8/17/2019 sem 2,3.pdf

1/48

8/17/2019 sem 2,3.pdf

2/48

Simon Blackbu.

idc cvigă î filsfi

BXBOTC VRS

C U G O" ' TIIŞ

N

V

.

 

b;    1'7�lml 

AU

8/17/2019 sem 2,3.pdf

3/48

HINK. A COMPELLING IRODU0N TO PHILOSOPHYSimon Blabu

Copyrght Sion Blackbum 1999hink A compeling intruction o phiosophy w origina pubsed in Engis in1999. is transation is pubised by aangeent wit Oxford Univeiy Pr

GÂDEŞESimon BlabuCoprgt 2009 Edtua ALL

Gândte a ost pubcat n iba enge n anu 1999Această traducere este pubca cu acordu Oxor Unierst re

Dierea CW a Bibotei Naţionae a RomânieiBLACKBURN, SON

Gândeşe / Son Bacbu; trad: Crstian Constantinescu -Bucureşt itura AL, 2009Bbior

IndexSBN 78757764

Consaiescu, Cristn (ad.)

'4

Toa drpil rzeva Edi ALLNo pe dn as oum poa opaă

ă permsn sis Edi ALDpe d dsbţ săăae apa eae edr

AI rts esevd T dbo of hs boo ousie Romaawtout te wrte pemo o AL s srcy pohbedopgt 009 by AL

Eitura ALL: Bd Constcoror nr 0Actor 6, cod 060512 BucureşiTe. 02 02 26 00Fax 02 02 26 10

Deparentu buţe Te 021 02 263 0021 02 2633

Coenzi a

Recto copeă

coenz@arowaro

Rauca Ana AecuAexand Noac

8/17/2019 sem 2,3.pdf

4/48

8/17/2019 sem 2,3.pdf

5/48

Pfă•

Această cae reprezint reultaul unor nnat de a stârn oamno nt faă pta o M-am at act fot attpn actvtata ma acă cât ş pn strădanle ptat a  justca nfaa n pbc ma a nmnătata cpno mant n na a

oo n m pca D at c c am o pmă ato recunoştnţaţ cmatu nteectua al aceste epoc care, prn sceptcsmu su pronunat la aa valoi educaţe superoare m-a autt să realze cât de urgentăeste acna ma În ş ma mare msur le sunt recunoscător tuuror sudenlorm pse ni cre înruntându-s, ba lătnând dzpbto dn pn tmp c pnam m, ma atat să a act c forma e

nală. De asemenea le datorez mulţumr ş asstenţlor me a Unvrstateadn Caona e Nord care a trt Ia pma mână pna a confntape sudenţ lor cu varante anteroare ale lucrr. Totuş nu maş angaat n

coată act proect dac nu aş bnecat de încurajărle generoase a edorlor me Cathn Cak ş Angs Phllps a Oxford Unversty PressAngus n specal a supraveghet ndeaproape ntregu proces c a c,

onu

m sugest ş satu penru cae n naoat.Hw Pc ap Wak a ctt vn antoa le tregulu manuscs contrbund cu sugest nepreţut De asemenea Y Baashov şDan y m-a atat în câtva pnct ma pc a tt. De draguconcze am c s nu n un glosar tmn ooc ca, at,a reRecat ndeaproape denle dntro tă care de mea: Dicţinl dFloso Oxfod.

Superba actvat atare desşurat de către Maa Hgh ş ngelaBlackburn ma cut s onştenez cu destul stânjeneală defectele ş ne

aunsurle de car dau v crtor autândum totodat s masche

aceste deecte aţ ctto me Angea desgur a tbt s supoe dn noupovara de a avea un so preocupat cu scree une cţ; fă sprjnu nmn r fost posbl

mon Blackburn

8/17/2019 sem 2,3.pdf

6/48

8/17/2019 sem 2,3.pdf

7/48

Introducere

cet ce e deez tto cttoo onc medteze p câtodnte me teme

e ând cm cnoee, ne de, mnte, ette, en dentte, mneze, nee depte epede epezent pnj tct no pec cete teme de ânde dntee no nteb ce ne peocp n mod ec pe toţ, ntcât tct

ez n mod not de conceptz me e ne po e Sntnte bodte dej de cte m ândto de n toe, dee ne dnte cee m ete Pe pc cete c, o Încec e c cnotn cttoo me c m mte mod de eect p mo temede m pezentnde, totodt, nee dte ideile �i concuzil altor gân-dto Cptoee ce mez nt mente, d, n do cteze o mbn Îneeee pobemeo nzate, c poec pcee n c

ce ctto o pte bod, pe o, opee tmnte enmtce e nodnte ce m imponţi gndori dn sor ooe

 Temen ooe ete ncct dee e conot n dnte cee mecte: e ne tme c gând o ate ezotec ba pt de ocevnţă B o oo tden ce e dedc cee dcpne cnoc e de bne c mne cp cee de tcee ânentoe ce ne o e câte o cne ne Înteb c ce ne neetncm eon pee

pnd c m ocp c ngne concept, deoece Înocm cm nne dz tct obecteo mtee, oo e Îndeetncete c td tcto ând neeee oce tct pepne, pnte teecpctte de pcepe n ce e cţonez necţone de pdn ce ete e ctt, pecm de e ce e de moc În ne n en n cz n ce nee nte cete p cmb cetete obect pe ce n popnem tnc când nzm tcte ce t z concepţo note epe me one dee note ctecp men n ce tm pte c n m ceceto note nedecm mând e cte pe ce em contt , dn cont, condem c tee e emom ente pent pte econt totn teme nnte tebe tm cm t tcte gând note

Ce me ete concept c n text de ne tto ce n necet Înmod obto pe ee compemente cet n nemn n,c ce dn cd e n pot etne, e pd, pn ect no nteee bogce pncpe ce m ee În mod ecent pe pc

8/17/2019 sem 2,3.pdf

8/48

8/17/2019 sem 2,3.pdf

9/48

I

ele noate de a le oliona e ile obişnite ae notei Atind neva m înteab, de id, da maea ete în în momentl de a,

am în e el aş tea aa n la întebaea a Pot ont, eem, tabelele maeelo dee ae şti a ot întomite de te ene ometente în matee a oate şti ia e te eva dee el ae a ot ealiate aete tabele Şi om, ia da toate aete îne eea, ot m d mo nivell mii C alte vinte nl o te de întebae ine de domeni obevabii a exenei enoe eea e îneamn întebaea ete na piă Ea oate eolvat e no oed bine tabilite, e imli obeaii, mto em şilaea no egli veate e alea exeenei În înteble din aaele anteioae n nt de aeaş nat Ele en n nvel mai idiat eeie n a o, n ştim imediat înoto tebe tm n' tea a mim n şim ea e vem nem atnind nem atel de înteb a n avem nii ea mai vag idee ivie

te de ni e a tea tee det adevate m am tea, oae, am, de ild da n mva în oda le noate de libetate, ntemn eaitate nişte me maonete ogamate eete anmite aini ebiite? aem oae, la oamenii de ştiin e e îndeletne tdil eiei man? În m a tea e ştie e anme te a nd anme t ta agnav mtaea şte ntn Dde eam a eettolo din domenil neoştiinei: oamenii n nt nişte

me maonete"

m -a tea ae o ate de deoeie?Şi atni de nde ovin toate aee înteb diile şi detante?te voba întn vnt dee ato eeie Noi, oamenii, avem aeat

aaitate de a ne anaia e no înşine înetae De mte o aem anmite i doa din obişnin n moment dat în ajngem toţii nenem înteb vie la obişninele noate neo ni e întâml negândim a eva, d ae eetm, imedia ia aa eeiv gând

xit de aemenea, a în ae ne întebm a ntem înteba) dtim adevat dee e vobim Pent a (ne) nde la atel de înteb,ebie eetm aa oei noate oiii ne m eama bienelegem eea e nem ş ae nt ele entimentli not de ometenă În anmite itaii, ajngem ia ne întebm da ştim întadeve vem nem a da eea e nem ete n mod obietiv adevat,n doa iml elt al oiei noate eetive bietive aa mii

tn nd ne gndim a atel de i ne onntm ategoi emnaerea bevaea şi adev ş tmai de aeea a tea imim

8/17/2019 sem 2,3.pdf

10/48

Blackbum

nevoa de a cugeta un pc asupa lo. Aşada în astfel de stuaţ ajungem deapt să efetăm cu pve la concepte ocedu sau opn pe cae în mod

noal nu facem decât să le trebuiţăm în mod automat. Altfel spus analzămînsuş eşafodajul pope noaste gând înt-o încecae cae o putem numfoate bne ngnee conceptuală".

Această nevoe de eecţe apae adesea �n tmpul uno dscuţ cât sepoate de eşt Oce stoic de pldă, se loveşte la un moment dat de întebă cu pve la înţelesul uno temen pecum "obectvtate "dovadă" sauadevă în cadul dscplne sale. ot tfel cosmolog tebue să se opecăla un moment dat dn ezolvat ecuaţ cu ltea în ele pent a se înteba înschmb ce anume înseamnă teen pecum cugeea" decţa" sau începutul" tmpulu n momentul acela, e că o ecunosc sau nu aceşt cecetătoidevn loso ş se lansează, astfel, înt-o actvtte ce poate pactcată mabne au mi ru Rul gr prim aa um rbui.

Aşada, cum putem învăţa losoe? Ma bne zs, cum putem dobând

abltatea de a gând în mod coect? Acest tp specal de gânde pesupunecapactatea de a analza însăş tctura gând luc ce poate cut cumspuneam ma bne sau ma ău adcă întun mod ma mult sau ma puţnntelgent Este însă cla că a gând bne se aseamănă ma mult cu a câna bnela pan în sensul că este o actvtate ce nu pesupune nevoa de a dobând o sumedene de cunoştnţe teoetce E voba altfel spus de o cunoaştee pride a şt cum" ma degabă decât de "a şt ce Cel ma celeb dnte peona

 jele losoce ale lum clasce este voba despe ocate, aşa cum ne este elînţşat în dalogule lu Platon nu se mândea deloc cu cât de ulte lcişta c dn contă cu faptul că ea sngul om cae şta cât de puţn şte (estevoba dn nou, despe capactatea de autoeecţe. n scmb, se peupune căSocate s-a pceput foae bne la dentcaea ş expuneea punctelo slabedn gândea alto oamen (spun "se pesupune", întucât opnle losolo cupve la valoaea demesulu socc pot adsea dstul de dfete). Această

capactate de a "peluca" bne gându înseamnă, pnte altele abltatea de aevta confuzle de a detecta ambgutăţ le de a ne a atenţa pe ând asupacâte unu sngu luc de a foua agumente coecte sau întemeate de a

 judeca în mod coect altenatv ele ş aşa ma depaeRezumând, am putea spune că dele ş conceptele noaste seamănă înt

câtva cu nşte lentle pn cae pivm umea n losoe acete lentle devn eleînsele obect de studu Succesul aceste ntepnde se măoaă nu neapăat

n cât de mute luc ştm a capătul e c ma degabă n feul în cae putemface faă stuaţlo cu advăat de ma pecs acelo stua în cae apele

8/17/2019 sem 2,3.pdf

11/48

arlor noar vin ulbu onia în. Daă vrm a ap ri ă aibă or ibână rbu ă m prgăi ă luăm în opaii iilor noar.

DA CE ST A TATE ACETEA

 Toa bun i moa ar n ar ă n hinuim Car roul nrprnr L urma u ria nu rovă probm lumii nu n pun pâin p maă ni nu n auă ă poăm aoan. m opar oa nrbăr mai u i ă n rouăm n a ur Voi nra ă i n urmaă, r lur a răpun la aaă nrbar unul raial aul mora i un al rila mai punprno

punul raa onă n a pun ub mnul înbări înăi înrbara

n-a o araă (aaa in, all, o rag p looă, înâprupun apaiaa a a un pa în u p ara r) u al u vrm ă punm auni ân n nrbăm ar rou E avăra ria nu n pun pâin p ma, ar xă i al iplin prumura muia aa, ioria au iraura ar par a în aai iuaio a in noia noară a n nlg p noi nin. N orim ăpăăm o al înlr nu napăa n vra alor opuri , u

pun, ragu înlgr în in a aa um un om iină au unmaaa îi or ă priapă înpuul univruui au oa muimioro un muzan înară ă rolv o probmă armon u onrapun.oa aa un năr ar l am oar ragul ng, ră ăavm în vr napăra apliail lor pra E avăra ă o mar par invaă prupun aviăi prum a mai mul pori pn a pua umpăra mai mul pămân în a l înâ ă m r ma muli pori, u

opul a umpăra în nal ma mul pămân nă răgaul în ar n iăm unor aivă ală naură ă vorba pr mamaiă, prmuiă, o poa p o ură n Plaon au in Jan Aun un lp rbui prui n a răgau n îngrim, ap ănăaa noarămnală ar la a a iă, un lu valoro în n Mai mul âaâ, iă rompn p planul plări pur Auni ân unm ănăoin pun vr i n pum buura plăra riiului i Toa a unm ănăoi in pun vr mnal n pum buura păra riior mna

8/17/2019 sem 2,3.pdf

12/48

Blabum

e p de ăpun ee nă eem de peeno de pu. Pobemanu ă a un ăun e ă e nu ae ane ă aaă eâ e aeaae un dea pe jumăae onvn adăpe oamen ae nu -au pu înebaea nală no maneă pea agevă

Iaă n mb, un ăpun ma modea Reea ee mpoană daoălegăulo ale âne u paa Felul n ae ne gâdim la eea e faem aeo nuenă foae pueă aupa feulu în ae eea e faem eaănuenă e eme adeea n naua eeălo noae n audnle pe aee avem faă de e e e ompoă alfel deâ no ba a n felu n aealegem ă ne ăm vaa Să uăm un eemplu foae mpu ă e nâmplăa eee ne ă ne pae ăe edna n va de după moae -apuea m pegă nduăm peeu pe ae nu leam avea de Înnadaă a e a mu a am unge a nuz ă e de ednăee ompe udă n a eemplu ee el l nepe e pvăea v ee pdeen ndeen e fe; aea ee vzune

pu ă nă u e pae pa pe e p de aune Saupen epa ee d n- neă u n pe a pueapune ă a vzune ă nueză udne de ena dn pe pău ne e e e e u de n eu eu un u pe

Să ne gnd au eva eepe ma d nne n ee den u dn e e e dedă ee gnea u umane

ung une dă ă n den n en e ne ne n enăege ndeen de pue une nee nu de pe ne ene ă a ne pa ved u adevăa de nev Oe penăpeoupae pen e unde de ap do de a ne vae avanje pen n ne e l e pdg enlă nee deven ee uu nm (h J, ă unăpeupae ee aeea de a- pu de gă n nnuă aeă m

pee u o elal Da e -a nmpl daă am nepe u o edem ăunem u adevăa a obab ă eale dne no -a mda eu eada am deven ma po ma pun oopean ma pun Îneăon nal enmenee nae de upune a naee uno mbă aene-a oa deul de ump De pdă nea ma geu ba poae n anumeîmpejuă a mpobl ă ne angaăm n anume nave baae pe opeae n ee dn umă am ămâne pobabl apv Îno ae aemănăoae

ele dee de ăe lool ban Toma Hobbe (15881679 depăboul uuo ona uuo  Coule anlo nae lbee pe paă

8/17/2019 sem 2,3.pdf

13/48

deeit de dee nttdeun u hii n pt c nu u fm nei. Cine e ete de păee ă un d el nu leză nii

ă ât hâti pe e t edtt teui ă plăteă i pent pute nhei ntte ntângăte; i dă epeti penă tindes peteze eeu ă ţii l e pet nu unt de nedee, ntâtnu f deât ă ule după ni, tuni teui ă ngjeze lţ ţi e săee un pil şi i depe Se pte, nă et tip de suspiiune ă e zeze, de fpt, pe ee ă ee de nli mtiiună pn pi un tegi indete ungând tel l nelegee ge

şit deătei ei ntu Pte ă omenii unt preocupţi tti de inteeeleellli u cel puţin de ptul că u fţă de ceti numite dti prmisiuni pe cre trebuie e recte. Pote că suntem n denitiv cpbii ă

ne idicăm niveu unei viziuni mi optimite despre prop notră nturăVeţie notre pute deveni tfe, mi une. Ace ee numi unu dntrefeue în cre reeţi (ndp în czu de fţ up ctegoilor pnnteediu căr conceptim motivţi umnă) pote i unor copu

dobit de imponte C te nu tbuie nepăt ă ămână nchă înt reţii âmţi i birouui de udu i pote exnde cu mut înf cor imite

Ită şi un exempu foe difet Reetând up feuui în cre noi,mnii o o oo oo oCopc (1471543 reit că rcepie noe unt v mi

preci noi prcem numit uc ind în mşcre n cu popnotă ţie şi În pci tre de ep u de miş n cre ne ăm

noi înne (Cu toţii m tăit ntr-un en u ntrun vion de pidă iuzi căvehicuu de ângă noi depe pent ne bi câtev cipe mitâiu că propriu not vehicu - p n mire Pe vme ui Coc

exempee de cet fe eu înă foe re) De c e şi dat m că prepiile notre potrivit cărra tee ·şi netee e depeză nu nemnă

nepăt că tote cee copuri cerşti e rotesc n ju Pământuui -pute,  n hi, ni, eti, m cei i n işe Idee luipei - dedit, deig, deăt tfel up ntui untei numită i " n jgonu ooc de termenul grecec"epsteme , e nenă unştee st b pmuui st spetcuos tiinţei mdene Aeeşi ttuă putem ntâni şi  n reecţiie lu Einsteinu pie l mlităile pn e pute detein dă duă eeniente

unt iutne. Aete eeţii u put pe Einten ăte Te Siă Reltiităii ztă pe depee ă ezulttele uătil nte depind

8/17/2019 sem 2,3.pdf

14/48

Blackhum

de eu în re ne desă no în rort u resetvee evenente (De te nsten însu reunosut nuenţ e re u vuto sur s oso

eoor nterore rn tu ă -u jutt să ontentee oexăţeesteooe e estu t de ăsurător

C un ut exeu ne- ute ând un dntre ee tenurătur osoe n re une uneor tun ând ne ând rortudntre nte or. Muţ oen neă ă ese două enttă sunoet dstnte serte nsă tun ând estă dee devne ntr-tât deevdentă" nât re ne ur su de

bunu s oun e ne ote

net n od nsdos tvtăţe rte. De dă s-r ute oe e denterune ntre ee două tur de enttă să n se ră sterosă reu deoneut. Med bunăoră r ute de ărere ă ore oă de trtententă reed un so rn nteedu une ţun ndrettesur unor ue ente su sooe este suusă mod vtb eeuu. Ş est deoree n vune or r roe osb de oneut

un enoen de ntură entă să deterne sbăr e nu estu sste deosebt de oex e re nu or u ure nţ nesune ă e nevoe de ue o-e en rodue eete oe A ue tentţ să rede dr ă dsune n od dădn onortu roruu nost otou ră e nun e de obse er de erttudne ă nute oe de trtent (u r edenteesu oure eetre de dă sunt orete n e tee reu ons

ere su n sooă or te seen oe de trent un) sunt nod neesr rete" nd bte e n nenţe, neonde enteîn ută nstnţ eeuu. nsă esă erttudne nu se beă âtu deuţn e nţă urând e oo b u e o vune osoăerontă Odă e doă însă o onee deă u ve ou dnrente or dee nostre se vor sb ee res vo neee ănterţune dntre este două enttăţ nu ese ât de uţn zăto

su steroă Dn ontră este vorb desre un eoen dnre ee obnute nute ândur ne să ro de dă r t tvtă ente (deexeu nre unu ero nent ne rodu tot eu de nestărorore n înee să ne bă reede un n se neteă sţun nod în sto Etroând ute sune ă nu r trebu să e deo d de oneu tu o stre shă de ots voune oteodue eete e reu dsr eteor de e or su r resune

uno ore de ner Cestune exstene unor enoene de est t devneste un ur mpă Certtudne de otou u ă ee nu sr

8/17/2019 sem 2,3.pdf

15/48

putea petree este demasată aşadar a ind bazată pe înţelegere greşită aturlr gândiri altfel spus pe viziune lsă ernată şi în aest sens

neştiinţiă aă vm aunge să realizăm aest fapt s-ar putea a pratiile şiatitudinile ntre mediale să se shimbe în bine.

Aşadar răspunsu mderat ne reaminteşte ă între reeţie şi pratiăeistă peanentă reaţie de ntinuitate ativităţile nastre pratie pt transfate în bine sau în rău de ătre ele reexive. Aşa um spuneamistemul nst de gândire este, întrun anumit sens un adevărat dmiiliunteletual, iar daă aest dmiiliu este dezrdnat sau limitat tebuie să ştimum l putem rganiza mai bine

n ne e din uă răspuns şi el mai puţin pretenţis dă un nu lust ideii de ntinuitate între reeţie şi pratiă apliând de data aeasta nuunr disipline aademie respetbile preum enmia sau zia i realităţiib d a "subl - acl und vaţa amenlr ese ceva ma puţn peentbilă şi ivilizată. itl spanil Gya are redea ă multe dintre nebuniile

şi absurdităţile vieţii meneşti iau naştere atuni ând raţunea este adrmită,şia intitulat una dintre seriile sale de gravu satiie eat aşa Smnul raţiuninaşte mnştr nttdeauna se găses ameni are să ne spună e ar trebui săedem e anume ne dim şi um ne pt auta hiar ei să bţinem eea e drim Cnvingerile sunt ntagiase şi eistă mereu n juul nst indivizi are priep să-i nvingă pe alţii de aprape re. Mai mut suntem de bieipredispuşi să redem ă felul t de a fae lurile sau piniile re

pate redinele r religiase şi plitie sunt superare el adpae dăte alţii ă dreptuile pe are ni lea nfet ă umnezeu au priritatefaţă de drepturie altra sau ă trebuie să luăm măsu defensive ri preventivepent a ne prtea   interese n aţa er presate e tre aţi n nş la ua uei, amenii ud el mai adesea în numele unr . Rbaielede tt felul presiunile pe are le administrăm altra u nştiinţa mpăatăpreum şi faptul ă suntem uneri al � aeptăm ni înşine, ră să râ

nm, răul tratament la are ne supun alţi tate aestea asund de fapt idei despre natura elrlaţi despre ni nşine şi despre aţiunile pe are ni e diteazănteesee sau drepturle nastre. Atuni ând aeste ide şi redinţe se nas întimp e raţiunea darme antidtul este unul singur trerea prin intermediulreeţiei ritie Aest tip de ativitate ne ajută să faem un pas înapi, pent adbândi privire mai detaşată asupra situaţie în are ne aăm sar putea să realizăm astfe ă perepţile nasre unt grav distrsinate ba hiar arbe este

mpant e puţn să ne dăm seama daă există ntradevăr mtve ntemeate pent a nsidera ă deile rednţele i drepturile nastre sun superare

8/17/2019 sem 2,3.pdf

16/48

Blacbu

sau dcă această impese nu este decât una pu subiectvă Capacitatea de aeecta n mod adecvat asupa acestor pobeme se bazea, a ându ei, pe

genu de ngineri conceptuală despre care vobeam mai devremeS-a putea s n se pară nsă că tot acest demes eexv este foare pe

cuo din moment ce nu utem şti dinainte ncoto ne va pua Există meeutot feu de motive ş de considerente care ne deteină să adopăm o atitudneostilă faţă de practica reecţiei. Muţ oamen, bunăoară, găsesc că ntrebărielosoce sunt de-a dreptul detnte dcă nu chia scandoe Poate că unidntre ei se tem, de fapt că idele o nu ar face faţă genului de reecţe crtcă

cu care se ndeetnicesc oso Alţi n scmb, apeea la un so de politcăa identităţii, sţnând că exsă anumte cerinţe derivate pe baz tadiţe orcuturae, a apartenenţei a un anumit gup or a identităţ lo etnce sau naţonale cernţe ce e mpun să întoacă spatele strănlor care ncearcă să pună subemnu ntreb modul o de ra. Acş oamn sng, d t tam nceca să le aducem sub pretextu că valole o sunt "ncomensuabile

"

cu cee ae ato gpă, nepuând nţelese decât de căte aţii şi surorie dininteo cecuui. D mute o, oamenii prefeă să se ascundă în acet feln spatee peeţilo protectoi ai cutuii ş tradţie făă aşi pune veo cipobema de a e analza stctua şi oiginie u măcar de a ua n consideaectice pe care e pmesc uneo p bună dreptate dn partea atora Reecţiadeschide caea citicii ia tadţionaliştor nu e ea ace aces uc Aş enasc de fapt cecule deooce închse, care se simt de obcei ameninţate de

căte sptu eexv şi nterogatvDe două mileni încoace, losoa se opune acestei atituin de autosatisfacţie ş de tihnă nteectuală eamntindu-ne meeu că vaţ neexaminatăeste o vaţă ce nu mertă tătă De ot atâta timp os insstă asup puteiecţe de a ene eemenele negative e pactclo noate ş de a e nocui cu atee mai bune Dea lungul stoei osoe, s-a pus adesea semn deegalitate nte libette ş capacittea ană de autoeeţie ctcă: n fond

numa atunci când ne cunoaştem pe no nşine putem contoa cu adevăratdecţia n care se îndeaptă via notră. tfel spus, până ce nu vom pecepee de-a-ntregul şi n mod echilibat situaţa n cae ne aăm, nu ne vom puteagăndi nciodată n mod sos ce e de cut cu ea Ma este amos pent emarca sa potrivit căreia losoi geşesc atunci când nceacă să nţeleagă umea,ntcât adevăatu scop este acela de a o schmba una dnte cele mai rdcoleaaţii din toate tmpuie (şi total contraă, de atfe, popiei sae boga

inteectuae) Poate că Marx ar mai ebuit să adauge ş că, ră a înţeege ume nu avem cum să ştim ce trebuie s facem pen a o putea schimba ce

8/17/2019 sem 2,3.pdf

17/48

puţn dac ntnţa noat t o chmbm În bn. nt-una dn tagdllu hakpa, oncant Guldntn admt c nu ştu ă cnt la autda tduc tou manpulz p Het Atunc cnd ncrcm facm cva f nlgm pa bn ca c acm, unvul ndptţt n und n acla l n ca Hamt spund clo do naba cdţc unt ma uşr d nut dect un ur?".

Et cha n l noa cunt cdeice c pun depu ac Bunără nuţ ntelectul pun ub mnul ntrbă ne nunl a aun, au ţ dna cl ma m o, pacc o oo gunoa cha r da ama altl pu unt ntngn conptual capabl chţ un plan damt poct ontag ctu vom ntoac aupa unoa dnt act apct p pacuul capollo umtoa pn atunc, v pot pte n c aca ca plaz ră in n cd tdiei lce dece n p ntpunndue e rcă p d cptc mod u pdern cu prvre l vlre reecţe

Mttu nerl l gvu lu Gy ete de fpt uătl Fntepărătă de ţune nşte nştr pbl u s cu ţune e ete uturr telr ş u tuturr nunlr. cet ee nt-văr  c ma bunmod d a vda lc.

8/17/2019 sem 2,3.pdf

18/48

8/17/2019 sem 2,3.pdf

19/48

Capitolul unu

Cunoaşterea

Pae că gândul cel ma ulbuă cae ne nceacă pe mul dne n, adeseala vâă desul de mpue ese acea că neaga lume a puea un vs

că nâmplăle bşnue ş lucle dn vaa de cu nu sun decâ nşencpu Nu cumva sa puea ca ealaea n cae ăm să e de ap unamagnaă născce uă de pple nase mn sau plăsmuă pae, decăe un sns Alcneva? n md evden, unele gându de aces el vn, apspa e a ul ne n ne descsm sngu e ele e ce sunemnsă ndepă să acem aces lucu? Cum puem ş că lumea ese aşa cum

cncepem n? Ş cum a ebu să ncepe să eecăm la apul dneapaenă ş ealae dne mdul n cae pecepem n lucle ş mdul ncae sun ele cu adevăa

CU M RU LUM

Am puea spune că ul a ncepu la daa de 0 nembe 69.n acea n aşul Ulm dn sudu Geane, maemacanul ş lsulance Ren Descaes (596650 sa ncua n- de laă, ncălă de sbă, ş a avu vune uaă de a ule ve, pe cae le-a ălăc canăşându pea ve sale calea uncă ş adevăaă spe cunaşee Aceasăcale adevăaă pesupunea nlăuaea uu cunşnel pe cae le luasepână aunc dea ga ş dbândea una eale, pnd de daa aceasa de js,

de la ndameneDesgu adevăaul ncepu nu a avu lc n anul 69, a Descaes nu afs e e eee e eee u u fp,la el de vec ca nsăş capacaea umană de a gând nd pbleme eeaela eul uman la cnda nasă eemeă la capacăle nase de cunaşteela naua lum n cae ăm pecum ş la apul dne ealte ş lueemele acesea apa ca ş n cele ma vec ee lsce de cae dspunemş anume Vedele ndene, ce daeaă ncă dn an en. Pne gânddn geneaa meda aneaă lu Descaes se număă ş maele eses ance

8/17/2019 sem 2,3.pdf

20/48

Blackbum

Moage ae use u adeăa moo d lul uua de supebelesale eseu Que sase? Ce u eu?.

Ma mul Desaes u a po demesul său u o me omple geuă el beease pealabl de o eduaţe guoă admsaă de ăeăugă euţ eduaţe e l ajuase să se famlaee u ppalele adţlosoe ale em. poa sa ea ua a malo shmbă Asoomul poloeCope desopese dea modelul heloe al ssemulu sola Alău dealţ saaţ Gale sablea fudameele ue ţe meae a au adul aese u oae subsaţele d spaţu eau oepue a d deauă maeală alăue d aom" puse î mae de aume foţe meae pe ae ţa aea meea de a le suda A Galle Copeau s să ma păsăoae depe edţe aole Iha aeasă ue ţă păea oh muoa să ameţe loul omulu osmos Daă a e spue adeă ou despe lume au e ma ăme d sue d lbeaea umaă d elaţa oasă u Dumeeu

Desaes ea u gdo pofud. Ieao al oaţe sadad algebeel a da oodaă umee oodoaelo aeee e e pem să fomulămeuaţ algebe eu gule geomee Cobuţle dameale adusemaema spal domeulu op l plaseaă pe gdoaaţ aagada eoluţe ţe Desaes ea să u aol pos eeae ea a ua de sale sale de pm ag să e aeea de a demosa ău ues ţ plă deola u ues as e m

deuma ea ă lo pu Dumeeu beae spul umaAeasa ee p umae moaţa de ăpă a opee sale losoe deoaă e ulmeaă in aul u luaea ulaă   ae su doede eseţa lu Dumeeu deosebea suulu deop după um meţoeaă ha sublul eţa laă d subexul ăese aeea de a espge auaţle de aesm e maealm aduse umodee asupa lum de a peea uesul ţ o lumă mu ma

puţ ameţăoae de a asfoma asfel u lo sgu ofoablpe oame. Uesul poae dee asfel u lo sgu p emedul ueeeţ asupa fudameelo uoae epem aada u Desaes deoaee el ese pmul mae losof făma de mplaţle u ţemodee asupa lum De mule o a o lua de la apă u loso e sau medea a pesupue să e depăăm a de mul de oexul os aual am aea eoe pobabl de u eeţu d magaţe mul pea dl

pe a e puea pue loul aeso gdo P ompaaţe esaesese mul ma apopa de o sau el puţ aa puem spea.

8/17/2019 sem 2,3.pdf

21/48

unoata

Oc încc d f d n sf s ssă c nn c m m

atu

 

i

cnd vm d- fc c nl dcl d cs cm Dscrs n c c ză, v zn mcnrl l Medalr sl V încc să fc c c n mnr ncmnr srv c znă d mmnl ch l n mc Oxmnr m nă r v rvl ds l lmn dmn c m fndă cn să sc cbl în mn C cs mn sc c v s

scn n n mă m blm cn c ă sc ls.

GENUL RĂU

edale czn sn n mă d s n m Dscs

ză md înd P n dvă sb dbl înţă, hăă l v b să nnţ cm l nl sl b să ncă dc d l dmn.

Acs dc sn d sm că nă smţl îl înl s chbz ă n ncdnţăm cd c c c mă snă dă' Dscs s bcă ă csă mcnd că dr nbn (c ssţ că s m ă,

cd d sn s că cl d ă că ă nţ l n dvlc, că sn lcăţ dn sclă bn b să s, n d car su XVI) s d ar vi a şiţrdbd rn m

n ăsnd c bcţ Dscrs n mn d vs crd n înţză ds c d cnvă c c mccs n md smr, nsă c lăă c

î ăsnd l dn vsl s sm r c Ucr j lml n scn d în lmă nsnţă s csrns să ţ lcr n bcl l s cl clr nn nm sm n sn Dscts, ch dcă clm nă (ch cl mn ns m.d. sn d mn b să dndă d n m m sm m nvs c n dc l

• D M

8/17/2019 sem 2,3.pdf

22/48

Backbum

Cr sun nsă cs ucr cu dăr r? P Dscrs nusă nmc, dnr c p cr scm ădă dăr d cr să num ngădu mă nd dn prcn ss chbzu Ir cs sdu,

Voi prene, �da că nu Dumn el foae bun zvor al adevălui

ci un anumit Geniu Rău r acesta osebit de putic i sit i-a datntreaga osenea să îe. Voi socoti că cel Il pământul lole

gu netele şi cele ext nu nt altceva cât ne a somnului pnmijcia cărora a nti el cue dulităii mele.'

cs s Gnu Rău Oă c n ccu nspămânăr sb c cs gnu să s sngur mdă d părr u Dscs sc d s sgur n prmnnă că ncun dnr n s nu s fsă.dmân că cs s un bc f dc d rz f să rnă nrmă c urm unu s d n, cnsdrăou că dn unc d r ncu uncu prcurs b s c d

u cu nuncm năruns gruăr cr sngu - c.să c un că Metţiei Îni

COITO ERGO SUM

ncpuu Mete o il ăs p Dscs prdă nr d

cs f D rgu rgumnuu fc prsuunr că nu r df ncsmu, nc p Tu:

Pn u nu net totdodată şi eu să u? Ba dimpotvă eu inam deeme ce am ot nedinat de ca [ă extă un anumit spit neto

deoset e puteic deoseit cit care mă ageşte dinadi ntotdeauna.Făă ndoială atunci că şi eu exist de e ce mă ală; i nele ocât en stare el nu va face totuşi niciodată ca eu să nu u nimic atâta timp cât voi

 socoti că nt ca Asel ncât cântănd cât i i lucle e de hotărât pâ la uă că pziia aceasta: E x o de câte o e sttă sau concută gânul este n hip necesar adevărată.J

cs s cnnuu fmsuu "Cg, g sum Gndsc dc

s"

b . 6J b . 8

8/17/2019 sem 2,3.pdf

23/48

unoata

După e ş-a ala afel popul d aea epulu eealzaDeae epe e ee c m s el Daă eu ezue ă şe

oul depe opul ău oşud ă e oeapă pe e p eedul aeua au el e ede eo m ă aepe ă, fap uoşele peae le ae depe popul u e azează pe deea ue eee opoaleCele a a dulă le leşe ă au d eaă ă-ş imgiae Iaaa peupue oeplaea eală a foe au auu lu de auă opoală (alfel pu a uu op, a uu oe u

dee pau. Cu oae aeea, adul de faă u ue ă depăă peupue ă a ş ea u depe luule de auă ooală aşa ău a adea ă e epezeăm popul p eedul a uuop ma la au ma oofe a al au a ud pe ae l ede au m l

e e e azează oae au uoaşeea oaă e e

[Pe fapl] ă, poae ge? Ai a ă eea e-m ree e geaa; dar ea n

 oate să se despndă de m. E nt e g Câ tm ă7 Aâa

mp câ ge ă -ar pea nâmpa ta a daă maş de a e

aţne a gea ă nce e daă n nregme ă ex Pn uae

n anme doa n geăo4

Î ae pu eeaea a o uu pu dfe. Deae admeouş eea e e a eae opoaă e ăeşe -o ue u ee

paală ompuă d oee de auă ză, a ee u o oă apoapeelă Toodaă el ealea ş e u ae a ma ee uul deul deaea: ae u şu e e al meu ae u e eşe mpul maaţe.Să e aţ pea aupa lulo aeoa depe ae mod oşue pue ă u elee a lmpede de oae aue upa opulo peae le ppăm le ede Deae a a eeplu o uaă de eaă. Aeaaae ş o, da ş o uloae, o foă ş o ăe

"ăde Daă o lo, a

oae u ue ouş aă e e mplă daă pue eaa pe fo:

Ree e g e pe m pe e e hb e

 vm eşe eaa vne h aba e pe a a m

a veş n m ae nn n Rmne ae am eeaş eTebe să e ae a nmen n ăgeşe nm n ae ae

An e anme e n ea are se pnea mnea În hp e mpee

0

8/17/2019 sem 2,3.pdf

24/48

Blackbum

Desigu nimic dn ce pe cre căpătm cu simţul; căci oşce cdea sub

gt, mi, văz pipăiI u , ete chimbat m ceara totuş rămâne.

Pott nteet lu Decae acet exemlu ne aat c ext o noune de cea ce con înto "nece a mn ngue nece ce oatedeen "cla ş dtnct" în mua în cae dm doad de atene atunc cndncecm am n ce con cu adeat eecta bucat de cea Ca atala ştul Medae a da, Decate concde c

not am fptul că îneşi coue nu percep n dnitv pn smţuri

o pn fatte imginiei c r pn intect, nc nu nt prie

mntea pn aceea că nt pipăite o văue dor pn fpt că nt nee

ştu n chip impee că nimic nu pote pceut mi lee mine su i

idt decăt [mintea} mea6

MOTVA Ţ, ÎNTREBĂRI

Ce a tebu oae îneegem dnto el de cee looc? înceut untem mao înceco u Decae de aş mota metoda îndoeladcae cunocu ş ub numee de ndoal caean" au du cum elînuş o denumeşte ndoa eboc adc exce exagea Ete oaatctoae otaa e cae neo oe e Pe ce aonament e baeac? c urmo

Ih - : \ n( Î Î

(

8/17/2019 sem 2,3.pdf

25/48

unoata

tlăm aceea ormă argmentată, concla erată nu pae ecalsă

Unee bncnote snt fsicte. Pn din câte ptem ti, pte lel de bine c tote bncnotee s e fste

n acest exemp conca este mposblă ntct nsă eea e bancnotă alscată pespne exstena no bancnote atentce onea e aso paatea pe cea e eal" Fascator a neoe e bancnote monee

atentce pe cae să le poată copan aonament este vad atnc cn n exstă nun d ma pecsncn mo pob- n care premsele sa pnctee l e plecare să e aeărate ă ca conca să e aeăată om examna această noţne ma netal n aptoll e) aonamentl este atnc cn este alşi când toate premisele sale sunt adevăate, caz în care, evdent ş concluzia va aeăată nsă aonament pe care tocma l-am analat este n mo clar

nl nea nen c nmc ma bn ect ceelalte exempe care ne conce la aeăr la als Acest lc sgereaă nsă că nterpretaea pott căreaescaes ne oeră n argment att e sab n e!te na generoasă O opnealtenată ar aceea e a pespne că escaes are e apt atcea n eee pe care n păcate n l expne nsă n mo explct. Ar ptea orbade o peă aă de care ave nevoe pentru a sprjn aţonamentu e re uoru u o orue e e e oe o reuu î

mo tact. O altă opne ar aceea e a enteeta argmentl l escaresca pe o ncercare e a stab o concle ma sabă. e asemenea cee oăopn pot combnate n acest ca raonamentl a ptea reconstrtpă cm meaă:

Uneoi simie ne nl. ptem itnge n itiile n e cet e ntmp e ee n care ne te e smţle noasrePn dn cte ptem ti s- pte c oe dinte epeieneenose enoie s e netoe.

Ae agment pae ă abă ma mlte anse e a al acă testme pă pe ba exempll c bancnotele alse concla sa pae a ntemeată e ata aceasta nsă, n ma aem e-a ace c o conce e tp celee ma nante potrt cărea neaga noastră expeenă este nelătoare c

n p ni cent m bn pe ot pcl cee lci m d emenlepence in mb engleză n experieţă". Sensul e cae -am avt n ede n

8/17/2019 sem 2,3.pdf

26/48

Backbum

c na ai labă, pivnd ar exeienţă n par. Difeenţa dinte aceteconcli ete identcă c cea dinte ătoaele doă ennţ Din câte p

te şt, a ptea foate bine ca ocae dinte banc notele noate ă e falăşi Din câte pte şti -a ptea foae bine ca toate bancnotele ă e falePl dinte acete ennţi a ptea adevăat ă ca şi cel deal doiea ăe a fel

te poibil înă ca în acet tadi al Mdar Decae ă nici nşi doeacă o conclie ai pteică. oti nea ptea îndepta atenţiacăte cea dea doa peiă a auentli ă (în vaanta a bnătăţită)ntebândne dacă aceata ete adevăată te adevăat că n pte ditineitaiile în cae ne înşelă (ind de pildă padă no ilii no iaje ano ntepetăi eşite ale popilo note pecepi) şi celelalte pejănoale ae vieţii de i c i ătoaea ditincţie ne poate ata ă obţineo iaine ai claă. Sa pa, n-adă a, n eneal, ă n pe diineiiile şi eoile p l. Aceta ete de atfe şi otivl pent cae le nilii. te înă oae adevăat că ele n pot detectate n p? Câtş de pţin:pte învăţa de pildă ă n ne încede în iainea nei ape ctaline ndeşe deoaece o atfel de iaine e n eneal odl nei ilii optice caatăde ină Mai lt aent i Decae prupun cia poibliteade a detecta iliile De ce ent că Decate ne peintă pia peiă aaceti auent ca pnct de plecae valabil ca adevă cnoct nă inlod n cae te aa că neoi iţie ne nşală ete acea de a dnraacet apt pi inteedi no invetiaii bate tocai pe iţi Atelde pildă pte aa nto anită itaţie că pecepţia fitivă a no eexiiinoae ne-a ind în eoae cândne ă cede că exită o apă n acel loc.oaea o decopei înă apopiindne de loc c picina iăndne abine i dacă te nvoi, atinând, pipăind a ltând. n od la pepne că şti că o opinie pecială şi ppită depe dieninile oaeli a eşită tocai pent că a aat pn inteedil no obeaţii laboioae

că pafaţa a ete de fapt lt ai ae decât cea a ăântli Aşada ceadea doa peă a aţionaentl l Decate pae adevăată nai nenl că n pte ditine la pa vdr dacă iile ne nşală a n

. n

l popuar d cunoaştr dobnd nrun anu donu prnro prac ndlungt, n l d xprn şnţ Ma baa, a dgrab p l da doanţls al uvâulu rva d NODX ş anu: rua al nracţun ouluu ua obv ra î conş" E vorba aşadar d ua coţuulor

l oş ul d onal or u ralaa nonjuroar pnnrdu ţuror (n r.)

8/17/2019 sem 2,3.pdf

27/48

unoaşta

hm, ent ndielile le rdle ă e ntemete, Derte re neiede remiă mi teiă i nme n em ditnge n n pfolondune de o n dă mre ne nă n. nă etă remă re lă. Se te ne ă imrile ntre din de ittede tregre, n en ă nei eeenele nre enie lterre nen dă nmită enie ne ind n erre n

ntiând e ritiile de et el Dete eleă l ninede . ntrn i em eeriene emănătre ntât elr dn

iniă ră reel ă i rendă, de e re. re reDee ă geree, n et e, ă ntreg ntră eeienă r te drn i? n l et, ne-m e de ditinie imră ele trtemi dereme te ă n reim ă dieem de ndă rm edere,dă iăm n, dr j memriei ărem ă n em ni diltte a deoeb vele de expeeele eale d teut

 Ti, dee ă nreg ntră eerienă r te dr n ne târ

nete n i de nelinite. rn e metde m te re ă eriăm dă etăidee ete deără? nii men e ie ent e igr ă n ieă.Ete nă e deărt n e gr? m e i dr ă iămă ne iim i ă ne dre m e ner ă tam char cad uui, dă l mment ree iăm n. Tti, iât de ngene r tetele de re ne m n et , re n m ete iil ele ă epeteaă tot vs - u ate uvte ă vsăm ă efectuăm aee tete a ha

ă ele ne n ă ntem trei?m te ner ă răndem etei ntreăr n ei imă ă

eenimentele din i de i i dn de n grd de erenă i de rgniree e ee l e. l mle i mde. Rimlei nţeerile lr nt limitte, ha ineitente Eereţa relă e de altăe, ete tă uătoae ş maetuoasă. Ea e deaşoaă modu egu

e el in ne le ă redem Ti Dete r te te ineă e ntree m dee, dă n m eren grd de rgnire lre elăm nt n ine dr rene Aeată ndiă ne oată d ou ătreiet Genii Ră nl dintre ele mi me eemente menledin tri lei. S eti eeriment ete el de ne trge enir tl ă, ând n niderre t ee e tim dere me, ntegnră eerienă r te , de t e emene n i: ră ni egă

ră lme relă

8/17/2019 sem 2,3.pdf

28/48

Backhum

Este foate impoant să înţelegem de la bu început ouă luc. În prmul râ Descartes este pefect c�ştiet că în caltate e inţe actve, pre

ocupate e veţl lo oamenii nu îşi pu problema unor astfel e posbilităţifantasmagoce De fapt nci nu ar putea face asta: aşa cum mulţi loso auemarcat este imposibl pshologic vorbind să ontu să te îdoeşti e ealtatea lumii externe în afaa crcetărlo tetc Însă acest lucru nu conteazăPet Descartes acest tip de doală ae valoare tocma atotă obectivulupe care ş-I popun Mai precis ţelul său este acela e a găs fuametelîtregi cuoaşter e a se asigua că opiiile sale se sprjină pe o temele so

iă Demerul cartezan are, aşaar o motvaţie pur itelectuală În al doileaâ Descates u ne cee să edem cu adevărat în posibilitatea uui GeniuRău Ceea ce vrea el de la noi este pu şi simplu să luăm în consierae aceastăposibilitate cu scopul a înţlege mai clar cum o putem demonta Cu aleute (ş peupu n ve gs aces luc total nerezonab), Descaeseste e părere că acă aetă posbltate nu este respnsă în mo satscătorprovocarea lansată ep ămâne î picioae se poate ca în realtate să nuispum de nco cunoştinţă adevărată, toate opiile otre in e faptomplet şelătoae

Putem aprca ma bne vaoarea expermentulu imagiar al u Desatsaă ne gânim cât "alstă poate evei o ealtate vuală ată aşaar ov zt etu epement Să e magm e p progs îrgstrate e ştiţă i permit unu savat smt să vă etragă ceirul

corp şi să păstreze întru recipient pl cu substanţe chmce care nteţin cţonarea în condţii noale8 ă e imaginăm e asemeea căacet savat ae capactatea e a trasmite stimuli pr canalele e ifoaţieobişnuite acă prin ei ce transmit senzaţi optce autve tactile ş gtatve) tucât este u om be ntenţonat savantul vă vrează nfoaţice muLeaz eveimentele obişnuite ale unei vieţi noale î teol uuop puteţ avea e pldă, sezaţa că mâcaţ că jucaţi go sau că vă uitaţi a

televzor Există, e asemenea conexiui ivese, în aşa fel îcât dacă transmiteţi ifoaţii chvlente cu icarea une mâ veţ pmi feedback cai cum ţi dicat mâna Omul e ştţă va plasat în ineol une relităţivtuae astfe că mâa umneavoastră vituaă se dică Mai mult, s-ar părea cău spueţi e nicio moalitate e a aa ce sa petrecut întcât umeavoast v se pare n continuare că viaţa se desşoară în mo s

R cvă A m mta e a ma ag Capo a H Pua Rţu, ă ş

8/17/2019 sem 2,3.pdf

29/48

uoaşta

Î a a vi a ati ximt mtal Dat ala la ia i a v D at a mitm

i aa ati blm vm a ama ii ma a vi a at l Tat ştil at şi ll a xi ştt t at iii aia lma a ata t ibil a şi at şti ltatl maili ti t Gil R! Pat at Gi R a ii ma v ma mi mbl tt ll it ş ba t b l a t i xiia ll a va a i ll a ia aitata ral.l şi i aai la l aliti rtual

At xmt mtal a a ii la ia ili ialii la a d vi T a xia a ata aambll tat altat at iit ş am ga mtat mai bm ama aa a ig it

Gili R a la a şi aba xl at tii a a a ma l a xit iii ii mtiva mi Gil R xi t t abt şi xti t şt iima

m altl am ta x\m m tiv t Gi ROdaă am ua i - ar păa dnm mpl aa i

tş mi a a il t itai a a m at ma ta Da gş t iggi g m g i xit (O ta mai b a G at mmt i x Pmia li Dat t G gll Sh ama at avat hia şi a aa a mt hia al mmt a va a aalag mai gab aaiiShi a mmt)

9 Am r ă pro mz prgrf o d grmlă doă mpurba mb , ş ş î mb mâ Eor m p d r dr ptul smplu ( ' hk rd pr "G "h

) pztul tuu m hg m g rd p G mm" h mm D p rd doă mpr grml l m g r r pr m b rg ră m mm

orr A p Lh prp m gl a rr o p r o po p pră or mm p d rm [ m "

8/17/2019 sem 2,3.pdf

30/48

Backbum

alte cinte chia ac ealitatea pe cae mio e expeiena esteoa na tal n este ma pn aeat c n tot acest tmp e snt

sbectl aceste expeiene a ealit Apaent şt oate bne c aceste expeene ş gân snt ale mele (pent Descates gâniea" incle ş "expeienele senoiale)

De ce persis îns aceast certitine S o piim in pnctl e eeeal Genili R Planl s este acela e a înşela c piie la absolt oice Îieste ns absolt imposibil in pnct e eee logic s nşele c exist acîn ealitate e n exist Altel sps Geni R n poate ace ca toaele

o popoiii s e simltan aeate

Gânds xisOpin m xis s g

Aceasta eoaece n cal n cae pima propoiie este aeat eiese csbiectl ei (mai pecis eu) exist pent a ptea gâni Prin ae opinia mea

exist n poate geşit Atâta timp cât gânesc c exist (sa mca gânesc cgânesc c exist) eese c exst c aeat.Este posibil s gânesc c schie chia şi atnci cân n o ac aş ptea e

pil s ise sa s înşelat e cte Genl R Da n se poate s gânesc gânesc atnc cân n o ac Pent c n acest ca (ş nma n acestasimpll apt c gânsc c în acst momnt gânc ane c ntaegânesc. Altel sps acest apt este el îns�i n act e gânie

U NTANGB

În aaa contextli noielii caeiene acest ce st ca sbiect al gâni este o poan nomal ce poate escrs n ierse mor În cal mee pl este oba espe n poeso e losoe la âsta a oa spnâne o anmit pesonalitate e o stoe e o eea e ela socale e o amleş.a.m. Îns în contextl teoetic al noielii toate aceste tsti snt nltate ele en parte in ealitatea irtal. Totşi ce anme este mai exact c cae mânem la captl acesti execii carteian? Pae a oba e o

CShz cum) însmn c rr c l momnu ul Diingân îns ou posbl ulzi l rbuu o hnk gân uoru sugz sf rgumnul lui Dss s bzz p o ulir vbulu " gâni l pnu

oninuu ui!i n n i d onin xpini mnconin n

8/17/2019 sem 2,3.pdf

31/48

Cunoata

ttat xtrm bloas sbt r al gâ S-ar ta a aastttat s s mar o Gâ asta oa tr a

a oa torstr a argmtAm ta ra s tm rora oastr mt m s-ar s

t a srr sa ast tt Îs a amtm srar orbm a st omlt taşat trstrl obşt or ttat (oa sa co rlaţl soal stoa oal şam) sar r ş sl nu av und. Ptm oşt rorloastr xr ar ş st rt st al lor Am ta d alt a s rm s ană acet ne - ă ne oă o anemtaă sr l m s-ar s Dar aa m rmar s� Dsarts altata magat at s ormm mag mtal sr lrr o o sa ş s o amt orm ş ms r ntinee") n cmb e oae pobi ca acet ine ce ămâne em ca o tâncă oal ollor ar nu l ts aasta oar

tm f sg xsta har ş at osbltata Gl R as om xsta lrlor tr osbl rormlar a ast as al argmtl l Dsarts ar f

măoaea:

N nd d fl x nd d x l nindr n sai adă d xsna rrr Pn uar s

rp

P srt sta stl st rt a a orl ol aşaar stl st rt or Argmtl l sas a asta sttrar argmt s ar sl a a ma s ao aa a atentă e oeeşte a nea Pent a eea acet c, ână e ă a măo aonaent anao

N ă p nd d ap ă ă a a n aas ară Dar ă pnd d ap ă prsană ar rază să prasă v pras âns aă n aasă ară Pn s prsaă ar rază săpriasă v pras âi

at trar o mostaţ oa oaă c n eat c s oat ma aora Eroara log ar s aa ast raoamt st

mt asa roa om maa şt s m a ş s om masat aada tatl m oat om masat

8/17/2019 sem 2,3.pdf

32/48

Blackbum

Eu pesona mă ndoes de aptu ă Desates omte o aste de eoae,e puţin n aaă pae a Medar e n aest stdiu, e este peoupat

mai mut de modu n ae putem dobândi unoştinţe de e e despe suetş despe op Cu ate unte, Desaes nu ntenţioneaă nă să demonsteeă ee două substanţe sunt dieite, este mai degabă nteesat aate ă napt, unoştinţee despe sine nu depnd n nun e de unoştnţee egate deo. Ş aeasta deoaee pmee pot ete a ş atuni ând eeate nusunt n poda aeste obseaţ ntebaea noastă anteoaă stăe e anumeştim despe aest sne

n seou umăto eui n ae Desaes ş edata Mede osougean Geog Cstop itenbeg (1421) aea să emae «A tebuima degabă să spunem, n mod impeona (se) gândete, aş um spunem,de pdă tună Ca ş a spune ogto e pea mut, dă taduem aetăaaţie pn

gând sc"». (Lteng apea epmaea apdaă aoistă,şi a eetat o nuenţă majoă asupa unui at gândito mpoant, Fed

Nietzse [1844100])deea expusă ai este aeea ă apaenta eeie a un dess a unuru sau a un subiet pu a gând se bazează de apt pe o uze Atunând tună, nu exstă ea

(o entate) ae tună am putea pune, ma degabăă ae o un tunet n mod sima, sugeeaă Lhtenbeg, Desares nu estendeptăţt, e puţn n ontextu ndoei teoete să aeeze a u agândeşte ot e poate e să ae este ă ae o un at de gânde"

Aeasta pae a nsă o aaţe extem de bă Cum oae a puteaexista un gând ă să este ş nea ae să gândeă Gândue nu putes pu şi simpu pn ameă, aşteptând a nea să e apteze, aa um nieătue, de pidă, nu putes pn ae ateptând să găseă o supaaţă peae să se poată aez, tansoândo ate nto supaaţă esttă (Vomeen asupa aestei de n Captou pat) Da n azu aesta nu umaLtenbeg ae deptte Daă ntadeă Desates nu poate a aţă n aţă

u snee ae gândeşte, ă nu poate unoate pe aea expeenţei senzoae, daă n măa nu şi poate imagna, atun de e a e ndeptăţit să abăe etitudne u pi a stenţ astu sn?

Deates eită u eeganţă aeastă pobemă, emaând ă până ş ue aeea desp ae n mod obişnut se spune ă sunt nţeese ma mpededeât toate ma pes, orpue obşnute sau urue dspuse n spaţu

,o Lheg ee n ] P Se Lichtbg: A Doct of ScattdOcca01 p 7

8/17/2019 sem 2,3.pdf

33/48

Cunoaşa

- se conă cu diculţ imilare Acesa ese, de fap şi ţn exempuluicu ba de ceară cu care neam înâlni deja ceva mai devrme. Iaă o posbilă

reconcţie a argumenului:

Întn an oent se ă n oează ve a oa

oarea dratea g ne bă de eaă ntn oent teorin, se tans noa dete c pe a oa coarea(et) pete bă de eaă Ma t sre n nază nmi aar ao a (pe ae ea ptea n "ată senzoae

dn oen e ne pan pn nteed so C toae aestea sntdsp et o jdecată de dentate n oaza naă n a teoaăa dea ace c aca bat de eaă da stă n naa ate bede eaă dspnă de ca enzoae dete a oene dee nae n a neege e ane t eara

nteet n de s

Dacă acea ee înradvăr o refouare adecva a argumenuui uiDescae rebuie obseăm că el nu neagă în nicio cipă că mloacele princare aăm de exsenţ cei n pmă ană un ocmai aeea ae imţulorreupunând, de daa aceasa, că neam descoorosi dea de Genul Rău şic utem di nou ne încredem în caacăţie noare nzorae). De fapDecae chiar admie acet luc Ceea ce vrea el ugereze, ma degrabăese că simue un un fe e m ce veaz nfoaii cae noi eue mai apoi e Iar ace proce de nerpreare ce cons ncazu no în idenicaa obiecuui unic di paee mai mur aparţiiucceive, este înreprn de căe ineec voa, n peţă, de uiireauno pncipii de cicare u a unor ceoi, a cor vaaiiae poae desemenea inveigaă

Ad, o ce puem neege depre cea ese că avem dea face cu un

"uc mpapabi ş inangibi, care şi poae însi divee propeăţi corpoe, cum foa mărimea, cuoarea, guu n egaă măă, cee ceneegem depe ne ee e că am da fae un lfe de impapai şi de inngibi cae a momene difee are capaciaea de agândi divee gându Aşadar, poae că ar reui înceăm să ma credem căinee ee o enae deoe de mieroă n compaie cu ucle oşnue (cum ar ia de ceară) Poae că de fap, e nu ese cu nimic mai reu de

înţee decâ coure maerae, a păreea noră conrară e baea pe opejudecaă. Ne vom înoarce la exempul cei în apiou şp

8/17/2019 sem 2,3.pdf

34/48

Backbum

DELE CLARE DTNCTE

Pm doă Medta cazn îş mă oc pn tx caca oo. Combnaa d onzm mana ş oa p ca o aaă a fo ao aaă n o Co t ăa c pa ăaăîn aşpaa contnă poşt. E mao a an Dca pca d adăpotnd p o âncă mncă în mjoc n ocan dndo. a ăa nă că oo şa za ş o ca d căpa d pacaă âncă. ntaa aă a pta nt n m . Foond-n

d mafoa fna am a n că Dcat a ajn a înăş tma conc a da t d maa nca nt a conna.Acaa doac andd p ca n ş -a xa aca a n cnoaşfc mma faă d nn n Ră a ă ntcă ă oac pnă ş d mtod aton a naa a aonamnt aa căoa a a n că ş ma m dc mp Cgo a mam nm n m n ă n amgaă nndn anamn nşa -a a a c anamnt nat n ca man na c m

n m Dca n a ma. t aaCg n anm cn ac ga ca tn n a ca t că cdna Coto- aaă a aă t anan n m

a nc Cmnat n acd d c c da

că a în caaa a mamaan aa n mn n md mamac d ata ă pnm dă că ă gnd a n cc magnaădamt act cc apo taa ct n dn ca capăt a damtpână în-n nc oaca d p ccmnă C doă n foază nng p Rta ana ş oa c n a ă ncz m în acaş L a ad a a ă m înn mod n

foat ca că tb ă x n mot pn ac c. ă pnmacm că ac dmnta (and o n n cn cc ş ng ş cacn ao c do ng a a caătac dmona vede p ş m că oma ree ă aaă. ata ca acat cntn ă n ca o tăfa ca o ctdn a oa a d n anm adă gomtc Ac mp xma a întâma n fa gmt aă o ocdă n ca ptm

an ă "dm c caa ca c nan da ntam ntn mod mpc C n a nă dac am a da ş ată mna cp

8/17/2019 sem 2,3.pdf

35/48

Cunoaşta

pe Dumeeu bee au um ş ş z be poii uui umi de oo a puem Ee ob mi pe de

ideu ţo: puee iuii pue eie de io ă pie.Fioofu ioi ede di fooiu ău ue u î-u umi fe şiă ee u a pue ium aum ea e a azu uiuui diemie Cuoaşee obu pi ieediu eui ip de iuiie ioă e m umee " o' adeă ei poe peepu imed î ipaoăi o ezoia u ume

IDEEA DE MARCĂ

Bazu-e pe oepu e dei ae şi die Deae e aeazî-u ou oame du-e ău popiuui u ie

uu pe ae e poae baza a ae au e eope poeă ideea epeeue Da uie apo Deae ae idee peupue o auz Maimu auza idei ebuie dpu e u ad a e e mae e eaiae ee pi aeaa şi peeiue a ea ş De ai ezu u poae oa e epe o auz pee ma pei depe Dumezeu. Pi umae Dumezeu ex ş a mpaa me oae eea e peeuea pe o pe u e îu a u ae oa peum aii meeşuai îşi a emua o eu i r cr ea-o

Odaă e Deae î deope pe Dumezeu pe aea ae oeauîoieio ae e domoeşe De eme e Dumezeu ee pee e u epoae îşe aui d îşei pe ie u poi bu u a mai pui pee. Aşd moa aumeuu aeza e mpă dă e aem bie eabpuem igui u om dea pad iuziio Vom eege umea ea aum ee ea. a e fae bie eba îeamă pimu d e bz doa

pe iei ae ş die.Cae ee î aoaea aeui aume aza eea de peeiue ma a o o ma a rt

Am mie idee ei iţe perfece. Aceă idee rebie ibă o căOce că ee ce p fe de perfecă c efecl ei Adr dee merebie să e că de lc e de peec c i e. Pri rmre eisă

Argme b pe dee de mrcă pre Miaţia a ia i ece

PP 3339·

8/17/2019 sem 2,3.pdf

36/48

Backbu

n f l. J , n z că vb Dmnz

prpm aptm ia xpimat pma pmi a aiamtli li Da Tbi miat tti amit taiii tlgipig aat i i mplt at Ptrivit at taiiipria li Dmz pşşt c ptr lgr aşa t amii ptm ma ii i p atribtl al Chia şi aşa mtv am ava aptm şi a a a pmi ptrvit ia

a la a Dart tbi aprat aib az? N a ptaa t şi m a aib ii az Altl p ma p şi imp apa i tmpla

şi la a rm aşzat piga t ml al ili Dat pat apala i i mpiri g ştnţc. Ş atunc, în soudn met-zi ablt p a pta l baza a pt a ga ia amitm tmpl p şi mpl i az? a a piil a l

pat iia ta ati ii a tbi a grjz apta i vitima ili ar a a at av

i vi ş ma pblmati ati ajgm la mtlpa aiamtli imagim aş ava mit ia i papt ptal Va tbi a mi imagz at i t at pa al p a am tlit la mmt at via -a p

tea să m la Îndmână o p ml mai zabil aş pue p şi mp l iii ml p pa pt ptalt a a t abt iiat a pat ii ti ii ag pa vm Ca lg c r ma c cnv ă pat ii tbi tl vat atl pa Pt p impl i at Pt lg alt vit ii a tb atia ia pt a p ii ml hia a am

t şi aş pta vra at pa tt a xit m alPbabi Da a pg aat aalgi Pat l a ttat

mai gab ga ll t Am a mit ia matmatiia pt Ei bi aş pta p p a m gi la matmatiia a a t iiat v ga Da at t g it Umatmatiia pt tbi ama ivtiv şi p i imagiai

a a a ştil m a limitat mi matmatiii am i p a ma at aliti gral am

8/17/2019 sem 2,3.pdf

37/48

8/17/2019 sem 2,3.pdf

38/48

Backbum

poce cauzal autetic cauza dă a dpa (au ană) efectului o paedi popetăile ale. Cu alte cuite eaia de cauzalitate ete aemăătoae

pedăi ştafetei to cuă atetică. Atfel de pidă ete eoie de călduăpet a călzi u cop şi de mişcae pet a poduce mişcae te oaaici de u pcipiu ecuet î itoa ooei cu cae e om mai tâli decâtea o pe pacuul acetei căi Î cazul de faă pcipiul cu picia îface pe Decae ă ceadă că pefeciuea ideii ale teuie ă fot cumaijectată di exteio şi aume de căte o cauză peectă

Îă acet picipiu efeito a cauzalitate u poate imu î faa poiilităii eiului Rău. De fapt u ete ici măca u picipiu adeăat Neamişuit deja ă îtâlim cauze cae u pezită icio aemăae cu efectele pecae le poduc. Mişcaea uei ucăi de e tu câmp maetic cauzează ucuet electic ă îă a ua eo aemăae cu aceta di uă. Mai multa păea că Decae padă aceloaşi i uee exectae aupa lu de cătetadiiile looce aeioae âdea chia că ideea de X teuie eapăa ă

pede îuşile lu X tfel de pidă ideea de iitae a ea îăş ideeită (ă eme oae ata că ideea de luc lid teue ă e ş ea lidă?) md aemăăt deea de peecue ete idee pefectă peupuâd aâdul e o cauză pefetă Da -a putea foae ie ca eul Rău ă e cut ă âdim acet luc icum aşa cum am ăzut dea u aem ciumoti ă e cedem el.

CERCL CAREZIN

Î poda acet dicultăi Decae ete coi că aioametul ăuete uul coect tucât ecae pa di el ete cla şi dtct

" E e aă acumî peia lui Dumezeu a Dumezeu u e poate îşela Totuşi ă e aducem amite că pet a ajue la acet ezultat Decate a teuit ă e azeze

pe ideile ale clae şi diticte luâdue pe acetea dept ue ale adeălui.Da u exită oae o mae căpae î toată acetă poceduă Cum ămâecu eiul Ru Nu -a putea ca eşi ideile oate clae şi diticte ă eeoate? Pet a epie aceaă poiilitate Decae e îtoace ş apeleazăla Dumezeu u Dumezeu a căi exiteă tocmai a demotato luâdu pe aceta dept aat al faptului că ideile clae şi diticte ut totodatăşi adeăate.

Pmul âdito cae a tiat fault acuzâdu pe Decae că aumetează " cec" de aici şi faimoa itamă cec caezia a fot chia

8/17/2019 sem 2,3.pdf

39/48

unoaşta

n conmpoan a acia Anoin Aad (1 Dca pan-ad accp do aii incompaibi d pioa. Am da fac

p do pa c ida c dac pcpm n mod ca şi dinc o anmipopozii anci ada. Aca id poa abia c ajofoi (CD A ca ciş dp cm az dac caşi diinc CD anci ada A ppnm apoi c imboizm popoziia Dmnz xi şi n n poa nşa c ajo ii"' n ac caz cicaaa d ca acza Dca con n fap cn anmi oci pa in c pm şi (CD A nmai dac şimmai îtâi E n imp c în a oci a c pm şi nmai dac şimmai îtâi (CD A . E acaşi impa în ca n im noi diminaaanci cnd imim c am noi d o caşc d cafa pn a n paidca din pa da oş n dcm ma n dn pa pn a papi cafaa

na din ac do acin pac naina cia.

xi n ng cop xgc pocpa nag dac Dca acn-ad ina d a cz n aca capcan Anmi cmnai ciaz paa di a pa ia c n a in c ada pima ama. a ma a f aca c nn nca nma n cp da aida anrea n dmnaii A anc cnd pcpm anmpopozi n m ca şi iinc n am ni n azm p nimic ncimca p E pn a- aa ad a i d i dma

a pci ppzii nma E ne pa ni dp d a ama c ei oş ada din momn c am dmona- o daPorvi alor omnaoi, Da nu r nvoi d d- dou a

d pioa E p ş imp pcp n mod ca şi diinc c Dmnxi ia a baza aci pcpii n i napa a napcm (CD A). C a cin poa d aca apicapaica a ii cnoac n mod c a îni. Acaa o

id fa inan în in c bazaz p n ad ndamna: adaaaşm n ad mai ma d cidn jdcio p ca mim n iaiipaica dc pncipiio p ca inocm pn a in ac jdci. D xmp foa poibi şi c o anmi popozii cocdin pnc d d gamaica i în d i amaca pca a pc Toşi m oo a pin c i aca poiiia

' Obecţ u Aul pre cel el ple şr e Îtâpr ce ure euupropru- a Mediraţii pp

8/17/2019 sem 2,3.pdf

40/48

ackbum

Mult admiratul naj Ste din lui Plato, de pidă are o plăcee agn de a le smulge dvee aaţii interlutoilor i de umplutură

pent a demost ai că acta nu le pot sţne pe ba uor pcipiigeeale cnte conchid î cele di uă că spectivele aaţi suttotal nejusticate. Tot, exemlul de ma devreme bt pe posbilitea cuoaştei gramatcale, gerea că aţonmentul lu crate este eona Un altexemplu te acela al rceţiei: t rote că o anumtă inţă este soţiamea, un câne u un memb al foaţei Rolling Ston ră u îposia vor c genele c -m jice" acete reacţi ercep

tve Poate că temul meu cotv o, ntradevă, ba aumitorpncii generale a unor go· de oe a stmulilor vzl îtel de rcţ cu sguţă că eu nu am icio d de existeţa unortel de agotm. De aca, nu caabl und unui Sate care marintega cu vre a nciile genele c bae roesele mele derecunoaşte etivă Nu ut decăt bâi şi bălmăje odaactui at, snt ct în osc un câe un memb al tpe Rollng Ston u oa mea ţ Meta lu Ste nu poate decât le dea lolor o ată utae.

Ne utem nta totu ce ete Dcas at de sgur de acetă aplcare aicula a ulii ce tebue neaat ca eţia claă şi diinctăa stenţe l Deu e sie c clar ş it de erceţecoctă a adevulu? U d o bb imde necte fatul că smla menţon a ui Dumneu e deatură întue ţ ma debă decât o lumineze.

În ca ce ne vte utem dae acte obeme U ucpare dtul de cl agumentul catean a un oc de ndad dublu.Deaes pare că nccă evade dn singuătea ului u ntrmod lict, âd dn at b cre îdoelile încote ioteGenul Ră acest luc ge că el sa t încă de la înceu pe o

ulă comlet ute, d ca nu e nico ă

FNDAŢII ŞI REŢ

ale gâdtor oţi Davd He (17111J a ad lu Descartuătoaa obecţe

ă o ce sct ca cede ocare ceare f ocare loo,ce ţă cm Dcar ţ ca pă vană ipova

8/17/2019 sem 2,3.pdf

41/48

Cunoaerea

ero ş a judăţ prpte. Acetă ece SCt condă oîndoaU unveaU, nu nu faţă de toate păle ş pncp tre

anteoare c ş faţă îe faltăţle e de a ă edctatezi e ebue să n gurăm prntr-un nţ d rţnamte ded dntrunniu ogil are nu poae ndecum gşt au eLt Dar n ă

extă n a pncpu ogl care ă abă n plegfţă deale are nt n s ednte onngătoare; ar că ar ta nam

putea nanta nun p do de e deât pn ore acerfaltăţ faţă care e prepu că trebue ă m deja nent. tare

de îndoală arană ada dacă ar putnă t nu ete) ă eatnsă eodată de eo nţă omeă ar totul t ncunraţiamet nu ar pute eodată ă aducă nro a uranţă

vngere apra eunu be�

Dacă Desces icearcă tr-adev se folocă de ue pent ae pep îdoel uveale cu prvre la îsă vedcaea u, aucproecu său u poae avea so de zbâdă

Cca u Hume pare covngătoare Sar părea tade'ăr că proecuu esca te eeculu. Ş atunc care a tebu e rezulul acetuproec? Să e vorba oare depre u eptcm geerlt cu alte cuvedespre u so de esmsm cu prvre a psbaea de a gă vre aoe îreu car cpem o ucrue � elu ca su ele î Ge au vorba despre aceva Trebue ă e dm ş la alte pobăţ

O pmă opue cea îmbăată de către Hume ee aca de a accepta că sstmul nost de cunotne opn ae nevoe de o nae darde a nega oaă că această nae ar putea av atul oal căutatde escaes Vedcatea smuor raonamentelor �re ete ea o a dae a atae ea nu pate emot baza .pp oare" Auc cd u e deletcm udu ooecu o găsm că ee aul ă e creem măule smuor unem

văa îcă de mc să acem act lucu a pe mă ce crtem cepem sădsgem pe dau cuoşelor aturae p care e dobdm acee cre co e Îa (cum ar l u jl) Ir aceasa nu avem nevoe dec de nca auogatoe a stemuu nos deop ce la care neam reet ma devme ceastă aborae pate ccată drept naonasm nonona u T• {reue acemobseraa că aceaă deumre u e mena de a suge că abordarea ar

4 Hm retare pra inteu XII 2

8/17/2019 sem 2,3.pdf

42/48

Blackbun

n ci da d a sblinia că lmnl ndaţii K amnl Gnil Ră, ms d aţin în căa d

n dinc d ic îndială aşa cm a sa Dscas) D alfl,m nş a avansa n scl sal mai ml agmn îmova allila ainaia, agmn asa căa n vm alca la iml oivi

Accnaa mdaliăţil naal d fma iniil znază c aă ndnţă, înâlniă aâ la Hm câ şi la alţi loso banici din scllal XVII-la şi al XVIIIla, d nîncd în a aini , nasisad al caaciăţ Pivi acs ls, cl mai bn nc d lgăă dinmna mană şi lma încnăoa n s acla în ca s csalizază dmonsaţi mamaică, ci acla în ca vdm sa aingm n lc obişniAlfl ss, aadigma l n s aca a aţinii, ci a xnţi snzoalDaiă acsi fa, i sn clasicaţi n gnal d ls empiş, nim c Dscas s n xml casic d gândio ţoals. Acs ich iscă nsă să sm smdni d dalii iman. D ildă, n

anmi mmn n ca s sim msa, Dscas a să admiă căavanal al al idilo ca şi disinc s acla că n n m ndoi dl anci când l avm Acasă cica n dvă aâ din a aţinii, câ ma dgabă dn aclaşi i d fţă naală ca Hm o aicnşinţ miic d bază ai ml, aşa cm vm ava cazia să vdmn când, inciall sţină al miismli bianic, lsfl Jhn Lck(16327°4), s n alia mai ţin aţionals dcâ ci ma aigi in

adţii aţinalisml D alfl mai ls a acs bici danan d aisa icăi ichăi.

Pivi abodăii dscs mai dvm blma li Dscas a a aca că s ncd a m n a aţinii S sn, n schimb, căcl în ca miă c advăa să n ncdm s ua au - mai cis, ndina nasă ască d a dbândi cnşinţ şi d a l cca sa gla acs Cm ămân, n acs caz, c Gnil Ră? Pivi acsi abdăi,advăaa moală ca m ag n ma fil ds d căDscas s aca că daă c n lăsăm aă ingail fa la l n ca xnţa şi gândia nasă n alaa l) sn n amni clma a (n alaa i) singa mdalia d a ajng la n ăsns saca d a aa a n ac d dnţă C al cvin, mn invca dDsca s da n siml n ac lc ca a , c asgă am

nia dn lm i nil a d a ş, aşa cm macă Hm naaga ca ma dvm n viaa d z c zi n simim nva să n lansăm

8/17/2019 sem 2,3.pdf

43/48

Cnoştee

n afl d ingaţii În ac n, ndiala hiblică naliă şi al n i ăsnsil ca a l slcită.

Dacă nii din dmnavaă v găi a că acaă id nanailă alţ n schm v vda n a sa ni anmi nimn datscnă Pnt a săi ţin a aci aczaţii, am a ac umăaa baţi fa că ivim mda ndilii ca na naliă nnamnă naăa că nacm a, u şi imlu, blmi iniţial aauli din alia şi aanţă din ful în ca n lcil şi fll ca l cncm ni. Ptm nsă să arăm acastă lmă iului n im d inii şi cunşinţ. D all Hum ns n înccaa a d a aicla al d aa ava ă da mlţim d bacl şi diculăţi inn manii na init d a cnc lcil,diculăţi cin d mai n a induc n anmi i d cicim civi la caaciaa naă d a cunaş uma ncnuăa. abic vm vbi nă n Cailu şa

t c dă cl ma tâi avm n miv n ls să m imişi.ai cis tm sn că vţia nabilă d fal că dinmd caaciăţi nzial şi inlcual, n lcţina ac caaciăţ (cn n frma l actaă) acă l a D ildă imţul vdiin n-a d ncin fls dacă nu na infa d znţa nţialilădăi a ani au a panl n-un md ada ad aun nma anci cnd n aăm ava prezenţa lo. Ca atae ptm p

n că ac imţ af cni încâ ă n infz n md ccupa lucl d ac fl Aşada, ania dn min şi um dază falui că luma n uim inan nabilă n ll minţi n vluază uncţia ca l îndlnc aca d ana aliaa în aşa fl încâ ă n iă ifaca nvil; dacăa f cni aa fl înc rznăl ca ni l zază ă nucpundă alăţi anci ni ca c, u am uu uavţu Aca

nu un agumn mni ă ingă za Gniuu Ră alaă lafa d uma ncnjăa ca cndăm şiu Dn ăca,vm ag mai ti t- a mai dclă, ca a ndilil lu Hum unducil ca cnidăm că l şim d lum au dal d a un înăşiacaă cunaş b mnl îndilii.

a d-a da ţiun aca d a ing u şi iml ida că amava nvi d n namnt nt cnata naă, l na d i

aţna aa cm sa scats, nl natală, aşa cm na Hm.n cad ast n ară acctl s n n schm ă

8/17/2019 sem 2,3.pdf

44/48

Backum

a sstemului no obişnuit de opinii şi cunoştinţe: altel sp, pe aptul că eementle acestui sistem sun în amoni ul cu altu, în tm ce exerieţee

i ele sradice pe care le avem în vis au un cacer agmetar i ncoeent.Putem remarca apoi că una dintre trăsăe remarcabie ale unui istem coerent este aceea că nu are nevoie de o ndţe Corăile, eţelee i îmettue de tot elul, d pil sunt alcătuite din mai multe pă interconectate îi torează rezitenţ întmai acestor intercnexiuni Ele nu au nevoie deo "temelie", de un prim punct" u de un ndment. n sctue de acestel, fecare pae ate f suţinută de căte alte părţi, a exista totuşi o ecare să le suţină pe toate celelte nu aibă ea însăi nevoie de suţinere nmod emănător, tunci când o nmit opine te p sb semnul întrebării,putem ala altele pnt o uţne; digr, că dovedeşte că nu existănici o lt opinie pe ba căi e să ă f nă iese că trebe să oandonăm Floso c Oo Neh (88194) sa olosit de u-toarea meoă extrem de pică nt a repzen sitţia în care se aăsitem no de cnoşinţe

S , ă ă s

Fi pe te uită condiţi în oce moment să rămânăsufciente pţi ine n ine n e -ca n mbu ei i dcă vom ncea s ace ae uc vo

sâca pte Acea bodre �e denmi de obicei coeentsm, iar mottoul ei esteătol deş toae entee nevoie de pmise, n exă n snurluc c drept pmă n tote mentele Cu alte cu-vnte, n exă ndmen nic cre pot spjini to cnoşereanoar Dintrun n puct de vedere coerentm ete o teoe atrtivăn din lte pne deveder actă eore n ete e deplin tiscătore

Ce atv tei coă n apt că e ne peie ă renunţăm laide greu de tns ni ndent c e de pae n nu e oatec în ce m coeent dpune de suciente eleente pn a îo-cui cet idel Şi e dre cu oţii păt nţelege ă prea maredifcultte poibiita teoreică repnă de Geul Rău şi anume, o-siilittea c sieml obişnit de opii să fe compet eonat, n ofaptli că te unl complex coerent şi interconectAşa cum am remarcat

S I W N -Sg.

8/17/2019 sem 2,3.pdf

45/48

Cunoaştea

şi În introducerea acestui capitol, ncă de la vârsa copilăriei ni se Întâmplă Înmod perfect resc să ne Întrebăm dacă nu cumva înreaga noasră experienţă

te de fapt doa un vis. De aceea am putea simpatiza cu gândul ui Descatestvit căia dacă singuel opţiuni pe care le avem Înainte sunt coeentismulşi scepticismul atunci acesa din uă epezntă alegeea mai cnsă

Conchizând este util să reţinem uătoarele pa posibilităţi În domeniul epstemologiei (adică al eorei cunoaterii Avem În primul ând undaţionalismul aţional al lui Descates n al doilea ând avem fundaţionalismulnatual al lu Hum poi exst teoa coeentsă. Şi În a Înălţându-se asupra uuror aceora ca un spec să scepcismul conorm căia cunoereae imposblă Fiecare dintre acese orii sa bucurat de susinăo reduabiliIndieent pe cae dinte ele o peferaţi vă veţi găsi aadar n compania unomari loso n timp ce unii ciito cred că Descates a avu deptate apoapeÎn oul ali onie b ajoea le eronate Sarcina cea mai dcilă ese În aca de a apăra cu argumene răspun

su p care Î gim n mod inuiv coc

SCECSMUL LOCL

Sepimu poate aprea e n vaana gloal exempica de ueile lui Dscas e nto manieră locală mai recis În leăuă cu un

domeniu paicular de gândire stel de pild, o anumi prsoană a putea convns că esă cunoaere veablă n n nons ns e apu căuem obn cunone sge în oen u eia oca sau crcalierară n ur imp vom nln mai mule el de domenii paiculae ncare ici măcar nu avem nevoie e meoa ndoielii ierbolie i oar de unram de recauie p deven Înd pe ce tm Pâă tuncÎns ese nerent s reectăm upra coa ale omeni generle În care

sepicismul produce plexie. Filosol branic 8errand Rsell 17290) de pildă a lt n consdeare noţiunea de timp.'6 Cum putem ti cuiguan c ntega lume nu a lua de ap in acum doa ceva momeneind alcăuit nsă Înto asemenea manieră ncât să pară că a daa din vremumut mai vechi? rintre semnee nelătoare cae near ace să cedem că lumeanoastră ae o isorie foare ndelungaă sar număra desigur divese modică

6 Exmpul lu R u p la scpcsmul sp mp apa Î caa ,A Phhy, 11

8/17/2019 sem 2,3.pdf

46/48

Blackbu

ale ceieli man cae să dcă ceea ce, în md bişn nmim aminii, ecm ş alţi faci e cae în md bişn îi ineeă de indic

de vsă îndelngaă. De fa, mai mli gndii din eca Viciană caeînceca din ăsei să nă de acd vzinea biblică asa isiei aceselmi c măle şiinice adse de desceiea fslel, seseă dejadei similae c ivie la gelge Pivi aces gndii Dmneze a ceade fa lmea î mă c axmaiv 4000 de an lannd daă în eadivese ndci înşeăae iv căa Pămnl a daa de aximav 4000de miane de ani ecm ş ae indc, am ea adăga n cnfm căaUnvesl daează de aximav 000 de mlane de an) Aceasă idee n acşiga nicidaă ea mae laae, babl daiă fali că, daăce nce să a îndieli efeiae la m, i deveni scec c ve la absl ce alcea sa ae da en că ssnăi ei ăea să- nişezee mneze ca e n imens fas sblaea magnaă de ssell ae naaae a fel de aă ca cea a Genl ă avansaă de căe Descaes.

C ae acesea scenal Rssell ae anmiă aicaae demnăde a ne ne e gnd: dn nc de vedee şnc se ae agmena că elae n gad mai mare de babiiae dec aenaiva în cae cedem c ii aceasa deaece şiinţa ne sne că sisemele c n gad scăz de enie c ale cvine, sisemele bine dnae sn ml mai n babiledec cele c enie mae· ai ml, pe măă ce n ssem zic pecmcsmsl evlează gad să de enie sa de dezdine cee ml

de ţigaă n se' mai înace nicidaă la ssă aşa cm nici asa de dinţi nmai evne n b Ceea ce e c adevăa exadina ese că a exisa vedaăftă dine în lme înc fml să e în ţgaă şi asa în b Aşada aea agumena cineva, lme mdea dezdnaă ecm cea n cae ăimacm, ae la "mai ş nţă decâ na aaă înn sdi anei de evlie caaceiza de enie ma mică adică de n gad ma mae de dineIniv vbind am ea sne că exisă şi siml mai mle feli n

cae aces lc se ae înmla aşa cm, în jcl de Scabble la exageeiniială de şae liee exisă ma mle şanse să binem cvine fae dna sa din cinci liee dec cvine fmae din şae. Pn analgie cninăacelaşi agmen sa ea sne că Dmneze, sa Naa, a avea ml main de mnci en a cea din nmc me ecm cea a ze nasedec en a ca n Unves caaceiza de n gad mc de ene cm se

'7 Problema proabităţ şi a entope este dscutată ma amplu în Cp. 2 al ăi uiHuw Time's Aow and Achimedes' Point.

8/17/2019 sem 2,3.pdf

47/48

Cunoaşta

prsupun că ra acsta acum tsprzc mlad d an, atunc câd a apătdn mc Ca atar st ma poal ca luma oastră să uat ţă pmul

dtr acst fur Comparâd cl două d strct d punct d dr a graduu o d poatat potza fatastcă a u Russ câştgă faa smulucomu Î las p cttor m să mdtz asupa acstu fapt

MORAA

Aşadar, cum oar ar tru să raporăm a oua d cuoaştrAcastă noun prsupun pmul rând o aumtă utot oam cardn cuoaştr ntrun anumt domnu sunt aca p ca tru să ascutăm D asma noţua ma mplcă ş da d cuţ oa cadn cuoaşt sunt aca ca dtctază adăl cu acuatţ, asmnauno stmt prcs Atuc câd susţnm despe no înşne că posdămcunoaşt n cofrm apt acst tp acurat Iar dacă atrum autotat lo prsoa sau altor mtod d stgaţ nsamnă d fapt că consdrăm p acsta ca nd pcs Sca za magna d căt osoprcum Dscats sau Russl au tocma ma d a pun su smul oacastă noţu d acuatţ Odată c luăm cosdar posltăţl fantas dr d ox dm d d t ala §pcpţ oastr ncp să s cat Pt a n căpăta suana tu

să putm susţn cu argumt tmnc că potzl scptc sunt mposl măca tm d mpoal Adărata prolmă st să aca că,p do pa mpostata lor st xtrm d dcl d dmostat a pd ată pa, dl oast cu p la poaltăţ nu sut suct d clar dom tatât d astact D aca, st gu d ăzu cum a putagma po o ş dr, ă , argumt otr tocma p ou ş op l p p su m

nu ndo Ca atar sa păra că u putm ş codată n totatat d suatacţa sau ma dgră d su amţaa scptcsmulu S-ar putea carprr or dpr m ă dm d Îrdr x, dr

d sar puta ca l să complt oat torcâdu a aaloga dtrlos ş gnr p car am tâlto dja touca acst căţ amputa spu că stctura grală a gândr noast prztă umroas dcalaj sau caj n spţă dcaaul p car am aut d cadu acstu

po acla dt ul ca s pă oă ul ca p r D ob ogm dp d mp

8/17/2019 sem 2,3.pdf

48/48

Bau

goluri şi de a mişo dealaele Dar ă reaitate u dspue de teeulare pet a e rede opile oastre ş apaitatea o de a deteta u

auatee adevăl sar putea a aest drept e de fapt uu uzou etemeiat Îtoa aeta este deea asupra ăeia sstă osoi septii Diperspetiva r ederea pe are o aiestăm geera aoa dterepreetăile oastre şi lumea exteă u este deât o dovadă de dogmatsmşi de redă oarbă

Aşadar Desates pare să rdiat o probemă foae diilă refetoare aoiuea de uoaştere Tot de la e motem ş alte mai diultă u pvire

la felu are eegem atura prope otre mi peum ş oul pe areaasta oupă atură Mai mut treaga evoluie tiă prtre ai ăre iiiato se umără şi Desates a adus pmpa umeroase problemerefetoare la apatatea oastră de a eege lumea ae trăm aestapi invnr îrn âtv intr iti in d ninde uoaştere aptolu următor e vom toare pvire shimb uprapropie otre i