planurile de acţiune pentru municipiul buzau beneficiar ... hot nr... · feroviar şi aerian din...
TRANSCRIPT
SCS.
11.A
.063
.06/
Q
SR E
N IS
O 9
0 SC
S.11
.A.0
63.
06/Q
SR
EN IS
O 9
00
1/2
00
8
01/2
008
SR
EN
ISO
14
001
/20
05
SR E
N IS
O 1
400
1/2
005
Planurile de Acţiune pentru municipiul Buzau
Beneficiar Primăria Municipiului Buzau
Denumire contract:
Nr/Data contract:
Dr.Ing. Cristian Alionte
Ing. Cornel Radulescu
ACCON Environmental Consultants S.R.L
2016
Pag· 2
SCS.
11.A
.063
.06/
Q
SR E
N IS
O 9
0 SC
S.11
.A.0
63.
06/Q
SR
EN IS
O 9
00
1/2
00
8
01/2
008
SR
EN
ISO
14
001
/20
05
SR E
N IS
O 1
400
1/2
005
Rezumat:
Acest Plan de Acţiune este realizat pentru a fi folosit în cadrul dezbaterii publice organizată
de Primăria municipiului Buzău. Varianta finală a acestuia va fi supus avizării din partea
autorităţii de mediu competente, potrivit prevederilor legale.
În cadrul acestui plan de acţiune s-a încercat să se identifice toate problemele acustice ale
Municipiului Buzău. Planul de actiune se bazeaza pe informaţii oferite de Primăria
Municipiului Buzău şi din terţe părţi, primite în mod oficial de la autorităţile responsabile.
Pag· 3
SCS.
11.A
.063
.06/
Q
SR E
N IS
O 9
0 SC
S.11
.A.0
63.
06/Q
SR
EN IS
O 9
00
1/2
00
8
01/2
008
SR
EN
ISO
14
001
/20
05
SR E
N IS
O 1
400
1/2
005
Cuprins pag
1 Motivaţia executării contractului problematica propusă spre rezolvare 4
2 Descrierea aglomerării urbane Municipiul BUZĂU 5
3 Autoritatea responsabilă 7
4 Contextul juridic 7
5 Valorile limită stabilite 8
6 Rezumatul rezultatelor muncii de cartografiere a zgomotului 9
7 Determinarea problemelor şi situaţiilor care trebuie îmbunătăţite 10
8 Date despre consultaţii publice organizate 23
9 Măsuri ce sunt deja aplicate pentru reducerea zgomotului şi proiecte în
pregătire
25
10 Identificarea zonelor liniştite din municipiul Buzău 29
11 Acţiuni prevăzute de către autorităţile competente pentru următorii cinci ani,
inclusiv măsuri pentru protejarea zonelor liniştite
30
12 Strategie pe termen lung 35
13 Surse de Consultaţie 37
Pag· 4
SCS.
11.A
.063
.06/
Q
SR E
N IS
O 9
0 SC
S.11
.A.0
63.
06/Q
SR
EN IS
O 9
00
1/2
00
8
01/2
008
SR
EN
ISO
14
001
/20
05
SR E
N IS
O 1
400
1/2
005
1 Motivaţia executării contractului problematica propusă spre rezolvare
Conform legislaţiei în vigoare un plan de acţiune acustică reprezintă un set de acţiuni pe
termen lung care au ca scop reducerea nivelelui de zgomot, acesta fiind un factor dăunător
din punctul de vedere al sănătăţii umane. Din acest motiv, scopul acestor planuri este de a
contribui la crearea unui mediu înconjurător sănătos, iar acţiunile cuprinse în el să
influenţeze dezvoltarea socio-economică a zonei şi strategia teritorială globală, implicând
participarea diferitor departamente ale administraţiei şi a cetăţenilor în general.
Urmând specificările din HG 321/2005 republicată, inclusiv HG 1260/2012, prezentul Plan
de Acţiune se structurează în baza următoarelor paragrafe:
1. Descrierea aglomerării urbane Municipiul BUZĂU.
2. Autoritatea responsabilă.
3. Contextul juridic.
4. Valorile limită stabilite.
5. Rezumatul rezultatelor muncii de cartografiere a zgomotului.
6. Determinarea problemelor şi situaţiilor care trebuie îmbunătăţite.
7. Date despre consultaţii publice organizate.
8. Măsuri ce sunt deja aplicate pentru reducerea zgomotului şi proiecte în pregătire.
9. Identificarea zonelor liniştite din municipiul Buzău.
10. Acţiuni prevăzute de către autorităţile competente pentru următorii cinci ani, inclusiv
măsuri pentru protejarea zonelor liniştite.
11. Strategie pe termen lung.
12. Surse de Consultaţie.
În procesul de elaborare şi/sau revizuire a planurilor de acţiune, autorităţile administraţiei
publice locale au obligaţia să îndeplinească procedura de participare şi consultare a
publicului potrivit art. 11, alin. (8).
Pag· 5
SCS.
11.A
.063
.06/
Q
SR E
N IS
O 9
0 SC
S.11
.A.0
63.
06/Q
SR
EN IS
O 9
00
1/2
00
8
01/2
008
SR
EN
ISO
14
001
/20
05
SR E
N IS
O 1
400
1/2
005
2 Descrierea aglomerării urbane Municipiul BUZĂU
Municipiul Buzău este reşedinţa judeţului Buzău, din regiunea istorică Muntenia,
România şi se află pe malul drept al râului Buzău, în dreptul ieşirii acestuia dintre dealurile
subcarpatice de curbură, într-o regiune cu climă temperată.
Municipiul Buzău este amplasat în zona centrală a judeţului şi ocupă o suprafaţă
totală de 81,3 km2. Municipiul se află la confluenţa drumurilor între trei mari provincii
româneşti: Muntenia, Transilvania şi Moldova. Râul Buzău, pe al cărui mal drept se află,
formează limita nordică a oraşului. Buzăul ocupă altitudini de maxim 101 metri în nord-vest,
iar în apropierea dealurilor până la 88 metri în apropierea râului, media fiind de 95 de metri.
Astfel, Buzău este un oraş aflat într-un relief plat, cu o diferenţă de altitudine de 10 metri
de-a lungul unei linii de 4 km.
Coordonatele geografice ale municipiului sunt; 45°16'17'' latitudine nordică şi
27°58'33'' longitudine estică.
Cea mai importantă zonă verde din municipiul Buzău este Parcul Crâng care este cel
mai mare şi mai important parc din oraşul Buzău. Parcul a fost amenajat în a doua jumătate
a secolului al XIX-lea, într-o pădure de la marginea Buzăului, aflată iniţial în proprietatea
Episcopiei Buzăului.
Municipiul Buzau este tranzitat de o importanta magsitrala feroviara: Bucuresti-Galati
(prin Urziceni-Faurei-Buzau, localitatea fiind un nod feroviar important in cadrul regiunii de
sud-est, dar si in relatie interegionala.
Caile rutiere care faciliteaza accesul spre municipiul Buzau sunt urmatoarele:
DN2 (drumul european E85) de la Bucureşti şi din din Moldova.
DN1B (drumul european E577) spre Ploieşti
DN10 traversează Munţii Carpaţi către Braşov.
La Galaţi şi Brăila se poate ajunge pe DN2B.
Conform Art. 3.5 stabilirea categoriei de drum se face de către Consiliile Judeţene su
cele locale în cadrul PUG în baza unor studii de trafic .
Tabel cu caracteristici ale categoriilor de drumuri- Normă tehnică privind
proiectarea şi realizarea străzilor în localităţi urbane
Nr.
Crt.
Categ.
străzii
Viteza
pro-
iectată
(km/oră)
Intensitate
de
trafic
autotu-
risme
Carosabil Distanţa
dintre
intersecţii
la nivel(m)
Nr. Laţime Laţime Stâga- Dreapta
Pag· 6
SCS.
11.A
.063
.06/
Q
SR E
N IS
O 9
0 SC
S.11
.A.0
63.
06/Q
SR
EN IS
O 9
00
1/2
00
8
01/2
008
SR
EN
ISO
14
001
/20
05
SR E
N IS
O 1
400
1/2
005
veh.-etalon
pe oră şi
banda de
circulaţie
benzi bandă
(m)
caro-
Sabil
(m)
dreapta
1 I Magis
trală
60 F. intens
>600
Intens 350-
600
6 3,50 21 800 200
2 II De
legătură
50-60 Intens 360-
600
4 3,50 14 500 100-150
3 III Colec-
toare
40-50 Mediu 160-
360
2 3,0-
3,50
6-7 200 50
4 IV Locală 25 Redusă 30-
160
Foarte
redusă
Sub 30
1 3,0-
3,50
Sub 100
Nr.
Crt.
Categ.
străzii
Organizarea circulaţiei şi structura intersecţiilor
1 I Magistrală Liniile de tramvai în limita carosabilului , încadrate în numărul de benzi
Intersecţiile foarte solicitate sunt construite denivelat
Intersecţiile la nivel sunt semaforizate
Staţionarea autovehiculelor pe benzile de circulaţie este interzisă
2 II De legătură Liniile de tramvai în limita carosabilului , încadrate în numărul de benzi
Intersecţiile la nivel sunt semaforizate
Staţionarea autovehiculelor pe benzile de circulaţie este interzisă
În anumite condiţii viteza poate fi redusă la 35 km/h
3 III Colectoare
În anumite condiţii viteza poate fi redusă la 35 km/oră
4 IV Locală Se interzice circulaţia mijloacelor de transport în comun
Tabel cu capacităţi maxime de circulaţie ale străzilor situate în palier şi
aliniament exprimate în autoturisme respectiv vehicule etalon pe oră
Număr
de benzi
Distanţa dintre
Intersecţii (m)
Viteza de proiectare (km/oră)
60 50-60 40-50 25
Circulaţie în regim normal şi flux continuu (undă verde
Intersecţii denivelate)
6 - 5000 - - -
Pag· 7
SCS.
11.A
.063
.06/
Q
SR E
N IS
O 9
0 SC
S.11
.A.0
63.
06/Q
SR
EN IS
O 9
00
1/2
00
8
01/2
008
SR
EN
ISO
14
001
/20
05
SR E
N IS
O 1
400
1/2
005
4 - 3500 3800 - -
Circulaţie în regim normal şi flux discontinuu (treceri
alternative prin intersecţii)
6 800
2800
4 800
500
2000
1500
2200
1800
2 500
300
200
1000
700
600
1200
900
800
1 100 - - - 350
3 Autoritatea responsabilă
Autoritatea responsabilă cu elaborarea şi implementarea Planului de Acţiune Acustică
pentru aglomerarea din BUZĂU este Primăria Municipiului Buzău cu adresa: str. Unirii
nr. 163 ; judeţul Buzău, potrivit prevederilor Hotărârii de Guvern nr. 321/2005,
republicată.
4 Contextul juridic
Cadrul legislativ român de care trebuie să se ţină cont la realizarea prezentului Plan de
Acţiune este prezentat în tabelul de mai jos :
Tabelul 1.1 Transpunerea Directivei 2002/49/CE în legislaţia română
HG nr. 321/2005 (MO nr. 19/10.01.2008) privind evaluarea şi gestionarea zgomotului
ambiental (republicat)
T
OM MMGA/MTCT/MS/MAI nr. 678/1344/915/1397/2006 (MO nr. 730/25.08.2006)
pentru aprobarea Ghidului privind metodele interimare de calcul al indicatorilor de
zgomot pentru zgomotul produs de activităţile din zonele industriale, de traficul rutier,
feroviar şi aerian din vecinătatea aeroporturilor
I
OM MT nr. 720/2007 (MO nr. 583/24.08.2007) privind modificarea OM MTCT nr.
1258/2005 (MO nr. 766/23.08.2005) pentru stabilirea unităţilor responsabile cu
elaborarea hărţilor de zgomot pentru căile ferate, drumurile şi aeroporturile aflate în
administrarea lor, a hărţilor strategice de zgomot şi a planurilor de acţiune aferente
acestora, din domeniul propriu de activitate, precum şi limitele de competenţă ale
acestora
I
OM nr. 1830/2007 (MO nr. 864/18.12.2007) pentru aprobarea Ghidului privind I
Pag· 8
SCS.
11.A
.063
.06/
Q
SR E
N IS
O 9
0 SC
S.11
.A.0
63.
06/Q
SR
EN IS
O 9
00
1/2
00
8
01/2
008
SR
EN
ISO
14
001
/20
05
SR E
N IS
O 1
400
1/2
005
realizarea, analizarea si evaluarea hartilor strategice de zgomot
OM MMDD/MT/MSP/MIRA nr. 152/558/1119/532/2008 (MO nr. 531/15.07.2008) pentru
aprobarea Ghidului privind adoptarea valorilor-limită şi a modului de aplicare a acestora
atunci când se elaborează planurile de acţiune, pentru indicatorii LZsn şi Lnoapte , în
cazul zgomotului produs de traficul rutier pe drumurile principale şi în aglomerări, traficul
feroviar pe căile ferate principale şi în aglomerări, traficul aerian pe aeroporturile mari
şi/sau urbane şi pentru zgomotul produs în zonele din aglomerări unde se desfăşoară
activităţi industriale prevăzute în anexa nr. 1 la OUG nr. 152/2005 privind prevenirea şi
controlul integrat al poluării, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 84/2006
I
T = transpunere; I = implementare ; T,I se refera la Directiva 2002/49/CE
5 Valorile limită stabilite
Valorile limită stabilite atât pentru cartografierea strategică a zgomotului din oraşul Buzău,
cât şi pentru elaborarea Planului său de Acţiune au fost cele stabilite în ORDINUL
nr.152/558/1119/532 din 2008 al ministrului mediului şi dezvoltării durabile, al ministrului
transporturilor, al ministrului sănătăţii publice şi al ministrului internelor şi reformei
administrative pentru aprobarea Ghidului privind adoptarea valorilor-limită şi a modului de
aplicare a acestora atunci când se elaborează planurile de acţiune, pentru indicatorii L zsn
şi L noapte, în cazul zgomotului produs de traficul rutier pe drumurile principale şi în
aglomerări, traficul feroviar pe căile ferate principale şi în aglomerări, traficul aerian pe
aeroporturile mari şi/sau urbane şi pentru zgomotul produs în zonele din aglomerări unde se
desfăşoară activităţi industriale prevăzute în anexa nr. 1 la Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, aprobată cu
modificări şi completări prin Legea nr. 84/2006.
Lzsn-dB(A) Lnoapte-dB(A)
Surse de
zgomot
Ţinta de atins
pentru
valorile
maxime
permise
pentru anul
2012
Valori
maxime
permise
Surse de
zgomot
Ţinta de atins
pentru
valorile
maxime
permise
pentru anul
2012
Valori
maxime
permise
Străzi,
drumuri si
autostrăzi
65 70
Străzi,
drumuri si
autostrăzi
50 60
Pag· 9
SCS.
11.A
.063
.06/
Q
SR E
N IS
O 9
0 SC
S.11
.A.0
63.
06/Q
SR
EN IS
O 9
00
1/2
00
8
01/2
008
SR
EN
ISO
14
001
/20
05
SR E
N IS
O 1
400
1/2
005
Căi ferate
65 70 Căi ferate 50 60
Aeroporturi 65 70 Aeroporturi 65 70
Zone
industriale
60 65 Zone
industriale
50 60
Porturi
(activităţi de
transport
feroviar si
rutier din
interiorul
portului)
65 70
Porturi
(activităţi de
transport
feroviar si
rutier din
interiorul
portului)
50 60
Porturi
(activităţi
industriale
din interiorul
portului)
60 65
Porturi
(activităţi
industriale
din
interiorul
portului)
50 60
Pentru identificarea zonelor liniştite s-au folosit datele preluate în tabelul 2 din ORDINUL
nr.152/558/1119/532 din 2008 care stabileşte o limită de 55 dB(A) pentru toate sursele de
zgomot şi o suprafaţă minimă de 4,5 hectare.
Lzsn-dB(A) Lnoapte-dB(A)
Surse de zgomot
Valori maxime permise
Lzsn-dB(A)
Suprafaţa minima pentru
care se defineşte o zonă
liniştita –(ha)-
Străzi, drumuri naţionale si
autostrăzi
55 4,5 Căi ferate
Aeroporturi
Zone industriale, inclusiv
porturi
Pag· 10
SCS.
11.A
.063
.06/
Q
SR E
N IS
O 9
0 SC
S.11
.A.0
63.
06/Q
SR
EN IS
O 9
00
1/2
00
8
01/2
008
SR
EN
ISO
14
001
/20
05
SR E
N IS
O 1
400
1/2
005
6 Rezumatul rezultatelor muncii de cartografiere a zgomotului
Au fost elaborate hărţi acustice strategice globale şi individuale pentru următoarele surse
de zgomot :
• Trafic rutier: strazi principale şi alte străzi care provoacă o poluare acustică notabilă.
• Trafic feroviar
• Activităţi industriale
Rezultatele obţinute din munca de cartografiere şi care sunt cuprinse în prezentul paragraf
se pot împărţi în:
• Rezultatele hărţilor cu nivele sonore.
• Rezultatele hărţilor de conflict.
• Numărul de persoane expuse la diferite nivele de zgomot.
7 Determinarea problemelor şi situaţiilor care trebuie îmbunătăţite
Au fost analizate datele din hărţile de zgomot specifice în funcţie de normele de zgomot
stabilite legal prin H 321/2005 republicată.
7.1. Zgomotul traficului rutier
7.1.1. Indicatorul Lzsn
Rezultatele trasării hărţii strategice de zgomot pentru traficul motorizat arată că cele mai
mari nivele sonore se înregistrează pe principalele căi de comunicare ale oraşului: mari
bulevarde şi bulevarde. Conform datelor obţinute în urma realizării hărţii de zgomot pentru
traficul rutier se evidenţiază următoarele zone:
• E85
• Strada Transilvaniei
• Bulevardul Unirii
• Bulevardul 1Decembrie
• Bulevardul Republicii
Pag· 11
SCS.
11.A
.063
.06/
Q
SR E
N IS
O 9
0 SC
S.11
.A.0
63.
06/Q
SR
EN IS
O 9
00
1/2
00
8
01/2
008
SR
EN
ISO
14
001
/20
05
SR E
N IS
O 1
400
1/2
005
• Bulevardul Stadionului
• Centura Est Buzău
• Strada Obor
• Strada Alexandru Marghiloman
unde valorile înregistrate ale zgomotului depăşesc 70dB(A).
7.1.2. Indicatorul Ln
Conform datelor obtinute în urma realizării hărţii de zgomot pentru traficul rutier se
evidenţiază următoarele zone:
• E85
• Strada Transilvaniei
• Bulevardul Unirii
• Bulevardul 1Decembrie
• Bulevardul Republicii
• Bulevardul Stadionului
• Centura Est Buzău
• Strada Obor
• Strada Alexandru Marghiloman
unde valorile înregistrate ale zgomotului depășesc 60dB(A).
EVALUAREA NUMĂRULUI DE PERSOANE EXPUSE LA ZGOMOT (exprimat in
sute)
7.1.3. Străzi principale(trafic rutier), indicatorii Lzsn si Ln
Tabelele 7.1.3
Nr. persoane
expuse la
(Lzsn)
55-59
Nr. persoane
expuse la
(Lzsn)
60-64
Nr. persoane
expuse la (Lzsn)
65-69
Nr. persoane
expuse la
(Lzsn)
70-74
Nr. persoane
expuse la
(Lzsn)
>75
216 406 253 2 0
Pag· 12
SCS.
11.A
.063
.06/
Q
SR E
N IS
O 9
0 SC
S.11
.A.0
63.
06/Q
SR
EN IS
O 9
00
1/2
00
8
01/2
008
SR
EN
ISO
14
001
/20
05
SR E
N IS
O 1
400
1/2
005
Nr. persoane
expuse la (Ln)
45-49
Nr. persoane
expuse la (Ln)
50-54
Nr. persoane
expuse la (Ln)
55-59
Nr. persoane
expuse la (Ln)
60-64
Nr. persoane
expuse la (Ln)
65-69
Nr. persoane
expuse la (Ln)
>70
225 410 242 2 0 0
Nr. persoane
(langa drumuri
principale)
expuse la
(Lzsn) 50-54
Nr. persoane
(langa drumuri
principale)
expuse la
(Lzsn) 55-59
Nr. persoane
(langa drumuri
principale)
expuse la
(Lzsn) 60-64
Nr. persoane
(langa drumuri
principale)
expuse la
(Lzsn) 65-69
Nr. persoane
(langa drumuri
principale)
expuse la
(Lzsn) 70-74
Nr. persoane
(langa
drumuri
principale)
expuse la
(Lzsn) >75
242 216
406 253 2 0
Nr. persoane
(langa drumuri
principale)
expuse la (Ln)
55-59
Nr. persoane
(langa drumuri
principale)
expuse la (Ln) 60-64
Nr. persoane
(langa drumuri
principale)
expuse la (Ln) 65-69
Nr. persoane
(langa drumuri
principale)
expuse la (Ln) >70
242 2 0 0
Nr. persoane
(care traiesc in
locuinte
cu izolatie
speciala) expuse
la(Lzsn)
55-59
Nr. persoane
(care traiesc in
locuinte
cu izolatie
speciala) expuse
la (Lzsn)
60-64
Nr. persoane
(care traiesc in
locuinte
cu izolatie
speciala) expuse
(Lzsn)
65-69
Nr. persoane
(care traiesc in
locuinte
cu izolatie
speciala)
expuse la
(Lzsn)
70-74
Nr. persoane
(care traiesc in
locuinte
cu izolatie speciala)
expuse la
(Lzsn)
>75
0 0 0 0 0
Pag· 13
SCS.
11.A
.063
.06/
Q
SR E
N IS
O 9
0 SC
S.11
.A.0
63.
06/Q
SR
EN IS
O 9
00
1/2
00
8
01/2
008
SR
EN
ISO
14
001
/20
05
SR E
N IS
O 1
400
1/2
005
Nr. persoane
(care traiesc in lo
cuinte cu izolatie
speciala) expuse la
(Ln)
55-59
Nr. persoane
(care traiesc in
locuinte
cu izolatie speciala)
expuse la
(Ln)
60-64
Nr. persoane
(care traiesc in
locuinte
cu izolatie speciala)
expuse la
(Ln)
65-69
Nr. persoane
(care traiesc in
locuinte
cu izolatie speciala)
expuse la
(Ln)
>70
0 0 0 0
Nr. persoane
(pe o fatada
linistita) expuse la
(Lzsn)
55-59
Nr. persoane
(pe o fatada
linistita) expuse la
(Lzsn)
60-64
Nr. persoane
(pe o fatada
linistita) expuse
la(Lzsn)
65-69
Nr. persoane
(pe o fatada
linistita) expuse la
(Lzsn)
70-74
Nr. persoane
(pe o fatada
linistita) expuse la
(Lzsn)
>75
85 266 184 1 0
Nr. persoane
(pe o fatada
linistita) expuse la
(Ln)
55-59
Nr. persoane
(pe o fatada
linistita) expuse la
(Ln)
60-64
Nr. persoane
(pe o fatada
linistita) expuse la
(Ln)
65-69
Nr. persoane
(pe o fatada
linistita)
expuse la
(Ln)
>70
176 1 0 0
Nr. persoane
(care traiesc in
locuinte
cu izolatie
speciala,
zgomotul
provenind de la
surse majore)
expuse la (Lzsn)
55-59
Nr. persoane
(care traiesc in
locuinte
cu izolatie
speciala,
zgomotul
provenind de la
surse majore)
expuse la (Lzsn)
60-64
Nr. persoane
(care traiesc in
locuinte
cu izolatie
speciala,
zgomotul
provenind de la
surse majore)
expuse la (Lzsn)
65-69
Nr. persoane
(care traiesc in
locuinte
cu izolatie
speciala,
zgomotul
provenind de la
surse majore)
expuse la (Lzsn)
70-74
Nr. persoane
(care traiesc in
locuinte
cu izolatie
speciala,
zgomotul
provenind de la
surse majore)
expuse la (Lzsn)
>75
0 0 0 0 0
Pag· 14
SCS.
11.A
.063
.06/
Q
SR E
N IS
O 9
0 SC
S.11
.A.0
63.
06/Q
SR
EN IS
O 9
00
1/2
00
8
01/2
008
SR
EN
ISO
14
001
/20
05
SR E
N IS
O 1
400
1/2
005
Nr. persoane
(care traiesc in
locuinte
cu izolatie
speciala,
zgomotul
provenind de la
surse majore)
expuse la (Ln)
55-59
Nr. persoane
(care traiesc in
locuinte
cu izolatie
speciala,
zgomotul
provenind de la
surse majore)
expuse la (Ln)
60-64
Nr. persoane
(care traiesc in
locuinte
cu izolatie
speciala,
zgomotul
provenind de la
surse majore)
expuse la (Ln)
65-69
Nr. persoane
(care traiesc in
locuinte
cu izolatie
speciala,
zgomotul
provenind de la
surse majore)
expuse la (Ln)
70-74
Nr. persoane
(care traiesc in
locuinte
cu izolatie
speciala,
zgomotul
provenind de la
surse majore)
expuse la (Ln)
>70
0 0 0 0 0
Nr. persoane
(care traiesc in
locuinte cu o
fatada
linistita, zgomotul
provenind de la
surse majore)
expuse la (Lzsn)
55-59
Nr. persoane
(care traiesc in
locuinte cu o
fatada
linistita, zgomotul
provenind de la
surse majore)
expuse la (Lzsn)
60-64
Nr. persoane
(care traiesc in
locuinte cu o
fatada
linistita, zgomotul
provenind de la
surse majore)
expuse la (Lzsn)
65-69
Nr. persoane
(care traiesc in
locuinte cu o
fatada
linistita, zgomotul
provenind de la
surse majore)
expuse la (Lzsn)
70-74
Nr. persoane
(care traiesc in
locuinte cu o
fatada
linistita, zgomotul
provenind de la
surse majore)
expuse la (Lzsn)
>75
85 266 184 1 0
Nr. persoane
(care traiesc in
locuinte cu o fatada
linistita, zgomotul
provenind de la
surse majore) expuse
la (Ln)
55-59
Nr. persoane
(care traiesc in
locuinte cu o fatada
linistita, zgomotul
provenind de la
surse majore) expuse
la (Ln)
60-64
Nr. persoane
(care traiesc in
locuinte cu o fatada
linistita, zgomotul
provenind de la
surse majore) expuse
la (Ln)
65-69
Nr. persoane
(care traiesc in
locuinte cu o fatada
linistita, zgomotul
provenind de la
surse majore) expuse
la (Ln)
>70
176 1 0 0
Tabelul 7.1.4: Numărul estimat de locuinţe (rotunjite la sute), precum şi şcoli şi
spitale expuse la zgomot ambiental generat de traficul rutier pe străzile principale
Lzsn dB(A) expunerea la zgomot ambiental generat de traficul
rutier pe străzile principale estimat (în sute)
Suprafata afectata Km2
Pag· 15
SCS.
11.A
.063
.06/
Q
SR E
N IS
O 9
0 SC
S.11
.A.0
63.
06/Q
SR
EN IS
O 9
00
1/2
00
8
01/2
008
SR
EN
ISO
14
001
/20
05
SR E
N IS
O 1
400
1/2
005
Locuinţe Şcoli, Educaţie Spitale,clinici,
sanatorii
Peste Pînă
la
Lzsn Ln Lzsn Ln Lzsn Ln Lzsn Ln
50.0 54.0 41 72 0 0 0 0 5,9 3,7
55.0 59.0 41 50 0 0 0 0 4,5 2,1
60.0 64.0 71 0 0 0 0 0 3,5 0,5
65.0 69.0 52 0 0 0 0 0 2,2 0
70.0 74.0 0 0 0 0 0 0 0,5 0
75.0 0 0 0 0 0 0 0 0
7.2. Zgomotul traficului feroviar
7.2.1. Indicatorii Lzsn si Ln
Conform tabelelor 7.2.1. privind valorile maxime permise Lzsn=70dB(A) si Ln=60dB(A)
pentru traficul pe căi ferate nu se evidenţiază zone cu depăşiri.
EVALUAREA NUMĂRULUI DE PERSOANE EXPUSE LA ZGOMOT(exprimat in
sute)
Tabelul 7.2.1 : Numărul estimat de persoane (rotunjite la sute), expuse la zgomot ambiental
generat de traficul feroviar(tren)pe toate faţadele.
Nr. persoane
expuse la (Lzsn)
55-59
Nr. persoane
expuse la (Lzsn)
60-64
Nr. persoane
expuse la (Lzsn)
65-69
Nr. persoane
expuse la (Lzsn)
70-74
Nr. persoane
expuse la (Lzsn)
>75
0 0 0 0 0
Nr. persoane
expuse la (Ln)
45-49
Nr. persoane
expuse la (Ln)
50-54
Nr. persoane
expuse la (Ln)
55-59
Nr. persoane
expuse la (Ln)
60-64
Nr. persoane
expuse la (Ln)
65-69
Nr. persoane
expuse la (Ln)
>70
1 0 0 0 0 0
Pag· 16
SCS.
11.A
.063
.06/
Q
SR E
N IS
O 9
0 SC
S.11
.A.0
63.
06/Q
SR
EN IS
O 9
00
1/2
00
8
01/2
008
SR
EN
ISO
14
001
/20
05
SR E
N IS
O 1
400
1/2
005
Nr. persoane
(langa cai
ferate
principale)
expuse la
(Lzsn) 50-54
Nr. persoane
(langa cai
ferate
principale)
expuse la
(Lzsn) 55-59
Nr. persoane
(langa cai
ferate
principale)
expuse la
(Lzsn) 60-64
Nr. persoane
(langa cai
ferate
principale)
expuse la
(Lzsn) 65-69
Nr. persoane
(langa cai
ferate
principale)
expuse la
(Lzsn) 70-74
Nr. persoane
(langa cai
ferate
principale)
expuse la
(Lzsn) >75
0 0 0 0 0 0
Nr. persoane
(langa cai ferate
principale)
expuse la(Ln) 55-59
Nr. persoane
(langa cai ferate
principale)
expuse la(Ln) 60-64
Nr. persoane
(langa cai ferate
principale)
expuse la(Ln) 65-69
Nr. persoane
(langa cai ferate
principale)
expuse la(Ln) >70
0 0 0 0
Nr. persoane
(care traiesc in
locuinte
cu izolatie
speciala) expuse
la (Lzsn)
55-59
Nr. persoane
(care traiesc in
locuinte
cu izolatie
speciala) expuse
la (Lzsn)
60-64
Nr. persoane
(care traiesc in
locuinte
cu izolatie
speciala) expuse
la (Lzsn)
65-69
Nr. persoane
(care traiesc in
locuinte
cu izolatie
speciala) expuse
la (Lzsn)
70-74
Nr. persoane
(care traiesc in
locuinte
cu izolatie
speciala) expuse
la (Lzsn)
>75
0 0 0 0 0
Nr. persoane
(care traiesc in locuinte
cu izolatie speciala)
expuse la (Ln)
55-59
Nr. persoane
(care traiesc in locuinte
cu izolatie speciala)
expuse la (Ln)
60-64
Nr. persoane
(care traiesc in locuinte
cu izolatie speciala)
expuse la (Ln)
65-69
Nr. persoane
(care traiesc in
locuinte
cu izolatie
speciala)
expuse la (Ln)
>70
0 0 0 0
Nr. persoane
(pe o fatada
linistita) expuse la
(Lzsn)
55-59
Nr. persoane
(pe o fatada
linistita) expuse la
(Lzsn)
60-64
Nr. persoane
(pe o fatada
linistita) expuse la
(Lzsn)
65-69
Nr. persoane
(pe o fatada
linistita) expuse la
(Lzsn)
70-74
Nr. persoane
(pe o fatada
linistita) expuse la
(Lzsn)
>75
Pag· 17
SCS.
11.A
.063
.06/
Q
SR E
N IS
O 9
0 SC
S.11
.A.0
63.
06/Q
SR
EN IS
O 9
00
1/2
00
8
01/2
008
SR
EN
ISO
14
001
/20
05
SR E
N IS
O 1
400
1/2
005
0 0 0 0 0
Nr. persoane
(pe o fatada
linistita) expuse la (Ln)
55-59
Nr. persoane
(pe o fatada
linistita) expuse la (Ln)
60-64
Nr. persoane
(pe o fatada
linistita) expuse la (Ln)
65-69
Nr. persoane
(pe o fatada
linistita)
expuse la (Ln)
>70
0 0 0 0
Nr. persoane
(care traiesc in
locuinte
cu izolatie
speciala,
zgomotul
provenind de la
surse majore)
expuse la (Lzsn)
55-59
Nr. persoane
(care traiesc in
locuinte
cu izolatie
speciala,
zgomotul
provenind de la
surse majore)
expuse la (Lzsn)
60-64
Nr. persoane
(care traiesc in
locuinte
cu izolatie
speciala,
zgomotul
provenind de la
surse majore)
expuse la (Lzsn)
65-69
Nr. persoane
(care traiesc in
locuinte
cu izolatie
speciala,
zgomotul
provenind de la
surse majore)
expuse la (Lzsn)
70-74
Nr. persoane
(care traiesc in
locuinte
cu izolatie
speciala,
zgomotul
provenind de la
surse majore)
expuse la (Lzsn)
>75
0 0 0 0 0
Nr. persoane
(care traiesc in
locuinte
cu izolatie
speciala,
zgomotul
provenind de la
surse majore)
expuse la (Ln)
55-59
Nr. persoane
(care traiesc in
locuinte
cu izolatie
speciala,
zgomotul
provenind de la
surse majore)
expuse la (Ln)
60-64
Nr. persoane
(care traiesc in
locuinte
cu izolatie
speciala,
zgomotul
provenind de la
surse majore)
expuse la (Ln)
65-69
Nr. persoane
(care traiesc in
locuinte
cu izolatie
speciala,
zgomotul
provenind de la
surse majore)
expuse la (Ln)
70-74
Nr. persoane
(care traiesc in
locuinte
cu izolatie
speciala,
zgomotul
provenind de la
surse majore)
expuse la (Ln)
>70
0 0 0 0 0
Pag· 18
SCS.
11.A
.063
.06/
Q
SR E
N IS
O 9
0 SC
S.11
.A.0
63.
06/Q
SR
EN IS
O 9
00
1/2
00
8
01/2
008
SR
EN
ISO
14
001
/20
05
SR E
N IS
O 1
400
1/2
005
Nr. persoane
(care traiesc in
locuinte cu o
fatada
linistita, zgomotul
provenind de la
surse majore)
expuse la (Lzsn)
55-59
Nr. persoane
(care traiesc in
locuinte cu o
fatada
linistita, zgomotul
provenind de la
surse majore)
expuse la (Lzsn)
60-64
Nr. persoane
(care traiesc in
locuinte cu o
fatada
linistita, zgomotul
provenind de la
surse majore)
expuse la (Lzsn)
65-69
Nr. persoane
(care traiesc in
locuinte cu o
fatada
linistita, zgomotul
provenind de la
surse majore)
expuse la (Lzsn)
70-74
Nr. persoane
(care traiesc in
locuinte cu o
fatada
linistita, zgomotul
provenind de la
surse majore)
expuse la (Lzsn)
>75
0 0 0 0 0
Nr. persoane
(care traiesc in
locuinte cu o fatada
linistita, zgomotul
provenind de la
surse majore) expuse
la (Ln)
55-59
Nr. persoane
(care traiesc in
locuinte cu o fatada
linistita, zgomotul
provenind de la
surse majore) expuse
la (Ln)
60-64
Nr. persoane
(care traiesc in
locuinte cu o fatada
linistita, zgomotul
provenind de la
surse majore) expuse
la (Ln)
65-69
Nr. persoane
(care traiesc in
locuinte cu o fatada
linistita, zgomotul
provenind de la
surse majore) expuse
la (Ln)
>70
0 0 0 0
Tabelul 7.2.2: Numărul estimat de locuinţe (rotunjite la sute) , precum şi şcoli şi
spitale expuse la zgomot ambiental generat de traficul feroviar(tren)
Lzsn dB(A) expunerea la zgomot ambiental generat de traficul
feroviar, trenuri estimat (în sute)
Suprafata
afectata in
km2
Locuinţe Şcoli,
Educaţie
Spitale,clinici,
sanatorii
Peste Pînă
la
Lzsn Ln Lzsn Ln Lzsn Ln Lzsn Ln
50.0 54.0 0 0 0 0 0 0 0 0
55.0 59.0 0 0 0 0 0 0 0 0
60.0 64.0 0 0 0 0 0 0 0 0
65.0 69.0 0 0 0 0 0 0 0 0
Pag· 19
SCS.
11.A
.063
.06/
Q
SR E
N IS
O 9
0 SC
S.11
.A.0
63.
06/Q
SR
EN IS
O 9
00
1/2
00
8
01/2
008
SR
EN
ISO
14
001
/20
05
SR E
N IS
O 1
400
1/2
005
Lzsn dB(A) expunerea la zgomot ambiental generat de traficul
feroviar, trenuri estimat (în sute)
Suprafata
afectata in
km2
Locuinţe Şcoli,
Educaţie
Spitale,clinici,
sanatorii
Peste Pînă
la
Lzsn Ln Lzsn Ln Lzsn Ln Lzsn Ln
70.0 74.0 0 0 0 0 0 0 0 0
75.0 0 0 0 0 0 0 0 0
7.3. Zgomotul în zonele industriale
Din informaţile recente, din data de 19.08.2016, transmise de APM Buzau reise că pentru
unităţile industriale aflate sub incidenţa programelor integrate IPPC, din tabelul de mai jos,
la indicatorul de zgomot Lzsn si Ln nu sunt depăsiri faţa de valorile limită de Lzsn=65dB(A)
si Ln=55dB(A)
OPERATORI ECONOMICI SUB INCIDENTA DIRECTIVEI IPPC
1SC HOEGANAES
CORPORATION EUROPE SA
str. URZICENI, nr.33, mun.
Buzau
2 SC DUCTIL STEEL SA Str. ALEEA INDUSTRIILOR nr.1
Buzau
3
SC URSUS BREWERIES SA
BUCURESTI - SUCURSALA
BUZAU
str. TRANSILVANIEI, nr.311,
Buzau
NR. CRT. OPERATOR ECONOMIC ADRESA AMPLASAMENTULUI
7.3.1. Conform tabelului 7.3.1 privind valorile maxime permise Lzsn=65dB(A) pentru
industrie nu se evidenţiază zone cu depăşiri.
tabelul 7.3.1
Pag· 20
SCS.
11.A
.063
.06/
Q
SR E
N IS
O 9
0 SC
S.11
.A.0
63.
06/Q
SR
EN IS
O 9
00
1/2
00
8
01/2
008
SR
EN
ISO
14
001
/20
05
SR E
N IS
O 1
400
1/2
005
Nr. persoane
expuse la (Lzsn)
55-59
Nr. persoane
expuse la (Lzsn)
60-64
Nr. persoane
expuse la (Lzsn)
65-69
Nr. persoane
expuse la (Lzsn)
70-74
Nr. persoane
expuse la (Lzsn)
>75
0 0 0 0 0
7.3.2. Conform tabelului 7.3.2. privind valorile maxime permise Ln=55dB(A) pentru
industrie nu se evidenţiază zone cu depăşiri.
tabelul 7.3.2
Nr. persoane
expuse la (Ln)
45-49
Nr. persoane
expuse la (Ln)
50-54
Nr. persoane
expuse la (Ln)
55-59
Nr. persoane
expuse la (Ln)
60-64
Nr. persoane
expuse la (Ln)
65-69
Nr. persoane
expuse la (Ln)
>70
1 0 0 0 0 0
EVALUAREA NUMĂRULUI DE PERSOANE EXPUSE LA ZGOMOT
Tabelul 7.3.3. : Numărul estimat de persoane locuinţe (rotunjite la sute) expuse la zgomot
ambiental generat de activităţi industriale IPPC, pe toate faţadele.
tabelul 7.3.3
Nr. persoane
(care traiesc in
locuinte
cu izolatie
speciala) expuse
la (Lzsn)
55-59
Nr. persoane
(care traiesc in
locuinte
cu izolatie
speciala) expuse
la (Lzsn)
60-64
Nr. persoane
(care traiesc in
locuinte
cu izolatie
speciala) expuse
la (Lzsn)
65-69
Nr. persoane
(care traiesc in
locuinte
cu izolatie
speciala) expuse
la (Lzsn)
70-74
Nr. persoane
(care traiesc in
locuinte
cu izolatie
speciala) expuse
la (Lzsn)
>75
0 0 0 0 0
Nr. persoane
(care traiesc in
locuinte
cu izolatie speciala)
expuse la (Ln)
55-59
Nr. persoane
(care traiesc in
locuinte
cu izolatie speciala)
expuse la (Ln)
60-64
Nr. persoane
(care traiesc in
locuinte
cu izolatie speciala)
expuse la (Ln)
65-69
Nr. persoane
(care traiesc in
locuinte
cu izolatie speciala)
expuse la (Ln)
>70
0 0 0 0
Pag· 21
SCS.
11.A
.063
.06/
Q
SR E
N IS
O 9
0 SC
S.11
.A.0
63.
06/Q
SR
EN IS
O 9
00
1/2
00
8
01/2
008
SR
EN
ISO
14
001
/20
05
SR E
N IS
O 1
400
1/2
005
Nr. persoane
(pe o fatada
linistita) expuse la
(Lzsn)
55-59
Nr. persoane
(pe o fatada
linistita) expuse la
(Lzsn)
60-64
Nr. persoane
(pe o fatada
linistita) expuse la
(Lzsn)
65-69
Nr. persoane
(pe o fatada
linistita) expuse la
(Lzsn)
70-74
Nr. persoane
(pe o fatada
linistita) expuse la
(Lzsn)
>75
3 0 0 0 0
Nr. persoane
(pe o fatada
linistita) expuse la (Ln)
55-59
Nr. persoane
(pe o fatada
linistita) expuse la (Ln)
60-64
Nr. persoane
(pe o fatada
linistita) expuse la (Ln)
65-69
Nr. persoane
(pe o fatada
linistita)
expuse la (Ln)
>70
0 0 0 0
Lzsn dB(A) expunerea la zgomot ambiental generat de activităţi
industriale estimat (în sute)
Suprafata
afectata in
km2
Locuinţe Şcoli,
Educaţie
Spitale,clinici,
sanatorii
Peste Pînă
la
Lzsn Ln Lzsn Ln Lzsn Ln Lzsn Ln
50.0 54.0 0 1 0 0 0 0 1,5 0,8
55.0 59.0 0 0 0 0 0 0 0 0
60.0 64.0 0 0 0 0 0 0 0 0
65.0 69.0 0 0 0 0 0 0 0 0
70.0 74.0 0 0 0 0 0 0 0 0
75.0 0 0 0 0 0 0 0 0
7.4. Problemele zgomotului asupra sănătăţii populaţiei, societăţii şi economiei
Este necesar ca populaţia municipiului Buzău să fie informată în legătură cu nivelele de
zgomot suportate de organismul uman şi la ce pericole se supun prin expunerea timp
Pag· 22
SCS.
11.A
.063
.06/
Q
SR E
N IS
O 9
0 SC
S.11
.A.0
63.
06/Q
SR
EN IS
O 9
00
1/2
00
8
01/2
008
SR
EN
ISO
14
001
/20
05
SR E
N IS
O 1
400
1/2
005
îndelungat la un zgomot de intensitate prea mare. Atunci când acesta depăşeşte anumite
limite, pot apare surzenia sau efecte patologice. La nivele mai scăzute, zgomotul poate
produce disconfort şi greutăţi sau împiedică atenţia, comunicarea, concentrarea, relaxarea
şi somnul, care la o acţiune repetată poate provoca stări cronice de nervozitate şi stres
care, la rândul lor, duc la tulburări psihofizice, boli cardiovasculare şi dereglări ale
sistemului imunitar.
7.4.2. Efecte asupra persoanei
7.4.2.1. Disconfort
Aceasta este efectul cel mai frecvent al zgomotului asupra persoanelor şi cauza imediată a
majorităţii plângerilor. Persoane afectate simt nelinişte, agitaţie, tulburări, depresie,
neputinţă, anxietate sau furie. Nivelul de disconfort variază în funcţie de intensitatea
zgomotul, de alte caracteristici fizice ale acestuia care sunt mai puţin obiective şi de factori
ca temerile asociate sursei de zgomot. Dacă zgomotul este intermitent acest fapt amplifică
la mărirea efectelor fiecărui episod şi la numărul acestora.
În timpul zilei se spune că de obicei se simte un disconfort moderat începând de la 50
decibeli şi puternic începând de la 55. În timpul serii, în stare de veghe, aceste cifre scad cu
5 sau 10 decibeli.
7.4.2.2. Comunicarea
Se cunoşate faptul că nivelul sunetului unei conversaţii pe ton normal este între 50 şi 55
dBA, considerând o distanţă de un metru de vorbitor. O discuţie pe un ton ridicat se
pot atinge 75 sau 80. Pentru ca cuvântul să fie perfect inteligibil este nevoie ca intensitatea
sa să depăşească cu aproximativ 15 dBA zgomotul de fond. Astfel, un zgomot peste 35 sau
40 de decibeli poate provoca dificultăţi în comunicarea orală. Începând de la 65 de decibeli
de zgomot, conversaţie devine dificilă.
7.4.2.3. Probleme legate de atenţie, concentrare şi randament
În realizarea oricărei activităţi unde este necesară utilizarea de semnale acustice, zgomotul
de fond poate masca aceste semnale sau interfera percepţiei. Însă, orice zgomot
neaşteptat conduce la distrageri care vor reduce randamentul în multe locuri de muncă, în
special în acelea care au nevoie de un anumit nivel de concentrare. Astfel pot apărea
greşeli, o diminuare a calitatăţii muncii sau pot apare accidente, atât de muncă cât şi
rutiere. În alte cazuri, consecinţele pot fi de durată cum ar fi cazul copiilor supuşi unor
niveluri ridicate de zgomot în perioada vârstei şcolare, vor învăţa să citească cu dificultate
şi vor avea tendinţa de a atinge nivele mai scăzute de însuşire a lecturii datorită atenţiei
scăzute.
Pag· 23
SCS.
11.A
.063
.06/
Q
SR E
N IS
O 9
0 SC
S.11
.A.0
63.
06/Q
SR
EN IS
O 9
00
1/2
00
8
01/2
008
SR
EN
ISO
14
001
/20
05
SR E
N IS
O 1
400
1/2
005
7.4.2.4. Probleme ale somnului
Zgomotul afectează în mod negativ somnul în trei moduri diferite care au loc începând de la
30 decibeli:
1. dificultatea sau incapacitatea de a dormi.
2. întreruperi ale somnului, care, dacă se repetă, pot duce la insomnie datorită atât
intensităţii incidentului zgomotos, cât şi diferenţei între aceasta şi nivelul precedent de
zgomot stabil.
3. scăderea calităţii somnului, acesta devenind mai puţin liniştit şi scurtându-se fazele sale
cele mai profunde, atât cele din somnul pBuzăuoxal (vise) cât şi în cele non-pBuzăuoxale.
Acestea afectează tensiunea arterială şi ritmul cardiac şi modificări ale respiraţiei.
Aceste efecte conduc la o persoană odihnită insuficient care va fi în imposibilitatea de a
efectua în mod adecvat în ziua următoare sarcinile sale zilnice, iar dacă situaţia se va
prelungi, echilibrul fizic şi psihic va fi grav afectat.
7.4.2.5. Daune la auz
În surditatea tranzitorie sau oboseala auditivă încă nu există leziuni. Recuperarea este
completă după 16 ore după încetarea zgomotului, dacă se stă într-o stare de confort acustic
(mai puţin de 50 de decibeli în stare de veghe sau de 30 în timpul somnului).
Surditatea permanentă este cauzată prin expunerea prelungită la nivele peste 75 dBA, prin
expunerea la sunete de scurtă durată de peste 110 dBA, sau prin acumularea de oboseală
auditivă fără suficient timp pentru recuperare. Pot apare leziuni ale auzului intern (celulele
ciliate externe din suprafaţa vestibulară şi cele de sprijin Deiters). Dacă sunetul apare la
frecvenţe neconversaţionale, persoana afectată nu o va observa decât când este prea
târziu şi pot fi însoţite de ţiuit în urechi (acufenă) şi tulburări de echilibru (vertij).
7.4.2.6. Stresul şi manifestările sale şi consecinţe
Persoanele supuse în formă prelungită la situaţii descrise mai sus pot să dezvolte unele din
următoarele sindroame:
• oboseală cronică
• tendinţa la insomnie,
• boli cardio-vasculare: hipertensiune arterială, schimbări în compoziţia chimică a
sângelui, ischemii cardiace etc.
• tulburări ale sistemului imunitar.
• tulburări psihofizice, cum ar fi anxietate, manie, depresie, iritabilitate, greaţă, dureri
de cap şi nevroză sau psihoză la persoanele cu predispoziţie la acestea.
• modificări de comportament, în special comportamentul antisocial, cum ar fi ostilitate,
intoleranţă, agresivitate, izolare socială şi diminuare a tendinţei naturale spre ajutorul
reciproc.
Pag· 24
SCS.
11.A
.063
.06/
Q
SR E
N IS
O 9
0 SC
S.11
.A.0
63.
06/Q
SR
EN IS
O 9
00
1/2
00
8
01/2
008
SR
EN
ISO
14
001
/20
05
SR E
N IS
O 1
400
1/2
005
Grupurile vulnerabile sunt cele sensibile la zgomot precum: copiii, persoanele în vârstă,
bolnavi, persoane cu dificultăţi auditive sau de vedere şi fetuşii.
7.4.2.7. Efecte sociale şi economice
Asocierea unora dintre factorii descrişi anterior au transformat multe oraşe, deteriorând în
cadrul acestora nivelele de comunicare şi normele normale de convieţuire, conducând la o
tendinţă a cetăţenilor de a-şi fixa reşedinţa în locurile mai puţin zgomotoase.
Împreună cu oraşele se abandonează stilurile de viaţă şi de convieţuire care au durat
milenii, fără să existe momentan alte alternative acceptabile. Acest lucru contribuie la
reducerea preţului locuinţelor, costurilor sanitare, reducerea posibilităţilor de exploatare a
terenului şi costul zilelor de lipsă de la locul de muncă. Alte efecte secundare care sunt
dificil de estimat sunt productivitatea scăzută a muncii, diminuarea veniturilor din turism a
anumitor oraşe importante din punct de vedere istoric şi economic, pagube materiale
provocate clădirilor de sunetele de frecvenţă joasă şi vibraţii etc.
8. Date despre consultaţii publice organizate.
HOTĂRÂREA nr. 321 din 14 aprilie 2005 privind evaluarea şi gestionarea
zgomotului ambiental stabileşte că în timpul procesului de elaborare a Planurilor de Acţiune
se va asigura că populaţia este consultată cu privire la propunerile incluse în acestea, care
să le ofere la timp posibilitatea efectivă de a participa la pregătirea şi revizuirea planurilor de
acţiune, că rezultatul respectivei participării va fi luat în considerare şi că se menţine
informată populaţia asupra deciziilor adoptate.
Informaţiile privind organizarea şedinţei de dezbatere publică pentru proiectul de
hotărâre pentru aprobarea planului de acţiune pentru gestionarea şi reducerea zgomotului
ambiental pentru municipiul Buzău au fost prezentate printr-un anunţ public afişat la
Avizierul Primăriei Municipiului Buzău începând cu data de 23.05.2016, şi pe site-ul
www.primariabuzau.ro până în momentul în care s-a organizat şedinţa de dezbatere
publică.
Potrivit prevederilor HG 321/2005 privind evaluarea şi reducerea zgomotului
ambiant cu modificările şi completările ulterioare, municipalitatea a organizat dezbaterea
publică a Planului de acţiune pentru reducerea zgomotului ambiant în data de 03.06.2016 la
sediul acesteia cu participarea reprezentanţilor primăriei municipiului, a societăţii
specializate ce a intocmit hărţile de zgomot la nivelul municipiului, precum şi cel al Agenţiei
pentru Protecţia Mediului Buzău.
Planul de acţiune pentru reducerea nivelului zgomotului ambiental în municipiul
Buzău a fost publicat pe site-ul www.primariabuzau.ro la capitolul Consiliul Local –
Propuneri proiecte de hotărâri, pentru ca cetăţenii municipiului interesaţi să poată studia,
Pag· 25
SCS.
11.A
.063
.06/
Q
SR E
N IS
O 9
0 SC
S.11
.A.0
63.
06/Q
SR
EN IS
O 9
00
1/2
00
8
01/2
008
SR
EN
ISO
14
001
/20
05
SR E
N IS
O 1
400
1/2
005
analiza şi propune soluţii pentru reducerea zgomotului ambiental în municipiul Buzău,
potrivit Legii nr. 52/2003, art.7, privind transparenţa decizională în administraţia publică.
9. Măsuri de reducere a zgomotului deja în vigoare şi proiecte în curs de elaborare
Măsurile de reducere a zgomotului din acest capitol sunt de tip continuu, respectiv sunt
norme şi măsuri adoptate în ultimii ani, care respectă principii de protecţie şi siguranţă a
cetăţenilor, precum şi norme privind calitatea vieţii, printre parametrii vizaţi fiind şi nivelul de
zgomot.
- Denumire proiect Reabilitare monument istoric ,, Ansamblul Conacului Marghiloman
’’ (Vila Albatros, Parc Marghiloman, Municipiul Buzău)
Linie de finanţare
POR 2007- 2013
Axă prioritară 1 ,, Sprijinirea dezvoltării
durabile a oraşelor’’
Poli urbani de dezvoltare
Durată proiect 48 luni
Valoarea proiectului 7.466.471,06 lei
Stadiul proiectului finalizat
- Denumire proiect : Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în
judeţul Buzău:
- Pentru Municipiul Buzău realizarea canalului Colector de canalizare pe străzile
Frăsinet, strada Prutului , strada Transilvaniei până la Fabrica de Bere, cu lungimea
de 3,8 km , precum şi treapta terţiară a staţiei de epurare a municipiului Buzău.
Linie finanţare
P01 Mediu 2007- 2015
Ministerul Mediului şi Compania de Apă
Buzău
Stadiul proiectului finalizat
- Denumire proiect Reabilitarea reţea de drumuri şi staţii de transport din zona de
acţiune urbană a Municipiului Buzău
Proiectul presupune reabilitarea a unui numar de 18 strazi in cartierul Mihai Viteazul şi
a unei străzi din Cuza Vodă.
Reabilitarea a presupus şi amenajarea spaţiului verde prin plantare de copaci ,
semănare de gazon si plantare flori.
Pag· 26
SCS.
11.A
.063
.06/
Q
SR E
N IS
O 9
0 SC
S.11
.A.0
63.
06/Q
SR
EN IS
O 9
00
1/2
00
8
01/2
008
SR
EN
ISO
14
001
/20
05
SR E
N IS
O 1
400
1/2
005
Proiectul a presupus reabilitarea :
- Lungime străzi 9.286,5 m,
- Suprafaţa străzi 71.366,95 mp,
- Suprafeţe trotuare 32.663,7 mp,
- Suprafeţe spaţii verzi 8.613 mp,
- Pomi plantaţi 1320 bucăţi.
Linie de finanţare
POR 2007- 2013
Axă prioritară 1 ,, Sprijinirea dezvoltării
durabile a oraşelor,,
Poli urbani de dezvoltare
Durată proiect 50 luni
Valoarea proiectului 21.970.313,19
Stadiul proiectului finalizat
- Elaborarea şi editarea unei Strategii de Dezvoltare a Municipiului Buzău, Data de
începere 2008 ,este un document cadru de referinţă care conţine aspecte cheie de
management, viziunea şi obiectivele strategice de dezvoltare pentru viitorul
municipiului şi al cetăţenilor, facilitând luarea de decizii importante în toate domeniile
de activitate pe baza problematicii teritoriale şi a prognozei bugetare.
- Din punct de vedere al traficului local:
a. Proiectarea şi realizarea unor trasee pentru drumuri de centură.
b. Reabilitarea si modernizarea a 91 străzi din Municipiul Buzău, printr-un
program de finanţare european BERD, proiect ce va cuprinde următoarele
categorii de străzi:
- Străzi care vor fi reabilitate prin frezarea îmbrăcăminţii de uzură existente şi
refacerea cu strat nou;
- Străzi intens circulate a căror îmbrăcăminte existentă se înlocuieşte complet până la
adancimea de 77 cm;
- Străzi puţin circulate a căror îmbrăcăminte existenta se înlocuieşte complet până la
adancimea de 55 cm;
- Străzi puţin circulate a căror îmbrăcăminte existentă se înlocuieşte complet până la
adancimea de 50 cm.
- modernizarea unităţilor de învăţământ preuniversitar, a parcurilor, zonelor de
agrement şi a celorlalte spaţii verzi din Municipiul Buzău aparţinând domeniului
public;
Pag· 27
SCS.
11.A
.063
.06/
Q
SR E
N IS
O 9
0 SC
S.11
.A.0
63.
06/Q
SR
EN IS
O 9
00
1/2
00
8
01/2
008
SR
EN
ISO
14
001
/20
05
SR E
N IS
O 1
400
1/2
005
- reabilitarea şi asfaltarea străzilor municipiului Buzău în vederea îmbunătăţirii
traficului auto şi pietonal la nivelul întregului teritoriu al municipiului şi eficientizarea
accesului la obiective economice, sociale,culturale, turistice şi de altă natură. Acest
lucru se realizează printr-un proces continuu de plombare, aşternere covor asfaltic,
montare borduri şi amenajare trotuare.
- realizarea parcărilor publice prin identificarea locaţiilor optime de amplasare a
parcărilor în corelaţie cu reţeaua liniilor de transport urban în baza studiului de trafic
şi a unui studiu de fezabilitate. Amplasarea corectă a acestora va urmări facilitarea
accesului la transportul public al persoanelor care au renunţat la mijloacele proprii de
transport, atât din cadrul municipiului cât mai ales pentru cei care provin din exterior.
- dezvoltarea, modernizarea şi funcţionarea pe termen mediu şi lung a tuturor tipurilor
de transporturi locale de călători, ţinându-se seama de planurile de urbanism şi de
programele de dezvoltare economico-socială a municipiului prin înnoirea parcului de
transport public;
- promovarea formelor de transport cu impact de mediu redus şi descurajarea utilizării
automobilului, în special în zona centrală a municipiului;
Spatii verzi:
Pentru extinderea suprafeţei spaţiilor verzi, astfel încât să se acopere deficitul
existent în municipiul Buzău, se au în vedere următoarele:
- Sunt operaţiuni periodice ce cuprind curăţarea aleilor, degajare frunză spaţiul verde,
udat, cosit gazonul, taiat gardul viu, plantare şi completare flori;
- Realizarea de perdele de protecţie (pe zonele improprii construcţiilor) şi realizarea de
noi aliniamente stradale;
- Amenajarea spaţiilor verzi prin semănarea de gazon şi plantarea de garduri vii, arbori
şi arbuşti;
- Reabilitarea spaţiilor verzi din cartierele municipiului, prin eliminarea arborilor cu
pericol de cădere şi replantarea altor arbori cu creştere rapidă şi a unor specii cu
aspect decorativ;
- Amenajarea spaţiilor verzi de la intrările în municipiu;
- Reabilitarea spaţiilor verzi din cartierele municipiului, prin eliminarea arborilor cu
pericol de cădere şi replantarea altor arbori cu creştere rapidă şi a unor specii cu
aspect decorativ. Amenajarea spaţiilor verzi de la intrările în municipiu.
Pe viitor este necesară limitarea presiunii antropice asupra spaţiului verde existent,
prin reglementarea normelor privind lucrările tehnico edilitare pe domeniul public şi privind
eliminarea suspensiilor şi noxelor, prin HCL, în baza legislaţieei specifice pentru o
dezvoltare zonală a conservării naturii şi echilibrului ecologic.
Pag· 28
SCS.
11.A
.063
.06/
Q
SR E
N IS
O 9
0 SC
S.11
.A.0
63.
06/Q
SR
EN IS
O 9
00
1/2
00
8
01/2
008
SR
EN
ISO
14
001
/20
05
SR E
N IS
O 1
400
1/2
005
Oraşul Buzău are nevoie de o creştere a ariei verzi totale, atât prin creşterea
surafeţelor verzi, cât şi prin crearea coridoarelor verzi de a lungul bulevardelor. Partea de
vest a oraşului este deservită în mod corespunzător de Parcul Crâng, dar oraşul necesită o
bună strategie de integrare a spaţiilor verzi.
Partea de nord şi partea de est a oraşului dispun de potenţialul necesar de creştere
a suprafeţei verzi, conexat cu viitoarea restaurare ecologică a Râului Buzău.
Acţiunea propusă este extinderea ariei verzi a oraşului, cu coridoare de legătură
între spaţiile verzi, prin dezvoltarea de programe viitoare care vor determina creşterea
suprafeţei verzi din oraş, astfel:
În 2013 - 24.94 mp/locuitor
În 2016 - se va ajunge la 26 mp/locuitor
În 2020 - se va ajunge la 28 mp/locuitor
De asemenea, ca o completare a spaţiului de recreere şi relaxare creat în Parcul
Tineretului au fost amplasate 5 echipamente de agrement în scopul promovării activităţii
fizice a persoanelor care doresc să facă sport în exterior şi să-şi întreţină condiţia fizică.
În vederea fluidizării circulaţiei şi pentru limitarea timpului de staţionare a
autovehiculelor de transport marfă şi aprovizionare a Pieţei Centrale, s-a achiziţionat un
sistem de control al accesului auto constând în două bariere montate la intersecţia străzilor
Ostrovului cu Lt. Constantin Godeanu şi pe str. Lt. Constantin Godeanu la limita Pieţei
agroalimentare “B90”.
În perioada 01 aprilie- 31 octombrie, în intervalul de timp cuprins între ora 12.00 a
zilelor de sâmbătă şi ora 4.00 a zilelor de luni, se interzice circulaţia vehiculelor de orice fel
pe ambele benzi de circulaţie pe tronsonul bulevardului Nicolae Bălcescu din municipiul
Buzău, de la intersecţia străzilor Stadionului şi Mareşal Averescu până la intersecţia
străzilor Nicolae Titulescu şi Patriei, potrivit HCL 57/ 2005.
Realizarea unor străzi numai pentru pietoni
Descriere: infintarea de sectoare de circulatie pietonala.
Accesul autovehiculelor a fost interzis pe strada Cuza Vodă situată în centrul
municipiului.
Efecte de reducere a zgomotului şi a reducerii numarului de persoane expuse
la zgomot: în situatia în care aceasta masura poate fi implementata şi pe alte străzi unde s-
au identificat depasiri, aceasta poate duce la reducerea expunerii la zgomot a locuitorilor
din zonă.
Extinderea sistemelor de colectare selectivă a deşeurilor în judeţul Buzău
In municipiul Buzau sunt amplasate pe domeniul public containere clopot de 2,5
mc dupa cum urmeaza: 20 containere pentru colectare hartie/carton, 20 containere pentru
colectare deseuri mase plastice, 20 containere pentru colectare deseuri sticla. De
asemenea, primaria in parteneriat cu S.C. RER ECOLOGIC SERVICE BUZAU S.A. a
Pag· 29
SCS.
11.A
.063
.06/
Q
SR E
N IS
O 9
0 SC
S.11
.A.0
63.
06/Q
SR
EN IS
O 9
00
1/2
00
8
01/2
008
SR
EN
ISO
14
001
/20
05
SR E
N IS
O 1
400
1/2
005
demarat campania “Sacul galben” in cadrul careia populatia este dotata cu saci galbeni in
vederea colectarii deseurilor reciclabile separat de cele menajere (colectare duala).
Pe domeniul public al municipiului Buzau sunt prezente 20 puncte de colectare
selctiva fiecare punct fiind reprezentat de o baterie a cate 3 containere clopot de 2,5 mc,
pentru colectrea selectiva a deseurilor de hartie/carton, mase plastice, sticla.
9. Identificarea zonelor liniştite din municipiul Buzău
Din analiza hărţilor de zgomot realizate s-a identificat si declarat ca zona liniştită de
către Primăria Buzau, Parcul Alexandru Marghiloman, în suprafaţa totală de 22 ha din care
8 ha are destinaţie de spaţiu verde . Pentru conservarea acestuia se asigură anumite
condiţii cum ar fi:
- monitorizarea nivelului de zgomot pentru fiecare tip de sursă de zgomot în arealele
adiacente zonelor liniştite;
- studierea implementării unor soluţii de ,,ecranare acustică”, acolo unde acestea se
impun, cu respectarea aspectului peisagistic al zonei de recreere, a zonelor de acces
în aceste spaţii;
- limitarea autorizării activităţilor generatoare de zgomot în zona liniştită şi în imediata
vecinătate a acesteia.
10. Acţiuni prevăzute de către autorităţile competente pentru următorii cinci ani,
inclusiv măsuri pentru protejarea zonelor liniştite
10.1. Măsuri legate de trafic
Aceste măsuri reduc poluarea fonică fără a afecta circulaţia motorizată în sine. Efectele
măsurilor de administrare a traficului ca mecanisme de reducere a nivelelor de zgomot va
depinde întotdeauna de fiecare reţea rutieră şi de locaţia specifică de aplicare.
Proiecte:
- Reducerea limitei de viteză pe unele străzi din municipiu;
- Instituirea de sensuri unice pe unele străzi din municipiu.
Subiect: Zgomot legat de traficul rutier.
Descriere: reducerea limitelor de viteză şi reducerea nivelelor de zgomot.
Reducere estimată a nivelelui de zgomot: o reducerere substanţială a zgomotului,
între 3 şi 14 dB(A).
Costul estimat: Cost scăzut de implementare.
Posibile limitări: Importanţa efectelor asupra traficului.
Pag· 30
SCS.
11.A
.063
.06/
Q
SR E
N IS
O 9
0 SC
S.11
.A.0
63.
06/Q
SR
EN IS
O 9
00
1/2
00
8
01/2
008
SR
EN
ISO
14
001
/20
05
SR E
N IS
O 1
400
1/2
005
9.2. Alegerea surselor mai silenţioase - dezvoltarea unui sistem de transport în
comun fiabil, modern
Scopul este de a se dezvolta un sistem de transport în comun fiabil, modern cu trasee
destinate exclusive mijloacelor de transport în comun astfel încât să fie încurajat transportul
în comun în dauna transportului cu autovehiculul propriu.
Proiecte:
- innoirea parcului de autovehicule de transport în comun, mai silentioase, cu norme de
emisii de noxe ecologice, mai reduse;
- Introducerea unui sistem de monitorizare şi gestionare a traficului /automatizarea
schimbatoarelor de cale pe toate zonele strangulate;
- Proiecte de modernizare a transportului public în comun;
- Elaborarea şi implementarea unor proiecte de infrastructura a drumurilor, pasarelelor,
podurilor, sensurilor giratorii;
- Proiecte de realizare a unei infrastructuri rutiere adecvate pentru mijloacele auto în
mediul urban: ex. crearea de parcaje sub şi supraterane în cartiere şi pericentral;
crearea de cai de rulaj separate pentru mijloacele auto de deplasare în comun.
- Reducerea traficului greu în oras nu se poate realiza fara o inlocuire a parcului de
autobuze cu unele moderne, silentioase.
Subiect: Zgomot legat de traficul rutier.
Descriere: Prin îmbunătăţirea transportului public, persoanele care călătoresc în maşină
vor substitui acest mijloc de transport.
Reducere estimată a nivelelui de zgomot: o reducerere mică a zgomotului.
Costul estimat: Cost ridicat de implementare.
Posibile limitări: este necesar să se ia în considerare şi alte efecte.
10.3. Măsură : Plan de mobilitate urbană
Descriere: Existenţa unui plan de mobilitate urbană durabilă la nivelul unui oraş va creea
condiţii favorabile accesării de fonduri europene în vederea realizării investiţiilor implicate
de dezvoltarea urbană durabilă. Astfel, Primăria municipiului Buzău îşi propune realizarea
Planului de mobilitate urbană.
Scopul Planului de Mobilitate Urbană este realizarea unui sistem de transport urban
sustenabil prin : asigurarea accesibilităţii oferită de către sistemul de transport tuturor,
reducerea impactului negative al sistemului de transport asupra sănătăţii, siguranţei şi
securităţii cetăţenilor, reducerea poluării aerului şi a poluării fonice, a emisiilor de gaze cu
Pag· 31
SCS.
11.A
.063
.06/
Q
SR E
N IS
O 9
0 SC
S.11
.A.0
63.
06/Q
SR
EN IS
O 9
00
1/2
00
8
01/2
008
SR
EN
ISO
14
001
/20
05
SR E
N IS
O 1
400
1/2
005
efect de seră şi a consumului de energie, îmbunătăţirea eficienţei şi a raportului cost-
eficienţă a transportului de personae şi bunuri, luând în considerare costurile externe,
contribuţie în vederea creşterii atractivităţii şi calităţii mediului urban.
Elaborarea Planului de Mobilitate Urbană Sustenabilă va fi în măsură să ofere răspunsuri
şi soluţii la problemele de mobilitate cu care se confruntă în mod obişnuit aglomerările
urbane:congestia de traffic, impactul negative asupra mediului înconjurător, accesibilitatea
transportului în comun, costurile mari de realizare a transportului urban public. Acesta va
implica atât autorităţile locale cât şi cetăţenii, factorii cheie din cadrul municipalităţii.
10.4. Măsură : Reabilitare termică a blocurilor de locuinţe din municipiul Buzău
Descriere: Primăria municipiului Buzău îşi propune reabilitarea termică a blocurilor de
locuinţe din municipiul Buzău în cadrul Programului Operaţional Regional 2014-2020, Axa
prioritară 3, Prioritatea de investiţii 3.1, Operaţiunea A - Clădiri rezidenţiale.
Prin intermediul acestei operaţiuni vor fi sprijinite activităţi specific realizării de investiţii
pentru creşterea eficienţei energetic a clădirilor rezidenţiale respectiv:
- Îmbunătăţirea izolaţiei termice şi hidroizolare anvelopei clădirii (pereţi exteriori,
ferestre, tâmplărie, planşeu superior, planşeu peste subsol), şarpantelor, inclusiv
măsuri de consolidare,
- Reabilitarea şi modernizarea instalaţiei de distribuţie a agentului termic – încălzire şi
apă caldă de consum , parte comună a clădirii tip bloc de locuinţe, inclusive
montarea de robinete cu cap termostatic,
- Modernizare sistemului de încălzire:repararea/înlocuirea centralei termice de bloc
/scară, achiziţionarea şi instalarea unor sisteme alternative de producere a energiei
din surse regeneabile – panouri solare termice , panouri solare electrice, pompe de
căldură şi/sau central termice pe biomasă,
- Înlocuirea corpurilor de iluminat fluorescent şi incandescent din spaţiile commune cu
corpuri de iluminat cu eficienţă energetic ridicată şi durată mare de viaţă,
- Implementarea sistemelor de management al funcţionării consumurilor energetice:
achiziţionarea şi instalarea sistemelor inteligente pentru promovarea şi gestionarea
energiei electrice,
- Orice alte activităţi care conduc la îndeplinirea realizării obiectivelor proiectului
(înlocuirea lifturilor şi a circuitelor electrice în părţile commune – scări, subsol, lucrări
de demontare a instalaţiilor şi echipamentelor montate, lucrări de reparaţii la faţade),
- Realizarea de strategii pentru eficienţă energetic (strategii de reducere a CO2) care
au proiecte implementate prin POR 2014-2020.
În acest moent Primăria municipiului Buzău are în vedere reactualizarea
documentaţiilor tehnice realizate în anul 2013 pentru un număr de 30 de blocuri şi
depunerea acestora în prima fază pentru obţinerea finanţării.
Pag· 32
SCS.
11.A
.063
.06/
Q
SR E
N IS
O 9
0 SC
S.11
.A.0
63.
06/Q
SR
EN IS
O 9
00
1/2
00
8
01/2
008
SR
EN
ISO
14
001
/20
05
SR E
N IS
O 1
400
1/2
005
10.5. Măsură : Registrul Local al Spatiilor Verzi din municipiul Buzau
Este binecunoscuta importanta spatiilor verzi pentru imbunatatirea calitatii aerului pe
care il respiram, spatiile verzi previn eroziunea solului si imbunatatesc absorbtia apelor
pluviale, conferind un bun drenaj al acestora. Copacii au capacitatea de a absorbi
substantele poluante. S-a demonstrat ca 20 de copaci maturi pot compensa poluarea
produsa de o masina ce parcurge 100 de km intr-o zi.
In conformitate cu prevederile Legii nr. 24/2007 privind reglementarea si administrarea
spatiilor verzi din intravilanul localitatilor cu modificarile si completarile ulterioare au fost
stabilite sarcini si atributii pentru autoritatile administratiei publice locale. In conformitate cu
prevederile art. 16 din legea mai sus amintita, autoritatile administratiei publice lcoale au
obligatia sa tina evidenta spatiilor verzi de pe teritoriul unitatilor administrative prin
constituirea registrelor locale ale spatiilor verzi.
Evidenta spatiilor verzi are drept scop organizarea folosirii rationale a acestora, a
regenerarii si protectiei lor eficiente, cu exercitatea controlului sistematic al schimbarilor
calitative si cantitative, precum si asigurarea informatiilor despre spatiile verzi. Datele din
Registrul spatiilor verzi trebuie sa reflecte situatia spatiilor verzi existente in limitele
intravilanului localitatii.
In conformitate cu prevederile legii nr. 24/2007, cu modificarile si completarile
ulterioare, privind reglementarea si administrarea spatiilor verzi din zonele urbane, precum
si prevederile Ordinului nr. 1549/2008 al Ministerului Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si
Locuintei, precum si prevederile Ordinului nr. 1466/2010 al Ministerului Dezvoltarii,
Lucrarilor Publice si Locuintei privind elaborarea Registrului Local al Spatiilor Verzi din
municipiului Buzau, acesta se constituie ca o componenta a unui sistem informational de
evidenta si inventariere a terenurilor din intravilanul localitatilor definite ca spatii verzi.
Inventarierea se realizeaza sub aspect tehnic, juridic, precum si sub aspectul descrierii si
stabilirii caracteristicilor cantitative si calitative ale vegetatiei de pe terenuri.
10.6. Măsură : Delegarea gestiunii serviciului de administrare a domeniului public şi
privat al municipiului, în vederea realizării obiectivului de investiţii de tip DBFO
(proiectare- execuţie-finanţare- exploatare) pentru reţeaua urbană de străzi din
municipiul Buzău.
Primăria municipiului Buzău îşi propune implementarea proiectului de reabilitare şi
mentenanţă a 91 de străzi (39.578 km de reabilitat) din municipiu, proiect ce se va realiza în
sistem Parteneriat Public Privat cu un concesionar privat care va proiecta, reabilita şi va
asigura mentenanţa pe o perioada de12 ani (3 ani construcţie şi mentenanţă + 9 ani
mentenanţă + spaţii verzi, curăţenie, marcaje, deszăpezire).
Finanţarea proiectului se va face printr-un împrumut de la Banca Europeană de
Reconstrucţie şi Dezvoltare de 14 milioane de euro (80% din valoarea proiectului de
reabilitare), rambursabili în 9 ani cu 3 ani perioada de graţie. Contribuţia proprie a Primăriei
Pag· 33
SCS.
11.A
.063
.06/
Q
SR E
N IS
O 9
0 SC
S.11
.A.0
63.
06/Q
SR
EN IS
O 9
00
1/2
00
8
01/2
008
SR
EN
ISO
14
001
/20
05
SR E
N IS
O 1
400
1/2
005
municipiului Buzău va fi în primii 3 ani în valoare aproximativă de 3 milioane de euro şi va
reprezenta 20 % din valoarea proiectului.
10.7. Măsuri legate de zgomotul traficului feroviar
În traficul feroviar, acţiunile din cauza zgomotului sunt afectate de viteza şi lungimea
fiecărui tren, precum şi de numărul de trenuri care circulă, calitatea platformei şi alţi factori,
în principal tipul frânei (de disc sau de sabot).
Trenurile de marfă pot duce la vibraţii ale solului şi la zgomote de joasă frecvenţă.
Aceste vibraţii sunt rareori un risc pentru structurile clădirilor, dar pot cauza anxietate,
precum şi disconfort pentru populaţie. Tipul structurii şi calităţii – incluzând contactul cu
materialul rulant.
Optimizarea proiectării şi managementul contactului roată-şină, constituie la nivel
tehnic maxima prioritate pentru reducerea zgomotului căilor ferate deoarece zgomotul
generat de frecarea dintre materialul rulant şi şină este principala sursă în cazul trenurilor
electrice şi diesel. Astfel:
roţile de fier topit şi frânele de sabot sunt cu 8 dB (A) mai zgomotoase decât roţile cu
frâne pe disc. Înlocuirea frânelor de sabot la vehiculele feroviare cu materiale mult
mai moderne care folosesc frâne de disc a contribuit în general la reducerea
nivelelor de zgomot. Tradiţionalele frâne de sabot de fier cauzează răzuirea saboţilor
roţilor.
Pe parcursul suprafeţei de rulare a şinei se pot forma ondulaţii cu o grosime în
general între 30 mm şi 80 mm (care pot creşte nivelele de zgomot în jur de 10 - 20
dB (A)) care pot fi eliminate prin sfărâmarea capului feroviar. Aceste nivele de
zgomot pot fi reduse printr-o întreţinerea corespunzătoare a structurii căii de rulare şi
înlocuirea lor periodică.
În curbe cu rază îngustă se ating nivele de zgomot cu componente tonale ridicate.
Sunetele acute pot fi enervante şi roţile pot fi deteriorate, creând mai mult zgomot.
Şinele sudate în formă continuă sunt mai silenţioase decât şinele tradiţionale cu
joncţiuni.
Întreţinerea şinelor în perfectă stare include garantarea ca traversele de cale ferată
să fie fixate ferm în balast. Structura de balast permite o absorbţie a zgomotului (de
aproximativ 2 dB), comparativ cu drumurile pe plăci, pe care şinele sunt fixate pe o
placă solidă de beton.
Reducerea vibraţiilor pe interfaţa roată-şină constituie de asemenea o linie de urmat.
Subiect: Zgomot legat de traficul feroviar.
Descriere: reducerea nivelelor de zgomot printr-o mentenanţă corespunzătoare a căii de
rulare.
Reducere estimată a nivelelui de zgomot: o reducerere importnată a zgomotului, între 3
şi 10 dB(A).
Pag· 34
SCS.
11.A
.063
.06/
Q
SR E
N IS
O 9
0 SC
S.11
.A.0
63.
06/Q
SR
EN IS
O 9
00
1/2
00
8
01/2
008
SR
EN
ISO
14
001
/20
05
SR E
N IS
O 1
400
1/2
005
Costul estimat: Cost mediu de implementare.
Posibile limitări: Importanţa efectelor asupra traficului.
10.8. Ecranarea acustică pe căile ferate
Construirea digurilor de pământ pot reduce zgomotul, chiar dacă sunt mai puţin eficiente
pentru atenuarea zgomotului de joasă frecvenţă. Stabilirea unor zone de vegetaţie densă
pe ambele părţi ale drumului poate, de asemenea, reduce zgomotului. Amplasarea de
obstacule în aproprierea drumurilor este condiţionată, însă, de siguranţă şi alte limitări
operaţionale. Ecranele sonore (cu suprafeţe interne de absorbţie sau să aibă o anumită
inclinaţie referitor la unghiul vertical, pentru a evita multiple reflecţii între ecran şi pe partea
laterală a trenului) pot reduce zgomotul de rulare cu peste 10 dB, deşi acestea sunt mai
puţin eficiente la locomotivele diesel, unde sursa de zgomot este mai mare.
Problemă: Zgomot legat de traficul feroviar.
Descriere: atenuarea nivelelor de zgomot.
Reducere estimată a nivelelui de zgomot: o reducerere substanţială a zgomotului, între
3 şi 14 dB(A).
Costul estimat: Instalarea de ecrane sonore pe liniile feroviare poate fi foarte complicată
datorită costurilor economice ridicate.
Posibile limitări: Importanţa efectelor asupra traficului.
10.9. Măsuri generale.
10.9.1 Ferestre cu izolare fonică.
Atunci când nu există nici o posibilitate de reducere a nivelului de zgomot prin limitarea sau
reglarea sursei sau de a atenua zgomotul pe calea de răspândire, se impune utilizarea de
ferestre cu izolare fonică. Acest tip de măsuri de izolare fonică funcţionează numai atunci
când ferestrele sunt închise şi nu au nici un efect asupra zonelor din afara locuinţelor (de
exemplu, terase).
Problemă: Zgomot legat de orice tip de sursă.
Descriere: reducerea nivelelor de zgomot la receptor.
Reducere estimată a nivelelui de zgomot: o reducerere mare a zgomotului, între 3 şi 10
dB(A).
Costul estimat: Cost ridicat de implementare.
Pag· 35
SCS.
11.A
.063
.06/
Q
SR E
N IS
O 9
0 SC
S.11
.A.0
63.
06/Q
SR
EN IS
O 9
00
1/2
00
8
01/2
008
SR
EN
ISO
14
001
/20
05
SR E
N IS
O 1
400
1/2
005
Posibile limitări: Pentru ca această abordare să fie eficientă, în procesul de evaluare ar
trebui să includă măsurile de construcţie prevăzute.
10. Numărul de persoane care beneficiază după aplicarea măsurii (exprimate în
sute)
Măsură: Reabilitarea tramei stradale (trafic rutier)
Numărul de persoane expuse la valori ale
LZSN cuprinse între (dB)
Numărul de persoane expuse la valori ale LN
cuprinse între (dB)
60‐64 65‐69 70‐74 >75 55-59 60-64 65-69 >70
231 220 2 0 195 2 0 0
Măsură: Reducerea vitezei la 40 km/h (trafic rutier)
Numărul de persoane expuse la valori ale
LZSN cuprinse între (dB)
Numărul de persoane expuse la valori ale LN
cuprinse între (dB)
60‐64 65‐69 70‐74 >75 55-59 60-64 65-69 >70
300 242 2 0 158 2 0 0
Măsură: Devierea traficului greu (trafic rutier)
Numărul de persoane expuse la valori ale
LZSN cuprinse între (dB)
Numărul de persoane expuse la valori ale LN
cuprinse între (dB)
60‐64 65‐69 70‐74 >75 55-59 60-64 65-69 >70
0 0 2 0 160 2 0 0
11. Strategie pe termen lung
Stabilirea unei strategii de atenuare a poluării fonice pe termen lung pentru Municipiul
Buzău trebuie să ia în considerare analiza măsurilor cu orizonturi temporare largi, care au
mai mult scopul de prevenire a poluării sonore decât eficienţa lor. Principalele aspecte care
trebuie considerate de o astfel de strategie sunt:
• Măsurile trebuie să soluţioneze probleme potenţiale viitoare (acţiuni de prevenire).
• Trebuie să fie luate măsuri pentru a rezolva problemele majore de poluare fonică, care să
evite creşterea nivelelor de zgomot şi care afectează suprafeţe mari.
Pag· 36
SCS.
11.A
.063
.06/
Q
SR E
N IS
O 9
0 SC
S.11
.A.0
63.
06/Q
SR
EN IS
O 9
00
1/2
00
8
01/2
008
SR
EN
ISO
14
001
/20
05
SR E
N IS
O 1
400
1/2
005
• Strategia trebuie să ia în considerare economisirea posibilelor costuri viitoare care să
contribuie la evitarea, pe viitor, a întreprinderii de acţiuni de remediere care să implice o
investiţie financiară.
În continuare se prezintă abordările care trebuie luate în considerare în cadrul unei strategii
pe termen lung pentru reducerea zgomotului:
Planificarea teritorială şi proiectarea urbanistică.
Planificarea teritorială şi urbanistică constituie un instrument puternic de prevenire a poluării
fonice în cadrul organizării spaţiului dintr-un oraş. O alocare corespunzătoare a utilizării
spaţiului disponibil, o dimensionare corectă a infrastructurii de transport şi o dezvoltare a
sistemelor de transport public, pot contribui la dezvoltarea sustenabilă a urbei cu o
incidenţă a poluării sonore asupra populaţiei mai mică.
Planificarea urbană trebuie să se asigure ca o creştere compactă şi nu difuză, adică să
tindă spre o ocupare raţională a terenului şi nu spre o ocupare masivă.
Rolul infrastructurilor este fundamental pentru obţinerea unei gestionări optime a traficului,
motiv pentru care construcţia de noi drumuri poate favoriza aplicarea măsurilor care să
reducă nivelele sonore în aglomeraţii şi să contribuie la o îmbunătăţire a calităţii vieţii.
Mărirea lăţimea străzilor şi a bulevardelor în dezvoltarea noilor planuri urbanistice şi în
reforma zonelor urbane consolidate presupune crearea de drumuri mai largi, de preferat cu
sens unic, care prin natura dimensiunilor lor să poată cu uşurinţă include măsuri care să
încurajeze mersul pe jos, cu bicicleta prin încorporarea benzilor pentru biciclete sau
utilizarea transportului public.
Acţiuni pe drumuri de trafic rutier
Axele prioritare sunt devierea traficului de camioane şi traficului convenţional care în
prezent trece prin interiorul aglomerării cu ajutorul centurii. O analiza cost-beneficiu al unei
astfel de măsuri, unde se prezintă toate impacturile pozitive ale acesteia (inclusiv reducerea
nivelelor sonore în interiorul oraşului) suntem siguri că va permite concluzionarea că
construcţia sa este mai mult decât justificată. Punerea în funcţiune a unei centuri a
Buzăuului ar avea următoarele efecte pozitive din punct de vedere al poluării fonice:
o Va permite devierea traficului greu (camioane) prin exteriorul oraşului.
o Va evita traficul greu care circulă prin interiorul Buzăuului numai în zona de
trecere.
o Va evita traficul vehiculului uşor prin interiorul aglomeraţiei
Pag· 37
SCS.
11.A
.063
.06/
Q
SR E
N IS
O 9
0 SC
S.11
.A.0
63.
06/Q
SR
EN IS
O 9
00
1/2
00
8
01/2
008
SR
EN
ISO
14
001
/20
05
SR E
N IS
O 1
400
1/2
005
o Reducerea traficului în interiorul oraşului sporesc fluiditatea acestuia în
interiorul oraşului. Acest lucru ar evita regimurile de circulaţie de accelerare-
decelerare care sporesc nivele de zgomot.
12. Surse de Consultaţie
• Primaria Buzău, www.primariaBuzau.ro
• Qcity. (Quiet City Transport). European Commission. 6th Framework Programme.
http://www.qcity.org/
• CityHush, Acoustically Green Road Vehicles and CityAreas 7th Framework
Programme. http://www.cityhush.org/
• Parcul Crâng, http://ro.wikipedia.org/wiki/Parcul_Cr%C3%A2ng
• Turism Buzau, http://www.turismbuzau.ro/turism-cultural-muzee-case-memoriale-
buzau/49-orasul-buzau.html
• Date INSSE Buzau
http://www.google.ro/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=11&cad=rja&ved=
0CI0BEBYwCg&url=http%3A%2F%2Fwww.buzau.insse.ro%2Fphpfiles%2FRezultat
e%2520provizorii%2520RPL%25202011.pdf&ei=D7YbUvehMun_4QThnICQAg&usg
=AFQjCNFB06XhwzoXkTDdEsIuw2ZdaJRCzA&sig2=_CLCnHQZ4OghOQTBeOmS
Ng&bvm=bv.51156542,d.bGE