rez um at roman a luca daniel

7/23/2019 Rez Um at Roman a Luca Daniel

http://slidepdf.com/reader/full/rez-um-at-roman-a-luca-daniel 1/28

?e

C$vtlR$uL Rolllra|€.l

Frr &rt Sei.t Esngi.n

MH'STERUL 'ur*th.

f**44l.rEt

5,r

tOi

O*U 1on?{0rt

F*firEeTni

silft*t€

strF*Sfe{j

5

;J

kttl|i@dti_gldsturt|c

I

rt t . . r. t t

nt t

l i t l l (

\ l i l t

r ai t tr l 'r

nRtt

1

1l\t Xt. t J .

. i l l

l . \ , t \ l \rt l r l t l

dlFtlsoRU

Universit&a

Lucian Aaga

Sitfu

Investegte

n

oameni

PROIECI INANTATINFONDULSOCIAL

UROPEAN

lD

proiect:7706

Titlul

proiectului:

,CreSterea

oluliristudiilor

doctorale

i

a competitivitalii octoranzilor

ntr-o

Europe

niti"

Universitatea"Lucian

laga" in Sibiu

B-dulVictoriel,

r. 10.Sibiu

Facultatea

e

Litere

qi

Arte

Domeniul

de doctorat:Filologie

TNZADE DOCTORAT

TEMA PERIFERIEI TTT OANNAT ROMANESC NTERBELIC

-Rezumat-

Coordonator

gtiin{ifr

c

Prof.

univ. dr. ANA SELAIAI\

Doctorand:

DAIIIEL

LUCA

20tl



CUPRINS

Argument...

t

cap. I. PERIFERIA:

CLARIFICARI TERMINOLOGICE; D8FINITI8...............

Reprezentarea

eografic5..........

t0

t5

Reprezentarea erarh ici

Concluzii,.

Note bibliogralice.,......

.....33

?l

PARTEA

I.

TEMA SUBURBIEITN ROMANUT ROMANESC

AI{T888LIC.,.,................40

Cap.

I. Toposuri reprezentative

ale mahalalei:

Fabrica

p.

6l). Cdrciuma

p.

63

Biserica

p.

66).

Cap. II. Tipuri de

pensonaje:

roul

(p.

70), Personajul

alefic

p.

71), Victima

@.73\,

Alte

personaje

p.76

Cap.

III.

Situa{ii epice.Nagterea

p.

8l).Nunta

(p.

83).Moartea

p.

86).

Concubinajul;

adulterul

p.

89).Boala

p.91).Balul p.

93).

Duelul

p.95).

Concluzii..

.............97

Notebibliografice........ ..................

........,..98

PARTEA A II-A. DINAMICA ROMAI\IULU ROMANtrSC NT8R88LIC...................101

Cap.

L llinamica temelor

gi

varietatea ormulelor

epice......... 103

Cap.II. Romanul

ralist

qi

rela{ia

cu

proza periferiei..

Cap. II. Continuitate

qi

rupfuri........

Concluzii,.....

135

135

Concluzii

.......180

l l5

126

Note bibliografice...

181



pARTEA

rv-A.

pERsoNAJUL

n

nouamn

p8RrF8Rr8I.............................,.........186

Cap.I.

Delimitiri teoretice-.

.................187

Cap. I. Personajen romaneleperiferiei.. ....,".....J04

Tipologii

femiuine:Ghicitoarea

@.207).

Fatanemiritatit

p.210).

Prostituata

p.

2 2). Sinuciga$a

ft.

223).

Tipologii masculine:

Arivistul

@.

226).

Fantele

de

mahala

p.

228).

CArciumarul

{p.

232}.Sinucigagul

p.

234).

Atte

ipost*ze

ale

personajului........

.r..............,.............:36

Cap. III.

Personajul din

romanul

periferiei

-

continuitate

gi

discontinuitate

ntre

antebelicpipostbe1ic..........,....... ..................24{)

25r

Notebibliograficc......

.............,...,.............,.........................................-........252

PARTEA A V-A. GEOGRAFIA

MAIIALALEI........

...."254

Cap.

I. Toposuri

predilecte

9i

lncircitura

lor

epici:

Strada

$.

259\.

Cdrciuma

p.

263).

Bordelul

p.

271).

Biserica

p.278).

Fabrica

p.

283).Alte spatii

.28?).

Cap. I.

Timpul....

...............,..

.'..............299

cap.

rrr.

coNTrr\iurrATE

$I

RUPTURA h{ SPATIALTTATEA

$r

TEMPORALITATEA

ROMANELOR P8RIF8RI8I................ .......33I

Concluzii..

...",....340

Notebib1iograf1ce........,.................

................. .,...........,.... .........342

C0NCLUAI GEI\r8RAL8..,............

.-.-.,...,...343

ANEXA. Cronologia adnotati

a romanului romin€$c cu

periferia

ca spa{iu central

sau

secundar

inl

in anul 1946.

..",..."..-.....354



ARGUMENT

Literaturaperiferiei rominegti este unabogat6gi fascinantd.Ea a debutatsub semnul

imita{iei apusene

i

al modei

iterare dar apoi, c6nd

realitateadescrisE

n

proze

a inceput s6

gi

existe,

ucrurile s-au

schimbatcu totul,

ieqinddin sfera

artificialului, a imitaliei

gi

a traducerilor

(pur

9i

simplu)

ori a adaptiirilor.

Ni

se

dezviluie astfel

o umanitate

itoreascd,

ureroasi

gi

cald6.Necdjit6

gi

mizer6,dar

frumoasd

ufleteqte,

incer6,

demni

gi

m6ndr6.

Este lustrat

modul

n

care

strlinii

au fost

primdi

gi

asimilali

de c6tre

om0n| ftr6 conflicte,

ciocniri

ori

r6zboaie.

Estearltat felul

in care :nflorege,

simplugi sublim, ubirea n aceste artiereale sdr6ciei,sau n catesunt zdrobitedestineleunor

oarneni

are

ar

fi

putut

avea

destine

nire{e, daci s-ar i n6scut

n

alte medii

qi

ar fi avut acces

a

educa{ie,

nvdtdmin

culturdetc.

Este

vorbadespre

lume n caremoartea

adeseori

iolentt: crime,accidente, inucideri

mi

dezic

de GeorgianaSdrbu

ind afirmd

n

volumul Istoriile

periferiei.

Mahalaua n romanul

rominesc

de

la

G.M"

Zamlirescu la Radu

Aldulescu

ci

nu

prea

existi

sinucideri

n

mahala)

zdmbegte

ardonic

a

tot

pasul,

dar in care

nt6lnim,

in

egal6misur6"

bunltatea,

gwrcrozitatea"

iubireade

aproape,

mf;na ntins6 n ajutor,

,fenomene"

ractic

neint6lnite

ori,

in

orice caz,

oarte

rar, in

,,clasele

nalte' sau

,sus-puse".

esigur,este

gi

multi

nefericire,

dar

$

enorrnde

multii

sinceritate.

ceastiiumanitate

u se

preface,

u

gtie gi

nu wea s6 o

fac6.

Chiar

dac5

pierde

gi

de

cele

mai multe

ori a$a se

qi

int6mpl6), ea

nu igi schimb[

principiile

in

fimclie de

interesul

pecuniar

de moment.

Exist4

in

mahalaua

omineascs"

ermenulde,,onoareo',

hiar

gi

printre

holi,

ucigagi

ori fogti

puqcnriagi.

etele

care

rec

prin

expeden{amarcanti a

prostitu{iei

qi

p6streaz6

candoare

e

care

,doamnele"

din

inalta societatenu

o mai

au,

dincolo de

perdeaua

pocrit6

a

bunelor maniere.Copiii

nu

qtiu

carte,

dar triiesc

o

copildrie

fericiti, chiar daci decorul

este

dezastruos unoscdnd,nci de acum,gustulrar al libert6fii, pecare l vor prelui gi il vor pSsfa

intreaga or existen 6.

Aceasta

este valabil

pentru

orice

suburbie,a

oricdrui

orag lntilnit

in

rerspectivele

omane, ie ci estevorba de

BucureEi,

Br6ila,

Craiov4

Dorohoi, Ia.gi,Constan 4

Botogani ri

Pitegti,chiar dacd

fiecaremahalaprezrntdcarastenstici

istincte.

Iat[

de ce

am

alesaceastii

em6:ea este

generoasi

n

,,exemplele

ie{ii", ca sd mi exprim

astfel,

pe

de o

parte,

ar

pe

de

alta aceste

ubiecte u

dat

naqtere

nei iteraturi de

valoare,

poate

ceamai

valoroasd in intreaga oastrd

storie iterar6

gozaperioadei

nterbelice).



Ceea e

dorescsi

demonstrez ste aptul cd

societateaomdneascd"junsd

a

un

moment

de rbscruce

n fa{a istoriei,

qi

afl6

un

,,cronicar"

devotat,chiar daci

subiectiv,

n roman.

Spun

subiectivdeoarece inocen{6 denicd ranspare in acestemii de)pagini,cu toatenenorocirile,

mizeriile, foametea

i

bolile care

constituie

acestunivers.Mi voi strldui sd aduc

dovezi asupra

faptului ci oamenii

ntrd ntr-o zoni de crepuscul

xistenlial.Aceasta e datoreazd

nei

,,evolulii

negative" a umanitiitii,

in sensulc5, treptat, ea

ncepe

si

renunfe

a

valorile spirituale

qi

chiar

religioase, lunec6nd

ncet, dar

sigur,

spreneant

vid existenlial

absolut.Se

ntf,mplE stfel ocmai

datoritii

faptului cEoamenii

?ncep d renunle,

mperceptibil a inceputn

ar

acumon

zilele noastre,

frri nici un fel de re{inere,

a toate

sau

oricum,

majoritatea) alorilor acumulate e

omenirede-a

lungul veacurilor,mileniilor,

inclusiv

la

cele de

natur6mistic6, religioasd.Vieluind

intr-o

lume

vdduvitii

de

sacru,de ceremonial

i

de ritual,

omul modemnu

numaici trdieqte

a

intimplare, dar

qi

moare

a

fel.

Cu alte cuvinte,

o via{5necongtientizati

i

tr6iti departe

e sacruatragedupd

sine

o

aneantizare

deplin6,

o

moarte

lipsitn

de sens

gi

de

rost.

Omul modem

este,

agadar,

o,beneficiarul"

nui astfelde

mental.El

locuiegte

n

inima unui labirintode care

nsi nu estedeloc

congtient.DimpotrivE,convingerea

a

personali

este

cd

viala ii este

pe

deplin echilibrati" cd

tr6iegte

,aga

cum se cuvine",

cd ordinea

pe

care

o

pune

n tot

ceea

ce

face

este cea

potrivitii.

Diferen{a

onticului

umii modeme

ali de cel al universului

radilionalconsti

n

aceea

5 nimic n

acestperimetrunu este itualizat,consacrat rin intermediulnormei, al cutumei.Nici naqtere4

nici existen{a,

ici moartea.Daci

toate

aceste

momente

rau

putetnic

itualizate tr folclor, onticul

modern,?n

virtutea scientismuluisiu exacerbat,

e

trateazI cu

indiferenfi"

l6sdnduJe

a

voia

tntAmplfii. Astfel

lncdt viala ins6gi, n

intregitatea

a,

a omului

moderno

€

petrece

sub semnul

intAmpHrii.Avem de-a

ace

cu o

disolu{ie otali, al

cfuei resort

estesurprins,

n termeni

poate

pulm prea

duri,

de

criticul

Comel Ungureanu:

menirea uferS,azi, o

,,in{ig{nire

generale".

Nu

mai exist6 eguli, nici

norme,nu se

mai respectinimic. Crezf;ndu'se

n

cenhul Universului,

omul

modem,contemporan

e situeaz6

n

marginea

a.

Mai

mult decflt

atAt

(momentpe

care LP.Culianu l situeaz4cu aproxima{ie,

n sec.al

XVilI-lea) omul,

aflat la rispdntie

(in

fala a doui

posibilit{i:

sEcontinuecalea

desiv6rgirii

ntru

sacrusau

,si

apuce" drumul

abricdrii

a

tot felul de mecanisme, tilit6{i,

piese,

bunuri etc.),

a

ales

calea

materialismului,a cre[rii

de bunuri

palpabilepentru

ca

apoi sI

eguezg

definitiv, in

consumism

impas

major,

pare-se

I insurmontabil).

Omul

gi-a

rddat,dehnitiv, origine4

voca{ia

qi

naturadivine, orientdndu-se,

xclusiv,

spre

pragmatic,

material, util

qi

neesen{ial.



Aceastaeste dwa centrali a

lucririi

mele,

potrivit

c5reia

omanul

periferiei

rominegi

reflectdexactacest

momentde rupturi, de cotituri

(gi

care

n

Occidents-a

produs

cu dou6

secole

inainte)n societateaom6neasc6.

Metodele de cercetareutilizate sunt

investigafia,

analiza"studiul

de

caz, compara{ia.

Pornind

de

la

Diefionarul

cronologic

al

romanului

rominesc,

am identificat

gi

analizat68 de

romane

pe

tema

periferiei,

ncluzfurdu-le ici

qi pe

cele

din

perioada.antebelicl.

e asemene4

n

ceea

ce

privegte

bibliografia critic6"

arn studiat

68 de

dic{ionare,enciclopedii, ratate,

scrieri

teoretice,

3

de

volume

de

critici

literari"

precumgi

2l studii n cirti,

periodice

gi

internet.M-am

strdduitnu doar s[ identific

romanele

are

rateazi

(gi)

acest

subiect,

dar

gi

sursele,nfluen]ele,

direc{iile saucursntele

iterarecfuoraele

e

aparfin.

Una

dinfie celemai mari dificultiili intdlnite

a

f,ost

egdsireaedi{iilor

princeps

ale

acestor

omane,

motiv

pentru

care afunci c6nd nu

a fost

posibil,

aceasta

fost nlocuitii

cu

edi{ii

mai recente.O altl dificultate

a constat

n

imposibilitatea

identificSrii

de infonnatii

biobibliograficeasupra

nor

romanciericonsidera{i

minori,

gi

care

care

nu suntcuprinpi

n dictionare.

Tema

periferiei

este

specifici romanuluicitadin,

care

n

perioada

nterbelicd

a

cunoscut

dezvoltare furibundi,

incurajat fiind de

Eugen

Lovinescu

in

virtutea

modernismului

gi

a

sincronismutui. Alhtun de

romane

precum

Calea

Yictoriei

qi

intunecare de Cezar

Petrescu,

Ultima noapte de dragoste, nt0ia noapte de rizboi gi Patul lui Procustde Camil Petrescu,

ciclul Hallipa do Hortensia

Papadat-Bengescu,

nigma

Otiliei de

G. Cdlinescu

tc. n care

este

reprezentat

ra.gul

umai

prin

,,centrul"

s6u,

vid

lumina

tiparului in

epoci

gi

romanecare

iqi

indreaptii

atenfia

spre

umeamarginald

a

oragului,multi dintre autorii lor cunoscfuid in

proprie

experientiaceasti

ealitate.De

pildi:

Feciorul

ui neneaTacheVamegul

gi

Trilogia iubirii de

Sinnanul

Klopgtocb

Periferie de ConstantinBarcaroiu,Hotel

Maidan

de Tudor Gh. Stoian,

Craii

de

Curtea

-

Yeche de Mateiu I. Caragiale,Jar

qi

Amindoi de

Liviu Rebreanu,

Neranfula, Chlra Chiralina

gi

Codin de Panait

strati,

ciclul Bariera de

G.M. Zamfirescuo

Domnipoara in str. Neptun,

,apul,

Omul descompus e Felix

Aderc4

Calea

Vicireqti, Foc

in Hanul cu teroAmor

incuiat, Nop{ile domnigoareiMiti de I. Peltz,

Diplomatul,

tIblcarul

qi

actrifa, Cnsacu fete,

Via{i

de cfiine de Carol

Ardeleanu,

opiliria unui netrebnic,Trustul,

Don Juan

Cocogatul

on

Cilugflru

etc.

Perspectivade abordarea acestor

romane este

una analiticS, studiul

axdndu-se

pe

evidenlierea pecificului

narafiunii, a tipurilor de

personaje, recurngi

a spaliilor

gi

situaliilor



epice

frecvente.

De asemenea,

m

realizat

o

cronologie

adnotati

a temei

periferiei

n romanul

romdnesc

e la inceputuri

pflnd

in

anul

1946,

an in care a apirut

postum

romanul

Bariera,

neterminat,de G.M. Zamfirescu stinsdin via{6 in anul 1945), care ncheieciclul cu acelagi

nume.Pentru egisirea mai facild n

continutul

ucrdrii

a

romancierilorsuburbieiam

elaborat

gi

un

ndice

de

nume.

Firegte,

ca

?n cazul

oricirei literaturi, existi virfuri,

nume memorabile,malrante.

Romanul

periferiei

romdneqti

atras

?nsd

a o waji

scriitori

dintre

cei mai feluri{i, aceasta

oate

gi

pentru

aptul

ci tematicaerauna din ce n ce mai actuald n

cadrulsocietS{ii omdnegti.

ga se

face

cd nu toti autorii studiali sunt

,vArfuri"

ale acestui ip

de

roman.

Romancierii omdni

pe

care-i consider

de

primul

raft

gi

abordeazil ceasti

em6

sunt:

Mateiu .

Caragiale,

anait strati,

Felix Aderc4

urma{i ndeaproape

e Carol Ardeleanu, . Peltz,

Ion

C6lugiru

(in

privinfa

sa

mi remm la romanele nalizate

ici,

pe

care e-am amintit anterioro

gi

nu includ

pe

cele

postbelice),

H.

Bonciu.

Astftl, se

poate

vorbi

despre

Panait strati

ca

despre

un mare rmlizator

al acestui ip de roman.El surprinde

ca nimeni

altul

frumuselea

ilbatictr a

acestei

manitiili, m&rdria

gustul

ibertS{ii.Estecel care

di

via{5

unui intreg

univers,cu

un

sim

artistic

gi

o

putere

de

evocare

reu

de

egalat.G.M.

Zamfirescu,

Carol Ardeleanu,

on C6lugIru

gi

I.

Peltz

suqprind,deopotrivi,

gi

poezia

acestei

umi, dar

gi

norul

tristelii, al

nenorocirilor,

al

mizerieicareplutegtemereudeasupra i.

H.

Bonciu esteun scriitor de facturi supraealisl5"

a cirui opticd romanescd e apropie

intrucAtva

e Mateiu

.

Caragiale.

Pe raftul

urmitor agageza

oi

scriitori: Dan

Petragincu

o

texturI

putemic5,

cu

accent

pe

tarele

ereditare),

Tudor Teodorescu-Branigte

i

Tudor

Mugatescu

ambii

garjeazi

ironia

qi

sarcasmul).

F. Lorian

(un

adevdrat

pionier

al

romanului

psihologic

romdnesc),Florian

Cristescu,

Eugeniu

Boureanu, on

Munteanu,

Margaretavloldovan,B.

Jordan,ComanConstantin tc. sunt

autori

,,minori",

care

au

insd

meritul de

a fi abordat

ema"

chiar

dac6 cu

mai

pufine

izbdrrr;i

constructive.

in

urma ecturii romanelor nterbelice omdnegti

e

tema

periferiei

pot

afirma c6

existii

scriitori

precum

Carol Ardeleanu,H. Bonciu,Dan

Petraqincu,

udor

Teodorescu-Branigte

ri Ion

Cdlug6ru

cu

o scriituri interbelic6net

peste

valoarea

celei

realist-socialisten

carE

s-a fbcut

remarcat upi cel de-al doilea rizboi mondial)

pe

nedreptmarginaliza{i

i

care

meritii reabilitati.



De asemen€,

a$

mai

propune

eintroducerean

programa

gcolar[

a romanuluiMai

sunt oameni

buni de

D, Ionescu-Morel, e o valoareeducativii

deosebitd.

in urmacercet[rilor efectuate ot afirma c6, din punctde vedere iterar, mahalaua evine

un veritabil topos

n literatura om&r{

ea

generind

o

veritabilE

orientare

iterarl"

actuali

gi

astnzi.



REZT'MAT

Romancierii omdni

nterbelici

care au

scris

pe

tema

suburbiei,a mahalalei,

sunt

nc6,

pe

nedrept

marginalizali.

Penedreptntrucdt n

paginile

or e surprinsi o

inheagi

lume.

Lumea mahalaleieste

un

univers

nchis, o

prelungire

a ruralului, cu

tradilii

qi

obiceiuri

proprii,

un spaliu

in

care

brutalitateaeste

a ea acas6,

poezia

nso{ind-o,

nsi,

la

tot

pasul.

Greut6filede zi cu zi sunt

foarte mari, insi compasiunea,

ila" solidaritatea unt

prezente,

a

o

contrabalansare

a toate urdfeniileviefii. Chiar dacd

abrica

este

aproape

i

constituie

ocul unde

nlzuinlele sunt

ngropate,

peranfa

flsareca

un

firicel

de

arb[

qi

agteaptidoar

wemea

prielnici

pentru

a

se

dezvolta.

Cdtprivegtestadiulactual al cercet5rii,pot afrrmac5" n wemeadin urm6 existii tot mai

multe cercetiiri

nteresante, plicate

gi

modemeale subiectului

Paul

Cernat,

Adrian Majuru,

Georgiana 6rbuetc.),

din

perspective

ritice

gi

metodologice ariate.

Unul dintre criticii care scrie despre

periferia

romineasci

esteGeorgianaSdrbuostoriile

periferiei,

unde,dupd

un inventarcare se doreqte

xhaustiv

al

romanelor om6negti vind tema

periferiei,

analiznazl

rei

romane cu aceastii

em5,

din trei

perioade

diferite.

Personal,mi

delimitez

de

pozitia

cu

mult

prea

sociologic6

perspectivei

ritice. Paul

Cemat

a

publicat,

n

anul

2407,volumul Avangarda

romineascl

gi

complexul

periferiei:

primul

val.

Esteo

perspectivl

criticd interesantl

n ceeace

privege

relalia centn/periferie

atunci c&rd

ne

referim

la raportul

OccidenVOrienlCornel Ungureanqcritic de

analiz[

gi

de

profunzime

scrie, n 2002, volumul

Mittelleuropa

periferiilor,

in care analizeazd cest

aport

dureros

al

,,marginilor'

de imperii

(sau

oste mperii) cu

,,centrul".

Nicolae Manolescu,n Istoria

criticl a

literaturii

romAne,

ace

o analiz5

profund5,pertinent[

intr-o

absolutii

cunogtin{E

e

cauzi

qi

a

acestei

p6rfi

atit de

importante

in

literatura omdn6.De

pild5"

referindu-sea

atmosferaomanului

Domn$oara

din

str.

Neptun

de Felix Aderca igi

pune

ntrebarea aci

nu

a

fost

citit de EugenBarbu naintede

a

scrie Groapa. ConstantinCublegan stecriticul care, n volumul Conferinfe literare, pe l6ngn

,,prmerea

e

acord" a metodelorcritice moderne,

atrage

atentia

asupra

nfluentelor iteraturii

franceze supra omanului

perifieriei

romdnegti.

Lucrareade

fafi reprezintd

o analiz6

storied a

romanului

romdnesc

al

periferiei

de

la

inceputurilesale

qi

pdnd

a aparilia

ultimului

nomanal

perioadei

nterbelice,acesta

iind

datat

1946

gi

aperut

postum

Bariera,

de G.M.

Zamfirescu,autor

decedat

n anul 1945).Problemele

etnice,

greutiifile

raiului

de zi

cu zi,

obiceiurile

existenteaici

gi

caresunt

plstrate

cu s*Sgnicie



contureazlun mediu specific,diferit de cel al oragului

propriu-zis.

Ori

problemele

de

azi nu au

apdrutacum,

ci cu multi vreme n

urm6...

Ele

iqi

au ridicinile

tocmai

n aceastd

roblematicd

majord: a centruluide putere(social5,politicd"economicl)gi a marginaliilorgi care,cel mai

adese4

eprezinti

de

fapt mediile

marginalizate,

6sate n

uitare

qi

pdrdsite

de centru.

Pe

de

altd

parte,

iteratura

care

atinge acesteconflicte este

a rdndul

ei

marginalizatL,

caracterizatii rept

wlgar6 ori

non-literafuil,rcfuzathdelamasaeamore

a

literaturii.

Tezade fat6

are

392

p.

gi

este

compusd

in

cinci

p64i

li

17 capitole,astfel:

Cap.

:

Periferia:

Clarificiri terminologice; defini{ie;

Partea

I.

Tema suburbiei in

romanul

romAnesc

antebelic: Cap. I. Toposuri reprezentative

ale mahalalei; Cap. II. Tipuri de

personaje;

Cap.

II.

Situnfii

epice

Partea

II-a.

Dinamica romanului

rominesc interbelic:

Cap.

.

Dinamica emelor

gi

varietatea ormulelor

epice;Cap. I. Romanul

realist

gi

rela{ia

cu

prozr

periferiei;

Cap. III.

Continuitate

qi

ruptur5.

Partea

a

III-a. Nara{iune: conflict,

ideologie:

Cap.

I.

Specificul narativ; Cap.

II.

Situa{ii

epice;

Cap.

III.

Conflict;

Cap. IV.

Semnifica{ie

9i

mesaj. Partea

a

IV-a.

Personajul n

romanul

periferiei:

Cap. . Delimitiri

teoretice;

Cap. II. Personaje

n

romanele

periferiei;

Cap. III. Personajul din romanul

periferiei

-

continuitate

gi

discontinuitate

ntre

antebelic

ai

postbelic.

Partea V-a.

Geografia

mahalalei:Cap. .

Toposuri

predilecte

gi

lnciircitura lor

epicfl; Cap.

I.

Timpul;

Cap.

II.

Spafialitate gi temporalitate: continuitate qi ruptur6. De asemene4eza mai confine o

cronologiea romanului omdnesc

e

tema

periferiei,

de a lnceputuri

p6nd

a

1946

qi

un indice de

nume

al

romancierilor

are

se egisesc n

cuprinsul ucrdrii.

in lucrarea

de fa{a

am

cercetat

gi

adnotat

un numdr

de 57 de romane nterbelice

qi

11

romane

antebelice

e

ema

periferiei.

in

primul

capitol,

ntitulat

Periferia: Clariticiri terminologice,

definifie,

am

pornit

de la

accepfiunile

ermenului

e

periferie

n Dic{ionarul explicativ

al

limbii

romine

gi

Le

Robert,

pentru

a

ajunge

mai

apoi

la

evidentierea

diferitelor

aplica{ii

ale

cuplului dialectic centru /

periferie,

cum

il

numegeRemi Hess n

studiul Centre et

p6riph6rie:

in lingvisticE, ilosofie,

biologie etc. Aga cum am afitat aici, centrul

presupune utere,

adesea buziv6, iranic{ iar in

lipsa

unei

opozilii,

a unei

rezistenle,

expansiunea entrului

nu

mai

poate

i stiviliti. Dar intre

centru

gi periferie

ac{ioneazidoui forfe, unacentripeta ar cealalti

centrifugd.

De

obicei, acestea

se afl5 in echilibru. n cazul n

careapardezechilibrele,

ntervin

contramisuri.

Pe de

alti

parte,

literatura

reflectii realitatea"

dupl cum remarcE

Virgil

Neoianu

in studiul O

teorie

a



Nicolae

Manolescu

n

storia

critict a literaturii

romAne"

5 secolede literaturii,

motiv

pentru

caream

dentificat,

pornind

de

a

teoriile exprimate

e Jean-Marie

Durand

gi

Antoine

Jacquet

tn

prefa{avolumului Centre et periphdric Approchesnouvellesde orientalistes),Gyorfi-Deak

Gydrgy

(?n

articolul Reducerea a

centru)

qi

Virgil Nemoianu,cele doui reprezentiri

ale

dualitEliicenfiu

periferie:

pe

orizontald,

geografici,

spatiali

Si

pe

verticald,

erarhicE.Marginea

oraguluieste

eprezentatin romanedin

punct

de vedere, n

primul

r6nd,orizontal,

geografic,

gi

acesfaspect

fost

urmdrit

cu

precidere

gi

in aceasti ez6.Am ajuns

a

concluzia

cd

acest

spaltu

uneori

are

rolul de fundal,

dar cel

mai

adesea

qi

pune

amprenta

supra

ctoriloro Nupra

ormflrii

acestora

i

ajunges6 conduc6

acliunea omanuluispre

un anumedeznod[mdnt

Mai

mult,

dacd

distingem

ntre spa{iul deschis

gi

cel inchis, atunci,

paradoxal,

ma}ralaua

ste n

realitateunul

inchis, bariera

delimiteazi simbolic

aceasti

ume

de cea a

restului

oragului,a

,ocentrului",

ar

spafiile

nchise din mahala

(locuinJa"

6rciuma

etc.) nu ofer6

condiliile

de

igiend ori

confort

necesare ezvoltirii

personalitiilii

a celor care

locuiesc aici.

De

asemenea, m

mai evidenfiat

elementele

mitologice ale

acestui

spaliu

marginal

care

pdfrmd

in opera iterarE"

ncepfindcu

medicina

arhaic6"magia

gi

culminind cu

,,animalitatea"

elor

care

,$6pf,nesco'

cest

eritoriu.

in

partea

a I-a,

intitulati Tema suburbiei

tn romanul romiinesc

antebelic,

plec6nd

de

a

romanele:

Ho{ii

9i

Hagiul

(1853)

de Alexandru

Pelimon,

Manoil

(1855)

de

Dimitrie

Bolintineanu;Mistere din Bucuregti (1862, vol. I-[) de Ioan M. Bujoreanu,Misterele

Bucuregtilor

(1862

-

1864)

qi

Muncitorii

statului

(1880)

de G.

Baronzi, Don Juanii

Bucnreqtilor

1875),

e N.D.

Popescu,

ito

(1889),

omanneterminat, e Carmelo

P., Tf,lharul

Fulger

(1892)

de

Ilie

Ighel,

Salvat6

1914)

de Cormani

gi

Tinere{eaCasandrei

1914)

de

V.

Demetrius

am eviden{iat

aptul

cd nceputurile

omanului

omdnesc tau

sub

semnul

dificilului

qi

al

rudimentarului.

,,Romanul

autohton"

preia

gi

imitii

problematica

omanului de mistere

european,

egi

acest

ip

de

tematici

nu

este

?nc6.)

pecificsocietdtii ominegti.

Va trebui sEmai

treaci

inci multii

weme

pentru

ca

,,marile

centreurbane'o le

16rii

in

spe 6

Bucuregtiul

qi

Ia$iul)

sE devind

,,orage

moderne"

gi,

in acelaqi

imp,

problematice

din

punct

de

vedere sociologig

aidoma

oelor

occidentale. ersonajele

itadinesunq

a;adar, mprumutate

gi (doar)

autohtonizate.

Nu numai din

punctut

de

vedere

al

problematicii,

dar

gi

din acelaal construc{iei

ucrurile se afli

la

inceputuri.Romaneleom0negti

in

perioada

e

,pionierat"

sunt

schematice,

impliste,cu

linii

narative minimale, extrem de

sirace,

gi

sub aspectul

conlinutului,

gi

sub

acela al

sensurilor

dezvoltate

sau

de

dezvoltat). n

literatura rornind

romanul

ncepe relativ

tfrziu, cu cel

pufin



cateva

sute

de ani

in

urma

Europei,daci

nu cumvachiar o

jumitate

de mileniu. Astfel

ci, deqi

din

punctul

de

vedereal

istoriei iterare zb6nzile

nu sunt

mari,

gi

deloc

numeroase,le

preg6tesc,

indubitabil, erenulpentrumomentuldeglorieal prozeirominegti,gianumeperioadanterbelicd.

Tema

periferiei

a

inceput si

intereseze criitorii

romini incl din

perioada

omantismului,

ar o

primd

influen16

are

poate

i decelatd ici,

gi

care

este

gi

de

naturaevidenlei

identificatii

qi

de

criticul Constantin

Cublegan

n volumul

Conferinfe

literare),

este

cea

rancezi"a romanelor

de

mistere.Tema

malralaleiare,

?n iteratura

om6n6"o

sorginte

ivrescS"

i

nicidecum

nternE"ar

romanele

e

aceasti emi

din aceastli

erioadl

sunt

romane

populare,

de

facturi senzafionald"

n

marea or

majoritate.Din

acest oposcare

estemahalau4

nu

pot

lipsi fabrica

cdrciuma"

iserica,

posibile

cenhe

ale vie{ii

reale.

n

ceea

ce

privegte

ipurile

de

personaje

ntilnite aici,

Ioana

Dragan

propune

unnitoarea clasificare:

eroul,

rnonstrulo

ictirn4 cu

care

suntem de acord,

intrucit este

aplicabild

qi

romanelorepocii care

nu

sunt romane

populare

precum

Manoil, de

D.

Bolintineanu).

Trebuiespus

cd acestea

u sunt capodopere, i

imit6 sau

autohtonizeazlomane

apdrute n acea

vreme

n Europa.

Totugi, meritul acestora

onsti

pe

de o

parte

in formarea

gustului pentru

ectur5,

ar

pe

de

altE

parte

constituie

germenele

omanelor ominegti

de

mai

tArziu.

Am demonsftat ici,

agadar,

ocmai

aceastiiendinfi a

romanului

antebelic

al

periferiei

de

a

prelua

eme

ale

romanuluide

mistere

european, ar

n acelaqiimp

gi

faptul

cE

acestea

urprind

inceputulevolulieisocietiiliirom6neqti.

Am

evidenliat,

n consecin 5,n

partea

a

II-a a

lucrdrii,

Dinamica

romanului

rom$nesc

interbelic dupi

cum o arut5

gi

titlul, dinamica

temelor

gi

varietatea

onnulelor

epice ale

romanului rom&resc

nterbelic:

romanul

storic,

romanul realis, romanul

psihologic,

romanul

mitic

(iniliatic),

romanulde dragoste,

araliteratura

romanul

S.F.,

de aventuri,

polifist),

romanul

imaginaliei, omanulexperien{ei

i

romanulavangardist

i

am demonstrat,

omind

de la istoriile

literare,

faptul cE romanul

periferiei

este

parte

integrantii

din

romanul

realist,

iar in

cadrul

acestuia

in

romanul

mediilor. Din

punctul

de

vedereal

reuqitei

omanegti

e

a noi

perioada

ste

extrem

de

importantiideoar€ce,

e

de

o

parte,

avem

de-a ace cu

perioada

e maximd

dezvoltare

a societifii

romdnegti in toate impurile.

ntr-o statisticd

uropeania werniio

Rominia

figura,

n

anul 1938,

pe

ocul 5

( )

ca

venit

pe

cap

de ocuitor,

ceea e noi numim astiizi

PIB.

Progreseaz6

i

suburbiile

marilor ora;e,

gi

mai ales

cele ale

Bucuregtiului, stfel

ncdt

peffiria

devine,

ntr-

adev6r,

un subiect

nteresant

entru

iteratura

omdn6,

gi

nu doar unul liwesc.

Am

ilushat faptul

ci

romanul

omdnesc l

periferiei

este

parte

ntegranfS,

$a um am

vdzut,din romanul

omfinesc

11



interbelic. Formulele

epice

gi

temele

generale

ale romanului

epocii se

reg6sesc

i

aici.

impreun6

formeaz6

un tot, nu se

poate

vorbi

de

romanul romdnesc

nterbelic in

general

frfr a aminti

gi

de

romanul periferiei. Dintre autorii remarcabili care au inclus ,,marginalitatea"'n romanele or ii

amintesc

pe

Liviu Rebreanu, Panait Istrati,

G.M.

Zamfirescu,

I. Peltz, Carol Ardeleanu, H.

Bonciu,

Mateiu

I.

Cmagiale etc. in epoc6 existi doul curente

importante:

tradifionalismul

qi

modernismul, aflate n

dialog

polemic.

De asemenea, m mai reliefat.aici faptul cd

pot

regdsite n

romanul suburbiei urmitoarele tangen{e

qi

influen{e:

sdmdndtorismul, naturalismul,

postromantismul,

romrqnulde

analizd

psihologicdcare

nu

sunt indepandente.Tot in aceastil

parte

am evidenfiat

faptul

ci

periferia

este

un

mediu care

face

parte

dintr-un altul,

mai mare: oraqul.

Dar

romanele care se opresc asupraei nu fac doar o descriere

geograficd.

Este inevitabil, ?ntrucdt

periferia

este ocuiti.

Iar

locuitorii sii, mahalagiii, devin

personaje.

A III-a

parte

a tezei, Nara{iune:

conflict,

ideologieoesteconsacrat6

spectelor

araliunii

qi

conflictului din

romanele

periferiei

din

perioda

interbelicd. Problematica narafiunii este

definitorie

pentru

roman.

Aga cum nu se

poate

imagina

poezie

frrd

prozodie (chiar

dac6 este

scrisd inversuri albe,

poezia

are nevoie de

ritm,

caden\d)

qi

ftrdLfiguri de

stil specifice

poeziei:

metaford, alitera{ie, comparafie, epitet etc.

Nu

pu[ine

experienle in

prozd

au

incercat s6

demonstreze

contrsriul,

gi

astfel

au

apirut noul roman, naul

nou

roman,

proza post-modernd.Ele

au dat, e drept, opere memorabile, dar iati cd interesul cititorului se intoarce, astizi, spre

povestire,

spre

storry,

sernn cI

dincolo

de aceastil carna[ie

proza

nu

prea poate

exista.

in ceea ce

privegte

conflictul, el evolueazd" de la acela clasic,

preluat

din

basmul

popular,

qi

bazat

pe

confruntarea

dintre bine

Si

rdu,

gi

p6nd

la

conflictul

psihologic,

care

priveqte

interioritatea

individului

(a

personajului).

Dacd vorbim

despre

literatura

romdn6,

de

pild6,

un

prim

exemplu

este celebrul

Ciocoii

vechi

Si

noi

care

nu

reuqegte i depdgeasc6

chematismul conflictului dintre

forlele

pozitive

qi

negative, a$a cum

sunt

ele creionate

n

nara{iunea

populari.

La,polul

opus" l-

ag

cita

pe

Camil

Petrescu

sau Max Blecher,

unde conflictul

interior al unor

personaje precum

$tefan

Gheorghidiu

ori Ladima creeazi un univers

paralael

cu

,,nara{iunea"

(mai

slab

reprezentatl in

plan

formal

in

astfel de romane). Cu toatd aceastii,prezenfE mai

pu{in

marcant6",

narafiunea

unor

romane

de acest

gen

aduce

lumini noi

in ceea

ce

privegte profunzimea

firii

omenepti.Ceea ce

este

demn de remarcat,

de

subliniat

gi

de

r4inut este

aptul

cd

proza

interbelici

se schimbi

esenfial.

$i

aceasta nu numai din

punct

de vedere tematic, ci

qi

al eposului,

al

problematicii

generale

a

prozei.

PenE

acum am avut, in

general,

texte

,dedicate"

ruralului,

t2



satului, aceasti

problemE,

a

pim8ntului,

constituind,

de

altfel, una dintre

cele mai

importante

aspecte

le

prozei

romdnegti,

el

pu{in pin6

in

perioada

nterbelicd,

gi

aceasta

entru

cd

glia

a

reprezentat, eme de secole,de milenii, mijlocul celmai importantde agonisire,de asigurare

traiului

gi,

n

plan

spirifual,unmodus

vtvendi.

Brusc, odatd cu aparilia oragului, la lnceput

timid

gi

nesigur,

apare

gi

problematica

personajului

citadin, a

locuitorului

urbei, cu nevoile, frdmf;nt[rile

gi

neliniqtile sale. Romanul

interbelic

se

populeazi

dintr-o dati cu

genuri

alternative, e

scrieri

n

care

povestirea

aratorului,

conventionald, e

ntercaleazl

cu

alte

genuri

sauspecii

(despre

Craii de

Curtea-Veche

s-a spus

ci estemai

degrab[

o

proz6poetici

decdt

ealis5,

ea

avdnd

pasaje

ntregi carestau sub

semnul

acestui

gen),

discursul

personajului

u cel al autorului, ragmentarea iscursuluiceluilalt,

diferiti

,purtiitori

de cuvdnt"

ai

vocii

auctoriale,cme nici

nu

mai

este atdt de distinctS,de evidentS.

Narafiunease

adapteazd,

e

de

altii

parte,

evoluliilor

personajului.

Pentru

c6 ideea central6a

cl4ilor cu acest subiect este aceeacd

oragul,

corupitor

fiind,

atrage

n iuregul siu

distructiv

destinele,,bietilot''tdrani

itiicifi

(gi

dezrid6cinali)

a oraq. n

momentelen

careacest

apt

devine

evidentnarafiunea

,incepe"

qi

ea sI

se ensioneze,

d

fie

mai

dinamicd

qi

mai

alert6.

n

ceea

ce

privegte

,stilul

narativ"

rebuieconsemnatil evolufie,o fiecere,

dinspre,,obsesia ocialf inspre

aceea

sihologicl,

interioari.

Chiar dacl

nu

exist[

foarte

multe

reuqite

n

acestsens

n

romanul

periferiei romdneqtieste demn de menlionat faptul ci au existat astfel de iniliative. Am

demonstratogadar,aptul cd specificulnarativ al romanului

periferiei

este

ealismulcu tendin{e

spre exacerbare realului,

spre nafuralism,dar

in acelagi

imp

sunt

prezente

gi

alementeale

analizni

sihologice.

Privitor la conflictul narativ, trebuie spus

c5

mahalauan

sine

este o

lume conflictuald,

aflatii n

permanent

dzboi,cu

sine nsagi

gi

cu cei din

ur,

cu

propriul

eu,

nemulfumitd

ermanent,

qi

carese

rezegtentr-o

starede

rdzboi

social,

moral, existenlial.

Este

nevitabil, agadar, Eexiste

o preponderenti conJlietului xterior n romanele eriferiei. m conflictele eprezentateici sunt

diverse: conflictul

pentru

delimitarea

zonei de influenld

(in

romaneleDomniqoara

din str.

Neptun

de Felix Aderca"Maidanul cu dragoste

gi

Cintecul

destinelor

de G.M.

Zamfirescu,

Codin

de

Panait

strati

qi

Hotel Maidan de Tudor Gh. Stoian'1;

offictul domestic

familial):

(Maidanul

cu dragoste

de

G. M. Zamfirescu,

Povestea

unei fete de Ioan

Pas);

conflictul etic

(Casa

cu fete de Carol Ardeleanu); onflictul socisl

(Maidanul

cu dragoste

gi

Bariera de G.M.

Zamfirescu,Ghetto

veac

XX

de

Ury Benador,

Diplomatul,

tlblcarul

gi

actri{a de Carol

L3



Ardeleanu);

conflictul

religios

(Ghetto

veac

XX de Ury Benador);

conflictul etnie

(Copililfu

unui

netrebnic de Ion

Cdlug6ru,Ghetto

veac

)O( de Ury

Benador,Domnigoaradin str.

Neptun deFelix Aderca);conllictulpolitic {far6 bunl de I. Peltz).$i conJlictul nterior areo

naturd

diferiti:

conflictul ideologic

(Cel

din urmi erou

de Eugeniu Boureanul),

conJlictul

psihologic: (Ln

18

ani de F. Lorian, Viap

de

cAinede

Carol Ardeleanu), onflictul cu

propriul

ez

(Aventurile

din str. Griidinilor deM.

Sevastos).

in

partea

a IV-4 Personajul

n romanul

periferiei,

am identificat, n romanul

periferiei,

trisdturile

definitorii ale

personajului

din mediul

suburbiei,

precumgi

tipurile de

personaje,

m

eviden{iataspectele

omune

ori

divergente

le

aceluiagi ip

de

personaj

n romanediferite

gi,

cu

ajutorul sociologiei arn rcalizat

o

punte

de

legSturd

ntre

persoan6gi personaj,

ntre real

gi

irnaginar.

Personajele

omanului

nahalalei onrdneqti

u

sunt

oartecomplexe.Ele

se

manifest5,

acfioneaz6,

ar nu stausdreflecteze

rea

mult asupra

ensului

iefii.

Motiva{ia, singur4 de altfel,

a existen{ei

or,

estemunca,

pentru

a nu muri

de

foameo

i, acegtioameni,

precum

gi

membrii

familiei.

O existenti

precar6,

de

pe

o

zi

pe

alta, care nu las5 oc

,,autoreflectiirii".

Personajul

mahalalei apare,

n literafur5"

oarecum

dealizat, ctrci

el

este descris, a

modul

general,

ca o

victimd

a

societdliicapitaliste ezumanizante.

Din

punctul

de

vedere

al manifestiirii

personajelar,

maholaus

din

romanul rom6nesc

reprezinti o imensdscen[ de teatru.Nu doar in literaturd"ci gi ?nvia{5 existi vn al treilea

personaj,

care este

pdstrdtorul

dnduielii morale,

al

echilibrului,

al

proporfionalitS{ii,

astfel

ca

lucrurile

sdnu seamestece,

i

nici

o

categorie

i

nu fie

agresati

de cealaltii.De

obicei,

personajul

care ndeplinegte ceasti unclie

estecel auctorial.

n

cadrut iteraturii

cme face

obiectul acestui

studiu

personajele

u sunt dsatesd evoluezeiber,ln voia

lor,

in

virhrtea

concepfiilormoraleale

societSlii.Autorul devine

astfelun fel de

receptacol

l moralei

publice

gi

al

normeloracesteia,

e

care e respectio l nsugi,,,oblig8ndu-gi"

ersonajele

d ac6

acelaqi

ucru.

Referitor la tipologia feminind am identificat citeva: ghicitoarea, fata nemlritati,

prostituata gi

sinucigaqa)

ar la

ce,amasculind

bdrbatul

n mahala

nseamndo4[; adesea

l este

singurul

care

aduce

un venit in cas6, iind lucritor in fabricd,

hamal,

negustor, iutar;

este

intotdeauna

apul amiliei

gi

mai e, adeseori, etiv, violent;

capabil

gi

de andre{e, ar ntotdeauna

impune

espect): rivistul, fantele

de mahala,

clirciumarul, sinucigaqul.De fapt, tipologia

personajelor

este un termen

specific

literaturii

realiste,

gi

se referi la reprezentativitatea

personajelor

dintr-un roman)element

oarte

mportant

deoarece

ititorii cautl

sd se

reg6seasci

t4



in

problematica

omanelor

ecturate

gi,

mai cu

seam6,

n personaje.

De asemeilea,

uterea

de

convingere

de

nfluen{are,

e

seduc{ie

acestor ipuri de

personaje)

st5 n

verosimilitatea lor.

Desigur, itemturanu este viati, dar esteo buni reprezentare,un reflex al acesteia. De

asemenea,

i

personajul

omanesc

steextrem

de

diferit, de variat

gi

de

complex.Astfel,

el

poate

fi strict

schematic,

$acum

sunt majoritatea

personajelor

in

perioada

de inceput a romanului

romdnesc,

au foarte

complex,

insondabil,

ascuns

gi

abscons.

Dup6 cum

am demonstrat n

capitolul

comparativ,

personajul

romanului

interbelic

este

mai complex

decAt

personajul

romanului

antebelic

al

periferiei,

otugiacesta

dstreaz6

nc6

un anume chematism.

in

partea

a V-4,

Geografia mahalalei,

am fixat toposurile

eprezentative

le acestuimediu

fascinant

are

estemahalaua

gi

le-am

definit)

dm

qi

aspectele

emporale.n

primul

rdnd,

rebuie

spus

cEspa{iul esteextrem

de

mportant

pentru

oman.

Prin

intermediul

nara{iunii

se creeazd

n

spa{iu

specific, nconfundabil.

l se referd

a

geografic,

storic

dar, mai

ales,

a spectfic

umon.

Marile romane

ale lumii,

pe

l6ngd

mpunerea

nor

personaje,

precurn i

a unor conceplii

despre

existenld, cot n

eviden 6

gi

consacrd,

efinitiv,

pentnr

eternitate,

pa{ii

(spa{iul

us,

n

Rdzboi

Si

pQce

srruinAna

Kareninao

pa{iul rancez

prin

ciclul

romanesc

l

Comediei

Imane,

de

pild{

ori

spa{iul

mahalalei,

atunci

cdndvorbesc

de romanul

omdnesc).

n

ceeace

privegte

problematica

spaliului

n romanul omdnesc

l mahalalei,

ceasta ste,

n acelagi

imp, complexi

gi

productivi

in plannarativ.Complex[pentruc6, spredeosebire espa]iulurban(al burgului) ori al satului,

mahalaua

este un spatiu relativ

nou

gi,

in

acelaEi

imp,

unul

de tranzilie. in mod

currnto

mahalalele

marilor

oraqeale

lumii

au

fost

inglobate

,in

ora$".

Dar

qi

reversul este, n ultimul

secol,sd

zicem,

valabil. Adic6, pe

de o

parte,

centrul

,s-a

6rgit", a

inglobat

periferia,

dar

gi

mahalaua

ocupat

oragul

gi

s-au

petrecut

chimbiri. Nu

doarde mentalitate,

i

qi

de

spa{iu:astfel,

in

marile

capitale

europene, n centru

sunt situate

marile magazine,

b6nci, institu{ii,

etc.,

gi...locuitorii

marginali

(oameni

de culoareori etnii diferite, prostituate

etc.).

,ol,umea

uni"

s-a

retras... a

periferie,

n

sensul tr a marginea

marilor

orage

au

apdrutcartiere eziden{iale,

n care

oamenii

cu stare,

dar nu numai,

se

etrag,construindu-qiocuinfe

confortabile,

n afara

umultului

qi

polufirii

urbane.

Trebuie

spuscd aceastl

em4 literar6"

periferiq

esk

generoasd

in

puncful

de vedere

al

generirii

altor spatii, veritabile

scene

le unui spectacol

mai

degrabdragic:

cdrciuma,bordelul,

strada,

biserica.Este nteresant

aptul cI toate

aceste pa{ii

au,

n

mod obignuit, intr-un

context

,,normal",

anumite

semnifica{ii

qi

func{ii,

n

general

u sens

pozitiv,

deoarece

olectivitdlilede ip



urban

au tocmai acest ol,

acela de

a

oferi o

siguran 5

mai

mare ocuitorilor sii, un trai mai

indestulat,

mai ugor

gi

mai

bun. Pentrua nu mai

vorbi

de bisericd,

iregte,care are nu numai o

func{ie mportanti in orice colectivitate, i estechiarcentrul lumii spiritualegi fizice (o bisericS

se construiegten

centruori, mai degrab6,ocalitatea e

,ozidegte"

n

jurul

acesteia).

n mahalaua

romineasci toate

aceste elemente

primesc

semn negativ.

Chiar

gi

bisericao

ea insemnfind

speran{5,ncrederentr-un viitor

mai bun. Aici,

in

aceastiiume

a

perddiei

absolute, isericaeste

ea nsiqi mizer6" eracd,risti

gi

neputincioasi.

Ea

apare, in

cdnd

n

cend,acestor Ermani a un

6rm

al

fericirii

paradisiace,

icicdnd ntrezdrite,micar.

Relativ

la

timpul istoriei

povestite

n romanele

periferiei,

cel

mai

adesea

nu

existi o

referinj[

temporalSabsolutd"o fixare in timp

exactii. Romanele omdneqti

pe

tema

periferiei

creeazd,

gadar,

lume verosimild

a tirnpurilor

respective,

n

careoamenii intri

intr-o

zon6. e

crepuscul

existenfial, ocmai datorit5

aptului

cd

incep

s6 renunte, mperceptibil

a

inceput, ar

acum fdrS niciun

fel

de reticenfi,

la toate

(sau

oricum,

majoritatea)valorilor acumulate

de

omenire e-a ungulveacurilor,mileniilor.

Odat6cu

spa{iul

se creeazd

gi

un timp specific al romanului. El

poate

fi

unul

istoric

(romanul

storic

fiind

gi

o

modalitate

rtistic{ foarteatractivd

de evocare,

rezentare

i

asumare

trecutului), timpul istoric

constituind,

n

acelagi

imp, in

viziunea celor mai moderni dintre

scriitori, o altii faf€tna timpului trecut sauo modalitate,alteori, de a

,judeca"

prezentul.Existi"

firegte,

gi

timpul

prezent

unul dintre

cele

mai

complexe

qi

in acelagi

imp

interesante

Jimpuri"

pentru prozator,

cdci el

cuprinde

frdmintirile, nemullumirile,

interesele

qi

dorinlele

contemporanilor.

ExistE"

la

fel, vn

timp

naratorial

gi

unul auctorial, un timp interior

al

personajuluf

gi

un

altul

al

realului

referensial.

Tot

aici, am efectuat

un

studiu comparativ

privitor

la spa{ialitatea

i

temporalitatea

n

romanul rominesc

antebelical

periferiei

gi

cel

interbelic.

Am

ajuns

a concluzia

c[ toposurile

prezenten cel antebelic e regisescgi in cel interbelic,dar a acestea eadaogi altelenoi. Legat

de temporalitate m observat

continuitate

n reprezentarea

emporalE

ntre

romanulantebelical

periferiei

gi

cel interbelic, otugi

noaptea

u

mai

p6streazi

atributulde imp al

ftr6delegilor,

ar in

romanul

antebelic

u

se

poate

nc6 vorbi de

un

timp

al

mahalalei,

a sd

nu

mai

amintesc e

impul

reveriei.

Cu

plusuri

gi

minusuri,

aceste

omane descriu

o

lume

a marginalitiilii, o lume duri"

chinuiti,

nefardati,

o

lume

a

luptei

pentru

supraviefuire. roii

suntoameniaflagiatit

la

periferia



oragului,

cit

gi

la marginea

societ6lii.

Autorii,

adeseorio

e apleacS

asupra

acestei

umi

cu

infelegere,

u

afecfiune hiar.

Suburbiaesteun mediureprezentatealist, aproapeautentic, ndiferentcd estevorba de

Dorohoi,

Iagi, Bucureqti

Constanla

ori alt oraS,

populat

de

personaje

are fac

parte

din toate

categoriile

ociale.

De

la

o viziune

simplisti

gi

ingriditi a structurii

de

om

al mahalalei

din romanele

inceputului

seajunge,

mai t6rziu,

a o complicatd

qi

complexE

modificare

a statutuluisdusocial,

o

conqtientizare

locului

n societate.

Responsabilizarca

tatutului

social l obligd

sS upte

pentru

a

iegi

din

aceasti sfer6,

de unde

vor apirea

personaje

u

conflicte

interioare

puternice

prinse

n

originea

or

(de

om al

periferiei),

cdt

gi

n

aspira{ia e om

al oragului.

Acest ip de literaturl

spulberd maginea dilic*

a mahalalei

din romanele

ari

bunii

ori

Pui

de lele

de I.

Peltz

Esteo

lume

crdnceni"duri" mizer5,

aflatilintr-un

plin

gi

permanent

roces

de

degradare.

Prin urmareaceasti ezd

a

pornit

de la intenlia

de a reliefa

modul n

careeste eprezentati

suburbia

n romanul romdnesc

nterbelic,

qi

am evidenliat

faptul

c6 acest oman

este unul

al

mediilor,

care devoaleaz5

ititorului

ascunzigurile ele

mai intunecoase,

ecretele

el mai bine

pdzite.

Chiar dac6

existl

exageriri

gi

nu

se

poate

vorbi

de un

autenticism utl la

sutii, acest oman

r6m6ne nulobiectiv, ealist faptele, nt6mplirileori descrierileiind recognoscibile.

Un

element

de

noutate

adus n

tezade

doctoratestedat

de numdrul

mare

de

romane

a care

fac referire

n

aceastil

&zrtocarc nu

se

limiteaz[,la

un

anumit

numir de

scriitori,

geea

ce

face

posibili

o

mai bund

structurare

acestora, ria de selecfie

textelor iind

mai

extinsS ec6t n

alte

lucrdri

de

gen, precum

a

GeorgianeiSdrbu,amintit6

mai sus.

Un alt elementde

originalitate

constil n incercarea

e a creiona

o teorie a

periferiei

din

punct

de

vedere

iterar, cu

ajutorul

sociologiei iterare.

De

asemeneq

rin

analiza

specificuluinarativ,

realirarca

unei tipologii

a

personajelordin aceste romane ale suburbiei, identificareatoposurilor reprezentativeale

mahalalei

surprinse

aici

gi

devoalarea

emnificafiilor

acestora

onsider

cd am

adus contribulii

importante

mportante

prin

aceastii

ez["

ca

gi

realizarea

unei

cronologii

adnotatea romanului

romdnesc l

periferiei

ntre

anii 1853-1946.

Considerdrept

un

punct

c6qtigat

entru

oli

cei care

vor

dori s5

studieze, e acum nainte,

acest

aspect

t6t

de

nteresant,

e complex

gi

de

captivantal

literaturii

noastre.Se

simlea

nevoiaunei sistemariz?rr'eale

caresi aibi

ca obiect suburbi4

de

la

inceputuri

gi

pdnd

n

anul

1946.

Toate

acesteaeprezintE"

onsider,

lemente

e

real6

noutate.

t7



Firegtecd nu

doar

reabilitez

acest

gen

romanesc

sau

md

str6duiesG,

€

tot

parcursul),

dar

doresc

mai

ales)si scot

espectivaiteraturE

din

conul

de umbri

al

interesului

ititorilor.

Cu

atSt

mai rnultcucdt orizontul deaqteptare l receptoriloreste,astfuzi,u totul gi cu totul altul. Educat

decenii a rf,nd,

n

perioada

nterbelicS"

entru

o

literaturl

gi

o culturi inaltii,

gustul public

,,se

stabilizeazJ."n

perioada

omunist4

c6ci orice

s-ar

spune,

hiar daci

prima politicul qi

ideologia

marxist5,valoarea

operelor iterare majore

din

literatura

rom6n6

nu a fost niciodatii

pus6

la

indoiali

(cu

excep{ia

erioadei rolacultiste,

ireqte).

Ast[zi

,,gusturile"s-au

iversificat,aga nc6t

,paraliteratu€"

a cigtigat enonn

de mult teren.Astfel de romane

orespund

nor

gusturi

de atare

gen,

dar

pdstreazi,

de

asemenea

inc[)

valoareantrinsec[

(9i

absolutn) literaturii.

18



BIBLIOGRAFIE

GENERALA

A.

Surse

primare

Aderca,F. Domniqoara

in str. Neptun.Bucuregti:

Editura

Minerva, 1982.

Aderca

Felix.

Omul

descompus...

ucuregi:Editura

Ancora"1925.

Aderca Felix.

kul

iubiii.

Timiqoara:

dituraArgo, 1991.

Amza,

G.M. Cum

semdritdazi o

atd.

Bucuregti: dituraLibrdriei

CulturaPoporului,

.a.[938].

Amza,

G.M.

Pelitoarea. ucuregti:

ipografia inanle

gi

Industrie,.a.

1938].

Ardeleanu,

arol.Casa ufete. Bucuregti:

ditura

Cugetareq

.a.

1931].

Ardeleanu,Carol.Diplomatul, dbdcarulgiactrila. Bucuregi:EdituraCarteaRomdneascls 928,

d. a2-a.

Ardeleanu

Carol.Vialdde

cdine.Bucuregti: ditura

Adevirul, f.a.

1937].

Balzac,Honord

de.

Ferragus.

Fata

cu

oehii

de aur. Bucuregti:

Editura

Orion,

1992.

Baronzi,

G.

Misterele

BueureStilar. n vol.: Cazimir,

$tefan.

Pionierii

romanului romdnesc.

Bucurepti:EdituraPentru

Literaturi,

1962,

p.

299-331.

Bellu,Petre.

pdrarea re cuvdntul

Deva:EdituraTriumph,1991.

Bellu,Petre.

uminilemahslalei.

Bucuregti: ditura .G.Hertz,1936.

Benador,

Ury. Ghettoveac )O( Bucureqti:

Editura Libririei

UniversalaAlcalay&Co.,vol. 1,

1934.

Boursanulo

ugeniu.

Cel din urmd

erou.

Bucuregti:

Cartea omdneascd,.a.

fi9431.

Bujoreanu, oan M.

lvfisteredin BucureSti.

ucuregti:Edifura

Minerva"1984.

Buruiani,

Zaharia. ecioarele rizontale.

ucuregti:

ulturaRom6neascd".a.

1933].

Caragiale,

ateiu

.

Craii de Curtea-Yeche.Bustregti:

ditura

Emineascu, 970.

Carmelo, .Mita.in:

Minewao

l I, nr.1,2,3,4,6,7,8,10/1889.

Cdlugdru,on.Copildriaunuinetrebnic. ucuregti: dituraNafionala-Ciornei,,a.

1936].

Cilug6ru, on.

DonJuanCocoSatul. ucurepti:

dituraNafionala

CiorneiS.A.,

1933.

Cilugiru,

lan.

Trustul.Bucuregti: ditura

Na{ionala Ciornei

S.A.R.,

.a.ll937l.

Celarianu,Mihail. Polca

pefurate.

Bucuregti:

dituraAdevdrul, .a.

933].

Comano

onstantin.

ersonalul

e Giurgiu.

Bucuregi:Editura

Librdriei

Academica,.a.

l936].

Cormani,Salvatd Bucureqti:Minervq Institutul

de Arte

Grafice

Si

Editurq 1914.

Cristescq

Florian.

Molodel.Bucurepti

EdituraCarteaRomineasc

,

1934.



Demetrius,

V.

Tinerelea

Casandrei.

n:

Demetrius,

V.

Scrieri

alese,vol. 2. Bucuregti:Editura

pentru

LltenAtfl 1967.

Ighel, lie. Tfilharul Fulger. Bucuregti:EdituraLibr6rieiH. Steinberg,1892.

Ionescu-Morel,

. Mai sunt

oameni uni.Bucuregti, dituraUniversul5.A.,1942,

ed.a 3-a.

Istrati,

Panait.

Chira

Chiralina.MoS

Anghel.Bucuregti: ditura

pentru

iteraturE,

969,p.62.

Istrati, Panait.

Codin. n vol,: Panait strati, Opere

alese,

ol.

5:

Codin.Mihait.

Bucuregti:Editura

Minerva,1970.

Istrati, Panait.Neranlula. n vol.: Istrati,

Panait. Opere

alese,

vol.

6: Neranfula.

Familia

Perlmutter.Ciulinii Bdrdganului.

Bucuregti:EdituraMinerva, 1974.

Jordano . Trenul

albastru.Bucuregti: ditura

deia"1937.

Lorian,F. Ls 18

ani.

Bucuregti:

ditura

Libr6rieiSocec

& Comp.,

1921.

Moldovan,

Margareta. umy,

Floarede Cucutd.Bucuregti, ditura

AdevdrulS.A.,

.a

[19341,

Mugatescu,

udor.Mica

publicitate.Bucuregti:

ditura

Minerva

1975.

Pas,Ion.Povestea

neifete.Bucuregti: d. . Br6nigteanu,927.

Pelimon,Al. Hogii

gi

Hagiul. n

vol.:

Cazimir,

$tefan,

p.

cit.,p.

5l-63.

Peltz"I.

Amor ncuiat.Bucuregi:EditiuraVremea,1933.

Peltz, .

Calea

YdcdreSti,

omul l. Bucuregti:

Editura

Cultura

Nafionali, 1933.

Peltz, . Foc tn Hanulcu Tei.Bucuregti:Editurapentru iteratur{ 1968.

Peltz, . Horoscop.Bucuregi: Editura

Cugetmeq1932.

Peltz, . Noplile

domnisoarei

Mili.

Bucuregti:EdituraUniversala

Alcalay

&

Co,

f,a.

[935].

Petragincu,

an.

Sdngele.

ucureqti:

ditura

Adevirul S.A., 1935.

Popescu,N.D. Doz Juanii BucureStilor. n:

CalendaruluDistracsiilorAmusante

e

Annul

de la

Christu

875,p.-61.

Rdciciuni,

Isaiia.

Mdl.

Bucwegti:EdituraNafionalaCiorneio.a.

I

I

93a].

Rebreanu, iviu. Jar. in vol.: Rebreanu, iviu. Opere, ol. 3: Jar. Gorila.Amdndoi.Bucuregti:

Universenciclopedic,001,

p.

5-245.

S6rmanulKlopgtock Feciorul lui

Nenea

Take Yamegul. iblia

unui

trecut

(1879-1925),

ol. l.

Bucureqti:Editura Nationala

Ciomei,

1932; vol.

2. Bihlia unui trecut. 1879-1925.

Bucurepti:

.R.P.L.A., 935; ol.

3. Bucuregi:Casa

coalelor,

943.

Sevastoso . Aventuriledin

Str.Grddinilor.

Bucuregti:Editura

AdevIrul,

i.a.

tl93al.

Stoian,

Gh.

Tudor.

Hotel Maidan.

Bucuregti:EdituraCulturaNa{ional6,

,a.

[936].



Stoican,.I.

Eva. Bucuregti:Edifura

CarteaRomdneasc6rl920

Theodorescu,

em. n cetatea

deolului.

Bucuregti:Gutenberg, 920.

Zamfirescu, .M. Cdntecul estinelor. ucureqti: dituraNa{ionala-Ciornei,938.

Zamfirescu,

G.M. Maidanul cu

dragoste.Bucuregti: itenlnternalional,2009.

Zamfirescu,

.M. Srtinn rnflreneruginare.

ucuregti: ditura

100+1

Grarnar,

998.

Zamfirescu,

Paria.Asasinulcdrciwnarilor. Bucuregti,

1921.

Zola,Emile.L"Assommoir. aris:

Le Livre

de

Poche,2009.

B.

Bibliografie critici

qi

teoreticl

I. Dic{iorare, enciclopedii, ratate; scrieri teoretice

Adam,

Jean-Michel

i

Revaz,

rangoise.naliza

Tnvestirii.laryi:

nstitutul

European,

999.

AGA, Victor.

Simbolieabiblicd

Si

cregtind.DicEionar nciclopedic. imigoara:

Editura

nvierea,

2005.

Bahtin,M. Probleme

e

iteraturd

gi

esteticd.Bucuregti:

Editura

Univers, 1982.

B6lan,

Mircea. storia

prostitu{iei.

Timiqoara:

Editura

Eurostampa,

003.

Beck,

Ulrich. Ce

este

globalizarea?

Bucureqti:Editura

Trei,

2003.

Blanchof

Maurice.Spayiuliterar. Bucureqti:

Editura

Minerva,

2007.

Boncompagni,

olas.

Lumea

simbolurilor:

numere,litere

gifiguri

geometrice.

ucuregti:Editura

Humanitas,2003.

Bria, Ion. Dic{ionor

de teologieortodoxd.Bucuregti:Editura

nstitutului

Biblic

gi

de

Misiune

al

BisericiiOrtodoxeRomine,1994.

Brosseau,Marc. De

s

rouans-ghographes.

aris:

L'

Harmattan,

996.

Bulei,Ion.

Lumea

omdneascd

a 1900- ucuregti: dituraEminescu,

984.

Burgos, ean.Imaginar

i

crealie.Bucuregti: dituraUnivers,2003.

Busuioc,

Monica Mihaela; PEun, Mmia;

$teftnescu-Goang{

Zai. Diclionar

esenyial de

neologisme l limhii

romdne.

Bucuregti:EdituraCorint,

2W9.

Calvet, Louis-Jean. e marchd

aux langues.Les effets

inguistiques

de

la

mondialisatton.Paris:

Editions lon,2002.

Cilinescu, G. Istoria Literotwrii

Romdne. ucuregti:Editura

Semneo

003,editie

acsimil.

Chevalier, ean

gi

Gheerbrant,

lain.

DicEionar

e simboluri. aqi:

EdituraPolirom,2009.



Ciupal6, Alin. Femeia

tn societatea omdnesscd

a secolului al XIX-Iea. Bucuregti: Editura

Meridiane,2003.

Dasc6l,Reghina.Casd locuire. Timigoara:EdituraEurostamp41999.

*

* *.

Diclionarul cronologic

al

romanului romdnesc.

Bucuregti:

Editura AcademieiRomdne,

2004.

* * a.

Dicgionar

de sociologie.Bucuregti:

EdituraUniversEnciclopedic,1996.

*

:r

{'.

Diclionarul

cronologic al

romanului romdnesc

de

la origini

pdnd

la 1989. Bucuregti:

EdituraAcademiei

Romdne, 004.

* * *.

Dicyionarulexplicatival limbii

romdne.Bucuregti:

Editura

UniversEnciclopedic,

1998,

ed.

a2-a.

*

'F

*.

Dicfionarul

general

al literaturii romdne, vol.

l-7.

Bucuregti: Editura

Univers

Enciclopedi

, 20A4-2009

Durand,

Gilbert.

Stntcturile

ontropalogice

le

imaginarulzf.Bucuregti:

Editura

Univers,

1977.

Durkheim,

Emile. Sinuciderea. ucuregti:EdituraAntet, 2005.

Eliade,Mircea.

Drumulspre

eentnt.

Bucuregti:

ditura

Univers,1991.

Eliade,

Mircea.Sacrul

Si

profanul.Bucuregti,

difinaHumanitas, 995.

* *

F.

Enciclopedielustratd de storie universald.Bucuregti:

EdifuraReader'sDigest,

2006.

Escarpit,Robert.De la sociologia iteraturii la teoria comunicdrii.Bucuregti:Editura Univers,

1980.

Evseev,van. Dicfionar de simboluri

si

arhetipuri

culturale.

Timigoara:EdituraAmarcord,2001.

Ghinoiu,

on.

Vdrstele impului,

Bucuregti,EdituraMeridiane,

1988.

Gordon,Pierre.

L'initiation

sexuelleet lu rdvolution religieuse.

Paris:

Presses

niversitaires e

France.

Hess,Remi.Centre t

pdriphdrie.

Paris:

Anthropos,

A0l,ed.

aZ-a.

* *

*.

IstoriaRomdnieLBucuregti: dituraEnciclopedicd,,Z007

Kernbach,Victor. Diclionar

de

mitologie

generald.

Bucuregti:Editura

Albatros,

1995.

LafIont,

R.

qi

Bompiani,V.

Dictionnaires

us

personnages.

aris:Edition Robert

Lafont"

W2.

Lane,Philippe.La

periphirie

du

text.Paris:

Editions

Nathan,

1992.

Lannoy, Piere. Le village

pdriphirique.

[Jn

outre visage

de la

banlieue. Paris: Editions

L'Harmattan,1996.

* *

:F

. Le

Robertde

poche.

Paris:

Dictionnaires e Robert-Sejer,

0A9"

22



Lintvelt,

Jaap.Punctul

de vedere.

de tipologie

narativd.

Bucuregti,

Editura

Univers,

1994.

Lovinescu, E. Istoria literoturii romdnecontemporane.Bucuregti:Editura Minerva, 1989.

Magdan,

Leon. Cele

mai

frumoase

Pilde

gi

povestiri

creqtin-ortodoxe.

Bucureqti: Editura Aramis

qi

Patriahia om6nd.

Majuru,

Adrian.

Bucurestii

mahalalelor

sau

periferia

ca mod

de

existenSd.

Bucuregti:

Editura

Compani4 2003.

Manolescu,

Nicolae.

Istoria

criticd a

literaturii

romdne,

Pitegti:

Editura

Paralela

45, 2008.

Mclaren,

Angus.

Sexualitotea

secoluluilff.

Bucuregti:

Editura

3, 1999.

Micu,

Dumitru.

Istoria literaturii

romdne.

Bucuregi:

Editura

Saeculum,

2000.

Negorlescq

l. Istoria

literaturii romdne,

vol. l:

1800-1945.

Bucuregti:

Editura

Minerv4

1991,

Nemoianu,

Vlrgil.

0 teorie

o secundarului.Bucuregti:

Editura

Univers, 1997.

Oancea"

D.I. Gruparea

urband Galagi

Brdila.

Bucuregti:

Editura

Academiei

R.S.R., 1973.

Papahagi,

Marian. Eros

gi

utopie.

Bucuregti:

Editura

Cartea Rom6neasci, 1980.

Pdrvulescu,

oana.

ntoarcere

in BucureStiwl

nterbelic.

Bucuregi:

Editura Hurnanitas,

2003.

Pavel,

Toma.

GAndirea

romanului.

Bucuregi:

Editura Humanitas,

2008.

Plegu,

Andrei.

Pitoresc

Si

melancolie.

Bucuregti:

Editura

Univers, 1980.

Popovici,

Y. Eu

personajul.

Bucureqti:

Editura

Cartea RomAneasc6,

988.

Pribac,

Sorin. Orientdri

si

curente in

antropologia

cuhurald.

Timiqoara

:

Editura Universititii

de

Vest,2004.

Pricopo

Constantin. Marginea

Si

centrul. Bucuregti,

Editura

Cartea Romineasctr,

1990.

*

*

*.

Prostitutia

de-a

ltmgul timpului.

Cluj: Editura Seso

Hipparion,

1999.

Ricardou,

Iean. Noi

probleme

ale

romanulul. Bucuregti:

Editura

Univers,

1988.

Rotaru,

Ion.

0 istorie a

literaturii romdne.

Gala{i: Editura Porto-Franco,

1997.

Rousset,Jean.Mitul lui Don Juan. Bucureqti : Editum Univers, 1999.

Rugti,

Doina.

Dic{ionar

de

teme

si

simboluri. Iagi:

Editura Polirom,

2009.

Stoichi{iu-Ichim,

Adriana. Vocabularul

limhii rowdne actuale.

Bucureqti:

Editura

All, 2001.

Sheitmatter,

Rodger.

Sexul vinde.

Bucuregi:

Editura Tritonic,

2006.

Todorov, Tnretan.

Teorii

ole simbolului.

Bucuregti:Editura

Univers,

1983..

Tomagevski,

Boris.

Teoria

literatarii- Poetica,

Bucuregti,

Editura

univers, 1973.

23



Toolan,

Michael.

Naratiunea.

ntroducere

ingvisticd. agi:

Editura

Universit6,tii

Alexandru oan

Cu2a,2008.

Vieillard-Baron,Herv6.Les banlieues.Dessingularitisfranqaisesaw rdalitis mondiales.Paris:

Hachette, 999.

Vieillard-Baron,

Herv6. Les

banlieues

rangaises

ou le

ghetto

impossible.

Paris: Editions

de

I'Aube,1994.

Vigniec,

Matei.

Cronica deilar ulburdtoare.

agi:

Polirom,

2010.

II. Referin{e

critice

Barbu, Marian.Romanulde mistere n literatura romdnd.Craiova:Editura Scrisul Romdnesc,

1981.

Biddr6u,

George.

Modernismul

nterbelic.

aqi: nstitutul

European, 005.

Cdlinescu,

atei.Eseuri

critice.Bucuregti:

ditura

Pentru

iteruturd,1967.

Cern6tescu,

adu.Literatura ucifertcd.Bucureqti:

Editura

Cartea

Romdneascd,,2010.

Chifor, Valentin.Felix

Aderca

sau

voca{ia

experimentulu;.

luj-Napoca:

Editura

Dacia, 1996.

Ciopraga, onstantin.

ersonolitatea

iteraturii romdne.Iaqi:

ditura

unime4

1975.

Constantinescu,ompiliu.

Romanul

omdnesc

nterbelic.Bucureqti:EdituraMinerva. 1977.

Craia"Sultana. elele

oragului.Bucureqti:Editura

Eminescu, 988.

Cretia,

Petru.Epos

si

logos.Bucureqti:

ditura

Univers,1981.

Cublegan,

onstantin.Conferinfe

iterare.

T6rgu-Lipug:Galaxia

Gutenberg, 009.

Cublegan,

Constantin. n

jurul

inceputurilor romanului

romdnesc.

Bucuregti:Editura

Gramaro

2010.

Diaconescu,

Mihail.

Gib. I. Mihdescu.

Bucuregti.Editura

Minerva,

1973.

DrSgan,

oana.Romanul

opular

tn Romdnio

literar

si

paraliterar.

Cluj: Casa

C6r[ii de

$tiinf5"

204t.

Glodeanu,

Gheorghe.

oetica

omanului

nterbelic.Bucuregti:

Editura deeaEuropean6,2007.

Guislain,

Gilbert.Balzac.

Levallois-Perret:

eunes

ditions,

2004.

Kovacs,

Albert.

Poetica

ui Dostaievski.

ucuregti:Editura

Univers, 1987.

Langenhagen,

arie-Aude e

et Guislain,

Gilbert.

Zola.Levallois-Perret:

tudyram4 0A5.

Leduc-Adine,

ean-PierreL'Assommab

d' Emile hla. P

ans:Gallimard, 1997

Lovinescu, asile.

Al

patrulea

hagialdc,

Bucuregi,Editura

Cartea

RomdneascA"981.



Manolescu,Nicolae.

Arcs lui

Noe. Eseu

despre omanul

romdnesc.

Bucurepti:Editura 100+l

Gramar, 998.

Marce4Pompiliu. ecturi nfidele.Bucuregti: dituraCarteaRomineasc6,,1979.

Marin,

Mihaela.Le

Livre entetd.

hla et la hantise

de l'archaiqae.

Grenoble:

Ellug, Universitd

Stendhal,2007.

Muthu,

Mircea.

Baleanismuliterar romdnesc.

Cluj:

EdituraDaci4

vol. 1, 2A02.

Oprea,

Al. Panait

strati. Bucuregi:

EdituraPentruLiteraturd,

1964.

Oprea,Al.

5

prozatori

tlugtri, 5

procese

iterare.

Bucuregti,

EdituraAlbatros, 1971.

Paleologu,

Al. Treptele

umii sau calea

cdtre

sine a lui

Mihail Sadoveana.

ucuregti:Editura

CarteaRom&reasc

+

00

6.

Parnfil,

Alina. Spalialitate

si

temporalitate.

Cluj-Napoca:

Editura

Dacopress,

993.

Picurariu,

D. D. Bolintineanu.

ucuregti: dituraTineretului,1969.

Perpessicius.

pere,

ol. 6.

Bucuregti:

dituraMinerv4

1973.

Perpessicius.

pere, ol.

7. Bucuregti: dituraMinerva,

1975.

Pop,

on. Lecturifragmentare.

Bucureqti:

Editura

Eminescu,

983.

Pop-Cornig, mcel.

Anatomia alenei

lbe.Buctxegti: ditura

Univers,1982,

Popa,

Marian.Homo

i

ctus.Bucuregti

Editura

pentru

Literatur6"

968.

Protopopescu,l. Romanulsihologicomdnesc.ucureqti, dituraEminescu,1971.

Radian,

Sanda.Portrete

eminine

tn romanul romdnesc

nterbelic.

Bucureqti:

Editura Minerva"

1986.

Rdpeanu,

aleriu.

GeorgeMihail-Zamfiresclr.

Bucuregti:Editura

de stat

pentru

iteraturtr

$i

artq

1958.

Sdrbu,

Georgiana.

storiile

periferiei.

Bucuregti:

EdifuraCartea

Rom6neasce,009.

Scepi,

Henri. *s Misdrables

e YictorHugo.Pmis:

Gallimard,2009.

Selejan,Ana.Poezia omdneascdn tranzilie.Bucuregti: dituraCarteaRomdneasc6,,20A7.

Selejan,Ana.

Romantismulomdnese.

ibiu:EdituraUniversiti{ii,,Lucian

Blaga",

2004.

Ungureanu,

Comel. mediatanoastrd

apropiere,vol.

2. Timigoara:Editura

Facla,1989.

Vdrgolici, Theodor.

Mateiu .

Caragiale.Bucurepti:

EdituraAlbatros, 1970.

Vdrgolici,

Theodor. criitori

gi

opere.Bucuregti:

dituraEminescu,

978.

25



IU.

Studii

in cirfi

9i

periodice

Bocearov,Anatoli. Parabola Si parabolismul in literatura contemporand.n vol.: Poeticd,

esteticd,

ociologie,

oord.Piskunov,Vladimir.

Bucureqti:

ditura

Univers,

1979,

.299-

4^ a

JJJ.

Cerniiu{i

Gorode{chi,

Mihaela. {In

gen

iterar marginal

(?).In:

Acta

Iassyensia omparationis,

nr.5,

2007,

.

37-45.

Ceuca,

ustin.

GeorgeMihait

Zamfirescu astdzi.

n:

Steaua" nul

XLIX,

1998,

r. 10,

p.6-7.

Cioculescu,

$erban.

Gib Mihdeseu:Zilele

gi

noplile

tmui

student ntdrziat, in:

Adev5rul,

nr.

I 5503,

6 ulie

1934,

.

375-378.

Constantinescu,

dtillin. Relativismulcultural tn studiile

literare cotnparate.

Deschiderea

pre

Cetdlalt

Si

spre

Periferie.

in: Acta lassyensia

Comparationis, r.

5,

2AA7:

Centru

Si

periferie,p.

69-74.

Constantinescu,

ompiliu.

C. Ardeleanu:

Casa

cufere. n

vol. :

Ardeleanu, arol.

Casacufete.

Galafi:

Editura

Porto-Franco,99

.

Deleanu,

ulia. Ion Cdlugdru sociologie

Si

artd. in:

Contemporanul rr. 17

(548),

3 mai, 2A01,

p.7.

Duda,Gabriela.Oragul-bolgie.n vol.: Oragulgi literatura,coord.Chioaru,Dumitru Bucuregti:

Editura

rf, 2008,

.

t72-179.

Durand,

Jean-Marie

i

Jacque Antoine.Avant-propos.n vol.:

Centre

et

pdriphdrie.

Approches

notnelles

des

orientslistes,

coord.Durand,Jean-Mmie

i

Jacquet, ntoine. Paris:

iditions

Jean

Maisonneuve,aris,

2009.

Dutertre,

Anne-Laure

Postfaya.

n

vol.: Blalz.ac,

onord de.Ferragus,

chef des

Ddvorants.Paris:

L'6cole

des

oisis Le

Seuil,

1992.

Gyorfi-Deak, Gydrgy. Reducereaa centru. in: Acta IassyensiaComparationis, r. 5, 2A07:

Centru

Si

perferie,p.

113-l17.

Gyorfi,

Simone.

Romanla

eentralizdrii.

Lungul drum

al

percepSiei

e sine

-

de la

periferia

constiinlei cdtre

centrul ei. in:

Acta Iassyensia

Comparationis,

r, 5, 2007: Centru

Si

periferie, .

I

l8-123.

Gyuresik,Margareta.Funcsia

extuald

a

personajului

n romanul realist.

in: Studii

de

literatur5

rom6n6

i

comparatE,

ol. 10,

1988,

.

89-104.



Lungu,

Ian. Centenarul

unui

scriitor

uitat. Carol Ardeleanu.

in

Steau4

nr. 3

(430),

an

)fiXIV,1983,

p.

16.

Micu, Iuliu. Oragul agunelor spaliutn literaturd. (Jnstudiussuprs Yenefiei.n vol.: Orasulgi

literatura,

coord.

Chioaru,

Dumitru. Bucuregti:

Editura

Art, 2008,

p.

195-ZlZ.

Monastirioty,

Apostolis.

Prezentare.

n vol.:

Istrati,

Panait.

Opere clese,

vol. 6: Neranfula.

Familio

Perlmutter.

Ciulinii

Bdrdganuluf.

ucuregti: ditura

Minerva,1974,p.ll-12.

Prus,

Elena.Parisul

ca

spectacol omanesc

l moderuitdlii.

n

vol.: Oragul

si

literatura,

coord.

Chioaru,Dumitru.Bucuregti:

dituraArt,

2008,

p.

135-143.

Ungureanu,Cornel.

(Jn

centru

*

Nddlac. n vol.:

Orasul

Si

literatura,

coord.

Chioaru,Dumitru.

Bucuregti:

dituraArt,

2008,

p.225-23A.

Vdrtejanu-Joubert,

Mddilina.

Centru? Rabinii

gi

exegeza

biblic.

in: Acta Iassyensa

Comparationis,

r.

5,

2OA7,p.

89-194.

Vighi,

Daniel.

Orientalul tntre

ghenou

gi

ulga

Kslimereascd.

n:

Vatra, serienou6,

anul

XXVI,

nr.305

8),

august 996,p.68-70.

ry.

Surse electronice

Mihali,

Ciprian.

Centru

qi

penferie:

complicalii

g

complicitdli.

http://atelier.liternet.rolarticol/2258lCiprian-Mihali/Centru-si-periferie-complicatii-si-

complicitati.html.

Consultat:

10.05.201.

27

rez um at roman a luca daniel

Documents