teste an.iv rom.2016 omf

8/16/2019 Teste an.IV Rom.2016 OMF

1/48

1.C.M. Traumatismele oro-maxilo-faciale ocupă unloc aparte în cadrul traumatologiei contemporane,deoarece:

A Este înregistrată frecvenă crescută!" #m$racă aspecte extrem de variate %i

complicate!C Traficul rutier din ce în ce mai intens cu

multiple forme de accidente ceînregistrea&ă regiunea 'M(!

) *erespectarea regulilor de protecie amuncii în industrie %i agricultură!

E Mai avem diverse forme de agresiuneumană, în re&ultatul cărora este destulde frecvent +-/0 afectată regiunea'M(.

.C.M. (ormele traumatismelor oro-maxilo-faciale

sunt destul de diverse ca fiind:A Traume i&olate +numai pări moi,

maxilare sau dini0!" (orme asociate +traume 'M( %i alte

pări ale organismului0!C 2e&iuni asociate ale părilor moi %i ale

oaselor maxilo-faciale!) 2e&iuni com$inate +ageni traumatici,

termici, c3imici etc.0!E Ttraume ale neurocraniului.

4.C.5. Care-i principala cau&ă că reginea 'M( estemai u%or expusă traumatismelor:

A Este $ogată în vase, nervi, nodulilimfatici etc.!" #n această regiune sunt situate organe

importante +oc3ii, urec3ile, nasul,glandele salivare etc.0!

C Este expusă, fragilă!) 6iele su$ire, esutul con7unctiv-adipos

aproape a$sent!E Toate împreună.

8. C.M. 6articularităile traumatismelor oro-maxilo-faciale sunt determinate de aspectele morfo-funcionale specifice ale acestei regiuni:

A 5tructura anatomică a feei +piele fină,

mu%c3i pielo%i, sc3elet arcuit încur$at,dinii0!

" 5ituarea regiunii 'M( în imediatavecinătate a neurocraniului!

C 5ituarea răsp9ntiei aerodigestive de caresunt legate funciile vitale +respiraia,masticaia, deglutiia, fonaia etc.0!

) nervaia sen&itivă, simpatică, parasimpatică!

E ;asculari&aia foarte $ogată.. C.M. #n traumatismele oro-maxilo-faciale esteafectat relieful %i suferă fi&ionomia cu consecine

psi3oemoionale grave pentru pacient, deoarece:A


2/48

" Accidente de circulaie!C 5portul!) Accidente de muncă!E Căderi accidentale +pe stradă, la

domiciliu etc.0.14. C.5. Cau&a cea mai frecventă a producerii plăgilor 'M( o constituie:

A Accidente de circulaie!" Căderi accidentale!C Accidente de muncă!) Accidente sportive!E Agresiunile umane.

18. C.M. Arsurile feei sunt frecvent %i mai des sunt produse de:

A Accidente sportive!" Accidente de muncă!C Accidente de circulaie!) Agresiuni umane!E Accidente casnice.

1. C.M. ravitatea le&iunilor părilor moi 'M( estedirect proporională cu:

A. 2ocali&area le&iunii!". #ntinderea &onei afectate!C. 2e&area vaselor mari %i nervilor!). 2e&area mu%c3ilor mimici ce răsfr9ng

marginile rănii d9ndu-i un aspectînspăim9ntător!

E. *ici un răspuns nu este adevărat.1>. C.M. Clasificarea plăgilor părilor moi 'M( seface în funcie de:

A Timpul scurs după accident +recentă,vec3e, suprainfectată0!

" Agentul vulnerant +agresiune, accidentde circulaie, muncă etc.0

C


3/48

>.C.M. Transportul rănitului cu tul$urări de asfixie,se face în:

A 6o&iie %e&9nd cu capul întors într-o parte!

" )ecu$it dorsal!C )ecu$it lateral!) )ecu$it ventral!

E *u are importană po&iia.?. C.5. 5utura unei plăgi transfixiante de o$ra& sereflectă:

A #ntr-un plan!" #n două planuri!C #n trei planuri!) *u se suturea&ă imediat!E *ici una din acestea.

28 C.5. Care este frecvena traumatismelor dento- parodontale:

A /!" 4,/C 4,/!) >,/!E 8,B/.

B. C.5. Cele mai frecvente cau&e ale traumatismelordento-parodontale sunt:

A Accidente de muncă!" Accidente de circulaie!C Căderi pe stradă!) Accidente în sport!E Agresiunile.

4. C.M. (ormele principale de traumatisme dento- parodontale sunt:

A Contu&ii dento-parodontale!

" (racturi coronare!C (racturi radiculare!) 2uxaii incomplete!E 2uxaii complete.

41. C.M. (actorii favori&ani în producerea unorfracturi coronare sunt:

A '$turaii masive!" )istrucii corono-radiculare extinse!C Garii de colet!) 6arodontitele marginale cronice!E )efecte cuneiforme.

4. C.M. nele manopere stomatologice pot duce la

traume dento-parodontale:A )eraparea elevatoarelor!" 2uxarea dinilor vecini prin spri7inirea

cu elevatorul în ei!C Trauma antogoni%tilor cu cle%tii la

extracie!) Traume cu desc3i&ătoare de gură!E (racturi dentare în timpul înlăturării

prote&elor.44. C.5. #n luxaiile dentare pariale se recomandă:

A


4/48

A . C.5. Examenul clinic indică mo$ilitateaincisivilor centrali superiori, deplasarea lor către palatinal, decolarea gingiei, radiologic nu se o$servăle&iuni. ndicai atitudinea terapeutică cea mai potrivită în această situaie:

A Extracia imediată!" 5upraveg3erea evoluiei %i la nevoie

extracia tardivă!C


5/48


6/48

" (orma du$lu incur$ată!C 6re&ena dinilor inclu%i!) 6eriostul extrem de aderent,E 6re&ena unor &one de re&istenă

scă&ută.

>4. C.M. (racturile de mandi$ulă pot fi:

A nitare!" )u$le!C Triple!) Cominutive!E )irecte %i indirecte.

>8. C.M. )in ce cau&e fracturile de mandi$ulă suntcele mai frecvente +?-/0 din toate oasele regiunii $uco-maxilo-faciale:

A Mandi$ula este un os mo$il!" Este situată în partea inferioară proeminentă!C 6re&ena unor &one puin re&istente la

agresiuni!) 6re&ena frecventă a dinilor inclu%i!E 6re&ena unor procese patologice +tumori,

osteomielite etc.0

>. C.M.(racturile mandi$ulei se produc prinurmătoarele mecanisme:

A #n locurile cu re&istena scă&ută!" (lexiune!C 6resiune!) 5mulgere!E #n os patologic.

>>. C.5. Mecanismul cel mai frecvent de producere aunei fracturi de mandi$ulă este:

A. Tasare!" (lexiune!C 6resiune!) 5mulgere!E #n lemn verde.

>?. C.5. Jona cu cea mai scă&ută re&istenă latraumatismele mandi$ulare:

A ng3iul mandi$ulei!" 2a nivelul caninului!C #ntre rădăcinile premolarilor!

) 5imfi&a mentonieră!E Colul condilar.

>.C.M. #ntre factorii ce influenea&ă gradul dedeplasare a fragmentelor în fracturile de mandi$ulă seînscriu:

A (ora traumatismului!" Contracia mu%c3ilor ce se inseră pe

aceasta!C Mecanismul de producere a fracturii!) )irecia liniei de fractură!E nele stări patologice concomitente

+osteoporo&ă0.

>B.C.M. 5emnele comune tuturor fracturilor demandi$ulă sunt:

A )urerea!" Tul$urările de fonaie!C Mo$ilitatea anormală!) Tul$urările de oclu&ie!E Tul$urările de sensi$ilitate în teritoriul

nervului mandi$ular.

?.C.5. #n ce tip de fractură de mandi$ulă este pre&ent edemul precoce, ec3imo&ele apăr9nd după 8ore:

A (ractura de condil!" (ractura de corp mandi$ular!C (ractura ramului ascendent!) (ractura mediosimfi&ară!E (ractura de proces alveolar.

?1.C.M. Care din următoarele tipuri de fracturimandi$ulare sunt considerate de


7/48

?>.C.5. Hipoeste&ia în teritoriul de enervaie anervului alveolar inferior se înt9lne%te în:

A (ractura mediană a mandi$ulei!" (ractura paramediană a mandi$ulei!C (ractura în regiunea corpului

mandi$ulei cu deplasare!) (ractura apofi&ei condiliene a

mandi$ulei!E #n toate aceste fracturi.

??.C.5. Cea mai frecventă complicaie secundară afracturilor de mandi$ulă este:

A =ocul!" Asfixia!C Comoia cere$rală!) nfecia!E Hemoragia.

?.C.5. Ce înelegei prin plăgi în seton:A 6lăgi unipolare!" 6lăgi penetrante!C 6lăgi contu&ie!) 6lăgi perforante!E 6lăgi tăiate.

?B.C.M. Asfixia posttraumatică poate apărea după:A (ractura cominutivă a arcului

mentonier!" #ngustarea căilor aeriene!C Edem laringian!) )islocarea vălului în fracturile

maxilarului superior!

E *ici una din acestea.

.C.5. (ractura de mandi$ulă în Llemn verde suntcaracteri&ate pentru:

A Mandi$ula edentată total!" Mandi$ula edentată parial!C "ătr9ni!) Aduli!E Copii.

1.C.5. #ntr-o fractură unilaterală a corpuluimandi$ular, deplasarea secundară a fragmentului mic

se produce:A #n 7os!" #n sus!C #nainte!) #napoi!E #năuntru.

.C.M. Mecanismele prin care se pot producefracturile de mandi$ulă sunt:

A (lexiune!" Contu&ia!C 6resiunea!) #neparea!E 5mulgerea.

4. C.M. (actorii care influenea&ă deplasareafragmentelor într-o fractură de mandi$ulă sunt:

A (ora traumatismului!" Contracia mu%c3ilor inserai pe

mandi$ulă!C 2ocul %i direcia liniei de fractură!) 6re&ena dinilor pe fragmentele

fracturate sau pe arcada antagonistă!E Tipul de imo$ili&are.

8. C.M. (ormele clinice ale fracturilor apofi&eicondiliene a mandi$ulei sunt:

A (ractura $andulieră!" (ractura intracapsulară!C (ractura 6arma!) (ractura su$condiliană înaltă!E (ractura su$condiliană 7oasă.

. C.M. #n fractura mediosimfi&ară a mandi$ulei:A Traciunile musculare care se exercită

fiind în ec3ili$ru, deplasarea secundarăeste a$sentă!

" #n mo$ili&area mandi$ulei se o$servăoclu&ia în armonică!

C "olnavul pre&intă ec3imo&e în fundulde sac vesti$ular sau su$lingual!

) "olnavul pre&intă 3ipoeste&ie înteritoriul nervului dentar inferior!

E Este frecvent înt9lnită otoragia.

>. C.M. 6reci&ai care sunt în mod o$i%nuitdeplasările secundare ale fragmentelor într-o fracturăde corp a mandi$ulei:

A (ragmentul mare tras în 7os %i înapoi!

" (ragmentul mic tras în sus %i înafară!C (ragmentul mic tras în sus %i înainte!) (ragmentul mic tras în 7os %i înapoi!E (ragmentul intermediar rotat.

?. C.5. Care este tratamentul cel mai potrivit într-ofractură de corp a mandi$ulei cu deplasare:

A mo$ili&area elastică intermaxilară!" 'steosinte&a cu fir metalic după

reducere manuală!C


8/48

B. C.M. Care este tratamentul ce poate firecomandat pentru o fractură de corp a mandi$uleifără deplasare în ca&ul unui edentat total, purtător de prote&ă mo$ili&a$ilă:

A mo$ili&area cu a7utorul prote&elor %itraciune mento-cefalică!

" Atelă metalică vesti$ulară

monomaxilară!C 'steosinte&ă cu fir sau placă metalică!) mo$ili&area elastică intermaxilară!E 2a această v9rstă tratamentul nu este

necesar.

B. C.5. #n c9t timp este posi$ilă consolidareafracturii corect imo$ili&ate dacă nu survincomplicaii:

A 1- săptăm9ni!" -8 săptăm9ni!C 8-> săptăm9ni!) >- săptăm9ni!E 1-4 luni.

B1. C.5. Care este prima fa&ă în formarea calusuluiosos în fractură:

A (a&a osificării provi&orii!" (a&a osificării definitive!C (a&a fi$ro-condroidă!) (a&a 3emoragico-exudativă!E (a&a de necro&ă osoasă.

B. T.C. n adult este agresat %i lovit cu pumnul în&ona corpului mandi$ular st9ng. )upă lovitură acu&ao durere vie în regiunea ung3iului mandi$ular st9ng

%i a articulaiei temporomandi$ulare, drepte. 2aexamenul clinic constatai tumefacie în &onaung3iului mandi$ular st9ng, care nu permite palpareaosului, cu durere vie la presiuni, durere în regiuneATM dreaptă, limitarea desc3iderii arcadelor dentare, plagă s9nger9ndă a fi$romucoasei distal de 4? +4 nueste pre&ent pe arcadă0, mo$ilitatea anormală amandi$ulei, tul$urări de oclu&ie +inoclu&ie în planvertical %i anteroposterior, mai accentuat în parteast9ngă, mai puin evidentă în dreapta unde 8 vine încontact cu 10. #n ATM dreapta nu se percepmi%cările condilului.

C.5. Către ce diagnostic vă orientai:A (ractură a ungiului mandi$ular st9ng!" (ractură a condilului drept!C (ractură a ungiului st9ng asociată cu

luxaie a condilului drept!) (ractură $ilaterală de mandi$ulă: ungi

st9ng %i condil drept!E *ici una dintre acestea.

B4. C.5. Ce tratament de urgenă adoptai în ca& defractură $ilaterală de mandi$ulă: ungi st9ng %i condildrept:

A mo$ili&are cu frondă mentonieră!" 2igaturi dentare intermaxilare!C . C.5. 6entru osteosinte&a focarului de fracturăcondiliana se preferă:

A osteosinte&a cu fir metalic!" osteosinte&a cu placă metalică %i

%uru$uri!C osteosinte&a cu $ro%ă trecută de la ung3i

la condil!

) reducerea %i contenia cu $ro%ă dupămetoda în lift!

E osteosinte&a cu %uru$, fractura fiind $i&otată.

B?. C.5. Ce atitudine adoptai pentru dintele 4. dinfocarul de fractură:

A practicai odontectomia de imobilizare!" efactuai odontectomia imediat după ce

s-au aplicat atele de imo$ili&are!C efectuai extracia după 18 &ile de

imo$ili&are!

) nu extrage molarul din focar, darurmărim evoluia!E odontectomia se practicănumai dacă 4.

împiedică reducerea fragmentelor.

B. C.M. Ce complicaii primare pot surveni dincau&a dintelui 4. în focarul de fractură:

A o reducere incorectă, dacă molarul s-adeplasat de la locul lui de inclu&ie,nepermi9nd apropierea fragmentelorosoase!

" supuraie în focarul de fractură!C înt9r&iere în consolidarea fracturii!) pseudartro&ă!E osteomielita mandi$ulei.


9/48

BB. C.5. #n ca&ul de fractură $ilaterală de mandi$ulă:ungi %i condil cu deplasare, prescriei $olnavuluianti$ioterapie:

A da!" nu!C numai dacă practicăm odontectomia lui

4.!

) numai dacă apar fenomene inflamatorii!E în funcie de starea generală a $olnavului.

1. C.5. #n ca&ul de fractură $ilaterală demandi$ulă: ungi %i condil cu deplasare, dacă aiefectuat osteosinte&a am$elor focare de fractură, cucîte o miniplacă cu %uru$uri practicai %i o imo$ili&aresuplimentară, cu atele %i traciune:

A nu este o$ligatoriu!" da!C nu!) numai dacă s-a efectuat osteosinte&a la

ung3iul mandi$ulei!E se practică timp de -1 &ile.

11. C.5. 5uprimarea traciunii %i imo$ili&ăriiintermaxilare se face:

A după 1 &ile!" după 4 &ile!C după &ile!) după > săptăm9ni!E în funcie de v9rsta pacientului.

1. C.M. C9nd poate surveni o anc3ilo&ă temporo-

mandi$ulară după o fractură condiliană:A c9nd în cavitatea articulară apare un

3ematom!" c9nd se organi&ea&ă un calus ce une%te

condilul cu cavitatea glenoidă!C numai c9nd fractura este intracapsulară!) c9nd se practică o imo$ili&are a

mandi$ulei, cu înălare pe ultimul molar ce depă%e%te 1-1 &ile!

E în imo$ili&ări prelungite.

14. C.5. C9t timp meninei placa de osteosinte&ă la

nivelul ung3iului mandi$ular:A răm9ne permanent, c3iar %i dupăconsolidare!

" se îndepărtea&ă după formarea calusuluiosos!

C se îndepărtea&ă numai dacă apare osupuraie în focarul de fractură!

) depinde de la ca& la ca&, în funcie detolerana $olnavului!

E nu este o$ligatorie îndepărtarea plăciide osteosinte&ă dacă nu aparcomplicaii.

18. C.5. 6seudartro&a se instalea&ă în ca&urile încare lipsa de consolidare depă%e%te:

A -1 săptăm9ni!

" 1- luni!C > luni!) 1 an!E -1 luni.

1. C.M. Aplicarea gutierelor de acrilatautopolimeri&a$il este indicată în următoarele ca&uri:

A "olnavii cu dinii mici, cu diasteme %itreme, care favori&ea&ă alunecareafirelor de ligatură!

" c9nd numărul de dini este insuficient!C c9nd forma dinilor nu asigură o $ună

retentivitate pentru ligaturi!) c9nd nu există puncte de contact!E nici una din aceste indicaii.

1>. C.5. Care dintre următoarele metode deosteosinte&ă se utili&ea&ă cel mai frecvent în practicamodernăN

A )ispo&itive metalice fixate în os cu%uru$uri!

" 2igaturi trasosoase cu fir metalic!C ti7ele Oirc3ner!) $ro%e metalice trecute transfocal prin

fragmentele mandi$ulare!E ligaturile de catgut.

1?. C.M. Metoda c3irurgical-ortopedică sausercla7ul perimandi$ular+"lă@-vF0 sunt recomandatela:

A (racturi de mandi$ulă edentată!" (racturi de mandi$ulă edentată în

regiunea mentonieră!C (racturi de mandi$ulă cu linii o$lice!) 2a copii în timpul cînd se sc3im$ă

dinii!E *ici în unul din aceste ca&uri.

1. C.M. Care sunt regulile de $a&ă la aplicarealigaturilor pentru fixarea atelelor pe arcada dentarăN

A Atela se fixea&ă cu fir metalic pe fiecaredinte sau peste un dinte!

" 2igatura este situată la coletul dentar!C 2igatura nu tre$uie să traume&e papilele

gingivale!) Capetele ligaturii au lungimea -? mm%i se îndoaie spre centru %i liniaoclu&ală!

E 2igatura se îndoaie îndărăt %i spremarginea gingivală.

1B. C.M. Aplicarea atelei netede monomaxilare esteindicată la:

A (ractura ung3iului!" (racturi laterale!C (ractura extracapsulară a apofi&ei

condiliare!) (ractura mediană fără deplasare!E (ractura segmentară a apofi&ei

alveolare.


10/48

11. C.5. Care este frecvena fracturilor maxilei:A 11-4/!" -/!C 1/!) 4,4/!E /.

111. C.M. )iagnosticul fracturilor de eta7 mi7lociu +amaxilarului superior0 se $a&ea&ă pe:

A Examenul radiologic!" 5emnele clinice comune tuturor

fracturilor +dureri, ec3imo&e, crepitaii,3ematoame, deplasări de fragmenteetc.0!

C 5emne clinice specifice!)


11/48

C #n ca& de le&iuni ale calotei craniene!) (racturile eta7ului mi7lociu înalte +2e

(ort 0!E (racturile verticale sau o$lice.

14. C.M. Tul$urările respiratorii la fracturilemaxilarului superior pot avea loc din cau&a:

A )ereglării reflexului laringian!" '$strucia căilor respiratorii!C )eplasării maxilei împreună cu palatul

dur %i moale!) Aspirării s9ngelui, maselor vomitive!E )ereglării centrilor respiratori $ul$ări.

18. C.5. Tratamentul definitiv al fracturilormaxilarului superior se reali&ea&ă mai frecvent cua7utorul:

A Metodelor c3irurgicale!" Metodelor ortopedice!C Metodelor com$inate!) "anda7elor mento-cefalice!E (rondelor mentoniere.

1. C.5. Care este elementul anatomic de $a&ă amaxilarului superior:

A Corpul!" Apofi&ele!C 5inusul maxilar!) ăurile su$or$itale, incisivală, tu$erale,

palatinale!E (osele +canină, su$temporală,

pterigopalatină0.

1>. C.5. Care simptom nu se înt9lne%te la fracturilemaxilarului superior:

A )eformaia feei!" )eplasări osoase cu tul$urări de

oclu&ie!C Mo$ilitatea fragmentelor!) "loca7 mandi$ular!E Epistaxis, tul$urări oculare, tul$urări de

sensi$ilitate.

1?. C.M. Cele mai grave complicaii precoce ale

fracturilor maxilarului superior sunt:A Hemoragii în masă!" Comoia cere$rală!C Tul$urări de oclu&ie!) =ocul traumatic!E (legmoane, osteomielită acută, sinusită.

1. C.M. Tratamentul de urgenă a fracturilor de eta7mi7lociu +a maxilarului superior0 constă în:

A 2igaturi intermaxilare!" (ronde mentoniere!C utiere metalice Lcu mustăi!) "anda7e mento-cefalice de tifon!E Atele monomaxilare.

1B. C.5. Tul$urări de sensi$ilitate +pareste&ii, 3ipo-sau aneste&ii0 în fracturile maxilarului superior au locdin cau&a:

A Compresiei sau elongării nervuluiinfraor$ital!

" )islocării fragmentelor!C 2e&ării nervului în timpul loviturii!

) (racturii podelei or$itare!E #nfundării osului maxilar %i malar.

14. C.5. (racturile ori&ontale mi7locii +2e (ort 0 auo linie de fractură compusă ce trece:

A )e asupra proceselor alveolare, prinfosa na&ală, fosa canină, tu$ero&itateamaxilară, vomer %i septul na&al!

" 6e sutura fronto-na&ală, oaselelacrimale, peretele inferior al or$itei, $a&a apofi&ei pterigoide, arcadatemporo-&igomatică, etmoidul %ivomerul!

C )espică pe linia mediană arcadaalveolo-dentară, podeaua na&ală, $olta palatină %i corpul maxilei!

) 6rin sutura fronto-na&ală, osul lacrimal, pe gaura infraor$itală, pe su$ osul&igomatic spre tu$ero&itate!

E *ici una dintre acestea.

141. C.M. Complicaiile secundare ale fracturilormaxilarului superior sunt:

A 5upuraii sinusale sau ale o$ra&ului!" 'steomielita!

C Hemoragii secundare!) Tul$urări respiratorii!E )ereglări de sensi$ilitate.

14. C.M. 2a tratamentul unor fracturi ale eta7uluimi7lociu +a maxilarului superior0 se utili&ea&ădispo&itive cefalice %i endo$ucale:

A (racturile segmentare ale apofi&eialveolare!

" (racturile ori&ontale +2e (ort , , 0!C (racturile multiple %i cominutive!) )is7uncii intermaxilare sau fracturile

medio-sagitale!E 2a toate.

144. C.5. Care din simptomele enumerate mai 7os nuse înt9lne%te la fracturile eta7ului mi7lociu+piramidale-su$&igomatice 2e (ort 0N

A Tumefacia accentuată cu ec3imo&e palpe$rale %i na&ogeniene!

" Epistaxis pe am$ele narine!C Ec3imo&e în fundul de sac vesti$ular!) Modificări de oclu&ie +oclu&ie desc3isă

frontal0!E "loca7ul mi%cărilor mandi$ulei.

148. C.5. )in ce cau&ă apare diplopia în fracturilemaxilarului superior:


12/48

A 6rin co$or9rea plan%eului or$itei!" Contu&ia mu%c3ilor oculomotori:C Hematomul retro$ul$ar!) 2e&area nervului oculomotor!E #nfundarea oaselor maxilar.

14. C.M. #n ca&ul clasificării


13/48

18.C.5. Ec3imo&a palpe$rală în monoclucaraceri&ea&ă următoarele tipuri de fracturi:

A (ractura arcadei temporo-&igomatice!" (ractura or$ito-sinusală!C (ractură 2e (ort !) (ractura 2e (ort !E (ractura Ialt3er.

18B. C.M. Exoftalmia apare în următoarele tipuri defracturi:

A 2e (ort !" 'r$ito-sinusale!C )is7unciile intermaxilare!) 2e (ort !E #n nici una dintre acestea.

1. C.M. #n fracturile or$ito-sinusale cu deplasarea plăcii malare înapoi %i înafară se pot înt9lniurmătoarele semne clinice:

A Tul$urări de sensi$ilitate în teritoriulnervului infraor$ital!

" "loca7ul mi%cărilor mandi$ulare!C Ec3imo&a în monoclu!) Asimetrie facială prin proeminena

reliefului &igomatic!E Epistaxis $ilateral.

11. C.5. #n fracturile posterioare ale complexului&igomatico-maxilar este interesată:

A 6odeaua or$itei!" Apofi&a pterigoidă!C Apofi&a frontală a malarului!

) Arcada temporo-&igomatică!E 6eretele posterior al sinusului maxilar.

1. C.M. Căile de reducere ale unei fracturi or$ito-sinusale sunt:

A 5u$or$itală!" Temporală!C Trans7ugală!) 5inusală!E Endo$ucală.

14. C.M. Calea sinusală de tratament a fracturilor

or$ito-sinusale este indicată în:A (racturi cominutive ale plăcii malare!" (racturi cu 3ematoame intrasinusale!C (racturi tip L$loKout!) (racturi cu dislocări mari!E (racturi ale plăcii malare în care acesta

are tendina de a se înfunda.

18. C.M. #ntre sec3elele ce pot apare după fracturiale complexului &igomatico-maxilar se înscriu:

A "loca7ul mandi$ulei!" Tul$urări fi&ionomice!C Cicatrici retractile!) )iplopie!E 6seudoartro&ă $alantă.

1. C.5. #n fracturile complexului &igomatico-maxilar, unul dintre următoarele semne este înt9lnit înmod o$i%nuit:

A Ec3imo&e ale con7unctivei $ul$are!" Modificarea rapoartelor de oclu&ie!C Ec3imo&e la$io-geniene în fundul de

sac vesti$ular superior $ilateral!

) 'toragie unilaterală!E Contactul molar prematur.

1>. C.M. Care dintre următoarele simptome se potînt9lni în fracturile anterioare ale complexului&igomato-maxilar:

A )iplopia!" Hipoeste&ia infraor$itală!C noclu&ia frontală!) Epistaxis!E )evierea u%oară a liniei mediane.

1?. C.M. 2inia de fractură care interesea&ă oaselena&ale, apofi&a ascendentă a maxilarului, osullacrimal, re$ordul or$ital, peretele anterolateral alsinusului maxilar, tu$ero&itatea, apofi&a pterigoidă, peretele extern al fosei na&ale, vomerul %i septulcartilaginos, se înt9lne%te în:

A (ractura ori&ontală inferioară amaxilarului superior!

" (ractura ori&ontală mi7locie amaxilarului superior!

C (ractura ori&ontală înaltă a maxilaruluisuperior!

) )is7unciile intermaxilare!

E *ici una din aceste forme.

1. C.M. 6reci&ai care sunt celelalte semnele caresusin clinic diagnosticul de fractură or$ito-sinu&ală:

A 'toragia!" Hipoeste&ia infraor$itară!C Modificarea rapoartelor de oclu&ie!) )iplopia!E Epistaxis.

1B. C.M. (ormele periostitelor sunt:A 6eriostita acută seroasă!

" 6eriostita acută purulentă!C 6eriostita cronică 3Fperplastică+productivă0!

) 6eriostita cronică purulentă!E *ici una din ele.

1>. C.5. #n c9t timp se poate consolida fracturaor$ito-sinusală dacă este redusă corect %i în timp util%i dacă nu survin complicaii:

A #n 4- &ile!" #n -1 &ile!C #n 1- &ile!) #n 4-8 &ile!E #n maximum > &ile.

1>1. C.5. )in punct de vedere anatomo-patologic pentru a$ces nu este caracteristic:


14/48

A Congestie capilară %i 3emoragii difu&e!" Mem$rană piogenă ce conine vase de

neoformaie, 3istiocite, plasmocite,limfocite %i polimorfo-nucleare!

C Trom$o&ă septică vasculară!) *ecro&ă cu apariia de $ule ga&oase!E ;asodilataie accentuată, exudat seros,

diapede&ă leucocitară %i infiltrat celular.

1>. C.5. )is7unciile intermaxilare sunt fracturi:A 'ri&ontale!" ;erticale!C '$lice!) Asociate!E Cominutive.

1>4. C.M. Care din următoarele afirmaii sunt corecte pentru o fractură de maxilar superior:

A Este dată de lovituri directe, frontale saulaterale!

" Apar tul$urări de oclu&ie!C )etermină dureri la desc3iderea gurii!) Apar ec3imo&e în fundul de sac

vesti$ular superior!E 5e complică frecvent cu pseudoartro&e.

1>8. C.5. 'steosinte&a în fracturile maxilarului esteindicată:

A 2a $olnavi dia$etici!" 2a edentai!C 2a fracturile verticale!) 2a fracturile ori&ontale!

E #n toate acestea.

1>. C.5. )atorită structurii spongioase %i uneivasculari&aii $ogate în fracturile maxilaruluisuperior, calusul fi$ros se formea&ă în:

A 1-1 &ile!" -1 &ile!C >- &ile!) 1- &ile!E peste &ile.

1>>. C.M. 2inia de fractură tip 2e (ort trece:

A 6rin oasele na&ale!" Traversea&ă re$ordul or$itar!C 6rin podeaua or$itei!) 6rin punctul nasion!E 6e su$ arcada &igomatic spre

tu$ero&itate.

1>?. C.M. )intre fracturile eta7ului mi7lociu, cel maifrecvent înt9lnite sunt:

A (racturi de creastă alveolară!" (racturi ori&ontale inferioare +2e (ort

0!C (racturi ori&ontale mi7locii +2e (ort 0!) (racturi ori&ontale înalte +2e (ort 0!E (racturi verticale +dis7uncii

intermaxilare0.

1>. C.M. (ractura de tip 2e (ort favori&ea&ădeplasarea maxilarului:

A Anterior!" 6osterior!C 2ateral!) nferior!

E 'ricare din aceste deplasări în funciede fractură.

1>B. C.5. )is7uncia cranio-facială este:A ' fractură de tip 2e (ort !" ' fractură de tip 2e (ort !C ' fractură de tip 2e (ort !) ' fractură


15/48

1?. C.M. Tratamentul c3irurgical al fracturilormaxilarului este indicat în:

A (racturile maxilarului edentat!" (racturi multiple!C #n ca& de le&iuni ale calotei craniene!) (racturile eta7ului mi7lociu înalte +2e

(ort 0!

E (racturi verticale sau o$lice.

1?>. C.M. Tratamentul de urgenă al fracturilormaxilarului urmăre%te o fixare provi&orie a masivuluifacial, pentru:

A A permite o respiraie normală!" A transporta $olnavul!C *ormali&area oclu&iei!) Hemosta&a definitivă!E Com$aterea durerii.

1??. C.5. ' fractură de maxilar de tip Ialt3er este:A ' fractură ori&ontală!" ' fractură verticală!C ' fractură asociată!) ' fractură cominutivă!E *ici una din acestea.

1?. C.5. Tul$urările oculare importante ca diplopie,exoftalmie sunt pre&ente în:

A (ractura 2e (ort !" (ractura tip


16/48

1B. C.5. Care din simptomele enumerate mai 7os nuse înt9lnesc la fracturile osului malar:

A Ec3imo&e palpe$rale %i c3emo&isul!" Epistaxis prelungit prin fosa na&ală!C Tul$urări nervoase +3ipoeste&ie,

aneste&ie0!

) )eformaia feei!E Modificări evidente de oclu&ie.

1B. C.5. (racturile anterioare ale complexului&igomatico-maxilar interesea&ă următoarele elementeanatomice:

A 'sul maxilar!" 6eretele infero-extern al or$itei!C 6eretele sinusului maxilar!) 'sul malar!E 'sul frontal.

1B1. C.M.


17/48

4. C.5. Clasificarea fracturilor complexului or$ito-&igomatic se face după:

A 5ediul fracturii!" 5egmentul osos afectat!C 5ensul dislocării fragmentelor osoase

afectate!

) Agentul vulnerant!E Asocierea cu alte fracturi aleviscerocraniului.

8. C.M. "alonul cateter se folose%te în fracturile:A (racturile podelei or$itei!" )is7uncia osului &igomatic!C 5utura fronto-&igomatică!) Arcadei temporo-&igomatice!E Toate acestea.

. C.M. 5imptomele fracturilor complexuluior$ito-&igomatic pot fi:

A Consolidări vicioase!" )iplopie!C Asimetrii faciale!) "loca7ele mandi$ulei!E Tul$urări de sensi$ilitate.

>. C.M. )iagnosticul unei fracturi or$ito-&igomatice se sta$ile%te pe:

A 5emnele clinice!" Examenul radiologic!C Tul$urări funcionale!) 6re&ena %i a altor le&iuni osoase!

E Toate acestea.

?. C.M. Cel mai frecvent înt9lnite sunt următoareleforme de traumatisme a piramidei na&ale:

A Traumatismele sc3eletului cartilaginos!" )is7uncia cranio-facială mi7locie +2e

(ort 0!C )is7uncia cranio-facială înaltă +2e (ort

0!) (racturile sc3eletului osos a piramidei

na&ale +desc3ise0!E (racturile sc3eletului osos a piramidei

na&ale +înc3ise0.

. C.5. (recvena fracturilor oaselor piramideina&ale este mare din cau&a po&iiei %i proiemineneisale %i pre&intă:

A /!" /!C 1/!) 4/!E /.

B. C.5.


18/48

A )eformaie cu înfundare!" Anosmie!C Epistaxis!)


19/48

B. C.M. #n luxaiile temporo-mandi$ulare cau&elefavori&ante sunt:

A 2axitatea capsulei ligamentare!" Hipotonia mu%c3ilor motori!C )esc3iderea forată %i exagerată a gurii!) 6rocese patologice în articulaie!E Mic%orarea pantei tu$erculului temporal

anterior.

4. C.M. C9nd se recurge la metoda c3irurgicală detratament a luxaiilor temporo-mandi$ulare:

A 2uxaii anterioare uni- %i $ilaterale!" 2uxaii posterioare!C 2uxaii cu fractura apofi&ei condilare!) 2uxaii recidivante compuse!E 2uxaii vec3i ireducti$ile.

41. C.5. (olosim aneste&ia după "erc3et-)u$ov înca&ul unei:

A 2uxaii unilaterale!" 2uxaii anterioare!C 2uxaii vec3i!) 2uxaii $ilaterale proaspete!E 2a toate aceste forme.

4. C.5. Care simptom lipse%te în luxaiile $ilateraleanterioare:

A ura larg desc3isă!" )eplasarea $ăr$iei în 7os %i înainte!C '$ra7ii turtii!) Modificări de oclu&ie!E )eplasarea condilului mandi$ular

înapoi.

44. C.5. )upă reducerea luxaiei este necesarăimo$ili&area mandi$ulei prin aplicarea unei frondementoniere pe c9teva &ile:

A 6e -1 &ile!" 6e 1 &ile!C 6e &ile!) 6e 1-1 &ile!E 6e -4 &ile

48. C.5. Care este condiia favori&antă principală

pentru ca să se producă luxaia:A )esc3iderea forată a gurii!" 6o&iia meniscului!C 2axitatea capsulei ligamentare!) Hipotonia mu%c3ilor temporal %i

maseterin!E )eplasarea condilului mandi$ular

înapoi.

4. C.5. #n momentul produciei luxaiei ce simpte $olnavul în primul r9nd:

A Că apare tensiune mu%c3ilor!" Că nu poate înc3ide gura!C Că dinii nu iau contact!) )urere vie %i un cracment!E Mi%cari reduse ale mandi$ulei.

4>. C.5. 2a ce fel de luxaii $olnavii %tiu să-%irepo&iione&e singuri mandi$ula:

A 2uxaii posterioare!" 2uxaii unilaterale!C 2uxaii anterioare!) 2uxaii recidivante!

E 2uxaii superioare.

4?. C.5. Ce fel de aneste&ie vom folosi la reducerealuxaiilor mandi$ulei în ca& de necesitate:

A Aneste&ia "erc3et-)u$ov!" Aneste&ia prin infiltraie a mu%c3ilor!C Aneste&ia tronculară periferică!) Tronculară $a&ală!E Aneste&ia generală.

4. C.5. )espre ce ne vor$e%te durerea violentă, cuiradiaii în urec3e %i cracment în articulaie %i însoităde luxaii în timpul meselor:

A 6arotidită acută!" A$cesul %i flegmonul lo7ii

infratemporale!C Artrită acută temporo-mandi$ulară!) 2itia&ă su$mandi$ulară!E 2uxaii recidivante asociate cu artrită.

4B. C.5. 2uxaia temporo-mandi$ulară:A Este o manifestare articulară de agenii

micro$ieni specifici!" Este limitarea permanentă a mu%c3ilor

motori datorită organi&ării unui esutosos!

C Este o sc3im$are a proceselor derelaxare a mu%c3ilor mandi$ulei!

) Este o pierdere a raporturilor normaleîntre suprafeele articulare cu ie%ireacondilului din cavitatea glenoidă!

E *ici una din aceste definiii nu estecorectă.

8. C.5. Care este manopera principală la reducerealuxaiilor temporo-mandi$ulare prin metoda clasică+HFpocrate0:

A A%e&area $olnavului pe scaun cu capul

$ine fixat," Aneste&ia!C (ixarea mandi$ulei cu am9ndouă

m9nile!) Aplicarea degetelor pe molari!E 6resiunea pe molari %i împingerea

mandi$ulei îndărăt.

81. C.M. 2a luxaiile anterioare recidivante sunt pre&ente toate simptomele numite mai 7os sau numaiunele din ele:

A 2uxaia apare deseori %i cu u%urină!" ura larg desc3isă!C "ăr$ia deplasată în 7os %i înainte!) 'clu&ia nemodificată!E '$ra7ii apar turtii.


20/48


21/48

" )ecelarea în antecedentele patologice aunor afeciuni ce putea să genere&e sec3ele priarticulare %i cutaneomucoase!

C 2ipsa modificărilor radiologice la nivelularticulaiei temporo-mandi$ulare!

) 6osi$ilitatea lărgirii gurii prin metodemecanice!

E *ici unul din aceste argumente.

C.5. Care este cea mai gravă complicaie posi$ilă a artritei temporo-mandi$ulare:A (istuli&area la tegument!" Extinderea supuraiei la mastoidă!C 5epticemia!) Construcia de mandi$ulă!E Anc3ilo&a temporo-mandi$ulară.

> C.5. Care dintre artritele specifice nu pre&intă cacomplicaie, anc3ilo&a temporo-mandi$ulară:A onococice!" Tu$erculoase!C Actinomicotice!) 2uetice!E 5treptococice.

? C.M. Modificările anatomo-patologice în artritaactinomicotică interesea&ă în special:A 2igamentele periarticulare!" Canalul mandi$ular!C Capsula articulară!) Cavitatea glenoidă!E Meniscul.

C.M. Care dintre următoarele semne clinice seînt9lnesc în constricia de mandi$ulă:A )e$ut $rusc posttraumatic!" 2imitarea mi%cărilor mandi$ulare mai ales

cele de lateralitate de propulsie!C Mandi$ula are tendină la deviere laterală în

partea le&iunii!) Mi%cările condililor au amplitudine redusă!E Mi%carea de desc3idere a gurii este

dedu$lată.

B C.M. Care sunt simptomele unei artrite acutenespecifice:A )evierea mentonului!" )ureri spontane, pulsatile, iradiante din

&ona afectată!C Tumefacia %i congestia preauriculară!) Mi%cări mandi$ulare reduse, uneori

imposi$ile!E Toate acestea.

> C.M. )iagnosticul diferenial al artritelor acutenespecifice se face cu:A (urunculul pretragian!" 'tomastoidita!C 2imfadenită pretragiană!) Constricia de mandi$ulă!

E Adenită su$angulomandi$ulară.

>1 C.M. Ce elemente anatomice sunt interesate înfa&a de artrită temporo-mandi$ulară su$acută:A Capsula artriculară!" 2igamentele articulare!C Meniscul articular!

) Condilul mandi$ular!E Cavitatea glenoidă.

> C.M. #n artrita actinomicotică, modificările patologice interesea&ă în special:A Cartila7ul articular!" Meniscul!C 2igamentele!) Capsula articulară!E 'sul.

>4 C.5. #n etiopatogenia artritelor cronice suntincriminai următorii factori:A 2uxaiile recidivante!" Traumatismele desc3ise ale ATM!C 6ătrunderea de germeni patogeni în

cavitatea articulară!) Microtraumatisme repetate prin

de&ec3ili$rul oclu&o-articular!E (racturi intraarticulare de condil.

>8 C.M. Triada simptomatică a artritelor cronicecuprinde:A )urerea!" Cracmente!

C Tul$urări mecanice articulare!) 2imitarea mi%cărilor mandi$ulare!E 5emne de inflamaie acută.

> C.M. )iagnosticul diferenial al unei artritecronice îl facei cu:A Artrite din cursul reumatismului

poliarticular acut!" Artrite cronice gonococice!C 5upuraii ale lo7ii parotidiene!) 2uxaia unilaterală anterioară!E *ici una dintre acestea.

>> C.M. 2uxaia unilaterală anterioară produsă înarticulaia temporo-mandi$ulară, este însoită de:A )evierea mentonului de partea afectată!" )evierea mentonului de partea sănătoasă!C Turtirea o$ra&ului de partea afectată!) 6roeminenă su$&igomatică de partea

sănătoasă!E mposi$ilitatea înc3iderii arcadelor dentare.

>? C.M. )iagnosticul diferenial în luxaiileanterioare unilaterale se face cu:A (racturile apofi&ei condiliene!" 6arali&ii faciale!C (racturile mediosimfi&are!) 6arotidita acută supurată!


22/48


23/48

1. T.C. n $olnav, în v9rstă de ? ani, se pre&intăacuti&9nd limitarea permanentă a mi%cărilor dedesc3idere a cavităii orale p9nă la maximum 1 mmîntre marginile incisivilor centrali. 2a examenulclinic, se constată: o cicatrice facială, retractilă, înregiunea pretragiană dreaptă %i una în regiunea

maseterină. Totodată, pacientul acu&ă dureri lami%carea mandi$ulei %i devierea mentonului de parteadreaptă. Examenul radiologic nu pune în evidenăvre-o modificare osoasă.C.5. 6e $a&a datelor pre&ente, ce diagnostic punei:

A 2aterognaie congenitală mandi$ulară!" Artrită cronică dreaptă!C 2uxaie mandi$ulară anterioară dreaptă!) Constricie mandi$ulară!E Anc3ilo&ă temporo-mandi$ulară.

. C.M. Care credei că sunt cau&ele care au stat la $a&a producerii constriciei unilaterale a mandi$ulei:

A (ractura ramului vertical, viciosconsolidată!

" Hipertonia musculaturii ridicătoare amandi$ulei!

C Traumatism periarticular!) Corpi străini intramusculari!E "ride scleroase, retractile, maseterine,

posttraumatice.

4. T.C. n $olnav, în v9rstă de ? ani, se pre&intăacu&9nd limitarea permanentă a mi%cărilor dedesc3idere a cavităii orale p9nă la maximum 1 mm

între marginile incisivilor centrali. 2a examenulclinic, se constată: o cicatrice facială, retractilă, înregiunea pretragiană dreaptă %i una în regiuneamaseterină. Totodată, pacientul acu&ă dureri lami%carea mandi$ulei %i devierea mentonului de parteadreaptă. Examenul radiologic nu pune în evidenăvre-o modificare osoasă.C.M. Care sunt tul$urările funcionale carederan7ea&ă $olnavul:

A Trismusul!" (onaie dificilă!C Masticaie dificilă!

) Halenă fetidă!E Tul$urări fi&ionomice.

8. C.M. . C.5.Care este cea mai frecventă dintre fracturilefaciale după datele C*6=)M:

A Maxila!" Mandi$ula!C 'asele na&ale!) 's &igomatic!E Arcada &igomatică.

?. C.5. Care este cea mai frecventă dintrefracturile faciale după datele C3irurgiei 'M(C3i%inău:

A Maxila!" Mandi$ula!C 'asele na&ale!) 's &igomatic!E Arcada &igomatică.

. C.5. Mai des re&ultatul examenului radiologicîn fractura oaselor na&ale e următorul:

A (ractura unilaterală!" (ractura $ilaterală!C (ractura esc3iloasă!) (ractura cu defect!E (ractura triplă.

B. C.5. Emfi&em su$cutanat se înt9lne%te în:A (ractura maxilei!" (ractura mandi$ulei unilaterale!C (ractura mandi$ulei $ilaterale!) (ractura mandi$ulei triple!E (ractura mandi$ulei esc3iloase.

B. C.5. Emfi&em su$cutanat se înt9lne%te în:A (ractura oaselor na&ale!" (ractura mandi$ulei unilaterale!C (ractura mandi$ulei $ilaterale!

) (ractura mandi$ulei triple!E (ractura mandi$ulei esc3iloase.

B1. C.5.Epifora se înt9lne%te în:A (ractura osului frontal!" (ractura maxilei 2e (ort !C (ractura arcadei &igomatice!). (ractura mandi$ulei unilaterale!E. (ractura mandi$ulei $ilaterale.

B. C.5. Contactul prematur a molarilor se înt9lne%teîn:

A (ractura maxilei 2e (ort !" (ractura maxilei 2e (ort !C (ractura maxilei 2e (ort !


24/48

) 2uxaia articulaiei mandi$ulare $ilaterale!

E (ractura mandi$ulei unilaterale.

B4. C.5. Contactul prematur pe molari se înt9lne%teîn:

A (ractura maxilei 2e (ort !

" (ractura maxilei 2e (ort !C (ractura maxilei 2e (ort !) (ractura procesului articular!E (ractura os &igomatic.

B8. C.5. 5inusotomia este indicată în:A (ractura os &igomatic fără deplasare!" (ractura os &igomatic cu deplasare!C (ractura os &igomatic esc3iloasă!) (ractura arcadei &igomatice fără

deplasare!E (ractura arcadei &igomatice cu

deplasare.

B. C.5. #n imo$ili&area de transport a mandi$ulei eindicat:

A 2igatura interdentară L!" 2igatura vF!C )ispo&itiv în L&ă$ală!) mo$ili&are $imaxilară!E Aparat . C.5. Tratamentul fracturii complicată cuosteomielită se face cu:

A Aparat !

) ?!E .

4>. C.M. Maxila are următoarele apofi&e:A Alveolară!" (rontală!C Malară!) 6alatinală!E Temporală.

4?. C.M. 'sul maxilar participă la formareaurmătoarelor cavităi:

A 'r$itei!" *a&ală!C 'rală!) 6terigo-maxilară!


25/48

E 5inusul maxilar.

4. C.M. 5-au determinat următoarele forme desinus maxilar:

A 6neumatic!" 5clerotic!C Multicameral!

) n sinus mare %i c9teva mici!E Toate împreună.

4B. C.M. (unciile de $a&ă ale sinusului:A


26/48

44. C.5. Cea mai lungă rădăcină a dinilor de pearcada superioară o au:

A ncisivii centrali!" ncisivii laterali!C Caninii!) 6remolarii!E Molarii.

48. C.5. Mandi$ula are o formă de:A 6ătrat!" 5emiovală!C 6otcoavă!) Triung3iulară!E #n funcie de v9rstă, trece de la o formă

la alta.

4. C.M. Mandi$ula are următoarele apofi&e:A Alveolară!" Coronoidă!C Condilară!) "a&ală!E ng3iulară.

4>. C.5. ncisura semilunară este situată între:A Apofi&ele alveolară %i coronoidă!" Apofi&ele alveolară %i condilară!C Apofi&ele condilară %i coronoidă!) Apofi&ele coronoidă %i $a&a

mandi$ulei!E Toate răspunsurile sunt corecte.

4?. C.5. 6rin corpul mandi$ulei trece canalul:

A 5u$or$ital!" *a&opalatin!C 6alatinal anterior!) Mandi$ular!E Toate.

4. C.M. 6e suprafaa mandi$ulei sunt situateurmătoarele orificii:

A Mentoniere!" Mandi$ulare!C 5u$or$itare!) ncisivale!

E 6alatinale.

4B. C.5.


27/48

) ;esti$ular!E *ici un răspuns nu este corect.

44B. Articulaia temporo-mandi$ulară este:A )iartro&ă!" Monoartro&ă!C Triartro&ă!

) Cea mai evaluată articulaie!E Toate sunt corecte.

48. C.M. Elementele anatomice ale articulaieitemporo-mandi$ulare sunt:

A Condilul articular!" Cavitatea glenoidă!C Meniscul!) Tu$erculul articular!E Capsula articulară %i ligamentele.

481. C.M. Articulaia TM contri$uie la îndeplinireafunciilor de:

A Masticaie!" )eglutiie!C (onaie!) Amorti&are!E


28/48

44. C.5. (racturile dentare, în 1Q4 apicală $eneficia&ă de:

A 1. C.5. Care din simptome nu se înt9lne%te înfracturile coronare penetrante în camera pulpară aunui dinte frontal:

A Modificări evideniate ale raporturilorde oclu&ie!

" )ureri mari la orice atingere!C 59ngerarea pulpei!) 2ipsa de su$stană a coroanei!E 6re&ena unui $ont pulpar.

4>. C.5. Care este frecvena fracturilor cu locali&arela ung3iul mandi$ulei din toate celelalte locali&ări:

A 1?-/" 4-8/C ->/) ?-/E 1-1/

4>4. C.5. Cel mai frecvent, fracturile mandi$ulei suntlocali&ate la nivelul:

A ng3iului!

" 5imfi&ei +median0!C 6aramedian!) 8. C.5. 2a nivelul g9tului condilului mandi$ularfrecvena fracturilor este:

A ->/" -48/C -1/) -1/E 8-8/

4>. C.5. (racturile pariale de mandi$ulă au loc:A Cînd e interesat un fragment limitat de

os!" C9nd fora de aciune este mică!C Cînd în momentul traumei gura este

desc3isă!) Cînd în momentul traumei gura este

înc3isă!E Toate acestea.

4>>. C.5. #n luxaia anterioară temporo-mandi$ulară:A ura nu poate fi înc3isă!" ura nu poate fi desc3isă!C #nc3iderea gurii este dureroasă!) )esc3iderea gurii este dureroasă!


29/48

E Mi%cările mandi$ulei sunt permanentlimitate.

4>?. C.5. #n luxaia anterioară temporo-mandi$ulară,la palparea în conductul auditiv extern:

A Mi%cările condilului sunt deamplitudine exagerată!

" *u se percep mi%cările condilului!C 5e percep cracmente!) 5e percepe mi%carea sacadată a

condilului!E Mi%cările condilului sunt deviate.

4>. C.5. #n luxaia anterioară temporo-mandi$ularăunilaterală, mentonul:

A Este deviat spre partea $olnavă!" 5e menine pe linia mediană!C Este deviat spre partea sănătoasă!) Este retrudat!E )e la ca& la ca&, toate aceste afirmaii

sunt adevărate.

4>B. C.5. 6rintre simptomele luxaiei posterioaretemporo-mandi$ulare figurea&ă:

A 5curtarea ramului ascendentmandi$ular!

" Alungirea ramului ascendentmandi$ular!

C 6roeminena condilului anterior detragus!

) 'toragie!E Toate acestea.

4?. C.5. Mecanismul etiopatogenic cel mai frecventînt9lnit în artrita cronică temporo-mandi$ulară sunt:

A 6lăgile articulaiei!" nfectarea articulaiei!C (ractura mandi$ulei!) Traumatismul direct!E Microtraumatismele articulare prin

de&ec3ili$ru oclu&o-articulare.

4?1. C.M. 5imptomele artritei cronice temporo-mandi$ulare sunt:

A )urerea!" Cracmentul!C Tul$urările în dinamica articulară!) 'toragia!E Tumefacia retromandi$ulară.

4?. C.M. 6rintre cau&ele anc3ilo&ei temporo-mandi$ulare sunt:

A (racturile intraarticulare ale condilului!" )e&ec3ili$rul oclu&o-articular!C 6lăgile articulaiei temporo-

mandi$ulare!) 2oviturile pe menton!E Traumatismul o$stetrical.

4?4. C.M. 6rintre cau&ele anc3ilo&ei temporo-mandi$ulare sunt:

A C3istul se$aceu supurat!" 'tomastoidita supurată!C 6ericonarita supurată!) 5carlatina!E Artrita gonococică.

4?8. C.M. 6rintre formele clinice ale anc3ilo&eitemporo-mandi$ulare sunt:A Anc3ilo&a intermediară!" Anc3ilo&a anterioară!C Anc3ilo&a posterioară!) Anc3ilo&a totală!E Anc3ilo&a retroariculară.

4?. C.M. 6rintre simptomele anc3ilo&ei temporo-mandi$ulare $ilaterale figurea&ă:

A


30/48

4. C.5.6entru tratamentul constriciei de mandi$ulăse utili&ea&ă:

A Artrotomia!" n7ecii sclero&ante intraarticulare!C Mecanoterapia!) En&imoterapia!

E 'steotomia.

41. C.M. #n artrita cronică temporo-mandi$ulară:A Apar stadii avansate, necro&e ale

capetelor osoase cu reacii de resor$ie%i proliferare în cioc de clarinet, vi&i$ileradiologic!

" Mi%cările mandi$ulei sunt completimposi$ile!

C Mi%cările mandi$ulei sunt însoite decracmente!

) Condilul mandi$ular perforea&ă pereteleanterior al conductului auditiv extern!

E 5e înregistrea&ă otoragia nocturnă.4. C.M. Constricia de mandi$ulă:

A . C.M. )iagnosticul diferenial al unei luxaiitemporo-mandi$ulare se face cu:

A Artrita temporo-mandi$ulară!" Contractura spastică a mu%c3ilor

masticatori!C (ractura colului condilului mandi$ular!) Anc3ilo&a temporo-mandi$ulară!E 6arali&ii faciale.

4?. C.M. 5emnele clinice ale unei luxaii temporo-mandi$ulare posterioare sunt:

A 'toragie!" nclu&ie frontală!C Menton deviat anterior %i inferior!) ura întredesc3isă!E 6re&ena unei $om$ări preauriculare ca

efect al ie%irii condilului din articulaie.

4. C.5. Care din formele anatomoclinice de luxaiea articulaiei temporo-mandi$ulare se însoe%teo$ligatoriu de fracturi la nivelul condilului:

A 2uxaii anterioare!" 2uxaii posterioare!C 2uxaii laterale!) 2uxaii menisco-temporale!E 2uxaii condilo-meniscale.

4B. C.5. Care din următoarele forme anatomoclinicede luxaii temporo-mandi$ulare pre&intă oclu&ieîncruci%ată:

A 2uxaii anterioare!" 2uxaii menisco-temporale!C 2uxaii condilo-meniscale!) 2uxaii posterioare!E 2uxaii laterale.


31/48

4B. C.M. #ntre cau&ele ce conduc la modificărimorfo-funcionale ale articulaiei temporo-mandi$ulare, cu producerea ulterioară de luxaiirecidivante se înscriu:

A Tul$urări mioclonice postencefalitice!" /.

4B4.C.M. Traumatismele asociate oro-maxilo-faciale pot fi însoite de :

A Comoii cere$rale!" (racturile $a&ei craniene!C 2e&area organelor interne!) Trauma coloanei verte$rale!E (racturile mem$relor.

4B8 C.M. 5imptomatologia unui flegmon genian este

pre&entată de:A Tumefacie de o$ra& difu&ă cu pieleacongestionată, netedă, lucioasă, întensiune!

" =anurile periorale %terse!C Edem accentuat al regiunilor din 7urul

o$ra&ului!) Mucoasa 7ugală congestionată, lucioasă,

cu amprenta dinilor, acoperită cudepo&ite fetide!

E 6alparea dureroasă, se determinăfluctuenă.

4B. C.M. Tratamentul traumelor asociate se începecu:

A Aplicarea $anda7elor pe răni %iimo$ili&area fracturilor!

" Tratamentul de urgenă al %ocului!C Hemosta&a %i dega7area căilor aeriene!) 5usinerea centrelor vitale!E *ici una din cele enumerate.

4B>. C.5. n pacient a fost adus la spitalul clinic deurgenă, cu o traumă asociată: fractura mandi$ulei,fractura $a&ei craniene %i 3ematom cere$ral, în cesecie îl vei spitali&a:

A #n secia de traumatologie!" #n secia de c3irurgie oro-maxilo-

facială!C #n secia de neurologie!) #n secia de neuroc3irurgie!E #n secia de c3irurgie.

4B?. C.M. Tratamentul de urgenă al traumelorasociate include:

A Examenul detaliat!" Hemosta&a %i dega7area căilor aeriene

superioare!C Tratamentul %ocului traumatic!) "anda7e %i aplicarea %inelor la oasele

fracturate!E Tratamentul cu anti$iotice %i sulfamide.

4B. C.M. Ce metode de aneste&ie utili&ăm în ca&ultraumelor asociate la interveniile c3irurgicale destaionar:

A *euroleptanalge&ia!" Aneste&ie loco-regională!

C Aneste&ie generală de durată!) Aneste&ie loco-regională cu

premedicaie!E Aneste&ie generală in3alatorie prin

intu$are.

4BB. C.M. Timpul %i volumul interveniilorc3irurgicale al traumelor $uco-maxilo-faciale la pacienii cu traume asociate depind de :

A 5tarea generală a pacientului!" ravitatea traumei faciale!C ravitatea traumei asociate!

) Evoluia stării generale %i stării locale atraumelor asociate!E *ici una dintre acestea.

8. C.5. 6reci&ai în care dintre următoarele le&iunitraumatice ale masivului facial este pro$a$ilă %i otraumă a oaselor $a&ei craniene:

A (racturile mandi$ulei!" Traume &dro$ite cu fractura arcadei

temporo-&igomatice!C Trauma eta7ului mi7lociu!) Trauma piramidei na&ale!E (ractura $ilaterală a apofi&ei condilare.

81. C.5. Cea mai frecventă complicaie tardivă atraumatismelor $uco-maxilo-faciale este:


32/48

A Hemoragia a$undentă!" Comoia cere$rală!C Asfixia!) =ocul traumatic!E Complicaii infecioase.

8. C.M. #n ca& de 3emoragii a$undente de urgenă,

în dependenă de ca& se efectuea&ă următoarele:A 5e aplică suturi în masă!" 5e aplică o pensă 3emostatică!C 5e aplică un tamponament compresiv!) 5e aplică un garou +Ar7anev sau a.0!E 5e compresea&ă manual.

84.C.M. Care sunt complicaiile cele mai frecventeale le&iunilor glandelor salivare:

A C3isturi posttraumatice!" #ngustarea ductului glandelor salivare!C Cicatri&area completă a ductului !) (istule salivare!E 6rocese inflamatorii ale glandelor

traumate.

88. C.M. #n urma &dro$irii glandelor parotidieneadeseori este &dro$it %i nervul facial, atunci apar:

A 6are&e trecătoare!" 6ierdere de sensi$ilitate!C Trismusul!) 6arali&ie constantă totală!E 6arali&ie constantă parială.

8. C.5. #n urma mu%căturii de căine poate apărea:

A Tetanosul!" Eri&ipelul!C angrena ga&oasă a părilor moi!) . C.M. Care dintre complicaiile tardive aletraumatismelor oroo-maxilo-faciale se întălnesc rar:

A Cicatri&ările vicioase ale plăgilor părilor moi!

" )efecte de pări moi %i ale maxilarelor!C Tul$urări psi3ice!

) Constricii de mandi$ulă!E *evralgii.

8?. C.5. #n timpul unei traume asociate cu fracturamandi$ulei $ilaterală a regiunilor mentoniere %i&dro$irea plan%eului $ucal poate apărea asfixia:

A 6rin aspirare!" 6rin dislocare!C 6rin o$strucie!) )e supapă +valvulă0!E 6rin steno&ă.

8. C.M. #n ca&ul cărei 3emoragii se recurge laaplicarea ligaturilor pe artera carotidă externă:

A Cănd este le&ată a. facială!" Cănd este le&ată a. temporală!

C Cănd este le&ată a. 2inguală!) Cănd sunt le&ate mai multe vase ce nu

pot fi legate la distană!E Hemoragii a$undente 3emifaciale ce

pun în pericol viaa pacientului.

8B. C.5. #n ce ca&uri de asfixie lim$a este fixată cu

ligatura: A 6rin steno&ă!" 6rin dislocare!C 6rin aspirare!) 6rin o$strucie!E )e supapă.

81. C.5. )upă dega7area căilor aeriene superioare setrece la respiraia artificială, care este cea mai simplă%i eficientă metodă:

A #ntu$aie laringo-tra3eală %i respiraiaartificială!

" Cu un aparat de respiraie artificială!C Lură la gură!) L*as la nas!E 6rin compresiunea toracelui cu m9inile

în ritm 1- de compresii pe un minut.

811.C.M. Care dintre complicaiile precoce pot fiînt9lnite în traumatismele 'M(:

A Hemoragii!" Comoii cere$rale!C Asfixii!) =ocul traumatic!E Complicaii infecioase.

81. C.M. Hemosta&a de urgenă poate fi efectuată prin:

A Tamponament compresiv!" 6ensarea vaselor le&ate!C Aplicarea ligaturilor marginilor plăgii!) 2igatura vaselor la distană!E Compresiunea arterelor cu degetul pe

os.

814.C.5. Cum poate fi aplicată ligatura pe lim$ă înca& de asfixie prin dislocare:

A ;ertical!" 'ri&ontal!C #n treimea anterioară!) 6e vărful lim$ii!E 2a mi7locul lim$ii.

818.C.5. 'steomielita traumatică cel mai frecventapare la fracturile:

A )e mandi$ulă în limita arcadei dentare!" )e maxilar superior!C 6iramidei na&ale!) 'sul malar %i arcadei &igomatice!E )e mandi$ulă în limita ramului

ascendent.


33/48

81. C.M. 2a fracturile de maxilar superior adeseoriapar următoarele complicaii primare:

A 'steomielita traumatică!" Comunicările oro-sinu&ale!C 5inusita!) 5upuraii ale esuturilor perimaxilare!E )eformaii osoase

81>. C.M. #ngri7irea $olnavilor cu traumatisme 'M(conine un %ir întreg de momente, dar care sunt celemai importante măsuri:

A Meninerea curăeniei %i aerului proaspăt în salon!

" giena specială a cavităii $ucale!C 5c3im$area frecventă a lengeriei!) (olosirea elixirelor, parfumurilor!E 5c3im$area frecventă a $anda7elor %i

prelucrarea plăgilor.

81?. C.M. 2a $olnavii cu traumatisme 'M( esteredusă funcia mu%c3ilor motori, de aceea estenecesară folosirea următoarelor:

A Mecanoterapia la aparate!" Masa7!C Miogimnastica!) Electromiomasa7!E (i&ioterapie.

81. C.M. #n unele ca&uri, $olnavilor cu traumatisme'M( li se aplică pungi cu g3eaă %i anume în cesituaii:

A 2a tratamentul contu&iei!

" #n ca& de 3ematoame!C 2a plăgile părilor moi ale feei!) 2a fracturile maxilarelor!E 2a toate traumele.

81B. C.5. #n ca& de fractură cu deplasare la nivelulung3iului mandi$ular, cu pre&ena lui 4 inclus înfocarul de fractură %i o fractură su$condiliană 7oasă,dacă ai efectuat osteosinte&a am$elor focare defractură, cu cîte o miniplacă cu %uru$uri practicai %i oimo$ili&are suplimentară, cu atele %i traciune:

A. *u este o$ligatoriu!

". )a!C. *u!). *umai dacă s-a efectuat osteosinte&a la

ung3iul mandi$ulei! E. 5e practică timp de -1 &ile.8. C.M. 6entru irigarea cavităii orale a $olnavilorcu traumatisme 'M( pot fi folosite următoarelesu$stane antiseptice:

A Apă oxigenată!" 5oluie sla$ă de permanganat de

potasiu!C Cloramină!) Clor3exidină!E 5oluie de car$onat de sodiu!

81. C.M. )in ce cau&ă, la răniii cu plăgi maxilo-faciale, septicitatea gurii este mărită:

A Eliminarea secreiilor din plagă în gură!" 2imitarea funciei masticatorii!C


34/48

8?. C.M. Cînd $olnavii 'M( se alimentea&ă singuri:A #n ca& de luxaie dentară!" (ractura apofi&ei alveolare!C 6lăgi i&olate nepenetrante în cavitatea

$ucală!

) (ractura arcadei temporo-&igomatice! E. *ici un răspuns nu este corect.

8. C.M. "olnavii cu traumatisme 'M( simt oscădere considera$ilă a poftei de m9ncare, preponderent din cau&a:

A )ereglării secreiei gastrice!" )ereglării procesului de alimentaie!C )ereglărilor psi3ice!) )ereglării actului deglutiiei!E Toate acestea împreună.

8B. C.M. Alegerea metodei de alimentaie %icomponenei alimentelor la $olnavii cu traumatisme'M(, depinde de:

A Caracterul %i fa&ele evoluiei plăgii!" 2ocali&area plăgii!C 5tarea generală a $olnavului!) )atele clinice %i de la$orator!E *ici un răspuns nu este corect.

84. C.M. Care dintre următoarele puncte de retenie pentru resturile alimentare, secreiile din plăgi etc.sunt cel mai frecvent înt9lnite la $olnavii cutraumatisme 'M(:

A "u&unarele plăgilor!" Aparatele de imo$ili&are!C 5paiile interdentare!) =anurile perimaxilare!E *ici un răspuns nu este corect.

841. C.5. )e ce cantitate de lic3id are nevoie &ilnicun $olnav adult cu greutatea de ? @g, care a suportatun traumatism 'M(:

A 1-ml!" - ml!

C 4-41ml!) -4 ml!E 4- 8ml.

84. C.M. Cu ce poate fi alimentat un rănit căruia i s-au aplicat atele intermaxilare:

A Cu un tu$ elastic!" Cu o p9lnie!C Cu seringa tip Panet sau uiFon!) Cu lingura!E )in ceainic.

844.C.M. Care forme ale meta$olismelor suntdereglate la $olnavii cu traumatisme 'M(:

A Meta$olismul protetic!" Meta$olismul 3idro-electrolitic!

C Meta$olismul glucidic!) Meta$olismul lipidic!E *ici un răspuns nu este corect.

848.C.M. Alimentaia pacienilor cu $loca7intermaxilar se administrea&ă su$ forma:

A 5emilic3idă!" 2ic3idă!C '$i%nuită, ca %i la cei sănăto%i!) (ăr9miată!E 6ăstoasă.

84.C.M. )renarea plăgilor cu tu$uri de polietilenă,lame de cauciuc etc. este indicată la:

A 6lăgile &dro$ite!" 6lăgile penetrante!C 6lăgile $u&ei, lim$ii, plan%eului $ucal!) 6lăgile asociate cu fracturi de

mandi$ulă!E )rena7ul este contraindicat.

84>. C.M. neori $olnavii cu traumatisme "M(suferă de dereglări psi3ice, din ce cau&ă:

A )upă comoiile cere$rale!" Apar în raport cu gravitatea desfigurării!C 5unt declan%ate de aspectul

impresionant %i caracterul mutilant al plăgilor feei!

) )ereglării procesului de alimentaie!E 5căderii capacităii de muncă,

tul$urărilor funcionale.

84?.C.5. 6entru reglarea proceselor de regenerare a plăgilor %i fracturilor de maxilare în perioada postoperatorie este necesar a folosi:

A Masa7, fi&ioterapie!" ;itaminoterapie +A,",C,60!C Anti$iotice, sulfamide!) 5timulatori $iogeni!E Toate, însă după indicaii.

84. C.5. Care este regimul de alimentare a $olnavilor cu traumatisme 'M(:

A )e 4 ori pe &i!" )e 4-8 ori pe &i!C )e ori pe &i!) )e > ori pe &i!E )upă dorina $olnavului.

84B. C.M. #n ce ca&uri alimentaia prin tu$ continuătimp îndelungat:

A ncontinenă a cavităii $ucale!" #n ca& de distrugere a plan%eului $ucal!C (racturi multiple ale maxilarelor!) Traume asociate!E 2a maxilarele edentate.


35/48

88. C:M. Asistena c3irurgicală în ca&ultraumatismelor oro- maxilo-faciale în armatanaională în timp de pace se acordă:

A #n ca$inete stomatologice din $atalioane!

" #n ca$inete stomatologice dinregimente!

C #n ca$inete stomatologice dingarni&oană!) #n ca$inete stomatologice din $rigadă!E #n secia de stomatologie a spitalului

militar central.

881. C.M. 5emnele clinice locale în flegmonul post-traumatic de lo7ă su$mandi$ulară sunt:

A Tumefacie în regiunea su$mandi$ulară!" Tegumentele congestiv-lucioase, netede

cu %tergerea reliefului!C 2a palpare durere, fluctuenă!) Endo$ucal edemul mucoasei, 3iperemie

în unele ca&uri fluctuenă!E Trismusul.

88. C.M. #n componena unei secii +ca$inet0 dec3irurgie orală intră:

A 5alonul de a%teptare pentru soldai,ofieri!

" (i%ierul!C 5alonul de operaii +extracii,

consultaii, operaii0!) 5alonul de sterili&are!E Ca$inetul roentgenologic.

884.C.5. 5paiul minim necesar unui ca$inetstomatologic pentru amplasarea unui fotoliu este de:

A 1mR?m pentru fiecare fotoliusuplimentar!

" mR?m pentru fiecare fotoliusuplimentar!

C 18 mR?m pentru fiecare fotoliusuplimentar!

) 4 mR?m pentru fiecare fotoliusuplimentar!

E mR?m pentru fiecare fotoliu

suplimentar!

888. C.M. #n ca$inetul de c3irurgie orală seefectuea&ă următoarele intervenii:

A Aneste&ii %i extracii dentare!" #nlăturarea tumorilor maligne!C


36/48

E n specialist în domeniul c3irurgiei'M(.

81.C.5. 5copul principal al a7utorului medical deurgenă acordat răniilor în regiunea 'M( pe c9mpulde luptă este:

A Hemosta&a definitivă %i fixarea

fragmentelor osoase!" 6ăstrarea vieii răniilor, prevenireacomplicaiilor grave, de a mic%oraaciunea factorilor traumatici!

C #nlăturarea corpului străin din rană!) Transportarea de urgenă a răniilor la

punctul medical!E 6relucrarea rănilor %i aplicarea suturilor.

8. C.M. 6rimul a7utor medical de urgenă acordatrăniilor în regiunea 'M( include următoarele:

A 5tingerea îm$răcămintei ar&9nde,înlăturarea amestecurilor inflama$ile!

" 5coaterea răniilor din focarele deincediu, sau poluate cu su$stane toxice!

C 6otolirea setei!) #m$răcarea antiga&ului special!E #nlăturarea factorilor ce ar provoca

asfixia.

84. C.M. 6rimul a7utor medical de urgenă acordatrăniilor în regiunea 'M( include următoareleintervenii speciale:

A Hemosta&a temporară +pansamentcompresiv, garou0!

" Acoperirea plăgii cu pansament!C nstalarea %inelor +atelelor0 temporare

din materiale de oca&ie!) Administrarea analgeticelor, soluiilor

anti%oc!E Administrarea anti$ioticelor.

88. C.5. )upă acordarea primului a7utor medical toirăniii:

A 6leacă singuri la centre de a7utormedical!

" 5unt îm$arcai în ma%ini sanitare %i du%i

în spatele frontului!C 5unt a%e&ai în locuri speciale +cui$uride rănii0, canale, ad9ncituri, r9pe undese instalea&ă semne speciale +unstegule al$0!

) 5unt transportai pe calea aerului+elicoptere, avioane0 în centre medicalemilitare!

E 1. C.5. Cel mai frecvent sunt traumati&ateesuturile moi ale regiunilor:

A Mentoniere!


37/48

" eniene!C 2a$iale!) 5u$mandi$ulare!E Alte regiuni.

8>. C.M. Clinica comună a le&iunilor prin armă defoc a părilor moi are următoarele simptome:

A Edem, deformaii, defecte!" )urere!C Hemoragii!) Modificări de oclu&ie!E Eliminări de salivă.

8>4. C.M. 6lăgile părilor moi produse de glonte auurmătoarele &one:

A Jona edemului traumatic!" Jona necro&ei!C Jona contu&iei!) Jona comoiei!E Jona de arsură.

8>8. C.M. Evoluia plăgilor părilor moi ale feeidepinde de:

A Termenii prelucrării c3irurgicale primare %i radicalismul toaletei!

" 5tarea organismului!C mplicarea procesului inflamator %i

virulena germenilor patologici!) Tratamentul farmacoterapeutic indicat

la timp %i deplin!E Examenul radiologic.

8>. C.5. 5utura primară se aplică în timp de:A 69nă la 8 ore!" 69nă la 8 ore!C 69nă la ? ore!) 69nă la 4> ore!E 69nă la B> ore.

8>>. C.5. 5utura secundară se aplică:A 69nă la 8 ore!" 69nă la 8 ore!C 69nă la ? ore!) 69nă la 4> ore!

E 69nă la B> ore.

8>?. C.5. 5utura etan%ă poate fi folosită numai p9năla:

A ? ore!" 8 ore!C B> ore!) #n orice timp!E 1-1 ore.

8>. C.5. 5utura de po&iie +de apropiere0 se aplicădupă:

A 8 ore!" ? ore!C 8 ore!) B> ore!

E #n orice timp.

8>B. C.5. 5utura la piele se aplică cu:A Materiale re&or$a$ile!" 2eucoplast!C Materiale nere&or$a$ile, su$iri!) Materiale nere&or$a$ile de diametrul

necesar!E Cu orice material.

8?. C.M. )upă prelucrarea c3irurgicală a plăgiloresuturilor moi, în plagă de regulă, se introduc:

A )renuri!" 5oluii de anti$iotice +infiltraie0!C 6ungi cu g3eaă!) Me%e îm$i$ate cu unguente!E 6ungi cu apă caldă.

8?1. C.5. Cel mai periculos simptom în plăgile delim$ă este:

A )ereglări de fonaie!" )ereglări de masticaie!C )ereglări de sensi$ilitate %i gust!) Edemul de&voltat cu semne de asfixie!E 6ericolul inflamaiei plăgii.

8?. C.M. Cea mai simplă clasificare a traumelor deră&$oi al splan3nocraniului este:

A 2e&iuni dentare!" (racturi de mandi$ulă!C (racturi de maxilă!) (racturi ale am$elor maxilare!

E (racturi ale osului %i arcadei &igomatice.

8?4. C.M. )upă caracter fracturile mandi$ulei pot fi:A #nc3ise!" nice!C )esc3ise!) )u$le!E Multiple.

8?8. C.5. Cel mai frecvent prin armă de foc estetraumati&ată:

A Maxila!

" Mandi$ula!C 'asele na&ale!) Malarul!E Arcada &igomatică.

8?. C.M. Cau&ele traumelor prin armă de foc alesplan3nocraniului în timp de ră&$oi pot fi:

A Cartu%e!" 5c3i7e!C 6ietre!) Accidente rutiere!E (actori termici.

8?>. C.M. )iagnosticul unei fracturi a oaselorsplan3nocraniului se sta$ile%te după:

A 5emnele clinice!


38/48

" Examenul radiologic!C Tul$urările funcionale!) Tul$urările de sensi$ilitate!E Tul$urările de oclu&ie.

8??. C.M. Clasificarea fracturilor oaselorsplan3nocraniului se face după:

A radul deplasării oaselor afectate!" Agentul vulnerant!C 5ediul fracturii!) 5egmentul osos afectat!E Asociere cu alte fracturi ale oaselor

corpului!

8?. C.5. )is7uncia cranio-facială este:A (ractura crestei alveolare!" (ractura de maxilă 2e (ort !C (ractura maxilei cu oasele na&ale,

malarul %i arcada &igomatică +2e (ort0!

) (ractura maxilei %i mandi$ulei!E Toate acestea.

8?B. C.5. "loca7ul de mandi$ulă are loc în:A (racturile mandi$ulei!" (racturile arcului &igomatic!C (racturi de maxilă!) (racturile oaselor na&ale!E Toate acestea.

8. C.5. Tul$urările oculare importante ca diplopie,exoftalmie sunt pre&ente în:

A (ractura uerrin!" (ractura 2e (ort !C (ractura de creastă alveolară!) (ractura 2e (ort !E Toate acestea.

81. C.5. )is7unciile maxilare sunt fracturi:A Asociate!" Comunitive!C 'ri&ontale!) '$lice!E ;erticale.

8. C.5.)atorită structurii spongioase %i uneivasculari&aii $ogate în fracturile maxilaruluisuperior, calusul fi$ros se formea&ă în:

A 4-8 &ile!" 1- &ile!C >- &ile!) -1 &ile!E 1-1 &ile.

84. C.5. 2a o fractură de mandi$ulă cu plăgi ale pielii %i mucoasei o$ra&ului tratamentul se începe cu:

A Aplicarea atelelor!" Aplicarea gutierelor de acrilat!C .C.M. Complicaiile precoce ale unei fracturi demandi$ulă cu deplasare pot fi:

A Hemoragii!" 2e&iuni ale n.alveolar inferior!C Tul$urări de oclu&ie!) 'steomielita posttraumatică!E Consolidări vicioase.

8?. C.M. Complicaiile tardive ale unei fracturi de

mandi$ulă pot fi:A 2e&iuni nervoase!" Anc3ilo&a temporo-mandi$ulară!C Consolidări vicioase!) Constricia mandi$ulei!E Tul$urări de oclu&ie.

8. C.M. mo$ili&area de urgenă a fracturilor prinarma de foc se face:

A 6e c9mpul de luptă cu materiale deoca&ie!

" )upă evacuare de pe cămpul de luptă!

C *umai pentru transportul răniilor!) 6entru a com$ate elementele de %oc,durere, 3emoragii, asfixie!

E 6entru tratamentul definitiv al traumei.

8B. C.5. "loca7ul rigid intermaxilar pe atele sereali&ea&ă:

A mediat după ce s-au aplicat atelele!" 2a 8- &ile de la aplicarea atelelor!C )upă 1 &ile de la aplicarea atelelor!) )upă ce fragmentele fracturate s-au

redus cu traciune elastică!E )e la ca& la ca&, în funcie de tipul

fracturii.


39/48

8B. C.5. Cea mai frecventă complicaie secundară înfracturile de mandi$ulă este:

A =ocul!" nfecia!C 6seudartro&a!) Anc3ilo&a temporo-mandi$ulară!E Consolidarea vicioasă.

8B1. C.M. Complicaiile tardive ale fracturiloreta7ului mi7lociu sunt:

A Asimetria feei!" Tul$urări de masticaie %i fonaie!C Consolidarea vicioasă!) 5upuraiile sinusale sau ale o$ra&ului!E Comunicări oro-sinusale.

8B.C.M. #n tratamentul unei fracturi alespla3nocraniului produsă prin arma de foc seurmăre%te:

A Hemosta&a %i aplicarea suturilor pe plăgile mucoasei!

"


40/48

) 6atru!E Cinci.

8. C.5. 2a o radiaie în diferite do&e se de&voltă $oala actinică de mai multe perioade:

A


41/48

" *. lingual!C *. maxilar!) *. mandi$ular!E *. oftalmic.

1B. C.5. na din următoarele ramuri ale n. trigemenconine ramuri motorii:

A *. maxilar!" *. oftalmic!C *. pterigopalatin!) *. lingual!E *. mandi$ular.

. C.M. )inii de pe arcada superioară sunt inervaide:

A *. na&opalatin!" *. alveolar superior %i posterior!C *. alveolar superior %i mediu!) *. alveolar superior %i anterior!E *. alveolar inferior.

1. C.5. )inii de pe arcada inferioară sunt inervaide:

A *. maxilar!" *. alveolar superior %i posterior!C *. alveolar inferior!) *. alveolar superior %i mediu!E *. lingual.

. C.5. *ervul maxilar iese din cavitatea cere$ralăla $a&a craniului prin orificiul:

A 'ccipital mare!

" 'ftalmic!C 5pinos!) 'val!E


42/48

48.C.M. #n inervaia mu%c3ilor mimici participăurmătoarele ramuri ale n. facial:

A .C.M. (iletele n. trigemen %i facial care asigurăinervaia sen&itivă a feei %i g9tului au mai multesegmente:

A 5egmentul periferic +receptorii0!" 5egmentul intermediar +de conducere0!C 5egmentul central +aria din scoară0!) 5egmente mixte!E 5egmente cutanate.

4?. C.M. Anali&atorii extraceptivi +cutanai0 facialisunt repre&entai de:

A


43/48

A Este o arterită o$literantă a artereitemporale superficiale!

" Apare în special la tineri!C )urerea este în general la nivelul $a&ei

lim$ii!) Tratamentul constă în administrare de

corticosteroi&i %i infiltraii locale!

E Este o algie psi3ică +funcională0.

8?. C.M. #n durerea simulată:A 5imptomatologia pre&entată de către

simulant este compati$ilă cu $oalasimulată!

" 5imptomatologia pre&entată de cătresimulant nu este compati$ilă cu $oalasimulată!

C


44/48

B. C.M. )urerea somatică superficială:A Este intermitentă!" Este continuă!C *u este coordonată cu intensitatea

stimulului!) Este declan%ată prin contact direct!E Este declan%ată prin contact indirect.

>. C.M. *evralgia trigeminală din sclero&amultiplă:

A Apare predominant la persoane dev9rstă t9nără, medie!

" Apare predominant la persoane dev9rstă înaintată!

C Cri&a trigeminală precede semnelesclero&ei!

) 5emnele sclero&ei în plăci preceedcri&ele dureroase trigeminaale!

E Cri&a dureroasă se înscrie în teritoriultrigeminal.

>1. C.M. #n nevralgia esenială de trigemen:A Cau&a este $ine cunoscută!" )eclan%area durerii necesită un stimul

puternic!C )eclan%area durerii necesită un stumul

sla$!) Jona trigger este varia$ilă ca po&iie

topografică!E Jona trigger este mereu aceea%i.

>.C.M. #n nevralgia esenială de trigemen:

A 5timularea nervului imediat după cri&adetermină reinstalarea cri&ei!

" 5timularea nervului imediat după cri&ănu provoacă o nouă cri&ă!

C ntensitatea cri&ei are caracter gradual!) )urerea iradia&ă în toată 3emifaa!E )urerea este strict locali&ată.

>4.C.5. )urerea somatică superficială:A Este locali&ată la nivelul sistemului!" 5istemul dureros se află la distană de

aria de percepie a durerii!

C Este o durere iradiată!) Este o iradiere transferată!E Este o durere proiectată.

>8.C.M. )urerea somatică superficială:A 6re&intă orar temporal!" *u pre&intă orar temporal!C Cedea&ă la aneste&ie locală!) *u cedea&ă la aneste&ie locală!E Aneste&ia nu pre&intă o pro$ă de

diagnostic.

>.C.M.2ocali&area durerii somatice superficiale:A Este precisă!" *u este precisă!C Ea cuprinde doar &ona excitată!

) Ea depă%e%te aria receptorilor excitai!E 5unt posi$ile oricare dintre situaii.

>>. C.M. )urerea somatică superficială:A 6re&intă cau&e greu depista$ile!" 6re&intă cau&e u%or depista$ile!C 6re&intă cau&e nedepista$ile

+idiopatice0!) Este des înt9lnită în practicastomatologică!

E Este excepional de rară în practicastomatologică.

>?.C.5. )urerea somatică superficială:A Este u%or trata$ilă!" Este greu trata$ilă!C Este incura$ilă!) )ispare spontan!E 5e tratea&ă psi3oterapeutic.

>. C.M. )urerea somatică superficială provine dinexcitarea nociceptivă:

A A esuturilor cutanate!" A esuturilor mucoase!C A periostului!) *u este proprie acestor esuturi!E *u există durere somatică superficială.

>B. C.M. Tratamentul aneste&iei dureroase:A Este mai simplu dec9t al nevralgiei

trigeminale!" Este mai dificil dec9t al nevralgiei

trigeminale!C nfiltraia sau $loca7ul aneste&ic este

eficient!) Medicaia antiepileptică repre&intă

tratamentul de elecie!E 5ingurul tratament în care se mai poate

spera este psi3oterapia.

?.C.M. )urerea facială fantomă:A 5e declan%ea&ă prin stimuli tactili!" 5e declan%ea&ă prin stimuli funcionali!C )urea&ă secunde!

) 5e ameliorea&ă la masa7ul nervuluiamputat,E 5e agravea&ă prin masa7ul nervului

amputat.

?1. C.M. )urerea facială fantomă:A Este o durere paroxistică, cronică!" Este o durere continuă!C Are tendină de agravare!) Are tendină de remisie spontană!E Cedea&ă doar la tratamentul

medicamentos.

?. C.5. #n etiologia durerii faciale fantomă suntimplicate:

A Exclusiv amputaia extremităilor!


45/48

" 'rice extirpări ale unei poriunicorporale!

C Extraciile dentare nu sunt implicate!) Extraciile dentare sunt implicate!E Este implicat doar sistemul

osteoarticular.

?4. C.M. Aneste&ia dureroasă apare:A #n legătură cu neuroli&a c3imică aramurilor periferice!

" #n legătură cu neuroli&a electrică aramurilor periferice!

C #n legătură cu acupunctura!) #n legătură cu stimularea electrică!E #n legătură cu ganglioli&a ganglionului

asser.

?8. C.M. Aneste&ia dureroasă ca $oală:A )e$utea&ă înainte de denervare!" )e$utea&ă după denervare!C )e$utea&ă de la început at9t cu

aneste&ie, c9t %i cu durere!) 2a începutul $olii durerile sunt

moderate!E #ncă de la început durerile sunt violente

?. C.M. #n durerea musculo-sc3eletală:A nspecia exoorală poate fi relevantă!" nspecia endoorală poate fi relevantă!C 6alparea exoorală poate fi relevantă!) 6alparea exoorală este nerelevantă!E 6ro$a aneste&ică în aria de percepie a

durerii este relevantă.

?>. C.M. )urerea musculo-sc3eletală:A Este proprie esuturilor musculare %i

osoase!" Este proprie esuturilor articulare!C Este proprie esuturilor ligamentare!) Este proprie esuturilor con7unctive!E Este posi$ilă oricare dintre situaii.

??. C.M. #n durerea musculo-sc3eletală:A Anamne&a este relevantă!

" Anamne&a nu este relevantă!C )urerea în general este persistentă!) )urerea în general este de scurtă durată!E *u pre&intă asocieri afective

emoionale.

?. C.M. )urerea musculo-sc3eletală în regiunea'M(:

A Este locali&ată precis!" Este locali&ată difu&!C Este locali&ată în 7urul mandi$ulei!) 6oate fi locali&ată în orice &onă cervico-

facială!E *u este resimită în dini.

?B.C.M. )urerea musculo-sc3eletală:

A 6oate fi mai intensă dimineaa!" Este mai intensă în cursul &ilei!C Este mai intensă seara!) Cedea&ă noaptea!E Este o durere paroxistică.

. C.5. )urerea somatică profundă:

A


46/48


47/48

? ACE >> " )E >? EB A"C) > A")1 E >B AC11 ) ? "1 A"C)E ?1 ")E14 E ? ")E

18 "E ?4 "1 A"C) ?8 AC)1> A"C)E ? E1? A"C)E ?> C1 A"C)E ?? )1B A"C)E ? ) C ?B AC)1 A"C)E E A"C) 1 "4 " ACE8 C 4 A"C) C)E 8 A)E

> AC A"C? C > AC " ? )B E C4 A"C)E B AC41 A"CE B )4 A"C)E B1 )44 A B )48 C B4 C4 " B8 A"C4> ) B ")4? E B> "4 ") B? C4B ) B A"8 E BB A81 ) 1 E8 AC 11 "84 ) 1 "C88 E 14 E8 A"C)E 18 C8> C 1 "C)8? " 1> A8 " 1? A"8B ) 1 A"C) " 1B )E1 A"C 11 ) " 111 A"C)4 E 11 A"C)E8 " 114 A"C) A"C 118 A"C)> A"C) 11 A"C)E? A 11> " E 11? A"C)B A"C)E 11 A"C)E4? A B? "

4 E B A"C)E4B ) BB )8 E 4 C81 A"E 41 A"C

8 "C 4 A") 4>84 C 44 A"C) 4>488 A"CE 48 " 4>88 C 4 C 4>8> ) 4> A"C) 4>>8? A 4? A"CE 4>?8 AC) 4 A"C 4>

8B C) 4B A"C)E 4>B ) 41 A 4?1 ) 411 A 4?1 " 41 AC) 4?4 ") 414 A 4?48 AC 418 " 4?8 E 41 C 4?> ) 41> A"C) 4?>? CE 41? A 4?? C) 41 A"C)E 4?B "C) 41B A"C) 4?B> A"C 4 A"C 4

>1 A"C 41 A 41> ") 4 " 4>4 ) 44 C 44>8 A"C 48 C 48> A" 4 A"C 4>> "CE 4> C 4>>? A"E 4? ) 4?> C 4 A" 4>B ") 4B A 4B? ACE 44 A"C 4B?1 A 441 A"C)E 4B1? " 44 "C) 4B?4 E 444 A" 4B4?8 AC 448 C 4B8? " 44 " 4B?> "C) 44> C 4B>?? AE 44? A" 4B?? " 44 A 4B?B A 44B A 4BB )E 48 A"C)E 81 ) 481 A"C) 81 C)E 48 A 84 ACE 484 A"C) 848 C)E 488 C 88 AC 48 A 8> C 48> A 8>? " 48? A 8? C 48 A" 8B A 48B A 8BB A 4 C) 81B1 " 41 C 811B ) 4 "C 81B4 ) 44 C 814B8 C 48 C 818B A 4 A 81

B> A 4> " 81>

8?? A"C)E 11 A"C) 88? C 1 A"C) 8>


48/48

8?B " 14 C8 ) 18 A"C)81 E 1 A)E8 ) 1> )84 ) 1? )88 C 1 C)E8 ) 1B E

8> A"C "C)8? "C) 1 C8 AC) E8B ) 4 "8B " 8 A"C)8B1 A"CE A"C)E8B A"C) > A"C)E8B4 ) ? )8B8 A )8B A B C8B> C 4 A"CE8B? A"C) 41 A"CE

8B " 4 A"C8BB A"C) 44 A"C)E C 48 A"C)E1 A 4 A"C)E ) 4> A"C4 ) 4? A"C8 A"C) 4 A)E " 4B A")> A 8 "CE? C 81 A"C C 8 CB A"C)E 84 C1 A"C)E 88 A)

teste an.iv rom.2016 omf

Documents