \ndeplinesc condi]iile pentru a primilocuin]e cu chirie, subven]ionate de statulfrancez, pentru c` nu dispun de documentede [edere legal` permanent` (La Carte deRésident de 10 ans), nu presteaz` activit`]ilucrative remunerate [i nu au un num`r desecuritate social` (La Carte Vitale), de[i copiiilor merg la [coal` \n Fran]a.

Cei care dispun, totu[i, de documente de[edere legal`, sunt b`rba]ii, care le-au ob]inut\n urma cererii de azil politic, acordat de Ofi-ciul Francez pentru Refugia]i [i Apatrizi, dincauza persecut`rii \n România Socialist`.

De aceea, familiile lor, care au ajuns \nFran]a, ulterior, (ca turi[ti), f`r` nici un fel deformalit`]i administrative de imigrare, sunt,practic, clandestine, \n raport cu legisla]ia fran-cez` de [edere permanent`.

Pe de alt` parte, multor familii li s-au n`s-cut copii pe teritoriul francez [i chiar dac`ace[tia nu devin automat francezi (la majo-rat), ei sunt neexpulzabili, conform legii, pân`la vârsta de 13 ani.

|ntr-o asemenea situa]ie, \n general, totconform legii, familia ar trebui expulzat`, iarrezidentul permanent [i copiii acestuia, n`s-cu]i \n Fran]a, s` r`mân` pe teritoriul na]io-nal. Ceea ce ar \nseamna, practic, pe de-oparte, un haos total, iar pe de alt` parte,destr`marea familiei.

TThhoommaass CCSSIINNTTAA

-- vvaa uurrmmaa --

{os. de Centur` nr . 37 Pope[t i Leordeni , jud. I l fov , RomâniaT e l e f o n : + 4 0 2 1 3 5 1 9 3 7 6 ; + 4 0 2 1 3 5 1 8 3 7 8

F a x : + 4 0 2 1 3 5 2 8 3 7 5M o b i l : + 4 0 7 4 5 1 1 9 4 1 1E - m a i l : o f f i c e @ w a v i n . r o

Reclama ta aici!

Pentru rela]ii, contacta]i-ne la 021.250.98.89sau pe adresa de e-mail [email protected]

SCRIE}I-NE!SCRIE}I-NE!Ave]i ceva deAve]i ceva despus care s`spus care s`

\mbun`t`]easc` \mbun`t`]easc` activitateaactivitateapoli]i[tilor?poli]i[tilor?Vre]i s` leVre]i s` lemul]umi]imul]umi]i

oamenilor legii oamenilor legii pentru modulpentru modul

cum au cum au rezolvat orezolvat oproblem`, problem`,

atunci când a]iatunci când a]iapelat la ei?apelat la ei?

Trimite]i-nep`rerile

dumneavoastr`pe adresa

[email protected]

www.p

olitia

capita

lei.ro

Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[tiCalea Victoriei nr. 19, sectorul 3 - Bucure[tiE-mail: [email protected]: 021.311.20.21

noiembrie - politia romana · 2015-01-15 · reiese din numeroasele cazuri rezolvate. un astfel de...

Documents