@ Editura EIKONB'ucureEti, Str. Smochinului nr. 8, sectoy 1

cod poqtal 014605, Romdnia

Difuza.re / distribulie carte: tel/fax | 021 348 1474mobil: 0733 l3I 145,0728 084 80i2

e -mail drfuzar e@ edrturaeikon.ro

Redac{ia: tel: 021 3481474 i

mobiliozzs 084 802, 0733 r?t r45e-mail: contact@edituraeikon.roweb: www.edituraeikon.ro

Editura Eikon este acreditati de Consiliul Nalional alCercetirii $tiinlifice din lnvilimintul Superior (CNCSIS)

Descrierea CIP este disponibili la Biblioteca Nalionald a RomAniei

ISBN:978-60 6 -7 11,-7 66 - 0

Culegere tef,t: Io4na Secreleanu

Editor: Valentin A.ider

Olga Lascu

Aduceri amintedespre

Darie Magheru

EOTI2018

Aduceri aminte despreDarie Magheru

in localitatea Lunca CAlnicului - ]udelul Bragovvedelumina zilei,la 25 octombrie 1923, fratele meu, AurelMoldoveanu, cel care avea si devini scriitorul (poet, pro-zator, dramaturg) gi actorul DARIE MAGHERU.

Pirinlii nogtri, Valeria gi Simion Moldoveanu, erauangaja{i ai fabricii de postav gi locuiau in incinta fabricii,unde s-a gi niscut Darie. Tocmai de aceea, obignuia sispuni cd originea lui e mai sdnitoasd dec6t a gepcarilorcare ne-au pricopsit cu ciuma rogie.

La trei zile de la nastere a 9i fost botezat, de teami sinu moar5. de ,,boal6 cAineascd", motiv pentru el s[ spun[,maitdrziu, c6... a fost cAine de cAnd se gtie.

CAnd Darie a implinit vArsta de trei ani, pirinfii s-aumutat in Turcheg - S6cele, locul de bagtind al mamei.Fratele meu, pini la aceasti virsti, n-a vorbit decAt inlimba lui Sdndor Pet6fi. Femeia care il ingrijea, in orelecAnd mamaeraLaserviciu, nu gtia romAneste. Cind s-aumutat in Turcheg, mama-mare Paraschiva a fost socati,apostrofAndu-i pe mama gi pe tata ,,Ce-afi ficut? Mi-aliadus un nepot ungur?" A vorbit perfect limba maghiarigi mai tdrziu. $i ce mare romAn a iegit din el! $i cdt de

Olga Lascu

mult gi-a respectat gi iubit obArgia de dac liber, scriind ca

nimeni altul despre vitejii lui inaintaqi! De foarte devre-me, de cdnd era Aurel in clasele primare, mama-mare a

inceput si fie mdndrb de el, spunAndu-i mamei,,Si ai grijdde biiat, ci o sd ajungi un om important!" Mama mameia triit pAni in 1944, contribuind gi ea, cu bani de aur, lacresterea si educatia lui. A apucat si-i vadi, in 194I, primacarte, ,,Cu barda-n porfi de veac", de asemenea, s[-1 audila serbdri gi alte festivitali declamAnd poeme patriotice.il iubea gi il respecta foarte mult, iar sentimentele eraureciproce. De multe ori o ruga s[-i povesteasci intAmpldridin surghiunul pe care l-a suportat cAnd granila cu laraera la Predeal sau la Bran. Bunica rimdsese sub stipAni-re strdinl in propria ei lari... Mama-mare obisnuia ca,

seara, s[ gadd pe una dintre ld,zlle ei de zestre, in pridvo-rul casei. Se ruga cu voce tare. Cind nepotul o intrebacu cine vorbeqte, ea ii rispundea invariabil,,Cu DomnulDumnezeu". Mai tdrziu, Darie povestea c[ numai Arghezigi bunica Paraschiva stlteau de vorbi cu Dumnezeu dinpridvor. in ajunul Criciunului mergeam, cu mama si cufratele meu,la colindat, la cAteva cunoEtinle de lncredere.Eu le lineam isonul cu mult entuziasm fdri si am cine qtiece voce... Ei, soprani gi bariton, colindau superb. CAntamgi pe versuri de Radu Gyr:

,,Adu, Doamne, luna-n pragPentru-ntArziatal mag

$i acoper[ cu lutVifleimul meu pierdut"

Sau

Aduceri qminte despre Darie Magheru

,,Nici un inger nu mai vineFAlfdind misterSi colinde pentru tineLeru-i, Doamne, ler..."

CAnd ne intorceam acasd, Darie o ruga pe mama sd

lase poarta deschisi pentru toli colinditorii.Un ligan bitrAn ciruia i se zicea Mitru CArsti gi care

pe melodiile colindelor clasice improviza cu mult talenttexte religioase gi laice ii plicea lui Darie cel mai mult. Oruga pe mama si il primeasci in casi gi il asculta pdni igigita repertoriul.

Tot bunica Paraschiva Dudu, cu ,,galbenii" care-i mairimiseserd dinvdnzarea oilor, i-a ajutat pe pdrin{ii noq-tri sd cumpere casa, astdzi deveniti Casi Memoriali, depe strada care acum poartd numele scriitorului, ,,DarieMagheru", numbrul39.

Copilul Aurel, la numai cinci ani, descoperi singurtaina literelor, decupAndule din ziarele gi revistele la careera abonat tata.

intre timp, tata a ficut studii suplimentare gi a devenitfunclionar public (picher de drumuri gi poduri) al servi-ciului tehnic din cadrul Prefecturii brasovene.

Mama rimAne casnic6, asigurAndu-i biiatului condi-{ii optime de cregtere gi educafie.

Urmeaz6, cursurile gcolii primare din Turcheg caelev eminent, apoi cursuriie liceului bragovean ,,Dr. IonMesoti" unde se remarcd la limba romAn6, matematici gi

fizicd.. Di meditalii, la aceste trei discipline, colegilor declasb sau elevilor mai mici.

$i la gcoali, gi acasd are o comportare exemplari.Pentru ci distoneazd, prin comportare qi finuti - mai

Olga Lascu

ales in clasele primare - cu restul elevilor, primeEte bitaiede la ei. Mama il apiri, urechindu-i pe agresori. Odati,rupe chiar o umbreli pe spinarea celor care-l p6ndeau,sistematic, si-l bat[ cind mergea sau cAnd se intorcea de

la gcoal6. Pdrin(ii copiilor de-o seami cu el, pAnd tirziu,il dideau drept exemplu, spunAndu-le odraslelor ,,sd filica biiatul lui Moldoveanu".

Urmeaz6., apoi, cursurile ConservatoruluiMuncitoresc din Bragora infiinlat gi condus de actorul gi

poetul Zaharia BArsan. Frecventeazi cursurile AcademieiRegale de Teatru din Bucureqti gi, ln anul 1950, devineabsolvent al Facultilii de Teatru din cadrul Institutuluide Arti din lagi. Are profesori, marii maegtri ai sceneiromAneqti: George Vraca, Ion Manolescu, Dincinescu,Marieta Sadova gi al1ii. in Iagi activeaza gi la cenaclul li-terar care, la acea vreme, era frecventat de cltre scriitoriimportanli: George Lesnea, sonetistul Mihai Codreanu,Nicolae Ja(omir gi Otilia Cazimir.

Publicb poezie in ,,Opinia", ,,Lupta Moldovei", in al-manahuri literare si reviste studen{egti.

in anul 1950, la absolvire, inainte de a-gi susline li-cenfa, este trimis, cu alli studenfi merituogi, la odihnl,in staliunea Sl6nic - Moldova.

De acolo, il ridici securitatea gi il intemni)eaza lapenitenciarul din Suceava. Motivalia era participarealaor ganiza\ia subversivi,,Afacerea doctorului Gheorghiu",care fl.ceaparte din ,,Sumanele Negre".

in anul de dinainte de proces, este supus la tot felulde torturi: aruncarea de saci plini cu nisip peste torace,strivirea unghiilor cu uga, smulgerea pirului, izolareala,,Neagra". Aga se numea una dintre cele opt subteraneintunecate ale penitenciarului. Prin inteligen{i, voin!6 gi

Aduceri aminte despre Darie Magheru

for\d fizicil, reuqeEte si reziste supliciilor. Nu recunoastenimic din invinuiri, iar cind este confruntat cu cei carerecunoscuserd participarea lui la aceastd organizalie (pre-otul Acatrinei, avocatul Trofin, ofilerul superior Scobaietc.) acegtia rctracteazd mirturiile anterioare.

Dupi eliberare, vine la pdrinli, in Sdcele, unde era so-

lia lui, Melania, cu biiatul lor, D[riu!i. Pentru a-gi mascaemofia revederii, tata il intdmpin[ intrebAndu-l: ,,pAn6 Eide-acolo te-au dat afaril?"

Face tot felul de incerciri si se angajeze, dar nu reu-geqte si se incadreze in culturd sau art6. incearca la teatru,la Casa de Culturd Bragolr,la edituri. Susfine un concursde speaker la radio, trimite la Bucuregti, la Cluj, la edituri,poezii adunate in volum, insd... nici un raspuns...

in sfArgit, i se aprobi angajarea, tot prin concurs, laTeatrul Dramatic din Braqov. Este urmirit permanent gi,

cAnd se conving ci nu unelteEte si ristoarne guvernul,il mai lasi si respire. incearci si-l atragi sd faca gestul,,,funest" din punctul lui de vedere, de a intra in p.C.R.

R[mAne in postura de candidat sine die.Actor fiind la Teatrul din Bragov locuieste, o vreme,

pe strada Castelului la numirul 34, in spaliul RIAL alunui regizor de culise, ,,nenea Clistici". Era prin anul1952.Tntr-o sAmbitd cAnd ies de la liceu, trec, asa cumfdceam de obicei, pe la el. il gasesc prinzAndu-gi cu bol-duri singura haini, de catifea, pe care o avea la ora aceea.L-am ajutat, am cusut eu cdptugeala gi am infeles ci avu-sese o perchezifie.

CAnd si plec spre casi m-a rugat s[-i spun mamei,indat[ ce ajung, s[ ardi tot, cd: e mare pericol daci negdsesc biblioteca gi filatelia, ascunse in pod.

10 Olga Lascu

Eu m-am conformat gi, luni, c1nd avea zi sindicald(zi liber[ de la teatru) vine acasi gi, cum intrd, o intreabipe mama dacdalichidat tot, mama ii raspunde afirmativ,insd, indignati fiindc[ a transmis prin mine (o adolescen-ti) asemenea mesaje periculoase in vremurile de groazdpe care le parcurgeam, ii rispunde scurt, uitdndu-se camchiondorAg la mine ,,Am ars tot".

Darie, cu umor, margeazd, intrebAnd-o: ,,Da' cu pis-tolul ce-ai flcut?" Mama intri-n joc gi-i rdspunde: ,,L-amars si pe ila".

Darie obignuia s[ le povesteasc[ prietenilor, peste ani,aceasti intimplare.

Dupi un timp, Darie primegte locuin!6 pe stradaMaior Cranta,la qcoala de partid de un an. intr-o dimi-neala vine Adrian Hamzea (Anton Cerbatu) si-l ia in oraqla o vodcd. Tocmai atunci se intorceau cursanlii gcolii departid de ia micul dejun. Darie ii spune lui Adrian: ,,lJite,ce mutre de cretini au 6gtia, ci-mi vine s[-i latru". $i chiara inceput s[-i latre... Adrian iegise de pulini vreme, si el,din inchisoare.

Dupi toati aceasti tirigenie i se repartizeazd garso-niera de pe strada Saturn unde, ori de cAte ori se dediciexclusiv scrisului, afiseazb, pe ugi, sub cartea de vizitd,,anunful: ,,Lucrezt. Nu deranjafi decAt in caz de cutremur,rdzboi atomic, schimbarea regimului sau moarte (a voas-tri nu a mea)".

Este urmirit, sistematic, prin scriitori, ziarigti gi altecategorii de intelectuali care aveau ,,misiunea" s6-i cauteprietenia 9i erau pugi de securitate si scrie note infor-mative. Lui Darie nu-i pdsa. Majoritatea dintre cei pugisi-l urmdreasci m[rturisesc, dupi 1989, ci s-au chiarimprietenit cu el in urma acestei misiuni: judecitorul

Aduceri aminte despre Darie Magheru

George Zoti, care a ajuns, ln 1990, sa conducS ,,Asociafiade Literaturi 9i Arti Darie Magheru", inginerul MihaiLizirescu gi al1ii.

TAn[rul - la vremea aceea - ziafistbragovean MihaiDegelaru se prezinti intr-o zilaDarie Magheru acasi,spunAndu-i cd, a fost racolat de Securitate sd dea infor-ma{ii despre el. i1 roagd pe Darie ca, o dati pe luni, si-istea la dispozi{ie. Maitdrziu, Degelaru avea si povesteascidespre aceste intAlniri ale lor, cAnd Darie insugi ii dictanota informativi sau le elaborau impreuni, amuzAndu-se.

La un moment dat, Mihai Lizirescu a fost chemat, dela ,,Proiect Bragov" unde lucra, pe strada 30 Decembrie(azi str. Prundului), la Securitate. Acolo i s-a pus pe masio coal6 de hArtie alba gi a fost invitat si scrie tot ce spuneDarie impotriva conducerii comuniste.Inginerul i-a spusci n-are ce si scrie, ca nu aauzit aga ceva. Anchetatoruia insistat: ,,$tim ci obignuieqte si-l injure pe tovarigulCeausescu". Mihai i-a rdspuns: ,,L-am auzit injurltndu-idoar pe confralii scriitori". infuriat, anchetatorul a ruptcoala pe care-i inserare doar numele gi func{ia gi i-a zis:

,,$tim c[ in fiecare zi petreceli ore la Darie Magheru gideline{i chiar dublura cheii de la garsonieri (pe care arfi gisit-o daci il ciuta in buzunar). Ca si nu avefi nepli-ceri, vi rog sd nu-i spuneli cd v-am chemat aici". MihaiLSzirescu a luat o sticld de coniac gi s-a dus direct laDarie. Dupi cdteva pahare, Darie a format numa.rul in-stitufiei respective, consumdndu-gi toate invectivele dinmemoria lui prodigioasl.

Alt[ dati, cei din redaclia ziarului ,,Drum Nou" i-aurecomandat tAnirului ziarist Alin Drugi si-i cear[ luiDarie un articol pentru aniversarea lui Ceaugescu. De la

1"r

T2 Olga Lascu

capetul firului i-a rdspuns lui Alin o voce guturali: ,,Nu-lcunosc drdgufi, nu lucreaz[ la mine."

intr-o duminici diminea{a, Darie primegte vizita uneitinere admiratoare, o ingineri stagiari de la intreprindereaunde lucram eu. Era specializati in eoliene Ei Darie o numea

,,zeilavAnturilor". Urmau sd se duc6, amAndoi,la un spec-

tacol, matineu, gi se abat pe la cdrciuma ,,Ardealul", si-gicumpere Darie figiri. Circiuma era plini, mare antren. Unbeliv se ridicl gi zice: ,,Linigte! A intrat poetul nostru, DarieMagheru, care il injur[, de cAte ori vrea, pe Ceaugescu gi

nu pilegte nimic". La care Darie rdspunde: ,,Da, nu pbleEte

nimic tovarigul Nicolae Ceauqescu!"

intr-un bloc vecin cu garsoniera lui locuia ,,LuciaBordel" (nu qtia ci Darie ii zice aga, cdnd a aflat a plAns,dar dupl aceea a zis cd,lui Darie ii iarti orice). Ea cunog-tea o sursl de cirfi bune care mai ap[reau Ei avea acces

gi la cir{i din vechile biblioteci ale unor intelectuali gi ile aducea lui Darie. Ei avea un fel de a lectura, de parcdfotografia pagina, relindnd tot cu neobignuita lui memo-rie. Lucia, care era prieteni cu actorii gi nelipsitl de laspectacole, il flnea la curent gi cu piesele jucate in Bragov.

Era o persoanl culti gi nostiml, se l5.uda ci a fost datiafar6. de la Facultatea de Litere din Bucuregti, nu pentruci n-avea origine sociall slnitoas[ cum spunea maic[-sa,ci pentru imoralitate. Darie, fiind un tip cast, era prietencu ea in sensul camaraderesc al cuvdntului.

ii plecea gi ei si bea qi cum, intr-un ajun de slrbdtoare,n-avea nici ea bani gi se terminaseri qi ai lui, Luciei i-avenit ideea salvatoare: a cumpirat cAteva sticle de ,,Diana"de la prima farmacie. CAte or fi biut? Cl, in clipa cAnds-au isprdvit gi ea s-a ridicat din fotoliu, si plece acas[,n-o mai lineau picioarele. Maestrul, care gi el se clitina

Aduceri aminte despre Darie Magheru

gi nu putea s-o conduc6, a invitat-o si doarmi pe cana-pea, el agternAndu-gi pat pe colecfia de ,,Gazetaliterara".intorcAndu-se, noaptea, de la baie, a uitat de musafiri gi

a dat s[ se ageze pe canapea. Lucia s-a ridicat in fundu-le! glasuind: ,,Domnu' Magheru, sunt eu, Lucia". La careDarie, rostind ceremonios ,,Pardon", s-a indreptat sprepatul improvizat din gazete. Cele de mai sus le-a relatatchiar Lucia,la prima comemorare, de un an, a lui Darie.

PAni la cea de-a doua pomenire a lui Darie, au muritgi ea, gi inginerul Mihai Lizbrescu, si economistul GeorgeNovac (,,c6inele soldatului", cum ii spunea Darie). George,purtind cirlile lui Darie ln buzunar, obignuia si meargifoarte des la mormdntul prietenului pe care il respecta gro-zav,undelasa cdte un pachet de ligiri gi cAte o sticli de tdrie.

Se pare ca Darie avea nevoie de acegti prieteni gi pecelllalt tdrAm...

Dupi instalarea lui Laurenliu Fulga la conducereaUniunii Scriitorilor, pensia lui Darie devenise foarte con-sistenti. CAnd factorifa ii aducea banii, erau prezenli laeveniment Stanca gi ,,cAinele soldatului" (Novac). in ziuacu pricina a unei luni, primesc un telefon (locuiam inPrund, lingi liceul $aguna). Abia veniti de la serviciu, michema Novac si salvdm pensia maestrului, ci e in marepericol. Dupi o jumitate de o16, md suni iar, insistAnd:,,Veni!i neintArziat, domnul Magheru e praf, eu abia mimai ablin si nu gust ceva gi pensia e in pericol".

M-a chemat pe mine de urgenfi pentru ci, de la ovreme, convenisem cu Darie si fiu eu depozitarapensiei.Venea aproape in fiecare zi la mine, la birou, pe stradaM. Sadoveanu, s6-mi ceari din bani. Venea cAnd el, cindAdrian Hamzea. Cereau bani pentru ,,branturi". Aqa, co-dificat, justificau nevoia de bani.

13

L4 Olga Lascu

Mi-am l6sat la o parte indatoririle de solie gi mamlgi am dat o fugi in ,,Steagu". Acolo ce-mi vid ochii?Musafirii trigeau de o pereche de blugi ai lui Darie, Novacde pe hol gi Stanca din baie. Novac imi spune cd Stancavrea, neapi.rat, si intre in baie cu blugii qi si-i spele, dar...in buzunarul blugilor se afli pensia...

Darie obignuia s[-i spuni Stancii: ,,Dragamea, tu egticea mai frumoasl femeie din Europa de Est, dar, cAndmergem impreuni undeva, e neapiratS. nevoie sl taci.Cum deschizi grsra, se face in jurul tdu un metru cub deintuneric Ei nu te mai vezi".

intr-una din zile, c6nd m-am dus la Darie, am gdsito prezentabili doamni care croseta gosete de lAni pen-tru el. Era Florentina; scria si romane poliliste. Darie iimai cizela scrierile, ea il mai insofea la cenaclul Astra,laspectacole... Cred ci nu-i spusese ci e c[sitoriti. So(ul ei,fiind ofiler,lipsea mult din Braqov.

il inviti, doamna, ;i la ea acasi, pe Bulevardul Girii,sd bea, impreuni, o cafea. CAnd - inci, nu apucaseri siia nici o sorbituri - suni la uq[ ofi1erul, intors mai re-pede din deplasare. Florentina face prezentirile. Solul iicere Florentinei si aduci viginatS, si ageze o gustare... intimp ce Darie il mdsura din ochi: ofilerul era inalt, atle-tic. Fratele meu se gAndea cd vrea intdi sil imbete gi apoisi-i tragd o mami de bltaie. Dar omul n-avea gdnduri,,criminale", nici dupd vi9inat6, nici dupl vin, gi Dariele-a spus versuri, indemnat de Florentina. CAnd sd plece,soful, incAntat de prezenla lui, s-a oferit si-l duc[ gi acasicu taxiul. Darie inc[ mai avea emolii. Dupi acest incident,a hotirdt sa nu mai meargi invizlt|la doamne, indiferentdaci sunt cisitorite sau nu.

Aduceri ominte despre Darie Magheru

in anul 1944, dupl,recrutare, descoperindu-i-se la vi-zita medicali o miocarditd, igi continui armata ca elev,la termen redus, alituri de alli patru colegi, in SpitalulMiiitar din Bragov. Dintre mdicufele care ingrijeau rani-!ii, una era frumoasl. Cei cinci elevi T.R. au pariat: acelacare ajunge sd-i sirute mAna frumoasei mdicufe va cAgtigapariul. Dintre toti, Darie, degi avea cea mai copildroasiinfSligare, a cAgtigat. Si asta pentru ci miicufa, in clipe-le de r6,gaz, stAnd pe o banci din curtea spitalului, citeaversuri de Eminescu. Darie, preocupat gi el de poezie, s-aagezatlAngn ea gi au discutat literaturd, apoi, la incheiereadiscufiei, Darie i-a sdrutat ceremonios mAna.

Apropierea de mdicula l-a ficut sd se indr[gosteas-ci, dumnezeiegte, pentru prima oard in viafi. Atunci ascris ,,Balada mAinilor". Pe mdicufa Melania (cu aproapezece ani mai mare decAt Darie) a impresionat-o gestul,dar nu era dispusi si renunfe la haina monahali. incd dela vdrsta de cinci ani, orfani de mamd fiind, crescuse inminastire,la Viratec.

,,Balada mAinilor" a rd,mas in prima forml gi, mai tdr-ziu, s-a tipirit in volum.

soarele-;i suia cavalcada prin ram,nechezau muguri sub smal; de sepale

;i-n primdvara caldd eu sevd erampentru setea din lujerii bra{elor tale...

ca mhinilor acestora, ochiul meu, eltncruntat tn moarte, in jaf ;i-n asediule-a purtat fluturarea ;tiutd-n crenel

prin toate cetdlile evului mediu

15