No. 207 UN EXEMPLAR : 25 RANI Mary, IA (26) Decembre 1899

REGATUL ROMANIE1

MONITORUL OFICIAL?UM. &BOlIFTII I IN men, Nam

40 let pe nn; 20 lei pe 6 Ian% 10 let pe 3 tun!.Primerille rurate 36 lel pe an.

Abonamentele incep dirt Anteia 41 a fle-carel !tint

Mtn lbsUIVITC1.111 MHO STOMITift

60 lel pe an; 30 leI pe 6 hint.Ahonamentele se pot face M blurourIle postal.

PRETIIL PIIILICAIIUNILOI

Publicallunite ludiciare pane la 50 Unit, 5 let;mat lung! de 50 Unit, 10 let

Ort-ce all e ante introduse In ele se platesc deosehitca i publicatiunile dupe lungime.

Citatinnile de hotarnicie 80 bent

DIRECTIAGENERALA I ROME! OFICIAL I DIPRIMERIEI STATULIII

MMUS ESC I

Bulevardul Elisabeta

PREM. IIIILICATIUNIL011Publicatiunite tudetelor l comunelor urbane

50 bent linia ; far ale comunelor rurate 20 banl liniaAnunciurile bincilor, societatilor de as guraresi a

diferitelor atiedeminte particulare, etc. 80 banl liniaAnunclurile particulare, 30 barn linia do 30 Mere.

Abonamentele incep la Antal a fie-carel ¡ant, fare a trees dintenn an financier Intl-% Ifni. Deshaterile parlamentare se vInd 10 ban! exemplarul.Se primesc anunciurl cu atonement. Exemplarele de Monitor i de desbaterl din ani Iluanciari trecuti se vind au 50 ban( fie-care.

SUMARPARTE OFICIALA Primirea de catre M S.

Regele a biuroulul i comisinnel Senatulul insar-cinatil a presenta Adresa de rèspuns la MesagiU Tro-nulul.

Primirea la Pa lat a trimisulul extraordinarnistru plenipotentiar al G.:rmaniel in audientS decongediii.

Mintateru de interne: Decrete i rapcirtc pen-aprob5rl de budgete, de licitatie, de modifidirl

de budgete; autorisare de cedare de teren; aprebarede regularnent; nurnirl de membri in COMblitIlIT in-terimar6; disolvärl de comisilii comunale i insti-tuirl de comisiunl interimare.

Minirterui afaceritor striiinA : Prescurtiirl dedecrete pentru: inflintare de consulat; autorisare degerare de consulat i vice-consulat; autorisArt de apurta insemne sträine.

Decisiuni ministeriale relative la functiunl.PARTE NEOFICIALA Comunicat relativ la

pretul s5rel Telegrame Raport relativ la in-spectarea claselor cursulut superior de liceeComunicarl relative la conditiunile ce trebue siiIntrunésd publicatiunile ce se trirnit spre inse-rare in Monitorui Oficial; la corespondenta tele-graficA din Sudul Africel; la catedra vacanti de lafacultatea de sciinte din Bucu reset; la participarea Ro-miniel la Expositia universala de la ParisOfrand5Cota apelor DunilrelBuletine ineteorologice.

Anuociurt ministeriale, judiciare, administrativeparficulare.

PARTE OFIC1ALABucuresci, 13 Decembre

Duminici, 12 Decembre, la orde 114/2 di-minéta, M. S. Regele a prima, in sala Tro-

cu solemnitatea obicinuitl, fati fiindd-nii ministri si Casa Regald, biuroul i comi-siunea Senatulm, insärcinata a presenta M. S.Regelul Adresa de respuns la MesagiuleTro-nului.

D. C. Boerescu, presedintele Senatulul, detecitire urrnatórei Adrese :

Sire,Fericite pop6rele ale carora ursite

sunt incredintate Carmacilor dreptl,mitrinirno0 i inteleptl. Ele tree çti-

lele grele cu bArbatie, ocolesc pri-mejdiile prin cumintenie i privesclini§tite i cu incredere viitorul, mer-end tot lnainte catre un "el hotArit.

Cand, in 1866, cincI miliöne deRomani, dupe lungi i grele sufe-rinte, aü chemat pe Majestatea V6s-tra sa le fitY Carmaciul lor, avea0temelnica credinta ca numal cu Vol

prin Vol putea-vor d6n0I redo-bêndi o patrie liberA i neatarnatii,un traiü cu rost In lume i putintaca sA indeplinésca misiunea sem-pat& lor de Dumneçleti pe pAmAnt.

din acel minut, in cartea vie-te Romaniel, deschisA inainte-re,Majestatea VóstrA a scris noul pa-gi ne marete i neperit6re. TinArul deatuncl Principe a luat rênd prin-tre Principil eel marl, a intemeiatun Regat i o Dinastie europeankCarol I cel Intelept a devenit sim-bolul neamulul latin de la DunArea-de- Jos.

'Rae acestea n'afi putut fi desëvir-yite färä vointa Proniel cerescl, pen-tru c acolo unde Suveranul mergepururea inteun gand i Inteun sufletcu poporul sAti, Dumneçleù voesce,ceea-ce Dumneçk6 voesce, catA a seindeplini prin agerimea mintel, prinputerea geniulul i prin vitejia sufle-tulul celor ale§l.

Ast-fel astA41, cand privim muncade trel-çlecl i trel de anl, ce cii ne-pilduiti rivna, cu des incercatti rAb-dare 0 cu multe jertfe, MajestateaV6strit a inchinat'o binllII i propA-

Orel scumpel nOstre Patril, Senatul,purtAtor credincios al glasulul Na-tiunel, vine, la deschiderea sesiunelsale anuale, sA reluouiascA mArturiai ubirel nemArginite §i nestrimu tateIcredinte cAtre Augusta Pers6nAcAtre Dinastia Majestätel V6stre, de-putiênd la piciórele Tronulul urärilecAlduröse ce din töte inimile romanese Walla cAtre Cer.

1361a Principelul Carol, cel Wan-OM Principe din Casa MajestAtelVóstre, nAscut i crescut pe pAmèn-tul Romaniel, ingrijorase i cufun-dase in mahnire pe top Romanil. Cuatat mal mare le-a fost bucuria lavestea insAnAto0reI Lui, pentru càsentimentul monarchic 0 credintain Dinastie stafi adánc sApate ininima poporulul, care-le vede aleveain Mo§tenitorul Tronulul 0 in gin-gapl Sed VlAstar mo§tenitorl alvirtutilor §i aI faptelor Vóstre i olegiturA Ina i mal strinsit intrePit i Tron, o asigurare i mal te-melnicA a viitorulul.

Sire,

Grelele incercArl la earl a fost su-pusi anul acesta agricultura mistracerea mAsurl grabnice i eflcace, pecarI Guvernul MajestliteI V6stre asciut sa le ia la timp, venind in aju-torul mal ales al micilor plugari.Credem cà ploile din toiul verel §ihArnicia la mundi a plugavulul ro-man vor face sa inceteze stritntora-rea de acum i sä vedem cat mal

7106

curend avutia i belsugul iarA0 re-nAscute in draga nósträ TeTA.

Dar, scApati, mai oe1ii, dintr'oast-fel de incercare, crisa agricolAne dä, tot inteo vreme, o prevestire

un invetämint : agricultura, oricAt de bänósh ar fi, i ori eke imbu-nAtAtiri 'I-am aduce, nu mal pótealeätui unicul mijloc de traiii; esteneapérat trebuincios sA deschidemmuncel populatiunei nóstre cdi noulde activitate; initiativel private malmulte mijlóce de incuragiare; capita-lurilor, in sfirsit, de earl Téra simtenevoe, o mai lesniciósä indrumarecAtre numerósele isvóre de avutieale el.

Nu mai putinä grijd a insuflatGuvernului i Terel crisa financiarà.Cu o datorie flotantrt prea mare, innisce imprejurdri economice anevo-ióse, i inteo crisA financiarä euro-pénA, Guvernul Majestätei Vóstre aisbutit sä pästreze neatins creditulStatului, fäcênd un imprumut careva inlesni stingerea datoriel flotante

ducerea mai departe a lucrdrilorextraordinare, deja incepute.

Vom cerceta, cu cea mat' seriósAbagare de sémA, tóte mèsurile ce nise vestesc ca menite a aseda finan-cele publice pe base trainice i pu-ternice. Temelia organisdrei sdnetósea unul Stat fiind financele sale, siacestea factorul de cäpetenie in im-plinirea ori-cArui progres, nu ne vomda indärät, fiind-ch trebuinta cere,de a intiinta, in marginele putintei,foul ddri, repärtite cu dreptate asu-pra tutulor päturilor sociale.

Senatul, aft' cu multumire, cA Gu-vernul va infAtip un budget, intea-dever cumpenit, un budget fäcut inmarginele mijlócelor efective de cariTéra dispune, i cA tóte cheltuelileordinare ale Statului vor fi inscrisein budgetul ordinar.

El mai ia cunoscintA de insemna-tele proiecte de legi arAtate prin Me-sagiii : pentru sporirea veniturilor,ImbunAtAtirea serviciilor publice, re-forma codurilor, cercetarea din noùin spirit larg a legislatiund econo-mice. Tóte aceste proiecte, avêndmenirea sA indestuleze nevoile me-rea crescAnde ale vietel nóstre deStat modern, vor forma, din parte-ne,obiectul unor studil consciintióse,

MONITOR U L OFICIAL

fluor chibzuiri mature si luminate,si Sn ntem gata a da tot sprijinul activGuvernulul Majestätei Vóstre pentruca sä intregéscA programul, pe te-meiul cdruia Tera ne-a däruit lucre-derea sa.

Scóla i armata sunt reservoriileyield nationale; una se desèvirsesceprintealta ; una pregAtesce i asi-gurA viitorul, cea-altä apärä i che-zäsuesce presentul. Nu sunt jertfepe earl o natiune sä le crute, cand evorba de luminarea Terel si de apd-rarea el. Vom da, deci, tótä luareanóstrA, aminte proiectelor de legi ceni se vor infälisa cu privire la acesteduoè pirghii ale märirei i neatAr-närei unul neam.

Sire,

Senatul aflä cu bucurie cà, mul-tumitä unei statornice politici inte-lepte i cumpetate, insuflatá de in-teresele permanente ale Naliunel,RomAnia intretine cu tóte Puterilelegaturi prietenesci i pe deplin in-destulätóre. Element de ordine, de1inite si de culturd, ea simte nevoede pace ca sä desfäsórein chip regulat puterile sale mate-riale si morale, spre a insufla tot malrnult stima i increderea Europei.Ea trebue sd se fericéscd vèlêndvointa nestrAmutald a Puterilor dea pästra lumel nepretuitele bine-faceri ale Wei i impärtäsesce nä-dejdea cà opera päcei, marea operda viitorulul, î1 va gäsi chezdsuirl çimai tari prin hotäririle Conferintelde la Haga, datoritA mArinimóselporniri a M. S. Impèratului tuturorRusiilor, Nicolae al H-lea.

Sire,In viéta until Stat, care merge tot

inainte, lucrarea de reforme nu estenid o-datd incheiatä ; munca ileide ell astéptA munca dilei de mane ;fie-care di 40 are sarcina sa; fie-caresarcind 41 are ora sa! Senatul, rès-pundénd bucuros indemnurilor lalucru ce adresézd Alesul Natiunei,

insufletit prin pildele de patrio-tism si de abnegatiune ale Lul,reia activitatea sa cu o nou5, rivnäenergie ; i, infAtisAndu-se in acéstädi solemnA cu inima deschisa inain-tea Tronulul, spune MajestAtei Vós-

14 Deeernhei-1899

tre cà nimic nu este mai adAnc säpatin sufletul nostru de cAt dorul demuncA pentru märirea i prosperi-tatea Patriel, de cAt credinta si de-votamentul pentru Tron si Dinastie.

Sá traiti Majestatea Vósträ ISA träiascd M. S. prea gratiósa

DómnA i ReginA !SA träiascA A A. L L. R R. Princi-

pele Ferdinand si Principesa Maria!SA trAiascA Dinastia !Presedinte, C. Boerescu.Vice-presedinti: C. Ghyca, Dr.

Severeanu, T. Vacarescu.Secretarl: N. Procopescu, M. Milló,

G. Botez, lng. C. Stoianescu, Gri-gore Goilav, C. Savoiu, I. Sinescu,N. Gr. Nanu.

Chestori: M. Lamotescu, N. Rentz,Petru Millo, C. Ioan

M. S. Regele a respuns:

Domnule Pre§edinte,

Domnilor Senatori,

» Am ascultat cu cea mai viuemultumire Adresa Senatului qi

» sunt adtinc rviipat de chipul cal-» duros qi magulitor Mt care priviti

lungul Or de ani aidomniei Mele,reamintind vremurile de munca

de luptä cari atit intocmit Regtul Roman pe temelii trainice.

» Acésta mare opera sedatoresce abne-

» gatiunei qi patriotismului tutulor;» ea insa nu s'ar fi putut sevir0 fara

intelépta prevedere a acestor barbatneuitati cari ' fi-a4 inchinat viétaredegeptarei i emanciparei nóstre.

» Cat pentru silinele Mele, insufle-» tite de dragostea poporului, ele s'aü

rezemat in tot-d'a-una pe nemar-» ginita incredere ce am avut in for-» tele vii ale Natiunei. Mai presus de

tóte, insa, ne-a ajutat bine-cuvin-» tarealui Dumnedef I, care necurmat

s'a rearsat asupra prel qi care,» in dilele din urma fined, a intins

mdna sa ocrotitóre asupra Nóstrd,redcind sangtatea scumpului Meüstränepot.

Bucuria ce menibrii Senatului» Mi arata pentru acest fericit eve-

14 Der.embre 1899

niment, umple sutletul Met de oviue recunoscintd, cad cu dreptcuvint, putem privi pe tinerulvastar al Caser Me le ca o chezd0epentru viitorul Romdniei.n Da,1 vom inveta a imbrettifa cu

dragoste i ceildurd destinele scum-» pei nóstre Teri, spre a strdnge tot

mai tare legetturile ce o unesc cu» Dinastia Sa.

Luminatul i patrioticul sprijince Senatul promite a '1 da Guyer-nului Met pentru tóte mesurile ce-

» rute de imprejuretrile grele ce strd,-» batem, intdresc convingerea Mea» cà vom reu0 a indeplini tóte i,m-» bundtdtirile de cari Tera are ne-» voe spre a '0 urma desvoltarea» propdsirea sa.

Petrun0 de Malta ;i frumósa» chemare ce Natiunea v'a incredin-n tae 0, nu Me indoesc, Domnilor Se-» natori, ca yeti, sci a mentine ace-» stet deplind intelegere intre pute-» rile Statul A, care singurd

róde bune lucreirilor V6stre.» Inca, o-datd, ve ardt cdt de mii-

» catd i recunoscetóre este inimaMea de aildurósele euvinte cu cari,ati amintit trecutul fi de buneleurdri pentru viitor ce aduceti Re-

» ginel, Mie i Familiei Me le

M. S. Regele a bine-voit a convorbi, apot,mat mult timp cu fie-care domn Senator.

MINISTERUL AFACERILOR MAINE

Luni , 13 Decembre , la orele 2dupe amiabrP, Exc. Sa d. comite deBray-Steinburg, trimis extraordinar

ministru plenipotentiar al Germa-niei, a fost primit in audientti decongedin de M. S. Regele, Cdruia aavut opire a remite scrisorile derechidmare.

MINISTERU DE INTERNE

CAROL I,Prin gratia lul Dunme4ed i vointa

Rege al Rominiet,La toil de fag& i vtititorti, seingtate :Asupra raportulul ministrului Nostru secre-

tar de Stat la departamentu de interne subNo. 27.968;

MONITOR UL OVIC1AL 7107

Pe basa art. 54, alin. I, 71, alin. I, 72,alin. III din legel judeteana si art. 3 din legeapentru infiintarea Caselor de peusiuni ale func-tionarilor judeteni si comunalt,

Am decretat i decream :Art. I. Budgetele decimilor i acela al Ca-

sei pensiunilor judetultit Ilfov, pe exercitiul1900 1901, votate de consiliul judetean, seaprobl de Nol ast-fel dupe cum urtnéza :

Budgetul fteimilorLa cheltuell

Lei 1.440 se reduc de la art. 1, cap. I,stat No. 1, tratamentul personaluluI servi-ciuluI central judetean. Aceste reducerl sunturmátórele :

Lel

300 diurna sefului de biuroii insArcinatcu corespondenta;

600 diurna comptabiluluT;300 diurna sefuluI de biurod insärcinat

cu ordonantarea,240 diurna verificatoruluI la administra-

tiunea financiarA.

t440 total.Lei 1.440 se vor Inscrie sub un articol

special, la cap. XIII, cu urmátórea destina-tiune : »A se da gratificatie actualilor func-tionari ai judetulul, conform votulut consi-liulul general.

Cu aceste modificArl disul budget co-prinde :

La venituri . . . 925.226 lei, 42 bani.La cheltuelI . . . 868.063 n 75 n

Cu un excedent de 55.162 lei, 67 banI.

Budget ul pensiunilorLei La veniturT

57.939 prevèdutt la art. '1, cap. 1, fond con-semnat sub recepisele No. 49.943,10.019 si 20.731, etc., se suprimA.

La cheltuell

57.939 prevóduti la art. 1, cap. I, spre a sevèrsa in Casa pensiunilor dreptretinerl pe trecut a fuactionarilorjudetuluI, etc., se suprima.

Cu aceste modificarI budgetul se presintaast-fel :

La veniturI . . . 24.011 lei, 75 bani.La cheltuelI. . . . 3.785 n

Excedent . . . . 20.226 lei, 75 banI.Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat

la departamentu de interne este insärcinat Cllexecutarea acestui decret.

Dat in Bucuresci, la 9 Decembre 1899.CAROL

Ministru de interne,

G. Gr. Cantacuzino. No. 4.595.

CAROL I,Prin gratia lui Dumnetied i vointa

Rege al Rominiel,La totti de Nei, i viitorti, scinètate :Asupra raportulul ministrulut Nostru se-

cretar de Stat la departamentu de interne subNo. 28.096;

Pe basa art. 71 alin. IV din legea judeteana,Am decretat i decretim :Art. I. Se aproba de Not a se adjudeca de

judetul Olt asupra d-lui Velisarie Leontopolu,cu pretul de 7 lei hectolitru, ce a oferit la li-citatia tinutà in diva de 20 Noembre a. c.,procurarea a 6.000 hectolitri porumb , cu

care urméza a se veni in ajutorul locuitorilorsateni din acel judet, aflati in lipsi de hrana.

Art. II. Ministrul Nostru secretar de Statla departamentu de interne este insarcinat cuexecutarea acestul decret.

Dat in Bucuresci, la 8 Decembre 1899.

CAROLMinistru de interne,

G. Gr. Cantacuzino. No. 4.586.

CAROL I,Prin gratia lui Dumne40 i vointa natio-

nail, Rege al Rominiel,

La toil de laid i viitori, scingtate :

Asupra raportului ministrulul Nostru se-cretar de Stat la departamentu de interne subNo. 2.8.o6o ;

Pe basa art. 118 din legea pentru organi-sarea comunelor urbane,

Am decretat si decretám :

Art. L Se aprobd de Noi a se face in bud-getul ordinar al comunet urbane Falticeni, peexercitiul 1899 1900, urmatórele modifi-cart votate de consiliul comunal in sedinta dela i i Noembre a. c., la partea cheltuelilor :

Lel B.

2.080 se vor lua de la art. '1, cap. I,din anuitatea imprumuturilorcomuneI.

120 idem de la art. 2, cap. II, dinretributiunea primaruluI.

590 idem de la art. 5, cap. III, statNo. 1, din retributiunea per-sonalului administratieI cen-trale.

200 idem de la art. 11, acelasi ca-pitol, din fondul pentru platapublicatiunilor i abonamen-telor la diare.

250 idem de la art. 14, idem, dinfondul pentru plata lemnelorde incallit in iarna curenta.

750 idem de la art. 16, idem, dinfondul pentru intretinerearepararea abatoriulut

50 idem de la art. 21., cap. IV,idem, pentru restituiri de taxe

diferite contributil.153 40 idem de la art. 24, cap. V, din

subventia acordatä bisericilor.100 idem de la art. 29, cap. VI, din

fondul pentru ajutóre de in-mormintárI.

-100 idem de la art. 36, cap. VII,idem, pentru plata de aparatede studifi i mobilier la scóleleprimare.

7108

Lei B.

200 idem de la art. 37, acelasI ca-pitol, idem, idem, la so:51a pro-fesionald.

3,000 idem de la art. 43, cap. VIII,idem, pentru procurarea ma-terialulul necesar ilumindrelorasuluI.

1,500 idem de la art. 44, cap, IX,stat No. 6, din retributiuneapompierilor.

600 -- idem de la art. 47, acelasi ca-pitol, din fondul pentru hranapompierilor.

1.000 idem de la art. 49, idem, dinfondul pentru plata furagiuluIcailor.

200 idem de la art. 52, idem, idem,pentru intretinerea telef6nelor.

400 idem de la art. 53, idem, idem,pentru sarpirea câinilor vaga-borK1I.

1.500 idem de la art. 56, cap. X, idem,pentru ImbrAcfunintea sergen-tilor politienesci.

50 idem de la art. 60, acelas1 ca-pitol, sumd destinatd pentrumobilierul politieI.

3.000 idem de la art. 63, cap. XII,idem, pentru construirea a duoepavilióne la grAdinile publice.

50 idem de la art. 67, cap. XIII,idem, pentru mobilierul jude-cdtorie1 de ocol.

1.080 idem de la art. 69, cap. XIV,din retributia cantonistilor.

100 idem de la art. 71, acelasI ca-pitol, din fondul destinat pen-tru plata materialuluI necesarla repararea podurilor.

10.000 idem de la art. 75, cap. XV,suma destinatd ca ajutor laconstruirea bäei, saù pentruplata pretuluI easel scóleI No. 2de fete.

26.773 40 total, care se va adhoga la art. 76,cap. XVI, fond pentru deschideri de creditesuplimentare i extraordinare, peste stunaprevedutd de 16.084 leI, 60 banI, devenindast-fel çlisul fond de 42.858 leT.

Art. II. Ministrul Nostru secretar de Statla departamentu de interne este insärcinat cuexecutarea acestui decret.

Dat In Bucuresci, la 9 Decembre 1899.

CAROLMinistru de interne,

G. Gr. Cantaotaino. No, 4 596

CAROL I,Prin gratia lui Dumnetj.eü i vointa

Rege al Rominie,La toli de fare& seinètate :Asupra raportului ministrului Nostru se-

cretar de Stat la departamentu de interne subNo. 28.094 ;

Pe basa art. 118 din legea pentru organi-urea comunelor urbane,

MONITOR U L OFICIAL

Am decretat i decretam :Art. I. Se aprobl de Noi a se face in bud-

getul ordinar al comunei urbane Térgu-Jin,pe exercitiul 189 9 1900, urmAtórea modi-ficare votatA de consiliul comunal in sedintade la. 15 Noembre a. c. :

Lei 5.914, bani 88, procentele produsede la imprumutu de 240.000 leI, pe timpulcât, dupe realisarea imprumutului, acestcapital a fost dat in conservarea CaseI deconsemnatiI, OM la intrebuintare, se vorinscrie la venituri, sub un osebit articol,paragraf 0 capitol, trecAndu-se de asemeneasi la cheltueli, in scopu de a se plati lucrd-rile suplimentare ale palatului municipal.

Art. II. Cu aceste modificdri 4isul budgetcontine, atit la venituri cát si la cheltuell,suma de 279.085 lei, 42 barn.

Art. III. Ministrul Nostru secretar de Statla departamentu de interne este insdrcinat cuexecutarea acestut decret.

Dat in Bucurescl, la 8 Decembre 189 9.CAROL

Ministru de interne,

G. Gr. Cantactnino. No. 4.587.

CAROL I,

Prin gratia lui Dumnojed i vointa natio-nald, Rege al Rominiel,

La toll de fate& i viitori, seiatate:Asupra raportului ministrului Nostru secre-,

tar de Stat la departamentu de interne subNo. 28.054;

Pe basa art. 118 din legea pentru organi-sarea comunelor urbane,

Am decretat i decream :Art. I. Se aproba de Noi a se face In bud-

getul ordinar al comunei urbane Buzeii, peexercitiul I 899 I -goo, urmAtórele modificAri,votate de consiliul comunal in sedinta de la

Noembre a. c. :Lei 5.600, sumd incasda din imprumutu

de 1.500,000 leI, pentru plata datoriei ceare comuna la societatea de basalt de laÇotroceni, se vor addoga, atAt la veniturI, laart. 57, cap. IV, venituri extraordinareneprevedute, si la cheltuelI, la art. 107,cap. III, fond pentru deschidere de creditesuplimentare i extraordinare, peste sumainscrisi de 11.909 le, 52 bani, devenindast-fel disul fond de 17.509 leI, 52 banI.

Art. II. Cu aceste modificAd çlisul bud-get contine, atát la venituri cit si la cheltueli,suma de 731.981 lei, 86 bani.

Art. III. Ministrul Nostru secretar de Statla departamentu de interne este insarcinat cuexecutarea acestuf decret.

Dat in Bucuresci, la 8 Decembre 189 9.CAROL

Ministru de interne,

G. Gr. Cantacazino. No. 4.588.

14 Dacembre 1899

CAROL I,

Prin gra0a lul Dumne¡led i voinla na/io-nall, Rege al Rominiel,

La tog de fald i viitor, siingtate :Asupra raportului ministrulul Nostru se-

cretar de Stat la departamentu de interne sub

No. 28.058 ;Veignd jurnalul consiliului de ministri cn

No. 9 din sedinta de la i Decembre. a. c.;

Pe basa art. 86 din legea pentru organi-, sarea comunelor urbane,

Am decretat i decretim :Art. I. Comuna urbanA Constanta, este au-

torisatá de a ceda, in mod gratuit, ministeru-lui financelor, restu de teren in suprafatá de1. 5 3,3 6 m. p., situat la spatele hotelulutmonastiret de la muntele Athos, ce a mai re-mas comunei, lângâ, locul deja cedat ih basadecretului Nostru No. 3.060 din 15 Octom-bre 1898, pentru clädirile de locuinti a func-tionarilor vamali din acel oras.

Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat ladepartamentu de interne este Insircinat cu exe-

cutarea acestuf decret.Dat in Bucuresct, la 8 Decembre 1899.

CAROLMinistru de. interne,

G. Gr. Cantacuzino. No, 4 592

CAROL I,Prin gratia lui Dumne4ed i vointa natio-

nald, Rege al României,La torti de Ma i viitori, seingtate:Asupra raportului ministrului Nostru se-

cretar de Stat la departamentu de interne subNo. 5 1. t 59 ;

Pe basa art. 41 din legea pentru organisa-rea comunelor urbane,

Am decretat i decretim :Art. I. Regulamentul relativ la trásurile de

piata din oraul T.-M5gurele se aprobl deNot, ast-fel cum 'a fost votat de consiliul ace-lui oras in sedintele de la 2 Noembre

1899.Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat

la departamentu de interne este insircinat enexecutarea acestul decret.

Dat in Bucuresci, la 8 Decembre 1899.CAROL

Ministru de interne,G. Gr. Cantacuzino. No. 4.579

CAROL I,

Prin gratia lul Dumneçie i vointa natio-Rege al Rominiel,

La toil de fapi §i, viitori, seinétate :Asupra raportului ministrului Nostru se-

cretar de Stat la departamentu de interne subNo. 28.o68 ;

Pe basa art. 30 din legea cooauttall)

14 Dfq;entbro 48pg

Am decretat i decretAm

Art. I. D-nit .5tefan Dumitru Diaconu Pa-vel, Vasile Gh. Axente i Costache V. Go-carlan, se numesc membrii in comisiunea in-terimara a comunei rurale Grumizesci, dinjudetul Neaultu, in locul actualilor membri.

Are. II. Ministrul Nostru secretar de Statla departamentu de interne este insArcinat cuexecutarea acestui decret.

Dat in Bucuresci, la 8 Decenbre 1899.

CAROLMinistru de interne,

G. Gr. Cantacuzbio. No. 4 583.

Raportul d-lui ininistru de interne eätre M. S.Regele.

Sire,Vedbd, din raportul sub No. 7.595, ce am

primit de la d. prefect al judetule Neamtu,cä dintre membrii earl compun comisiuneainterimarg a comund rurale Grumgzesciunul este servitor cu simbrie, altul a demi-

sionat cel de al treilea neglijézA datoriilesale; subsemnatul, pentru ca interesele co-muneI sä nu sufere, are onóre a rugarespec-tuos pe Majestatea Vóstri si bine-voiascA asemna algturatul project de decret, pentruinlocuirea munitilor cu d-niI ..,;tefan DamitruDiaconu Pavel, Vasile Gh. Axente si Cos-tache V. Ciocirlan.

Sunt, cu cel maI profund respect,Sire,

Al Majestäte1 Vóstre,Prea plecat i prea supus servitor,

Ministro de interne,

ct, Gr. Cantacuzino.No. 28:C68 1899, D.-!eeinbre 7.

CAROL I,

Prin gratia lut Dumneje i vointa natio-nali, Rege al Rominie,

La toti de fatic i viitori, stinètate:Asupra raportului ministrului Nostru secre-

tar de Stat la departamentu de interne sub

No. 28.062;Pe basa art. 29 si 30 din legea comunall,

Am decretat i decream :

Art. I. Consiliul comunei rurale CArsta-nesc;, din judetul Vilcea, se disolvä pentruniotivele arätate in sus 4isul raport, numin-du-se membri in comisiunea interimari d-nitIon Davidescu, Tudosie Popescu si Ion Stan

Art. II. Ministrul Nostru secretar de Stat ladepartamentu de interne este insArcinat cu exe-

cutarea acestui decret.Dat in Bucuresci, la 8 Decembre 1899.

CAROL

.Ministru de interne,

G. Gr. Cantacuzino. No. 4.584

MONITORIrL mom,

Raportul d-ltd ministru de interne eMre M. S.Regele.

Sire,Vgdènd, din raportul sub No. 9.034; ce

am primit de la d. prefect al judetubt VAI-ceá,cg consiliul cornuneI rurale CArstAnesci,din acel judet, se gAsesce dpscomplectat prindemisionarea majorilAtei membrilor ce'l Corn-purl, i dar in imposibilitate de a se meocupa cu lucrnrile comunei; subsemnajul,pe basa art. 29 si 30 din legea comunalii,are onórea a ruga respectuos pe MajestateaVóstrA sg bine-voiascA a semna alAturatulproiect de decret pentru disolvarea acestulconsilit i instituirea uneI comisiunI interi-mare, care si gereze afacerile comunel pânäla alegerea unuI nog consilit, compusti dind-nil Ion Davidescu, Tudosie Popescu si IonStan SpAnu.

Sunt, cu cel mai profund respect,Sire,

Al Majestate Vóstre,Prea plecat i prea supus servitor,

Ministru de interne,

G. Gr. Cantacuzino.No. 28.082. 1899, Decembre 7.

CAROL 1,Prin .gratia lui Dumne4e i vointa natio-

na1k Rege al }Zombie,La tog de fare& i viitori, sciriaate:Asupra raportuluí ministrule Nostru se-

cretar de Stat la departamentu de interne subNo. 28.o66;

Pe basa art. 29 si 30 din legea comuna1A,Am decretat i decretim :Art. I. Consiliul comunei rurale Nicolesci,

din juddul Buzeg, se disolvi pentru motivelearAtate in sus disul raport, numindu-se mem-bri in comisiunea interimarn d-nii Stoica StroeSorigan, Toma I. Antemir si N. I. D. au-percä.

Art. II. Ministrul Nostru secretar de Statla departamentu de interne este insArcinat cu

executarea aceste decret.Dat In Bucuresa, la 8 Decembre 1899.

CAROLMinistru de interne,

G. Gr. Cantacuzino. No. 4.585

Raportul rninistru de interne cAtre M. S.Regele.

Sire,D. prefect de Buzei cu raportul No. 7.986,

ne face cunoscut cA actualul consilit al co-mund rurale Nicolesci, din acel judet, seabate de la datoriile impuse de lege, compro-mitênd in mod serios afacerile comuneI.

Ast-fel, consilieriI nu se intrunesc pentrua delibera asupra diferitelor afacerl co-munale.

Veniturile comunale, in contra dispositiu-nilor lege, se incasézá de utiul din consili-erI, care nu numaI cg nu are nid o garantie,

7109

dar nu este nid apt de a lndeplini o aseme-nea insArcinare.

Pentru perceperea veniturilor comunale,consiliul nu pune nid o stAruintA, asa in etttincasArile nu s'at efectuat nicI pe trimestrulIulie trecut, comuna nu pdte face fata di-feritelor cheltuelI obligatoriI.

Drumurile at devenit impracticabile, iarsalubritatea publicg lasA mult de dorit,

Paza de di si de nópte se reduce la o sin-gura gardA, care sade la primArie, din carecausA se comit fórte multe fur turT i spargerI.

Prntru a pune cape uneI asemenea stArlde lucruri, subsemnatul are onórea a rugarespectuos pe Majestatea Vóstrli sA bine-vo-iascA a semna, pe basa art. 29 0 30 din legeacomunalA, alAturatul proiect de decret pen-tru disolvarea actualulul consilit institui-rea une comisiuni interimare, compusg dind-nil Stoica Stroe Sorigan, Toma I. Antemirsi N. I. D. Ciupercg, care si gereze afacerilecernune OM la alegerea until not consiliti.

Sunt, cu cel ma! profund respect,Sire,

Al MajestAtel Vóstre,Prea plecat i prea supus servitor,

Ministru de interne,

G. Gr. Cantacuzino.No. 28.066. 1899, Decembre 7.

CAROL I,Prin gratia lui Dumnejet i vointa

Rege al Rominie,

La tog de fatei i viitori, seinétate:Asupra raportului ministrului Nostru se-

cretar de Stat la departamentu de interne subN. 28.070 ;

Pe basa art. 29 si 30 din legea comunal1,

Am decretat i decretám:

Art. I. Consiliul comunei rurale Corbeasca,din judetul Tucucig, se disolvA pentru moti-vele din sus citatul raport, instituindu-se o co-misiune interimarä, compusi din d-nii Ion LCaragatA, Ion Balcan iIon Andreit.

Art. II. Ministrul Nostru secretar de Statla departamentu de interne este insärcinat cuexecutarea acestui decret.

Dat in Bucuresci, la 8 Decembre 1899.

CAROLMinistru de interne,

G. Gr. Cantacuzino. No. 4.593.

Raportul d-lui ministru de interne cAtre M. S.Regele.

Sire,Membril actualuluI consilit al comune ru-

rale Corbeasca, din judetul Tecucid, dupecum md informég d. prefect respeetiv prinraportul sub No. 5.127, se abat continut dela datoriele Ion, de óre-ce se ocupA numaIde afacerile kr personate, IftsAnd in corn-plectA parasire interesele comuneI, a cArol-administrare li s'a Incredintat, iar incercl-rile acute de autoritatea superi&A, pentru

7110

intrarea In legalitate, att rémas fár niel unresultat.

Stringerea veniturilor din accise se facefärá nici un control din partea autoritAteIcomunale, asa cá din acéstA causá situatiu-nea financiarA se gAsesce inteo stare destulde rea. Masurile relative la igienA i salu-britate publica sunt nesocotite; iar aceleaprivitóre la paza de qi si de nópte nu se exe-en-LA, ast-fel ca viata i averea locuitorilorsunt serios amenintate.

o multime de cestiuni stag in suferinta,de öre-ce consiliul refusA a se intruni oil dechte ori este convocat spre a delibera asu-pra lor, i, pe lângi acésta, dacA s'ar avisa larevocarea primarului din functiune, dintreactualii membri nu se mai póte da comuneilin primar in conditiunile legel, tots findfitrA sciintá de carte.

Pentru a se pune capet unel asemeneasituatiuni daunatóre intereselor comunei ,subsemnatul are onóre a ruga respectuos peMajestatea Vóstra sA hine-voiasA a semna,pe basa art. 29 si 30 din legea comunalä',alAturatul proiect de decret pentru disolva-rea acestul coiisili çi instituirea unei comi-siuni interimare, compusA din d-nil Ion I.Caragatä, Ion Balcan si Ion Andrei'''.

Sunt, cu cel mal profund respect,Sire,

Al Majestatei Vóstre,Prea plecat i prea supus servitor,

Ministre de interne,G. Gr. Cantacuzino.

No. 28.070. 1899, Decerrbre 7..01/CAROL I,Prin gratia lui Dumnedeg i vointa natio-

nail, Rege al Romaniei,La tori de falci i viitori, seinelate:Asupra raportului ministrului Nostru se-

cretar de Stat la departamentu de interne subNo. 28.072 ;

Pe basa art. 29 si 30 din legea comunala,Am decretat i decretam :Art. I. Consiliul comunei rurale Plostina,

din judetul Mehedinti, se disolvä pentru mo-tivele arätate in sus disul raport, numindu-semembri in comisiunea interimara d-nii GhitaI. Ciortan, Ion Rauti i Vasile G. Albici.

Art. II. Ministrul Nostru secretar de Statla departamentu de interne este insárcinat cuexecutarea acestut decket.

Dat in Bucuresci, la 8 Decembre 1899.CAROL

Ministre de interne,G. Gr. Cantacuzino. No. 4.594

Raportul d-lut ministru de interne eitra M. S.Regele.

Sire,D. prefect de Mehedinti, cu raportul sub

No. 10.777, ne face cunoscut cà actualulconsiliü al comunei rurale Plostina, din aceljudet, este departe de a corespunde menirelsale de un bun conducetor al intereselor co_mina

Din sinul acestul consj1iT s'an ales Oita.

MONITORIIL OFICIAL

act= duot primari, i amAnduoi s'ad Meutculpabill de sustragere de bani din casa co-munei.

CAile de comunicatiune din interiorul co-munei stint in cea mai rea stare, din causticá actualul formarea tablouri-lor de prestatiune pe anul curent el' in-tentiune a lasat neinscrisi un numgr de40 de locuitori, ceea-ce a flicut ca numgruldilelor de prestatiune sA fie cu totul nein-destulätor pentru a se putea lucra soselerepara podurile in comunA; acest abus findconstatat la timp, consiliul a refusat a seintruni pentru a face un supliment de ta-blog, In care sa. se adaoge i acesti locuitori.

La termenele fixate pentru arendarea ve-niturilor comunale, o parte din consilieri,earl erag In strAnse legAturi cu debitantilde beuturI din comunA, a fAcut tot posibilulpentru a inlaitura pe cei alti concurenti, do-ritori de a lua In intreprindere accisul co-munal.

La intrarea bguturilor in comunA nu seexercitä nici un control, iar accisul se per-cepe nurnai la aceea ce debitantil voiesc sAdeclare. CAt despre cele-alte venitUri, co-muna n'a incasat pAnA acorn nici jumetatedin prevederile budgetare.

Starea sanitarA lasA mult de dorit, dincare causA existA epidemii in comunA, iarconsiliul refusa. de a lua veri-o mesurAigienicA.

La intocmirea tabloulul de strAjuire s'atrecut numai o parte din locuitori, iar res-tul a fost scutit sub diferite pretexte, dincare causA semnalat nurneróse furturispargeri, aprópe tOte rernase nedescoperite.Starea localului primAriei i scólei este Mtse póte de rea, i totusI consiliul a refusata avisa la m.6surile pentru repararea lor, desi a fost sesizat de mai multe orl de d. sub-prefect respectiv.

In consideratiunea acestor motive, subsea"-natul are onórea a ruga respectuos pe Majes-tatea VóstrA sA bine-voiascA a semna, pe basaart. 29 si 30 din legea comunald, alAturatulproiect de decret pentru disolvarea acestui

instituirea unel comisiuni interi-mare, compusä din d-nil Ghitä I. Ciortan,ion Milli Vasile G. Albici, care sA gerezeafacerile comunei pAnä la alegerea until nogconsilig.

Sunt, cu cel mai profund respect,Sire,

Al MajestAteI Vóstre,Prea plecat i prea supus servitor,

Ministre de interne,G. Gr. Cantacuzino.

1899, Decembre 7.4- fr.

MINISTERUL AFACERILOR STRAINE

No. 28.072.

Prin inaltul decret cu No. 4.366 din 26 No-embre s 899, dat asupra propunerei d-lui mi-nistru secretar de Stat la departamentul afa,cerilor sträine, i in basa art. 20 din legeapentru reorganisarea acestui departament,se infiinteazd un Consulat de a duoa cate-goric (onorar) al României la Colonia, sid. Stollwerk (Peter los.), mare proprietar si

14 Decembre 1899

industiias din localitate, este numit Consul de

a duoa categorie (onorar) titular al noului

oficio.

Se aduce la cunoscinta publica cá, prin

Inalta Apostila pusa pe raportul d-lut ministru

secretar de Stat la departamentul aface-

rilor straine sub No. 24.568 din 9 De-cembre 1899, M. S. Regele a bine-voit aaproba jurnalul consiliulut de ministri No. i ,incheiat in sedinta sa de la 9 Decembre curent,prin care d. Gheorghe D. Benderli, avocat,supus roman, din Constanta, este autorisat,conform art. 17, alin. b din codul civil, agera Consulatul Belgiei i vice-consulatulGermaniei din localitate, ori de cate ori arlipsi de la post d. Dimitrie Benderli, tatald-sale, titularul acelor oficii.

Exercitarea acestei functium nu va aducenid o stirbire a calitatei de cetätean roman decare se bucura d. Gheorghe Benderli.

CANCELARIA ORDINELOR

Conform alin. 3 de sub art. 12 din Consti-tutie, s'a acordat de M. S. Regele d-lut Co-mandor Koslinsky (Emanoil) , comandantuldivisiel de mare din marina militant româna,inalta autorisatie de a pulta insemnele Ordi-nelor Spada (Suedia) in gradul de comandorsi Albrecht (Saxonia), in gradul de Oficier,pentru care i s'a liberat de Cancelaria Ordine-lor brevetele de autorisare sub No. 24.085 din3 Decembre 1899, in basa brevetelor ori-ginale din 2 1 Septembre 1897 si 18 lunie1890.

Conform alin. 3 de sub art. 12 din Consti-tutie, s'a acordat de M. S. Regele d-lin StefanC. Hepites, directorul Institutului Meteorolo-gic din Bucuresci, inalta autorisatie de a purtainsemnele Observatorului fisic central Nicolae,conferit de Academia Imperialä de sciinte dinSt. Petersburg, pentru care i s'a liberat de

Cancelaria,Ordinelor brevetul de autorisare subNo. 24.079 din 3 Decembre 1899, in basadiplomel din s Septembre 1899.

Conform alin. 3 de sub art. i 2 din Consti-tutie, s'a acordat de M. S. Regele Vicol

(Nicolae), medic de regiment cl. II, din regi-mentul Stefan-cel-Mare No. 13, inalta auto-risatie de a purta insemnele Ordinului St. Ale-

ccandru (Bulgaria), in gradul de Cavaler, pen-tru care 'i s'a liberat de Cancelaria Ordinelorbrevetul de autorisare sub No. 24.078 din 3Decembre 1899, in basa brevetulat originalsub No. 203 din 19 Februarie 1886.

Conform alin. 3 de sub art. i 2 din Consti-tutie, s'a acordat de M. S. Regele d-lui S.Emanuel Rosenthal, bancher din Bucuresci,

14 pecembre 1899

Malta autorisatie de a purta insemnele Ordi-

nulul Takowo (Serbia) in gradul de Oficier,

pentru care i s'a liberat de Cancelaria Ordi-

nelor brevetul de autorisare sub No. 24.126

din 4 Decernbre 1899, in basa brevetulutoriginal sub No. 718 din 20 Iu lie 1899.

DECISIONI MINISTERIALE

Prin decisiunea d-lui ministru de interneCLI NO. 2 5.493 din 9 Decembre 1899, d. lo-cotenent-colonel G. Chivu si P. Chintescu,membri in consiliul general al judetului Me-hedinti, sunt numiti in functiunile onorifice de

membri in consiliu de igiena i salubritate pu-blica al acelui judet.

Prin decisiunea aceluiasi d. ministru cuNo. 50.907 din 2 Decembre 1899, d. Miha-lache G. Marin este confirmat in functiuneade sub-comisar clasa II pe langa politia ora-sultu Galati, judeml Covurluit, in locul d-lui

Theodor Gheorghiu.

Prin decisiunea aceluiasi d. ministru cuNo. 50.911 din 2 Decembre 1899, d. Teo-dor Dimitriu este confirmat in functiunea desub-comisar clasa li pe lânga politia orasulutGalati, judetul Covurluin, in locul d-lut Ghe-

orghe Ganea.

Prin decisiunea aceluiasi d. ministru cuNo. 50.843 din i Decembre 1899, d. Ion C.Homoriceanu este confirmat in functiunea deregistrator-archivar-copist la sub-prefecturaplasei Filipesci, judetul Prahova, in locul d-lutDimitrie Radulescu, care din causa de bólanu Mat pote continua serviciul.

Prin decisiunea aceluiasi d. ministru cuNo. 51.127 din 4 Decembre 1899, d. IancuAmza este confirmat in functiunea de regis-trator-archivar in cancelaria politiei orasulutConstanta, judetul Constanta, in locul d-lutDimitrie Ghibaneanu.

Prin decisiunea aceluiasi d. ministru cuNo. 51.139 din 4 Decembre 1899, d. N.Popescu este confirmat in functiunea de regis-trator-archivar-copist la sub-prefectura plaseiOcolu, judetul Mehedinti, in locul d-lut G. Bal-

teanu, demisionat.

Prin decisiunea aceluiast d. ministru cuNo. 51.131 din 4 Decembre 1899, d. Nico-

lae L ConStantinescu este confirmat in func-tiunea de copist in cancelaria politiei orasuluiConstanta, judetul Constanta, in locul d-luiIancu Amza, trecut in alt post.

Prin decisiunea aceluiast ministru cuNo. 28.144 din 8 Decembre 1899, d. I. Zam-firescu este numit in postu de copist in servi-

ciul judetean din cancelaria prefecturet Teleor-

man, in locul d-lui Stefan Th. Moncea, de-misionat.

Prin decisiunea aceluittst d. ministru cuNo. 50.973 din 3 Decembre 1899, d.Beli-

MONITORLIL OFICIAL 7111

sarie Copcea este confirmat in functiunea de

comisar politienesc in orasul Turnu-Severin,judetul Mehedinti, in locul d-lut ConstantinPanusi, trecut in alt post.

Prin decisiunea aceluiasi d. ministrú cuNo. 51.2 7 din 8 Decembre 1899, d. G. N.Nicolau este confirmat in functiunea de ,sub-comisar politienesc in urbea Oltenita, judetulIfov, in locul d-lut N. Petrescu, demisionat.

Prin decisiunea aceluiasi d. ministru cuNo. 51.135 din 4 Decembre 1899, d. PetreI. C. Maracine este confirmat in functiunea desub-cornisar politjenesc in orasul Pitesci, ju-detul Arges, in locul d-lui Stefan A. Iónid,care urniezii a se cherna in alta functiune.

Prin decisiunea aceluiasi d. ministru cu

No. 25.528 din ioDecembre 1899, sub-chi-rurgul Anghel Bradea, actual agent-sanitar-vaccinator la circumscriptia SmUlti, din jude-tul Covurluin, este transferat in aceeast cali-

tate la circumscriptia Baleni, din acelasi ju-det, in postul vacant.

Sub-chirurgul Petrea Nitescu este numit inpostu de agent-sanitar-vaccinator la circurn-scriptia Smulti, din judetul Covurluiö, in lo-

cul sub-chirurgulut Anghel Bradea, transferat.

Prin decisiunea d-lui ministru de financecu No. 85.726 din 3 Decembre 1899, d-ni,R. Ionescu, G. C. larca si V. Granescu anfost numiti 'agemi de control provisorii pelánga fabricile de beuturi spirtnóse.

Prin decisiunea d-lui ministru al agricultu-turei, industriei, comerciului i domenielor cu

No. r 23.563 din 3 Decembre 1899, s'a pri-mit demisiunea d-lui Athanasie Antoniu dinfunctiunea de mijlocitor de márfurt i cereale

ce ocupa la oboru din Constanta.

PARTE NEOFICIALA.Bucuesci, 13 Decembre

Directiunea generalA a regiel nionopo-lurilor Statului

Guvernul n'a avut si nu are in-teatiunea de a spori pretul sAreipentru consumatiunea inter* fixatprin legea din 24 Martie 1886.

Spre a se pune capa speculatiu-nei ce se incérca a se face cu yin-larea acestui articol de prima nece-sitate, se aduce la cunoschrta gene-ralà ca' preturile, dupe lege, sunt :

Sarea formali (bulgari) lei 10,bani 50, suta de kgr.

Sarea macinatä lei 11, bani 50,suta de kgr.

Cu aceste preturi ori-cine póteprocure sarea de la depositele

regiei monopolurilor Statului, si-

tuate in curtea gärilor din oraselelocalitatile urmätóre :Bucuresci (gara Filaret), Bacäil,

Bêrlad, Botosani, Bräila, Buz6a,Constanta, C.-Lung, Craiova,

Dorohoia, Falticeni, Focsani, Ga-141, Giurgiu, Husi, Jal, Pascani,Pitesci, Ramnicu-Sarat, Severin,Slatina, Tecuciù, Tèrgu-Jiu Titu,Vasluiù, Vérciorova, Tulcea,Cerna-voda, HArsova, Mein i Ostrov.

In afar& de aceste deposite, Statulmai vinde sare pentru consuma-tiune si la gura ocnelor, adica la

Doftana (Prahova), Oc-nele-Mari (VAlcea) i TOrgu-Ocna(Bacfiii).

Pretu de vinlare la gura ocneloreste de lei 9 suta de kgr. formalilei 10 suta de kgr. sarea mkinata.

Cornunicat )

TELEGRAME(Serviciul privat al Monitorulta)

Viena, 11 Decembre.-0ficialul publichscrisori autografe ale ImperatuluI cu pri-vire la schimbarea cabinetulul i exprimândministrilor demisionati multumirile i recu-noscinta sa pentru serviciile excelente ce aùgent Wei.

Scrisórea autografá adresath comitelni deClary arath circumstantele fórte grele Inearl fostul ministru-presedinte a respuns cufidelitate la apelul Suveranului sèù si a in-cercat, printr'o munch devotatk sh punkcapet tristelor turburari politice, ceea-ceacum a devenit cu neputinta.

Viena, tl Decembre. Politische Cor-respondenz vestesce ch colonelul Wont-schkovici, rninistrul de resbel din Serbia, amurit Intr'un vagon al esspresului cu carese Intorcea dintr'o chletorie fäcuth. In Francia

Corpul gen a sosit astästf la Viena i vafl transportat la Belgrad.

Durban, 11 Decetabre. S'a constatatacorn ch, In bátália de la Tugela, bite tunu-rile englezilor de sub comanda colonelululLorg, a fost luate, afarä de duoè. Toll tu-narif aü fost ucisi saü facut prisonieri.

Calcutta, 11 Decembre. S'a hothrittrimiterea la Cap a unui regirnent de cava-lerie engleza i duoè rnii de cal din reservacavaleriel indigena.

Cap-Town, 11 Decembre. 0 telegramadin Masern vestesce eh comandantul Diede-

ricks a fost ucis inteo Ittpth.Berlin, 11 Decembre. Se vestesce din

Londra iare1or, cá trupele engleze aüprima ordinu de a se retrage pentru a seconcentra.

Generalul Buller s'a reintors la Estcourt.Generalul Methuen trebue sá 's1 faca

drum pe Oranjeriver , i generalul Gatacrese va retrage din Ouenstown, pAnh ce vor

7112

tAosi noul ajutóre cari vor permite o inain-tare generalii.

Ladysmitul si Kimberley vor fi parasite.Londra, 11 Decembre. Lord Roberts

a plecttt la Southampton, unde se va imbarcapentru Africa-de-Sud. A fost insotit la garade principele de Galles, de Ducii de Con-naught si de Cambridge, de lord Wolseby,de ministril de resboie acela al tesaurului.A fost aclamat cu entuziasm de o multimeenorma.

Londra, 1:1 Decernbre. Agentia Reu-ter desminte svonul respandit in sträinetateru privire la mórtea reginei Victoria.

Paris, 11 Decembre. Doctorul Leyds,ministrul Transvaalului in Europa, declara,inteo nota. adresata Agentiei Havas cá sci-rea datá de catre Daily-Mail, relativi la ocerere de impacare, care ar fi fost adresataguvernului frances, e lipsita de temeid.

Paris, 11 Decembre. Senatul a votatduoe-spre+ce-slecimi pro visorii.Sesitmea parlamentulul e inchisti.Sofia, H Decembre. Sobrania. Aduna-

rea votézä un credit de 300.000 lei pentruun monument care se va ridica lui Alexan-dru al HI-lea.

Sobrania votézi apoi o listä civila de unmilion lei pentru Principe.

Budgetele ministerului afacerilor straine,ale caruT fonduri secrete sunt sporite de la80.000 la 120.000 de lei si ale ministeru-lui de interne, se vótéza in urma unei viidiscutiuni.

Petersburg, 11 Decembre. Vice-ami-ralul Makarow a fost numit comandant-sef al portului Cronstadt i guvernator-mili-tar al Cronstadtului.

Vice-amiralul Kasnakow, care ocupa acestefunctiuni liana acum, a fost numit mem-bru al consiliului amiralitätei.

Berlin, 11 Decembre. Cu ocasia inau-gurgrei monumentului Electorului Georges-Wilhelm de Brandeburg, care a avut loc

imperatul a comunicat d-lui Kirschner

MONITOR U14 OVICIAt .14 Decembre 1899

confirmarea sa ea primar-superior al Ber-linului.

Constantinopol, H Decembre.. Sir N.R. O'Connor, ambasadorul englez, a fostprima Tri in audientä de Sultan.

Roma, 11 Decerfibre. La orele 6 sera,clopotele tutulor bisericilor sunafi, ca sit

anunte proclamarea jubileului universal.Bruxelles, 11 Decembre. L'Etoile Belge

desminte scirea data de Journal du Peuple,spunend cgi 33 de copii s'ar fi inecat, alattA-eri, langa Frelinghien.

Viena, 11 Decembre.Colonelul Wuth-kovici, ministru de resi oiet din Serbia, amurit in urma tutu! atac de apoplexie,intr'un vagon-pat, intre Berlin si Dresda.Corpul seti va fi transportat la Belgrad, la25 Decembre st.n.

Petersburg, 11 Decembre. Banca im-periului a ridicat scontul schimbului de la7 la 8 si jumetate la add, i scontul asupratitlurilor, de la 7 la 7 si jumetate la suta.

Naha, 12 Decembre. Generalul Kit-chener a sosit si a plecat imediat la Gi-braltar. ,

Calcuta, 12 Decembre. Al 15-lea regi-ment de lancieri va pleca in Africa-de-Sud.

Lorenzo-Marques, 12 Decembre. Sevestesce din Pretoria, cu data de 18 Decem-bre st.n., cä supusii englezi, voind a remâne inacest oras, sunt siliti a reinoui autorisatiape care o capatasera inainte de 20 De-cembre st. n.

Roma, 12 Decembre.Papä a inauguratcu solemnitate, a1i diminéta, Anul SMnt, cuceremonia deschiderei Sfintei Port!, a ha-zilicel St. Petru, in presenta cardinalilor,patriarhilor, arhiepiscopilor, a tutulor dem-nitarilor curtei pontificate si a corpului di-plomatic.

Purtat pe sedia gestatoria OM' la Nitabazilicei, Papa lovi de 3 or! S-ta Perta cuun ciocan de aur, daruit de episcopii italiani.Apoi lucrAtorii derimara perta.

Atunci Papa, cu eapul descoperit, infräsingur, cel d'ânteie, in bazilieä, urmat de car-dinali, de Curte si de invitati. In acel mo-

Boon adresat d-luT Ministru al Cultelor si InstructiuneT Mice,de d. Ioneseu-Gion, inspector general al ttivqhmAntuluT seam-dar, en privire la stildiul istorieT nationale In istoria universalh.

Dainnule Ministru,In urma inspecliunilor fäcute, atht la sfêrsitul anu-

lui scolar trecut cat si in primele luni ale annlui 'aces-tuia, in cursul superior al liceielor, si in deosebi la cla-sele de istorie universalh, am onöre a educe la cunos-cinta d-vóstre cele le urrnéza :

De and Rollin, marele pedagog trances din secolultrecut, areth in cartea sa, Traité des Etudes, eh este fórtedemn i fárte folositor a se cum5sce bine çi amenuntitsi istoria patriel, iar nu numal istoria Grecilor si istoriaRornanilor, cura se fhcea in colegiele francese si ger-mane dintr'acele vremuri, de atunci, in Francia, in

ment tete clopotele bisericilor din Romaincepura sa sune.

Papa bine-cnvInta pe tot! cei de fatase retrase apoi in apartamentele sale.

Papa a fost yid aclamat si a aratat omare multumire.

Cu tete acestea, 'Area fórte ostenit dincausa ceremoniei, care a tinut 2 ore.

*Roma, 12 Decembre. TOte iarele, chiaracele clericale, constata ordinea admira

bill care a domnit in tot timpul ceremonieide at)I i laudä mesurile de sigurantit luatede catre guvern.

Odesa, -12 Decembre.Un viscol mare hit-pedica navigatiunea. Serviciul regulat al va-pórelor e suspendat. Circulatia nu e posibiläde citt cu ajutorul unor pluguri pen Inn ghia-ta (paraglaces). Termometrul s'a scoboritla 15°.

Keymer, (Sussex) 12 Decembre.Duoetrenurl s'ati ciocnit Sunt ma! multi re-nit! iun mort.

Notherwaal (Scotia) 12 Decembre.Un tren a deraiat si a fost precipitat de pe oinfiltime. Sunt ma! multi morti i fertemulti raniti.

Budapesta; 12 Decembre. ciocnireintre 2 trenuri a avut Joe, aséra, langaBiatorbagy. Trei vagene aû fost distruse.

Un conductor a fost omorit. Patru sol-dati aü fost greti raniti.

Cati-va caletori aC fost rilniti uor.Graz, (Styria), 12 Decembre.-0 ciocnire

a avut loc acli dimineta,langa Graz, intre unesspres i un tren de inarffi. Duo! impie-gall ail test gray raniti. Multi caletori suntraniti usor.

To timpul noptei un esspres, venind dinViena, s'a ciocnit eu o masinä, ling Mar-burg. Un caletor a fost ränit usor.

Brownsville, (Pensylvania), 12 Decern-bre. In urma unei explozii de mine, unineendie a isbucnit in mina de la Braznell.§ése miner! ali fost omoriti; 45 stint in-gropati in mina; e putini speranta de sea.-pare. ( Agentia romand).

Germania, in Anglia si intealte èrl luminate, istoriauniversalä s'a fäcut de profesor i s'a scris in tracta-tele de sc815., in vederea ilusträrei i mai complete aistorkI nationale.

Pentru a lumina cat mai mult posibil si pentru a im-boghti cu cat mai multe amënunte i comparatiuni is-toria Germanilor, pentru a face sh se inalte cat mai sussi cât mal mândrà acésth istorie nationath a Germani-lor, se predii in scólele secundare i universitare aleGermaniei istoria universald. Assirienil i Egiptenil, Gre-cii si Rornanii, din istoria antich, Arabi): si Espaniolii,Portugesil i Italianil din istoria evului mediú, precumsi bite popórele istoriel moderne sunt aduse, fie-care cuvieta lor de odiniórh, pentru ca sä zidésc h. piedestalulpe care se va ridica istoria nationalä a GermanieY.

Avênd fericirea de a fi veçlut formându-se, inch dininceputurile evului media, Sacrul Imperift Roman al

11 Decembre 1899 MONITORPL OFICIA t 7413

Nafiunei Germane; Ora lor fiind una din scenele d ca-petenie pe cari desévIrsit faptele cele marl ale orne-nirei i cari intra de-a dreptul in istoria universalä; le-gaturile istoriei lor fiind atat de numer6se cu istoria tu-tutor celor alte popóre ale Europei romane, medievalemoderne, lesne a fost i lesne din ce in ce mai mulleste profesorului liceielor germane sa presinte elevilorsei fastele istoriei universale ast-fel in cat, la fie-ce mo-ment, prin apropiere , prin cornparatiune, prin sincro-nism, elevul sa aiba aläturi de un fapt egiptén saì por-tuges, arab sail danes, un fapt luat din istoria stramo-.silor sél.

Fol6sele acestul modus agendi in profesarea cursuluide istorie universala, din punctul de vedere practic, pe-dagogic si de demnitate nationalk sunt nenumérate. Ele-vul are continua de fat& in memorie faptele strarno0-lor; prin apropiere si cornparatiune, el le pricepe din ceill ce mai bine i, deci, skate pentru dênsele o iubire dince in ce mai entusiasta; un neintrecut simtiment demandrie nationala prinde pentru tot-d'a-una adancieidécini in inima lui, cand aude, in concertul tutulorpopórelor vechi i noire, ridicandu-se mal presus de toteglasurile, vocea in departe resunatóre a poporului ger-man, os magna sonatul um. Increderea deplina in pu-terile sale, el, stranepotul unor asemenea stramosi!curagiul, vointa neinfranta, patima de a imita cat maibine pe cel ce aú lucrat la nemurirea patriel germane,tóte aceste admirabile insusiri 'tsar i cresc in firea ele-vulul, cetaténul i luptatorul de maine.

Tot ast-fel si tot in vederea aceleiasi tinte se predaistoria universala si in liceiele Franciei, si ale Italiel,ale Angliel, si ale acelei minunate Suedii, care datorescenumai instructiunei suma fericirilor de care se bucuräastädi. Pretutindeni, afara de anii saü cursurile consa-crate anume istoriei nationale, acésta istorie nationaläse mai face, inteuna i färä ragaz, i intealp ani, i in-tealte clase, in i prin studiul istoriei universale.

Istoria, literatura, sciinta, filosofia, frum6sele arteale popórelor straine nu sunt studiate de cat pentru maimarea inabogatire i mai deplina pricepere a cunoscin-telor ce elevul are despre istoria, literatura, sciinta,filosofia i frum6sele arte ale patriel sale.

II

La noi, d-le ministru, istoria universala, in clasele V,VI si VII ale liceielor nóstre, s'a facut de la inceputcontinua a se face si astagi dupe manuale francese sattromane prelucrate dupe cele franceze, i, fórte rar, dupemanuale germane. Inteaceste manuale, partea cea maileoninti este consacrata istoriel poporului frances sattistoriei poporului german,si fórte cu drept cuvint, invederea atingerei acelei tinte de care vorbiam in primaparte a acestui raport.

Dad, o-data sail de dime ori in decursul a trei anide studiii al istoriel universale, elevul roman aude ros-tindu-se de pe inältimea catedrel satt citesce iri manua-lul de clasä numele 1111 Mircea-cel-Ntran, lui tefan-cel-Mare, lui Dumitru Cantemir, satt numele patriel sale

cu prilejul pacilor de la Passarovici, Belgrad, Kuciuk-Cainargi, Iai, Sistov, Bucuresci ! Incolo, o Were mor-mêntalá se intinde asupra istoriei Românilor de-alungula trei ani de munca liceala ; velul uitärei apasa din cein ce mal greii asupra plapandelor i surnarelor notiunide istorie nationala, pescuite in clasa IV. Intea Opteaclasa sunt rarisimi profesoril cari, In Aprilie sail inMaiú, dupe ce att sfirsit istoria universala contimpo-rang, mal att vreme a face elevilor obositi duoé, treilectiuni i asupra istoriei nationale.

Elevul parasesce liceul cu ideia bine hotarita cá nea-mul lui nu a jucat nid Ufl rol in istoria universala; cànici una din faptele stremosilor luI nu a inriurit asupramersului intregei omeniri i, deci, niel uneia dinteacestefapte nu s'a facut noperitórea cinste de a fi primita Infastele istoriei universale; ca viata trecutului româneseeste cu desévirsire isolata de viata trecutului celor-altepop6re; ca un zid ca al Chinei a inconjurat i despärtitterile române de -Vote cele-alte teri ale Europei ; ca nicio legatura n'a existat, ca nici o apropiere, nici o com-paratiune, nici un sincronism nu se pot face intre fap-tele istoriel nóstre nationale i istoriele celor-alte natiunidin cele trel marl' evuri ale istoriei universale In mare-tele galerii si portice ale istoriei universale, elevul romanpare ca nun strain in Ora straina ; nici un glas nuaude care sa'i incallésch inima, nici o figura nu vedepe care s'o invélue in privirile iubirei sale Hale.

Urmärile acestei convingeri care trel ani de-arendulse hinge din ce in ce maI adanc in sufletul elevulul,sunt Intristatóre i pagubitóre. Un simtiment de ania-räciune pétrunde adesea in sufletul elevulul; il coprindeun dor nelamurit dar persistent de a se fi näscut inteoalta téra, cu alte raiuri, cu alti de si simte canu este pe pament altâ téra mai frum6sa de dit Orapärintilor stremosilor lui ; vin apoi iute, inteacestevremúri ale iutelui in tóte, nepasarea, neincredereain puterile sale, lipsa de entusiasm, slabiciunea vointel.Cetätenul i luptátorul de maine se vor resimti adese-ori mult de sbirciturile precoce Carl se desinéza pe inimatinera a liceanului de agi.

Studiul istoriei romane se an, astagi, d-le ministru,in invetamintul nostru secundar inteaceeasi tristadurerósä situatiune, in care se gasia mai acum' 17-18ani studiul limbei romane, care mai ca nu exista inscólele nóstre secundare. Se gicea atunci : nlimba ro-mama se invéta la sinul cu alte cuvinte, lasinul mamei avea sa se Invete bogatia capitalului lin-guistic, armonia rostului românesc, frurnusetea figuri-lor intrebuintate in poesia nóstra populara, istorialimbei p literaturei nóstre scrise; de la sinul marneiavea sà iésa unii literati, filologi i istorici distinsi ailimbel romane Sinul mamel este inteadever deminuni facetor, dar cercul acestor minuni nu se intinde'Ana acolo !

Cu studiul istoriel nationale se judeca astagi cam totast-fel. Se dice: se face &stalk istorie romiiná inteapatra primari, si se face destula i intea patra gimna-sialä. E de ajuns, gicem i noi, dar ede ajuns ca istoriä

7414 MONITOR IIL OFICIAL

romana facutti, in limitele clasel a patra primara i cla-sel a patra gimnasiala; nu e insa de ajuns ca istoriä ro-mana facuta in cursul celor Vet ani de istorie univer-salä cu desvoltärile, argumentatiunile i judecatilece elevul le face asupra istoriel Grecilor , Arabi-lor, Englezilor, etc. Ore , trei ani de-a-rendul, elevullicean nu s'a intrebat nid o-data, cand nol desfasurarninainte'i trimba secolilor, de la Brahmanil Indiel dintiropul lui Vikramaditia i Ora la judecatoril Congre-sulul de la Viena din 1815, nu s'a intrebat elevul li-ceean nici o-datä: intr'acest lung sir de vécuri ce s'o fifost facut in terile romane?

Manualul, facut de invetatul frances saú german, nu(IA respuns la acestä intrebare; el tace fie din Tic sciintä,fie cu intentiune; cad, inteadever, autorul manualului,si din punct de vedere pedagogic, si din punct de ve-dere national, are interes ca, de o parte, suma cunoscin-telor ce da elevului sä nu fie covêrsitor de mare, iar dealta, ca numerul popórelor a caror istorie povestesce inistoria universala sa fie cat mal mic, pentru ca sä nuintunece lumina ce trebue sä stralucesca asupra istorieipropriel sale patrii.

deci, eel pasä istoricului frances saü istoriculuigerman ca, din punctul de vedere geografic, de la re-versarea Arilor peste Europa si pana in vremurile nós-tre, nu e léra a careia situatiune sa merite a fi maimult studiath in istoria universala de cat Wile romäne;di, din punctul de vedere istoric, sunt momente in is-toria lurnel vechi i nuoe cari hotarit aci, intreCarpap i Balcani; cà in fine tot aci intre CarpatiBalcani, sun t ten cari, de la venirea Turcilor in Eu-ropa, aü ocupat locul cel mai de frunte in tocmelileintregel diplomatii europene?

Francesul saù Germanul scriü istoria terilor in i prinistoria universald; ,nol insa uitam, cu rnanualele deearl ne folosim all, in i prin istoria universalä, isto-ria patriel nóstre.

e rëù, çi e trist, si este o stare de lucrurl care tre-bue sä inceteze prin munca sciintificet §i rornetnéscei atutulor profesorilor de istorie din invetamintul nostrusecundar.

Acum 30 de ani, d-le ministru, s'ar fi putut respundecu drept cuvint cd o asemenea mime' sciintifica fi ro-mtinéscd nu ar fi fost cu putintä; nu aveam de cat Cro-nicele Orel' i cate-va reslete documente cari abia ridi-caü perdeaua aruncata de timp peste scena pe care evo-luasera in trecut, sublimi i indurerap, maril nostristrämosi

Ai,însä, lucrurile nu mai stall tot ast-fel.Printeun avint admirabil si care duréza inteunaprintr'o staruinta de Dumnedeü bine-cuventata,

publicat si se publica un numer atat de mare si de va-riat de documente istorice, in cat, in ochil istoricilorromarn si in ochii istoricilor sträini, istoria lerilor ro-mane ia cu totul o alta fatä i insemnatatea el pentrufastele istoriei universale cresce enorm.

14 Decembre 1899

Astädl, marele Niebuhr, cunoscend alai bine evolu-punea de atatea orI seculari a poporului-román, nu arfi dis ca suntem ein reithselhaftes Volk, un popor enig-matic,ci, cu nobila simpatie ce resimtise instinctivpentru vlastarul latin de la Dunäre, ar fi nemurit tre-cutul RomA niel in pagini lapidare.

Michelet i Quinet nu ar mai fi versat lacriml lirkepeste sórta poporulul roman; ci, vedend amenuntit ceam fost, nr fi prorupt in strigate de admiratiune jude-c5nd serviciele ce am aduS noi, Romanil, omenirelcrestinätätei in diferite momente tragice al istoriei uni-versale.

Documentele cele noue aü twit cu desevirsire istoriaterilor romane i, multämita lor, trebue cu o orà maiina'nte sä proclamam in fala Sciintei europene dreptulnostru de a figura in istoria universala cu aceleasi pre-cdderi de cari se bucurd, all i Olandesii, i Portugesii,

Elvetianii, i Venepanil.Acestea din punct de vedere general.Cu privire insä la studiul istoriel nalionale in si prin

istoria universalä, afirm ca adi lucrul este cu putinta.Cad, inteadever, d-le ministru, pentru a urma firul

timpului in vro cate-va din exemplele ce doresc a su-pune bine-voitórel d-vóstre atentiun1,Intru cat, instudiul preistoricului cu care elevul fncepe intea V stu-diul istoriel universale, statiunile preistorice de la Can-stadt, Neanderthal, Moulin-Quignon si Cro-Magnonsunt mat insemnate de cat cele de la Cucuteni (14),Rädäseni i Ruginósa (Suceava), Panful Negru (Doro-hoiii), Greci i Odaia-Vladului (Ilfov) ? Intru cat schele-tul de la Neanderthal este mai vorbitor de cat cel de laBelcesci (I4), iar silexurile cioplite, oldriile si instru-mentele de bronz de la Moustier si de la Meilen de langaZürich mai suggestive de cat cele de la RAMA (Vasluiü)saü Odaia-Vladului (Ilfov) mai sus cita tä? Pentru ceAril dolichocefali i brachicefali vor fi studiati numaiin Statiunile de la Furfooz i Truchere, si se va trece cuvederea tóte datele pe cari.sciinta romand ni le (Id asu-pra acelorasi Aril in valea Dunärel i pe langa basinulMärei-Negre? Sa fie óre pentru primele timpuri aleomului pe pament dolmenile i menhirile Bretaniei ar-moricane mai insemnate cie cat gorganele §i movileleScitiei ?

In istoria moderni a Chinei celei stravechi, profeso-rul face adese ori numeróse fncursiuni; vorbesce de pri-mele statiunl portugese, de introducerea Jesuitilor pánäsi in palatul Fiilor-Cerului, si nu se pomenesce nimicde Nicolae Milescu, genialul Spätar de la Vasluiii, ca-ruia Rusia si Europa II datoresce primele drumuri co-merciale catre acele teri ale betranel Asii, asupra cä-rora se avênta adi civilisapunea &IDA.

Elevul licean roman cunósce pe Pelasgi, pe CelY, peEtrusci; scie pe de rost tóte popórele earl' aft plämäditpoporul francez saü poporul englez, dar despre Getil,Tracii, Dacil dintre Carpap i Balcani, despre acel mi-nunat j trainic Strat §i substrat al peninsulei balcanice,nici Ufl cuvint. Dariii al lui Histaspe .face expeditiuneasa in contra Scililor, si in liceele nóstre se vorbesce des-

14 Decmnihre 1899 MONITORUL OFICIAL 7415

pre dönsa ea si cum ar fi lost fäcutd in Partia sail inUltima Thule, iar nu in Ora pe care o locuesc ai Ro-mânil. Nu se simte óre cä aci ar fi momentul de a dain istoria universalä tot ceea ce sciinta sträinä i sciintaromand cunósce all despre Dacia ante-romanCi?

Am aucjit profesorl bunl vorbind, cu cäldura i elo-cinta necesare cursulul de istorie, despre secolul lui Pe-ricles. StrAlucitórele Atene, cu nenumératele lor theoriide artisti nemuritori, trecead frumos pe d'inaintea ochi-lor nostri. Preghtit dupe un manual frances, profeso-rul,repet: bun dasch1,nu a uitat sí. spund la fineaexplicatiunei cà aü fost Atenele, a fost Roma 0 este Pa-risul. II spuneam in cancelarie pe urrnä 6., de vreme cea comparat, pentru ce óre, cu precauOunea lui siparvalicet comp'mere magnis, nu a reamintit i despre AteneleOrientului din secolul XVIII, despre Bucurescilin earl' se refugiase tot ce mai iömäsese din antica ci-vilisatiune pericleick si earl orase române erail ridicatela ceruri ca vetre ale luminilor grecesci de acum 150 deani ?

Sistemul de colonisare al Fenicianilor si al Grecilor41 are loc de frunte in istoria universald. Elevul romäncunósce coloniele feniciane din insulele Cassiteride si peeele de la Massalia saa Marsilia; dar abia inganft pe celece se intindeall, lan iinfloritóre, pe termul apusean alMärei-Negre. De ce? Óre pentru cà ele se ciocnesc cuistoria nósträ in primele el timpuri ?

Se face cu amönunte expeditiunea lui Julia Cesar inGallia; sunt elevi earl cunosc pe Ariovist si pe Vercin-getorige mai bine de cat pe Coman Spatarul lui Alexan-dru-cel-Bun din lupta de la Marienburg si de at peHatmanul Arbore; dar nu se vorbesce nimic despre pla-nurile luI Cesar pentru a supune pe Dad i pe Geti,singurele popóre carI mal cutezaa sd infrunte in lumeavechiä pe stäpanitorii de la Tibru. Läsfind pe Traian deo parte, domniele lui Maximin, lui Filip Arabul, luiDecius, Jul' Aurelian si lui Constantin-cel-Mare, se pre-sintd açli istoricului roman cu pärti insemnate, cariilustrézd starea törilor unde elementul daco-romanmuncia si se muncia a da nascere poporulul roman.

In mantralele francese si germane nu este nimic des-pre propovëduirea crestinismuluï in Dacia; prin ur-mare , pe hoc signo vinces , al lui Constantin, elevulnostru Il scie bine, cum scie si de introducerea cresti-nismului in Irlanda saü de crestinarea atator mii deSaxoni, in apele Weserului de Carol-cel-Mare; ni-mic insä despre primele episcopate ale Daciel si de le-gaturile bisericel nóstre cu imperiul bizantin si cu Jus-tinian, a cärui activitate la Dunäre este una din causelemärirei sale. Elevul urmdresce' pe Visigoti prin Italia,dar nu pomenesce nimic de muntiï Buzöului; Atila, inampiele catalaunice, e tot-d'a-una presinte in memoriaelevului roman, dar fiinta Românilor-Ausoni la curteaspäimêntätorului cap al Hunilor e cu desëvirsire ig-noratd.

Feudalitatea i cavalerismul din evul-media sunt,pe alocurea amènuntit i frumos explicate; nimic insä,s'ar crede cä s'ar cornite o eresiä istoridi,aducêndu-

se prin comparatiune , despre amlemöntul boerielorrornäne fata cu legue feudale; o feucla frances4, ex pli-catà printr'o Ina* romänä, clan. de Mircea saü de Ste-fan, ar 'Area ciudat.

Se face cruciata a patra si se consacrkdacA se con-sacr6,trel rênduri lui Ionita, imperatul româno-bul-gar, and, in cap cu Villehardouin, top scia cd parteacumpènitóre inteacest mare iurus al Occidentulul asti-pra Orientului a fost marele imperat româno-bulgar.Activitatea ordinelor militaro-religióse se studikä cuamënunte bogate in Asia-Minord, in Egipt, in Franta; sescie ce aü fäcut cavaleril ordinului de Calatrava in Es-tramadura i cavaleril ordinulul Teutonic in Borussia;dar ne ferim fórte a vorbi despre activitatea cavaleri-lor ordinulul Teutonic in banatul Severinului i in OraBirsel.

Se face istoria Casei de Anjou in Italia si in Ungaria,si nu se pomenesce nimic despre RomAnil Transilvaniel;se enumerä pe de rost bätäliele de la Cossovo, Nicopole,Szent-Imre, Portile-de-Fer, de la Varna, iar de la Cos-sovo (1448) si de la Belgrad; se arath rolurile jucate deIon Huniady, Ladislai Huniady, Mathias Huniady,acesti Cainl de Valachi cum II numea Contele Cilly,

nici un cuvent despre partea precumpenitóre pe careaú jucat'o inteaceste viforóse peripetii BasSarabesciiMunteniel, Dânescil i Dräculescii secolului XV.

De ce asi mal aminti rolul lui Stefan al Moldovei,in istoria universald a acelei de a duoa jumötate a se-colului XV ! Papa, Venetia, Persia, Polonia ail loculin istoria universald : Stefan nu; sa fie óre de villa nu-mal manualele francese sat germane ?

Elevul roman studiézd cornerciul Venetianilor, Geno-vezilor, Pisaaor i Ragusanilor. Panft açil, insh, in ma-nualele francese si germane, vênturi contraril aü opritnavele negustorilor italieni din evul media sä intre pe laSan-Giorgio si Sulina pe Dunäre in sus si sh inaintezepanä la Nedeia-Cetate. Paginele cele mal frurnóse alecomerciului italian medieval sunt ìncä nedescifrate.Cunóscem concurenta i vräjmásia Venetiei cu Genovain Italia; dar nu la Dundre, si in Basarabia i in Cri-meea. Cunóscem drumurile comerciale ale Hansel Ger-mane din Nordul Europel; dar de marele drum comer-cial care légä Dantzigul cu Suceava, Iai, Barlad, Galatiçd Marea Neagra, nu facem nici chiar pomenire.

Intr'al dnoilea decenia al secolului XVI, elevul licee-lor nóstre scie eh' puterile crescine negociaa de zor in-tre ele gonirea Turcilor din Europa, dar nici nu 'Ann-esce cä, in fruntea armatelor aliate, pe cari regele Fran-ciel era sä le aducä in Bosnia, aval sä fie pusi Romanildin principatele Munteniel i Moldovel. Si tot ast-fel,cand cu o aduoa BO, crescinä, pentru gonirea Turcilordin Europa, Joachim Electorul de Brandenburg, puneca principal factor al intreprinderei pe Petru VodäRaresi, marele i invölatul Domn al Moldova De alt-mintreli, intréga politicd orientald a Frantel, in secolulXVI, cu Francisc I, care cere Tronul Transilvaniel,pentru o sord a sa, cu Hernic II, ale cäruI relatiuni cuPetrascu-cel-Bun al Munteniel sunt cunoscute, err Ca-

7416 r MONITORDL OFICIAt

terina de Medici, ale carel planuri de colonisatiune citFrancesi hughenop In Brasilia se invata In liceele nós-tre, dar al carei planuri de colonisatiune cu 500.000de Francezi hughenop in Odle romane de la Dunare,sunt liisate In intunericul uitarei. Se studiazi cu aten-tiune candidatura la Tronul PolonieT a ducelui d'Anjou,viitorul Henric III rege al Franciei, dar nu se pame-nesce nimic nici de Ion-Voda-cel-Cumplit al Moldovel,nid de candidatura rivala la acelasi tron a lui Mihnea-Voila, flu! lui Alexandru-Voda i nepot lui Mircea Cio-banul. Sunt rari profesoril cad amintese pe Petru Cercella domnia efeminatului Henric III, de si töte inciden-tele luptelor religiöse dintre Guisi i protestanp suntenumerate.

Un shntimint de mandrie naponala ne coprinde, cand,sub pana nóstr5, ajunge, In firul neintrerupt al timpu-lui, frumósa i cavaleresca figura a lui Henric IV, siacest simtimint provine din faptul ca, dintre top suve-ranii Europel cinquecentiste, acela care a judecat cudrepta mésura pe Eroul de la Calugareni este tocmainemuritorul Bearnes. In creatiunea tut geniala, sistemulcelor trel state aliate Franciei si situate la spatele easelde Habsburg (Suedia, Polonia, Turcia), se glad cele treiOM ale lui Mihai, Muntenia, Moldova si Transilvania,pe earl Henric IV voia sa le aiba aliate tot cu dénsul.Acesta ideie, continuata de Richelieu, care, sub numelede principes confoederati cauta sa atraga In partea sa peRacotescii Transilvaniei si pe domnii de pe vremuri aiMunteniei i Moldovel; acesta ideie a lui Henric IV, rea-lisata de Richelieu si de Mazarin, face tractatele dinWestphalia si asigura egemonia Franciel in Europa [Anadupe 1750.

De alta parte, politica Habsburgitor in Orient, in se-colul XVII, nu se póte pricepe fara a se aminti de dom-niele 1u Mihal-Vitezul, lui Radu erban,lui Matei Bas-sarab, lui Constantin Voda erban, lui erban Canta-cuzino i lui Brancoveanu. La un moment dat, MateiBassarab este recunoscut de Germania, Venetia, Papa,Polonia ca Generalissimo di tutto l' Oriente; cu acest titlu,pare-mi-se, bunul i simpaticul Aga din Brancoveni,merita sa '0 aiba locul In istoria universala. De altinin-trelf, si Mater Bassarab i Vasile Lupul intra de a drep-tul in istoria universala prin faptul ca aú fost protec-torii tutulor crestinilor din Europa orientala 0 din Asiaotomanfi, protectorat care s'a continuat neintreruptPara la Petru-cel-Mare al Rusiei i 'si-a atins apogeulin vremurile Brancoveanuldi. Protectoratul crestinilordin Turcia europeana si din Turcia asiatica alcatuesceIn forma, In secolele XVIII si XIX, basa relatiunilor,cand dusmanóse, and prietenóse, ale Rusiei cu Impe-

Sultanilor; i se consacra sute de pagini in istoriauniversala. Nu e óre drept a se consacra macar cate-vapagini aceluiasi protectorat, cand el era esercitat in se-colul XVII de Domnii törilor române ? Pentru ce óre nus'ar aminti binefacerile i darurile Domnilor nostri lamanistirile Orientului, cand binefacerile Regilor Fran-ciei si Imperatilor Germaniei la manastirile de la St.Denis, Münster; Padeborn, Osnabrück, Monte-Cassino,

44 Decembre 1899

sunt itivetate de liceanil romani. i pentru ea e vorbade manastiri si cestiuni religiöse, intru cat anabaptistiide la Münster sunt mai interesanp de cat incercarile decalvinisare ale Romanilor din Transilvania din secolul XVI

incercarile de calvinisare ale acelorasi Romani la fineasecolului XVII? Tot ast-fel, nu ved pentru ce atateaamenunte consacrate sinodului de la Clermont, iar nusinódelor de la Constanta si de la Florenta, unde ad fost

represintanp al boeriei i clerului roman dinteam-bete principate.

Cu secolul XVIII, d-le ministru, este astAll un adeverrecunoscut de top ca, adica, politica Rusiel, Austriel,Franciei, mai tarçlid a Prusiel, si in tot-d'a-una a Tur-ciei nu se póte pe deplin intelege, tárä ca principatelerornane sa nu intre in cele mai multe din resbóielenegociatiunile puterilor europene. Acestea din punctulde vedere politic.

Din punctul de vedere al civilisatiunel, al ideilor, alsciintei, al artelor, se face in manualele francese si ger-mane, in ajunul Revolutiunei franceze, o dare de semaa respandirel ideilor filosofice, enciclopediste i econo-mice ale spiritului francez In t6te Statele Europei. Terileromtine sunt, bine Inteles, lasate pe din afara. SA nu fi

intrat adica nici o idee francesil in pile romane intre1750 0 1800? Documentele de asta41 arata ca, dincontra, Odle cele mal accesibile-acestor idei noul si re-formatóre fura Muntenia si Moldova.

Nu pretind, cum s'a suspnut de unii, ca, In cererilelui Horia, se aflä In germine Drepturile Ornului din Re-volutiunea franceza, dar nu me pot opri de a recunósceci Societatea filosoféscei din Transilvania i SocietateaAmicilor din Bucuresci sunt sucursale directe ale du-buritor din Paris. Pentru ce i ele nu ar figura Inteoexpunere a influentei ideilor revoluponare, cand tóteBundurile cetatilor germane si tóte societatile oraselorItaliei sunt citate la finele secolului trecut si la incepu-tul al lui nostru?

In fine, d-le ministru, ar fi de dodt ca sa se lasede o parte din domnia WI Napoleon, macar veri-o cate-va Wahl din uimitórea campanie a Italiei, sat din ne-norocita campanie a Espaniei, i sa se aratemórta prin-cipatelor romane dintre 1800 si 1814, atunci cand, in-tocmai ca pe nisce mingi, marele cuceritor le facea cuverful spadel sä se rostogolesca une-ori spre Turcia,alte-ori spre Rusia sad spre Austria.

S'ar mal lasa de asemenea o parte din luptele pentruindependenta Greciel, pentru a se arata uncle se plarna-diet si se pregatira aceste eroice

De altmintreli, In istbria universala contimporanii,simtimintul nationalitatilor, de o parte, si sciinta cuglasu'i fresistibil, de alta, aù pus acolo unde aü dreptulsit flit pe Romani i Ora lor.

IV

Aceste exemple i allele multe arata, d-le ministru,ca istoria universala póte servi, in decursul celor 3 anide studii liceale, a improspeta continud, desvoltandu-le

Decembre 1899 MONITOR UL OFICIAL 7117

cunoscintele ce elevil ai despre istoria patriel din clasaa patra primará si din clasa a patra gimnasialá.

In limitele ce ni sunt permise de natura istoriel nós-tre natio6le, am ajunge i nol la aceeasii tinta ca si is-toricil i profesoriT francesI i germani : am vorbi ele-vilor cat mai des de faptele cele marl ale strAmosilorle-am inlesni privirea deplinh a unor tabele din istoria

MINISTERUL DE INTERNE

Direqiunea general& a .MonitoruluI Ofi-imprimeriei Statului

Sunt rugate Mae autoritatile pu-blice ale StatuluI, judetelor si co-munelor, etc., precum i d-nil par-ticularl earl ne trimit publicatiunide ori-ce naturá, spre a fi inseratein Monitor, sä bine-voi.ascä a dispuneca acele publicatiuni sá fie scrise inimod lisibil, purtând neapèrat si tit-lul autoritätel de unde emana.

Numele proprii ale pers6nelorlocalitatilor, precum i datele, sá fiescrise cu litere compacte i forte des-

a nu se maI da loc la rec-tificárl din asemenea cause; cAcT, incas contrariii, Directiunea, basân-du-se pe art. 8, alin. h din regula-mentul sOl de administratiune, nuva putea da curs publicatiunel, de-clinând din parte'I orl-ce rèspun-dere pentru intArdiere i perderI determene, etc., etc.

No. 7.591. 1899, Noembre 29.

Direqiunea general& a telegrafelorpoqtelor

Spre compleetarea anunciului No. 65.646,publicat in Monitorul Oficial No..181 din43 Noembre a. c., se aduce la cunoscintageneralA cá suspendarea de catre guvernulBritanic a transmiterel corespondentel tele-grafice pentru destinatiunile indicate in acelanuncih, se face §i la Durban ca si la Aden§i la Capul-de-Buna-SperantA.

No. 72.087. 4899, Decembre 40.

anume a acelora in earl ei ar vedea peRomâni mergénd alaturea cu cele mai marl popóre eu-ropene, spre cinstea némulul i spre marele bine alomenirel.

Ast-fel s'ar putea face istoria nationala in si ¡win is-toria universalti.

MINISTERUL CULTELORSI INSTRUCTIUNEI PUBLICE

In vedere cA candidatil fAcut cere-rile in termenul legal, ministerul publicadin nofi vacantA catedra de geometrie anali-tich §i trigonometrie sfericA de la facultateade sciinti din Bucuresci, precum i catedrade botanicA de la facultatea de sciinti din

PAM in termen de 2 hull, de la data pri-me publicatiuni in Monitorul Oficial, can-didatii vor adresa ministerului cererile lor,insotite de un memorill in duoë exemplareasupra calitAtilor, titlurilor i lucrArilor lorsciintifice. Pe ltingA acésta ei vor mai inaintacite un numèr suficient de exemplare dinlucrtirile lor sciintifice, earl ail fost impri-mate, precum i actele i documentele pecari le ar crede ei necesare pentru a sus-tine cererea, conform art. 69 din legea inOtAmintului secundar §i superior §i art. 58din regulamentul pentru .numirea docenti-lor, agregatilor i profesorilor -universitari.

No. 86.864. 3,50, 1899, Decembre 3.

Cornisariatul general pentru participareaRomAniel la Expositiunea Universakidin 1900, la Paris.

Se aduce la cunoscinta interesatilor cA,dupe comunicArile oficiale francese, deschi-derea Expositiunei Universale din 1900 laParis, va avea loc in Oiva de 3 (15) Aprilie1900, §i ci de la miqul noptei din 2 (14)Aprilie, nu va mai fi permisA nid o mani-pulare sa aranjare de obiecte prin galeriilesaU incinta Expositiund.

Pentru a se putea pregAti instalatiuneasectiunei romAne a Expositiund intr'acéstAlimitä de termen, dedarantiI d'a expune)cari Sunt in inWOiere, sunt rugati a depune

G. I. Ionescu-Gion.

sait trimite obiectele saü produsele lor laDepositul Expositiand, instalat in Intre-positele conwunale de la Giagoga Bucu-resci, eel ma trçiiü mind la 8 (20J la-nuarie 1900, clan de la care depositul varèmâne inchis pentru ori-ce primire de obi-ecte destinate Expositiunei.

In casul cAnd, pentrir orl-ce motiv arn'ar putea depune in intrepositele din Bu-curesci, OM la data mai sus fixatA si ar IIdecisi a tr.imite direct la Expositiunea dinParis obiectele sail produsele ce ar fi pre-parat, declarantii sunt rugati a incunosciintade acésta cornisariatul Expositiund (minis-terul agriculture'', comerciului, industrieidomeniilor), pentru a li se transmite instruc-Omit' de procedare si a li se remite hArtiilede legitimatiune, earl' sä le dea drept la scu-tiri vamale si la o reductiune de 50 la sutAdin tarifele cAilor ferate, pe tot paroursulOM la Paris-Expositiune.

No. 4.610. 3,24. 1899, Decembre 10.11

Mihisterul aduce multumirile sale d-luiC. Mantu, medic-veterinar al orasuluiila, care a oferit, in mod gratuit, scólel demedicini-veterinarä ma! multe schite de peplanul abatoriului din acel ora§.

MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE

Oireqiuusa zorvicillor hydraulloa

U44 de cotele apdor Dundrei

PORTUL

Cota apelor d'asupraettagmlut

In 4itu de In dim de19 Decemb. 13 Decemb.

Observant

T.-Severin .Giurgiu.. .

0,291,151,3 I

0,381,09 .

1,31

In cresc.In scAd.Station.

7118

Duminica

MONITOR U L (MOIL 44 Dacembre 1899

MINISTERM, AGRICULTUREI, INDUSTRIEL COMERGIULUT I DOMENTILOR

INSTITUTUL METEOROLOGIC DIN BUCURESCI

24 Decembre st. n. BULETIN METEOROLOGIC No. 358

Anni V1899

LOCALITATI

1

Obserraliunl de la 8 ore dlminitaIn ultlmele

24 ore

LOCAUTATI

43

ObserTa¡iun1 de la 8 ore dirnindtaIn ultimele

24 ore

milt%a 0 gra-de at lanivelulmare(

I

Tempo-raturaaerulul

C,3

Urns-zeta

relativA,/,4

'MAW,directla$i tiria(6-12)

6

S""8mr0,1

6

pldi,

sApadiram.

TehaperaturA LIrt,.%la 0 gra-de $z laniretulin

11

Tempe-raturaaerulut

e#

12

rims-x6la

relativa,/,,

111

Irdntul,directiaei t aria(0-12)

14

Star"rum

16

Pic,sad

sipadimin.

16

Temperat nracentigrade_centigrade

Max.

e

Min.

i

Max.

17

Min.

12

Mamornifa.. o 776.4 -11.5 80 calm acop. - - 9 -12 Ceimpu-Lung.. .

Codreni (Dorohol) 78.1 -11.2 77 S 5 - 9 -12 Teig, (DAmbovita). 778.4 -10.8 87 NE 1 acop. - - 2 -12

Dorohoiil Bucuresci Filaret 78.6 9 8 76 NE 4 - 8 -10

Botapsni ..... 78.1 -41 8 73 SE 1 1* -10 -12 Glzimpari(V1a§ca) 78,0 9.3 75 NE 3 - - 4 -10

Falticeni 78.6 -13.8 75 NE 4 - - 8 -14 Gittrgitt 78 1 8.7 70 NE 3 p. noros - 5 -10

Telrgu-Neanifu.. 73.9 -14 6 82 SE 3 - -10 -15 Turnu-Magurel 78.5 8.4 77 NE 3 acop. - 7 - 9Piatra.-Nectrn.N. 77.2 -15.4 70 E 3 - 8 -15 Corabia 78.5 - 5.9 86 NE- 2 - 7 - 9MO 81.3 -10.6 70 E 3 - 8 -11 Studina(Roroan.).

Piincesci-Drag 78.7 -11.4 59 E 2 30 -10 -12 Caracal 78.0 - 9 6 79 E 3 - - 8 -10

Vasluiti 79.2 -11.4 71 calm brumos - 9, -12 Striharet (Olt)... 77.4 -10,4 73 - - - -Baccitl 78.1 -10.8 73 S 2 acop. - 91 -11

1

ailinteinesci ... 77.9 - 9.8 71 calm - - 9 -11mpg,- pona 77.7 -13,0 17 calm # - - 71 -14 Craiova 79.2 - 9.2 75 SE 3 - - 7 -12

Bertad... ...... 77.8 -10 8 69 N 3 19 -11 Tgrgu-..lit4 77.8 -10.0 80 calm - - 8 -10

Focqcoll: 78.5 -10 2 80 NW 2 n 7 41 Strehala -- -10.2 80 1

. E 1 - - 6 - 9Drigiq era (CoIL) 78.8 -11.61 72 NE 4 # -10 -12 Turnu-Severin . 78 2 - 8.0 69 E 1 f. noros - - 6 - 9Galati 79.1 -10A 62 NE 3 # 8 -11 Baia-de-Aramii.

Braila ...... . 78.8 9 6 72 NE 2 " - 5 -11 A./exandria - - 9.0 - E 3 acop. - 7 9

isaccea 73.0 -10.3 84 NE 2 # - 8 -11 Rofiori. ...... - - 9.6 calm - - 7 -11

Babadag - -10.3 61 N 6 * 7 -11 Ili.: la 23 Decembre

Sulina Praga... - 7 ore 74.11 -20.6 - SW 3 cétA - -11 -21

r. o o s t a n II a - - - - - 75.8 - 8.7 58 N 7 zApadA 5 9 Triest..., .. 70.6 2.8 - ENE 4 p. noros - 2 - 5ra¡i 77.7 -10.4 79 N 2 acop. - 7 -12 Salzburg.. . . 72,3 -13.8 - calm cep' - - 4 -16

Beemnicu-Sdrat. 73.0 -10.4 72 NE 1 # - - 8 -11 Mena.- e # 74.1 -13.4 - SSW 1 noros - -10 -1413urgit.... 78.8 -10 0 80 N 1 - - 8 -12 Sop . .. 76.3 - 9.7 72 NNW1 acop. - 3 -10Ploesci 73.4 -10.8 75 E 2 _ - 7 -11 Atena. ... .

Sinaia Petersburg .. o 80.9 -- 8.1 95 SW 4 zApadA _ -Pitesci -11.0 - calm # 3 -11 Varna... . .. . 75.5 - 8.6 76 N 8 acop. - - 4 -10

&area generala a atmosferai

Dominick 24 Decembre 1899

Gerul simtitor continua a se mentine pretutindeni. Cerul in general este acoperit. La T.-Severin curge pe Dunäre gheturi marl. Ma-rea periculósá. Cea mai Malta_ temperaturà a fost -2 grade la Teis (Térgoviste), iar cea mai coborita -15 grade la Piatra-NeamtuTêrgu-Neamtu. A nMs puntin la Botosani, Constanta si Rucar.

Barometrul a scädut lii mijlocin ea 2-3 mm.

Director, St. C. Replies.

Seam] * pu lu col6nale 7 vi 16 aratA cA apa provine din zipadA.

Derembre 199.1

Luni

MONITORUL OFRIAL

MINISTERUL AGRICULTURE, INDUSTRIEL COMERCIULUI I DOMENULOR

26 Decembre st. n.

INSTITUTUL METEOROLOGIC DIN BUCURESCI

BULETIN METEOROLOGIC No.359

7419

Annl V

1899

LOCALITATI

1

Observatiun1 de la 8 ore diminétaIn ultimele

24 ore

LOCALITATI

10

In ultinaeleObservatiunt de la 8 ore dimInéta 24 ore

trt°r;la 0 gra-de el lanivelulmárel

2

T empe-raturaaerulut

C,

2

Ume-zéla

relativA%4

Vêntul,directiaei aria(0-12)

a

Starea

cerulut

6

Pléle4apactä

rem.7

Temperaturacentigrade

,Boertroj

a 0 gra-de f i lanivelulmare/

11

Tempe-raturaaerulul

C°

12

Time-zeta

relativa04

IS

Véntul,directiaei aria(0-12)

14

Starea

ae rulut

16

pldieud

záPada

16

Temperaturecentigrade

Max.

8

Min

9

Mae

17

Min

18

Matnornifa 769.7 -17.0 90 calm senin - 8 -17 Canipu-Lung... 772.8 1-20.0 100 calm senin -10 -21

.±odreni (Doroho0 - -16.7 94 SW 2 - -11 -17 Tell, (DAmbovita).

Dorohoiii 71.3 -15.8 88 SE 1 - - 9 -17 Bucuresci Faaret 71.3 -11.0 77 W 1 noros - I - 7 -14

Botogani 71.8 -16.3 80 calm - -10 -17 Ghimpari(Vlasca) 74.3 -15.0 100 calm senin - - 5 -16

Falticeni 72.1 -16.7 82 NE 2 * -10 -19 Wurgiu 74.8 -11.6 9) . cétA - - 5 -15

rergu-Neamtu.. 70,3 -19.3 83 calm - -12 -19 Turnu-Magurele 74.6 -13.8 88 S 2 p. noros - - 6 -16

Piatra-Neatntu . Corabia 74.8 -16.2 100 calm cétA - -Iafi 74.6 -13.7 79 ENE 1 _ 9 -15 Studina (Roman.)

Pancesci-Drag. . 74.0 -17.6 71 SW 1 p. noros - -10 -20 Caracal. 74.3 -11.9 87 N 2 acop. - - 8 -14

Vasluiii. 73.2 -15.4 95 SE 2 senin - - 9 -17 Striharet (Olt)...

Bacaii

tergu-ocna .. .72 2

73.6

-15 4-23.0

86

81

S `.3

calm 1

,, .-- _ 9-10

-16-25

Calinianesci . . ..Craiova

73 9

74.5

-13.2-10.3

81

79

calm

NW 1

»

s

- - 7- - 7

-14-15

Berlad 72.5 -17 4 87 W 3 brumos - - 9 -19 Tirga-Jin. 73.4 --12.0 90 calm 7.ApadA ? _ 6 _15

Foqanl 75.4 -20.1 89 NNW1 awl). - - 8 -21 Strehaia.

Urciguleni (Cov.) , 73.5 -14 6 81 calm - -10 -17 Turnu-Severin.. 74.5 9.5 75 NE 1 acop.

7a/a(i 74 2 -11 2 77 SE 2 zApadA _ 7 -14 Baia-de-Arania. - -14.4 NW 4 . - -Braila. 73.7 -10.4 90 E 2 acop. - 5 -14 Alexandria - -14.7 - W 1 senin ._ - 6 -16

'saccea 73.5 -11.3 100 calm - - 7 -15 Rwiori. - -15.4 - calm brumos - - 6 --16

9abadag - -10.0 '79 W 2 _ _ 7 -19 De la 24 Decembre

iulina Praga.... 7 ore 70.9 -10.5 84 SW 1 zApadS ? -10 -23

:onstanta 72.1 - 8.4 55 N 4 7.ApadA ? 5 9 Triest.... s s 70.0 - 3.0 90 ENE 2 senin - 0 - 5lileireqi 74.3 -14.2 90 NW 1 senin - 6 -15 Salzburg.. s s 68.5 0.8 95 calm acop. - -- 5 _ 7

Rcímnicu-Sáat. 73.9 -15.8 85 SW 2 acop. 9 -14 Wiena.... 72.9 -12.6 87 senin - 6 -13

Buaii 74.4 -14.4 100 N 1 - - 8 -18 Soria 0 0 75.0 7.8 77 E 2 acop. - - -Ploesci 72.1 -18.7 85 WSW2 - 8 -17 Atena... . s s

S'inaia Petersburg n 0 77.9 8.7 92 calm zapadA 1* - -Pitesci - -15.0 S '2 n - - 9 -18 Varna. ... 0 0

Starea generala a atmosterai

Luni, 24 Decembre 1899

Gerul continua a se mentine pretutindeni. In Moldova 0 la munte a devenit mai simtitor ca in i1ele precedente, scoborandu-se pana

la -25 grade,la T.-Ocna. Timpul cel maT putin friguros a fost la mare. La Galatl, Constanta §i astilOI dirninéta ineepuse a ninge

putin.Darotnetrul a scalut in mijlociti eu 4-5 mm.

Director, St. C. Repites

"enunai * pus tu coldoele 7 7i 16 aratil cA apa provioe din zApad1

1120 MONITORUL oincikt 14 Deeembre 1899

Primaria Galati

Lisa definitivA a alegetorilor pentru eantera decomerein i industrie pe anul 1900.

Quartierul ID-nit : Alecu Pavel, Emanoil N. Dimitriu,

Eduard Stich ler, G. Cavallioti, GheorghePanu, G. Stoinescu, George G. Verana, G.Coltofeanu, G. Fernic, Haral. Dimitrescu,Hrisaut Ionescu, loan Gheorghiu, I. G. PO-dure, I. Mihailide, Ion Carainopulo, I. Col-tofeanu, I. Stoicovicl, Ian Dänilä, Iorgu Si-livestru, Ioan Apostoleanu, Ioan Tánase, M.Pantaze, M. I. Sculi, N. Dine cu, N. S. Teo-harie, P. Carainopulo, P. Gheuca, StefanStoicoyiel, Spirit Gheorghiu, T. SteMnescu,T. C. Deleanu, V. I. Dragnea.

Quartierut IID-nil : Ap. P. Papadopol, Al. I. Urban,

Alex. Iftimie, Alecu N. Dimitriu, C. Anas-tasiu, Costachi Stoianovici, Constantin Tine,C. P. Filimon, C. Ionescu, C. Dimitriu, Di-mitrie Anastasiu, D. Stamatescu, EmanoilCaracasch, G. BOläsescu, Hagi P. Nicolau,Iosef Schinabec, ban G. Nebuneli, IancuMitache, loan Albulescu, I. Ivanovicï, I. Frä-tilescu, Ioan D. Prodrom, Ian M. Gradea,Nicu Madgearu, Niculai Mircea, N. Nico-lescu, Nicu Gheorghiu, Nicolai G. Vicol, Ni-colai Nun , Neculai Rfiranu, Neculai Duda,Petrache Stefanescu, P. Stänescu, TimoleonNebuneli, Teodor Trancu, Tänase Bädu-lescu, V. G. Dragomir, Vasile Curtevid, V.CAlinescu, Vasile Ionescu, Zaharia H. Teo-dor, T. Petrini.

Quartierul IIID-MY : Andreiii Olteanu, Chiru Gheorghiu,

Dirnitrie Altanagiu, Dirnitrie Constantin,Dima Stefänescu, G. Stänescu, G. N. Iorga,Ian V. Dache, Petrache Altanagiu, StereaP. Potoreanu, Sava V. Petroiu, Vasile Sava.

Quartierul IVD-MY: Costica Galatida, Dimitrie G. Chi-

riac, D. I. SOvescu, Frumuzache Bared, G.Caranfil, G. D. Coman, I. Teodorescu, IanBradea, Ionitá Gheorghiu, Neculai Dirnitriu,NitO. §teftinescu, Spiru N. Focsa, Timofei I.Cuzrnin.

Quartierul VD-nif Hristache V. Chicus, Steria Diaco-

neScu.

Plasa SiretComuni Smulti : d. Andone I. Iftode.Comuna Bäleni : d. Agop Zoropapel.Comuna Cuca : d. Afteni R. Pintilie.Comuna Pechea : d-nil Anton G. Vrerne,

Andronachi I. .§tefan, Alex. G. Dobre.Comuna Smulti : d. Alexandru RAO.Comuna Pechea : d. Alecu Antonescu.Comuna Smulti : d. Andoni D. Papa.Comuna Cuca : d. Alecu Munteanu,Comuna Branistea : d. Costache Stam-

boaM.Comuna Cuca d. Costea Ian.Comuna Cudalbi : d. Chirila Cerchez.

Comuna Independenta : d. Costache Manea.Comuna Máciseni : d. Costache Munteanu.Comuna Manjina : d. Cost. C. Iamandi.Comuni Smulti : d-nit Cristea Värtan,

Const. N. Tofan, Const. V. M. Patriche.Comuna Manjina : d, Constand Iordoche.Comuna Maciseni : d. Dumitraru Costea.Comuna Piscu : d. Draghiea ComOnescu.Comuna Smulti : Dimofte Tiron, Dr.

Cr. Macri.Comuna 51.-Conachi : d. Dumitru Neagu.Comuna ludependenta : d-nil knache An-

ton, Eni D. Costin.Comuna Smulti : d-nfi Fotache B. Parlea,

Fotache I. Portase.Comuna Bäleni : d. Garabet Zorapapel.Comuna Branistea : d-nfi Gavrilà Ionescu,

Gheorghi Patna.Comuna Cuca : d. Gh. Hagi Teodoru,Comuna Filesci d. Gh, R. Bogdan.Comuna Piscu : d. Gheorghe Ene.Comuna Pechea : d. Ghitä Theodorescu.Comuna Cuca : d. Gheorghi Iosip.Comuna Maciseni : d. Gheorghe Tofan.Comuna Smulti: d-nit Ch. V. Prodan, Gh.

I. Totolici, Gr. St. Popa.Comuna Filesci : d. Hristache 'Fader.Comuna Independenta : d. Hrist. Panai-

tescu.Comuna Branistea : d-nil Hristache Du-

man', lordache Ghitescu.Comuna Cuca : d. loan Chiriac.Comuna Filesci : d. IOn M. Chicioroga.Comuna Cuca : d. Ian G. Axente.Comuna Pechea : d. Iordachi Sayin.Comuna Smulti : d. Ian Anghelidi.Comuna Pechea : d. Ion I. Brätulescu.Comuni SL-Conachi : d. Ian Sedocan.Comuna Smulti : d. Ian A. Ghinitä.1Comuna Mäcirni : d. bin M. Huzum.Comuna Srnulti : d-nil Ion POlädutd, Is-Caliciu, Ian C. Totolici, Iancu V. Ne-

delcu, Iancu D. Zaharia, lije Patriche, IanT. Z. Melinte, Leonida V. Patriche.

Comuna Pechea : d. Mihail Dumitru.Comuna Independenta d. Marin V. Dra-

gomir.Cornuna Branistea: cl-nil Marcu G-h. Maru,

Mitache V. §tefan.Comuna báleni : d. Nicu Ionescu.Comuna Branistea d. Neculai Teodor.Comuna Independenta : d-nil Neculai

Mitu Dragu, Neculai Manolache.Comuna Piscu : d-nil Neculai Andonescu,

Neculai H. Zaharia.Comuna Smulti : d. Neculai Panaite.Comuna Piscu : d. Neculai Iftimescu.Comuna Pechea : d-niY Nica Neculai, Ne-

culai Zaharia.Comuna Smulti : d. Neculai V. Prodan.Comuna Cuca : d. Neculai P. Hogas.Comuna Cudalbi : d. Ovanez Murat.Comuna Smulti : d. Panaite Anghelide.Comuna SL-Conachi : d. Petrea Tenof.Comuna Smulti d. Petrache §tefan.Comuna Filesci : d. Paraschiv Vasiliu.Comuna Manjina d. Petru M. Iamandi.Comuna Smulti : d. RaicuComuna Pechea : d. Radu Simion.Comuna Cuca d. Sterea H. Teodor,

Comuna Smulti : d-niI St. I. Totolici, Sta-yer P. Avram.

Comuna Baleni : d. §tefan Luca.Comuna Cuca : d. §tefan Lupu.Comuna Filesci : l. Stoian Istrati.Comuna Independenta : Stayer Dumitru.Comuna Filesci : d-nil T. Ch. Negrea,

Tänlisache Costea.Comnna Independenta : d. Tanase Popa.Comuna Maciseni : d. T. I. Costandachi.Comuna Pechea : d-nil Tanase A. Sandu,

Tänase Andronachi.Comuna Smulti : d. Tudorache Merior.Comuna Filesci : d. Vasile N. Moise.Comuna Independenta : d. Vasile Mi-

halcea.Comuna Pechea : d. Vasile Andronache.Comuna Cudalbi : d. Vasile Alexiu.Comuna Smulti : d. V. G. Totolici.Comuna C.-Isgon. : d. Zaharia S. Ioan.

Plasa Horincea-PeutComuna Tergu-Bujor : d. Andoni Popa.Comuna Urgu-Beresci : d-nil Alecu Mar-

ginä, Aron Herscoyid.Comuna Tulucesci : d. Andreig N. Gutu.Comuna Mastacani : d. Andronic Vieru.Comuna Slivna : d. Anghel Anghelutà.Comuna Frumusita : d-nii Alecu

Andreiii Anghel, Andrei-a Ariton.Comuna Cräesci : d. Alecu Baku.Comuna §ivita : d. A. Constantinescu.Comuna Cavadinesci : d. Antohe Tuchilä.Comuna Bursucani : d. Anton D. Cujba.Comuna Foltesci : d. Avram Munteanu.Comuna Vrgu-Beresci : d. Anton Marza.Comuna Cräesci : d. Const. Tene.Gomuna T.-Drägus. : d. Costachi Lupu.Comuna Gänesci : d. Costachi TäncabA.Comuna Foltesci : d-nil Costica N. Vasi-

liu, Costica CannaComuna Tärgu-Beresel : d-nil Coast. If-

timiui Costachi Popoi.Comuna Foltesci : d. C. Stanciu.

omuna Bursucani : d. Constantin I.Cujbä.

Comuna Jorásci : d. Costache Grigoriu.Comuna Foltesci : d. Costea Dumitru.Comuna VIOdesci : d. Dumitru Bozianu.Comuna Bäneasa : d. Dumitru Sterianu.Comuna 'Jdrgu-Beresci : d-nfi Dumitru

Vilcu, D. Conachi.Comuna Tulucesci : d. D. Pechianu.Comuna Mastacani : d. Drimitrache Nun.Comuna Gänesci : d. Dumitru BOurceanu.Comuna Crliesci : d. Dumitru Vasiliu.Comuna Cot.-Chiril. d. Dumitru BurIM.Comuna Foltesci : d. D. Zisu.Comuna Craesci : d. Dimitrie D. Vasiliu.Comuna Beresci : d-nil D. M. Ghimpu,

D. Niteanu.Comuna Mdlusceni : d. D. Ursu.Comuna Oancea : d-nil D. C. Corru, Du-

mitru T. Onu.Comuna Foltesci : d. Enache Mandrescu.Comuna Têrgu-Beresci : d. Enache Po-

lizu.

Comuna Baneasa : d. Flores N. Darie.Comuna Gänesci d. Frumuz Corcioyel,

iSupti mant: I

44 Decembre 1899

Comuna Varlezi : d-nil Gh. Patrichi, Gh.C. T. BMnaru, Gheorghe Panfi.

Comuna Cavadinesci : d. Gheorghe Cojo-caru.

Comuna T.-Bujor : d. Gheorghe Iacob.Comuna Bäneasa : d. Gh. D. Darie.Commaa T.-Beresci : Ghita Deme-

triu, Gheorghe Ión Ilie.Comuna Mastacani : d. Gheorghe Arisan.Comuna Jorasci : d-nii Gh. T. Strat,

Gheorghe I. Popa, GIL C. Filoti.Comuna Gänesci : d. George T. WM-

nescu.Comuna Oancea : d. Gabriel Gheorghiu.Comuna Frumusita : Grigore Grigo-

riu, Gheorghe BórnbA.Comuna Foltesci : d. Gr. Grigoriu.Comuna Têrgu-Beresci : d. Gheorghe

NitA.Comuna Oancea : d. G. A. Chimale,Comuna Beresci : d-nii Gh. Niculan, G.

Comoraschi.Comuna Tulucesci : d. G. Tälpau.Comuna Joräsei : d. Gh. V. Savin.Comuna Vlklesci : d. Gavril Dima.Comuna T.-Beresci: d. G. Cojocaru.Comuna Cavadinesci : d. G. I. Popa.Comuna BOlintesci : d. Grigore Iacob.Comuna T.-Bujor : d. Gheorghe E. Boy-

néga.Comuna Rogojeni : d. Gheorghe Alexe.Cemuna VArlezi : d. Gheorghe Radu.Comuna Tulucesci : d. Gh. V. §tefan.Comuna Foltesci Codreanu.Comuna Oancea : d. Hristea Teodor.Comuna T.-Bujor d. Hrist Damaschin.Comnna Bänésa : d. Heralamb D. Cosug.Comuna Vlädesci : d. Ioachim Mihailescu.Comuna Lupesci : d-nil Iftimi C. Cara-

ghiu, Ion Costea.Comuna Balinesci : d-nii Iacob Cosma,

Ion Cosma.Comuna Prodänesci : d. Ion Mihail.Comuna T.-Bujor : d. Ion SteMnache.Comuna Bäneasa : d. Iordache Serban.Comuna vivita : d. I. Dacianu.Comuna Joräsci : d. I. Plesnilä.Comuna Bujor : d. I. Filipescu.Comuna Cavadine§ : d. I. S. Nucti..Comuna Mastacani : d-nfi Ión Emanoil, lôn

Bon-BAtrAn.Comuna Joräsci : d. Ión TAnasä.Comuna CrAesci : d. Iön G. Isacu.Comuna Oancea : d. Ión I. Marin.Comuna Frumusita : d-nil Lin Mihai, lön

Lefterachi.Comuna Foltesci : d. lón Stavru.Comuna Rogojeni d. I. BAleanu.Comuna Thrgu-Bujor : d. Lin V. Dogaru.Comuna Ganesci : d. IOn *erbu.Comuna Oancea : d. Ión Enacu.Comuna Rogojeni : d. Ión Curjos.Comuna Tulucesci : d. Ión Teodorescu.Comuna DrAgAnesci : d-nii bin I. Talma-

ciu, Iordache Talmaciu.Comuna T.-Beresci : d. IOn I. Donciu.Comuna Lupesci : d. Luca Costea.Comuna Bursucani : 4. Lascarac Anas-

Comuna Varlezi d. LascAr St. Vargolici.

MONITOR UL OFICIAL (Supliment) 7121

Comuna Mastacani : d. Miron Emanoil.Comuna Bäneasa : d. M. C. Mingireanu.Comuna Tulucesci : d. Mardare N. Gutu.Comuna Bäneasa : d. Mihalachi Istrati.

'Comuna Cot-VAden. : d. Mihalachi Ca-ragea.

Comuna Frumusita : d. MihaT CAluian.Comuna Joräsci : d. Mitrea I. Podasca.Comuna Frumusita : d. Neculai Codreanu.Comuna T.-Drägus : d. NeculaT Talmaciu.Comuna Lupesci : d. Neculai BrAileanu.Comuna Thrgu - Bujor : d-nil Neculai

Gheorghiu, Neculai Turculet, Neculai Pam-Neculai Giurgea.

Comuna, Tulucesci : d. Nicu Enache.Comuna VlAdesci : d. Nästase Ganea.Comuna Mälusteni : d. N. L. tiga.Comuna Sivita : d. N. Gutanu.Comuna Tutcani : d. N. Goza.Comuna Joresci : d. N. D. Veliche.Comuna Cavadine : d. N. Teodorascu.Comuna Thrgu-Bujor : d. Nita Filipescu.Comuna Thrgu-Beresci : d. Neculai H. Io-

nescu.Comuna Vhidesci : d. P. Dorin.Comuna Oancea : d. Pericli Palade.Comuna Fartänesci : d. P. Gh. Drogomir,Comuna Thrgu-Beresci : d-nii Petrache

Balan, Petrache Panaite.Comuna Tulucesci : d. Petrache Sérbu.Comuna Térgu-Bujor : d. Petrache S&bu.Comuna Oancea : d. Pawl Bäleanu.Comuna Foltesci : d. Paraschiv Basalic.Comuna Thrgu-Beresci : d. Pavel G. Pavel.Comuna Oancea : d. Ralea S. Ichim.Comuna Térgu-Bujor : d. Sotir Balan.Comuna Gänesci : d-nii St. Bärbieru, Si-

mion Aftene.Comuna FärtAnesei : d. Stefan Istrate.Comuna Frurnusita : d. Stavär Ionescu.Comuna Cavadinesci d. Stefanache An-

ghel.Comuna Thrgu-Beresci : d. State Danu.Comuna Rogojeni : d-nil St. Apostol, St.

Dobrea.Comuna Tutscani : d. St. Goza.Comuna Bälintesci : d. T. Vasiliu.Comuna Beresci : d. T. Berechet.Comuna Sivita : d. T. Ravdan.Comuna Vlädesci : d. T. D. Ghenea.Comuna Lupesci : d. TAnase Dima.Comuna Vladesci : d-nil TAnase Mihnea,

Wider Gh. Dorinu.Comuna vivita : d. Tudorache Nistor.Comuna Frumusita : d. Tatos Zoropapel.Comuna Fartänesci : d. Th. Ciocan.Comuna CrAesci : d. Temistocli Sava.Comuna VlAdesci : d. Vasile S. Iacomie".Comuna Térgu-Bujor : d-nii Vasile M. Mi-

ron, Vasile Busilä.Comuna Bäneasa : d. VasileComuna Thrgu-Beresci : d. Vasile Silion.Comuna T.-DrAguseni : d. Vasile Musat.Comuna Mastacani : d. Vasile M. Tocu.Comuna Joresci : d. Vasile Savin.Domuna Slivna : d. Vasile Ciupercä.Comuna Fartanesci : d. Vasile Donose.Comuna Rogojeni : d. Vasile Costovici.Comuna Oancea : d. Vasile D. Caraman.Comuna F rumusita : d. V. Nedelcu.

Comuna VArlezi : d. V. Negrut.Comuna Rogojeni : d. V. Neculitä.Comuna Balintesci : d. V. Dragomir.Comuna Beresci : d. V. Onose.Comuna Vladesci : d. Vasile Lupu.Comuna Tulucesci : d. Vasile Pacuraru.

PrimAria TecuchlUsti de patentarif cu drept de aleetorl la camera

de comercM ai industrie, circumscriptia VII,Foc-sanl, din Judetul Tecuciù, pe anul 1899-1900,r6masA clefinitivA.

Plasa Bdrlad-NicoresciD-nii: Dobria Burca, Gheorghe LepAdatu,

Stefan Hilohi, Alecu Darie, Ion Eni BAra, Cos-ma Ión, §tefan N. Cristea, Vasile A. Stan-culia, Constantin Staicu, Dumitru Cazacu,Iancu E. Dimitriu, Tachi Anastasiu, Ion T.Sóre, Andrei P. Ignat, Ion I. Mafteiu, Do-bria I. Petcu, CosticA A. Vidrascu, SauliaFulger, Gheorghe C. Parcel, Constantin Ful-ger, Gheorghe E. Nicolau, Constantin Cio-botaru, Dumitru Darabana, Hristodor Lefler,Niculai S. Masgras, Constandachi Bradia,Gheorghe Calm, Costachi L. V. Ta§cA, Tó-der §ishiroviciu, Buga Neculai, DraconuTache, Foräscu Vasile, Grigoricä Vasile,Ghionia Alexandru, Garlianu Mihailá, Hol-ban §tefan, Mälureanu Gheorghe, MocanuHie, Pasture lonita, §tefAniu Mitache, §tefa.-niu Costache, Tarola Eie, Banu Sandu Io-

lonitä Dimitriu, Nita Coceiu, SanduJacob, Ion Georgescu, Ion Gh. Bocániala,Tudorache Dimitrescu, Toma I. Bocanialä,Neculal Lupescu, Vasile I. Anton, VasilePafnote, Gheorghe Caulia, Ghitä I. Bejan,`Roder Vasiliu, Vasile Iouescu, Neculai Scar-lätescu, Alecu T. lonescu, §tefan Dolia, NAs-taae Gh. Ciorâte, Costachi Leo* 'Bider I.Tom% lordachi I. Tofan, Vasile D. I. Pohrile,Vasilachi T. Stan, Vasile T. Crisan, Ion V.Bejan, Nästase I. Bejan, Vasile I. Pohrile,Alexe Angheliu, Dumitru Suliman, Gheor-ghi O. Gheorghitä, Tänase Ion, ConstantinTudose, Ion Alexe :Munteanu, Neculai Popa,Garlianu Gheorghe, Dimitrie ScArlätescu,Alecu Munteanu, Sandu R. Gheorghiu, Ale-xandru Panaite, Spirachi Tomulescu, NästaseL Sima, Gheorghe T. Cap-Mare, TudorachiManea, Ghitir CaP-Mare, Vasile V. lonescu,Gheorghe Antonescu, TAnase Lefter, Con-stantin Bogdan, Vasile Chetu, Constantin T.Carp, Tachi Scärlit, Radu Danailä, CosticAPopovici, Ion Grosaru, Voican Chirvase, IonI. Eni, Mihai Berza, Sava Cap-Mare, NeculalBute, Constantin A. Popa, Vasile O. Popo-

Costachi C. Grecia, Stoian Neculau,Nästase Muni, Todera§ Farcas, PetrachiChiburtä, Iftemi Gheorghiu, Filimon Damian,Gheorghe Arghir, Gheorghe S. Neculau,Constantin S. 11.6u, Costachi Iftemi, SimionHrubaru, Ion Diaconu, Alexandru Munteanu,Ivanciu Meran,Petrachi Meran, Iancu V. Mun-teanu, Wrier N. Barba-Lati, Neculai DrAgan,Ion Bricianu, lonBrician, Miron Barba-Lata,Dumitru T. Mihaitl, Manole Iordachi, Ior-dachi Zaharia, Dumitrachi Bubulac, Cos-tachi Bubulac, Andone Giurgea, Costica F.Grosu, §lefan Meran, Radu Meran, Iancu

7102

M. Dimoftache, Alecu Diinoftache, GrigoreDimoftache, Gheorghe Corpaciu, Gheorgliea BälänOiei, Costachi Bärbute, ConstantinHristache, Vasilache Bute, Grigore Dimofta-che, Spirache Nicolau, Ion P. Guguian, Ma-teiti Chirvasie, Ghitä Stefäniu, GheorgheSpirescu, Ghitä. Drägan, Costachi Pruteanu,Tänase lón, Iordachi Orza, Petrachi Gheor-ghe, Gheorghe Gaibarä, Ion Marin, MusatI. Batros, Gheorghe Leon Popa, Neculai Sa-vin, Ion Preda, Alecu Crisan, MexandruNechifor, Vasile Pogor, Emil Dragos, CostinGorgan, Ion Barcan, Toma V. Dänäilh, Gheor-I. Ghitä M. Stratulat, Mihaia Dimof-tache.

Plasa BerheciuD-nil Stefanachi Roman, Ion G. RAW,

Tudor Strungaru, Gheorghe Pralia, Ion Man-dache, Ion a Babel, Ionith Balcan,'VasileLupu, Iancu Iordan, Antohi Dascdlu, Con-stantin Bichescu, Iordachi Stupu, CostachiGrigoriu, Ion Raicu, Grigore G. Nästase,Iorgu Valaehi, Vasile Hostinä,Vasile Vraciu,Vasile Lehaceanu, Iordache Toma, IonM. Perju, Neculai Vasilin, Dimitrie Va-siliu, Vasile Patrascan, Mecu Tofan, Gheor-ghe Dimitriade.

Plasa ZeletinD-nii Vasile T. Dänis, Ion I. Ilie

Panaite, Ghità D. Angheliu, Petrachi Petro-vició, Gheorghe Conache,- Gheorghe Dude-scu, NeculaI Rogoz, Ion P. Pascu, VasileVärariu, Stefan Bors, Dumitru Motäs, Päu-cescu Costache, Gheorghe Tufescu, Cons-tantin Ganea, David Visu, Gavrilä Petria,Sandu Iftemi, Tudorache Cotelia, Vasile Ma-nolache, Gheorghe Sturzu, Constantin G.Crângan, Zaharia Dumitru, Gheorghe Spri-don, Vasile T. Mateiii, Alexandru Florescu,Neculai Blanità, Ion Savastre, Tóder I.Ber-dan, Savel Groza, Costical Buzdugä, SpiridonS. Buzdugä, Dumitru Turcu, Constatin Sérbu,Ion Petrescu, P. Topa, Iancu Florescu, IonG. Spulber, Ion Genes, Spiridon Calmuc,Gheorghe Morosanu, Alecu Burghelia, IancuBrasovanu, Gh. C. Suliman, Const. Gr. Da-vid, Const. Botez, Constantin Dediu, Gh.Stránuianu, Gh. Spataru, Mihaiü Vlad, Pe-trache BuiIà, Vasile Busilä, Constantin Ba-hrim, Costache Dima, Costache Gh. Mázd-ram, Ghitä P. Man, Grigore I. Lupu, IonGr. Lupu, Stefan Petrasc, Dumitrache Ha-raga, Tache Ciobanu.

Comuna urbei Tecucin

D-ni1 GheorgheTurturick Pet rache D umi-triu, D. Anghelescu, MihaI Iacomie, GhitäBälänescu, Stefan Apostoleanu, GlieorgheDimitriu, Neculai Pe lin, Carol Pelin, AlecuAlexandru, Dimittie D. Caian, ConstantinBotez, Constantin G. Nenitä, Dimitrie Chris-tescu, Dirnitrie C. Apostoleanu, AndronacheStoian, Tache Gheorghiu, Iftemi Istrate,Gheorghe C. Purcel, Grigore C. Isac, Du-mitrache Gheorghiu, Marin M. Chirilä, Ma-rin Iorga, Vasile Popovici, lancu Herescu,Alecu Corlätescu, Sava Ion, Tóder M. Cos-tea, Ionitä Frâncu, Alecu Vrabie, Vasile I.

MONITORVI, ()PIMA 14 Decembre 400

Crisan, Ionitä Crisan, Gheorghe Dumitrache,Manolache Mihäilescu, llie Apostoliu, GhiäMateiu, Niculae Costinescu, Cglin Putam,Haralambe Ciocârlan, Nitä Constantin, Ni-culae N. Constantin, Pctria Teodor, LupanFilimon, Costache Racovitä, Panaite Dobro-viciu, Costache Dumbriivescu, Mamie Ne-nita, Ilie Timus,Ion Jugaru, Ghitä I. Gheor-ghiu, Costache Ionescu, Iordache Bordeian,Tänase I. Codrianu, Gheorge Mironescu,Gheorghe Lungu, Chirilä D. Gheorghe, IonGh. Rálan, Spiridon Popa, Neculal Mihalachi,Alexandru D. Popa, Gheorghe Voiculescu,Ovanes Tomas, Zaharia Maas, Andrei Pi-soschi, Chircor Mani* Mina Talmaciu, Pa-vel I. Vasiltu, Ion M. Costea, Marcu V. Po-povicia.

Primária Têrgu-JiuLista definitivit a persOnelor din judetul Gorj, earl

tntrunesc condiOunile prev&jute de art. 4 si 5 dinregulamentul camerilor tie comercin, pentrualeetorl pe anul 1899-1900.

Plasa OcolComuna Têrgu-Jiu : dniI Albert Folter,

Alixandru Stroe, Andreia. Ionescu, AndreióJitea, Carol Vincler, C. M. Dänäracu, Const.Udroia, Const. Hidäescu, Filip Ionescu,Gheorotte Dirnitrescu, Gheorghitä Nicolä-escii, -Gheorghe Märganu, Ghitil Ionescu,Gheorghe Vuldnescu, Gh. D. Rädutoiii,Gheorghe Enulescu, Gheorghe Arsanu, Io-nitä Simionescu, Ioan Rosca,,Ionitä Ionescu,Ionitä Tomoiu, loan Bälänescu, Ilie P. Do-brotescu, Ioan N. Ctprisescu, Joan Udroiu,Iancu C. Schileriu, Luth Rimniceanu, Ma-tache CArtianu, Matei I. Dänäracu, MihäihlMäruta, N. N. Lupulescu, Nicolae Trandafi-resat,. Nae Rälteanu, Nicu D. Milosescu, Pan-tilimon Bärbulescu, Pavel Gh. Popescu,Petre Märuta, Simion Gheorghiu, StefanNicoläescu, Stefan I. Popescu (micu), Ste-fan Ion Popescu, Stefan Barbu Popescu,Stefan Udroiu, Stefan D. Popescu, TomaCilinescu, Toma Costesm, Trifon Closanu,Vasile Tittaru, Vasile Rosca, Vasile Päträs-coia.

Plasa AmaradiaComuna Albeni : d-nil Const. Siliste, Du-

mitru Pociovälisteanu.Comuna Alimpesci: Petre Tomescu,

Gheorghe Popescu, Ion P. Ionescu, Gh. M.Hriza.

Comuna Bengesci : d. Coast. Pociovälis-teanu.

Rasa NovaciComuna Baia-de-Fer : d-nil Ion Minció-

gi, Gheorghe Dumitru Gutu, GheorglieRoibu.

Conauna Bumbesci-de-Jith,d-nil Sandu Cri-yeti, Pätru Micu, Grigore Criveti.

Comuna Rumbesci-Piticu : cl. GheorgheSändoiu.

Comuna Ciocadia : d-nii Tonra Brecnu,Petre Läpädat, Matache Stefänescu.

Comuna Cernädia : Nicolae Po-pescu, Petre, Gäind, Coast. Flitanu, PetruDumitru Terfulea.

Comana Crasna : d-nii Nicolae E. Cräs-nariu, Stefan P. Crasnarin, Ion B. Nitescu,

Rasa A tilUrflrliUConmma CArligei: d-nii C. V. Plesoiann,

Nicolae Ionescu.

Rasa NovaciComuna Cärpinisiu : d. Ion C. Pärjol.Comuna Novaci: Pr. Ion Chisionescu, d-nii

Ion Gh. PreoteseScu, Petre Dumitru Dea-conescti-, Dumitru St. Ceausescu, GheorgbeP. Popescu.

Comuna Pociovalistea : d-niI Dumitru Io-.nescu, ,Const. Ciungu, Ion Anghel Pupa,Preotu Ion Gheorghe.

Rasa AmaradiaComuna Petresci-de-Sus : d-niI Gheor-

ghe P. Drägänescu, Gheorghe Dictdescu,Ilie Niculae Sbenghea, Stefan I. Mihail,Ion Nicola Enulescu, Ion Radovicescu, IonN. Cojocariu.

Plasa NovaciComuna Poenari: d-niI Ion BuduroI, Toma

Eremia, Ion C. Muneanu, Taiche Teodor.

Plasa AmaradiaComuna,Sicelu : Diimitru D. Sece-

leanu, Preotu N. Vanvu, Gheorghe I. Cam-brea, Gheorghe I. Mangalia.

Comuna Serbesci : Preotu V. Stoielti

Plasa NovaciComuna, .Surupati : d-na Gheorghe N.

Grigore, Const. Medrega.Comuna Turbati ::d. Eftenie Medrega.Comuna Tetila : d. Durnitru Rebedea.

Plasa VulcanuComnna Brádiceni : d-niI Ion N. Popescu,

Grigore Ceausescu, Petre I. Seimeanu.

Plasa OcoluComuna Ceauru: d Const. VAIceanu.

Plasa VulcanuComuna Runcu : d-nii loan Nicolescu-

Gheorghe Dediu, Vasile I. Sandru, S. Le,pädusi.

Rasa OcoluComuna Stejerei : d. Aliss. M. Dondera.Comuna Calnicu : d-niI Ilie Saidac, Va-

sile Roventa., Rasa Vulcanu

Comuna Arcani : d-nii Gheorghe I. Stoi-chitescu, Andrei M. Coiculescu, Vasile Nic.Räthrtoiu.

Comuna Godinesci : d. Ion Mazilu.Comuna Lelesci: d. Ion N. Seftoiu.

Plasa JiuComuna Boräscu: d-nil Dumitru Mill-

taru, Tänase Luca, Vasile M. Boangiu.Comuna Bolbosi : d-nii Pavel Tolescu,

Ion Norocea, Räducan Corlänescu, GhitäLupescu.

Comuna Bälteni : d-nii Grigore DincitSchileriu, Diricä Schileriu, Dumitru Nico-lescu.

Comuna Calapèru-de-Jos : d. Alecu Ca-lotescu.

14 Decembre 1899

Comuna Calapèru-de-Sus : d-nil PetreCarjeu, Ion Scafesi.

Comuna Calap6ru-Garbovu : d. NicolaeSirbulescu.

Comuna Ionesci : d-nii Iorgu Dumitrescu,Const.

Comuna Rosia : d-nii Gheorghe Const.Nitu, Dumitru Birisescu, Const. C. Gar-(lescu.

Comuna Raci : d. Sandu Urclareanu.Comuna Risina : d. Const. D. Porojnicu.Comuna Ohaba : d. C. C. Savoiu.Comuna Plopsoru : d. Petre Tomovicl.Comuna Turceni-de-Sus : Petre Mihart.

Plasa GilortuComuna Aninósa : d. Const. C. Dumi-

trescu.Comuna Cordesci : Zanfir Hurezanu,

Ion P. Hurezanu.Comuna Groserea : d. C. A. Crisnariu.Comuna Hurezani-de-Sus : d-nil Ion Gar-

bea, Petre Garbea, Dumitru Mutulescu.Comuna Hurezani-de-Jos : d. C. I. Busui-

ceanu.Comuna Logresci-Birnici : d. Constantin

Sterie.Comuna Musculesci : d. Ion Andrei.Comuna Pegeni : d. Gh. Columbeanu.Comuna Piscoiu : Durnitru N. Badea.Comuna Rädinesci : d-nil Ilie Bibulescu,

Filip Rosculescu, Petre Märculescu.Comuna Scrada : d. Const. Dimitrescu.Comuna Turburea : d-nil Sandu I. Boan-

giu, Ion Dined.

ANIINCIIIRI MINISTERIALE

MINISTERU DE INTERNE

Directiunea generalä a telegrafelor§i po§telor

In 4iva de 17 (29) Ianuarie 1900 se vatine licitatie, la prefectura judetului Buz6g,pentru darea in antreprisä a transportuluIexpeditiel de la oficiul postal Buzeii la garalocali si vice-versa.

Licitatia va fl cu oferte sigilate, earl sevor primi in acea i Liana la orele 4 p. m.precis, cand se vor deschide.

Supraoferte nu se primesc.Conditiunile cu cari ,se di in antreprisi

acest transport sunt urmitórele:1) Transportul se va efectua cu caii, ha-

murile i tóte accesoriile antreprenoruldicu cariola directiuneI.

2) Antreprenorul este obligat a vöpsi o-dati pe an, tn fie-care primiveri, cariolainteo colóra galbeni, *hind colórea em-blemeI postale, care va fi bronzati; de ase-menea e dator a intretine cu cheltuiala sa,In buni stare si curatA, In tot timpul dura-teT contractuluI, cariola ce i se va da de di-rectiune, dator find ca, la expirarea con-tractultif, sA o Inapoeze in starea In care is'a predat.

La cea d'antAid notificare, antreprenoruleste dator a vöpsi, precum si de a face lacarioli, In termen de einci 4ile, tóte repara-

MONITORUL OPICIAL 7423

tiile ce i se vor semnala; In cas de a nu fiurnaitor, vöpsirea cariolel, precum i repara-tiunile necesare se vor efectua de directiune,firi somatiune sag alti punere in intarsliere,In comptul subventiuneI sag garantiei an-treprenoruluI, care va primi de bune tótecheltuelile ficute si care nu va avea dreptla niel un fel de pretentiuni.

3) Cail vor fi bunI i bine intretinulf; voravea inAltimea intre 15-16 pumni; ha-murile vor fi de curea solidi i curat tinute.

4) Vizitiul va trebui si pórte uniformareglementari a factorilor.

Mid se va constata ci vizitiul a %cuttransportul neuniformat sag cit nu Intretineuniforma In buni stare si curati, antrepre-norul va fi amendat cu subventia pe o Oi.

5) Transportul se va face ori de ate orlva fi necesitate de la oficig la gari si vice-versa, la orele ce ,se vor pune in vedereaantreprenoruluI de dirigintele respeetiv.

6) Antreprenorul este dator a trimite eaucu trisura la oficiii sag gall, cel putin eu ojumAtate ori Inainte de ora hotiriti pentrupornirea expeditieI; in cas de a nu fi urmi-tor, dirigintele va angaja cu ori-ce pret cal

trisuri In comptul antreprenorulul, careva fi amendat i cu subventia pe o

7) In cas de intarsliere a trenurilor, ca-riola va adista la gall sosirea lor.

8) Gand se va constata ci antreprisa estein prósti stare In cat transportul si nu sepótá face In reguli, conform conditiunilor,se va da antreprenoruluI un singur avertis-ment ca, in termen de 15 stile, si aducitreprisa in conditiunile contractului si, ne-find urmitor, directiunea va putea resiliacontractul, färá judecati i fill a se faceveri-o somatiune sag altä punere In intar-sliere antreprenorului, care nu va aveadrept la nici un fel de pretentiune; iartransportul se va conceda altul amator, prinlicitatie sag buni invoiali, In comptul ga-rantiel antreprenorului.

9) Durata contractuluI va fi en inceperede la 1 (13) Aprilie 1900 Oa la 1 (13)Aprilie 1903, reservIndu'01 trig directiuneadreptu de a '1 resilia i inainte de implini-rea acestui termen, ori-cand va crede ne-cesar, cu conditiune de a anunta acésta an-treprenorului cu 15 slile inainte.

10) Subventia ee va resulta la licitatie seva plati antreprenoruluI cu anologie la fi-

nele fie-cireI lunI, prin mandat asupra tesau-rultif public.

11) Pentru asigurarea StatuluI ci servi-ciul concedat se va indeplini conform condi-tiunilor, antreprenorul va depune, in termende 15 slile de la subsemnarea contractului, ocautiune, in numerarig sag efecte garantatede Stat, echivalenti cu subventia pe 3 lunI.

Pe langi acesta se vor considera ca ga-rantie i eau i. accesoriile de off-ce naturi,pe cari antreprenorul nu le va putea in-strAina In timpul duratel contractului, sprea putea directiunea uza si de cl6nsele In ca-surile de abaterl prevOute la art. 8 demaI sus.

12) Cand vizitiul va fi dominat de veri-un vicig si se va semnala de directiune an-

treprenorultg, acel vizitig se va depirtaimediat din serviciii.

Cand cariola va veni la oficig cu un vi-zititi a eiruI depirtare a fost ceruti, diri-gintele va a vea dreptul a nu 'I irim, i vaurma conform art. 6 de mai sus.

13) Antreprenorul nu va putea transmitecontractul acestei antreprise la alti persóni,firi consimtimintul directiuneI.

14) Conductorul find seful curseI, antre-prenorul sag omul sèù e dator si 'I dea as-cultare i s 't execute ordinele de servicitiin timpul cursei; In cas contrarig, antrepre-norul va 11 amendat cu subventia pe o sli.

15) Spre a fi admisI la licitatie, concu-rentif vor depune o cautiune provisorie delei 100, in numerarig sag efecte de ale Sta-tului.

16) In termen de 5 slile maximum de laaprobarea licitatiunei, despre care este ti-nut a lua singur cunoscinti de la oficiultelegrafo-postal din Buzöti, adjudecatarulse va presenta la numitul oficig ca si in-chee contractul cuvenit; In cas de a nu fiurmitor, cautiunea provisorie va rArnane Inprofitul StatuluI, fibrA judecati, nici soma-tiune fill a se, face veri-o alti punereIn intarsliere adjudecatarului, care nu vaavea drept la nieI un fel de pretentiune.

Taxa de timbru i inregistrare, ce va ne-cesita facerea contractului, va fi, conformlegei timbruluI, in sarcina antreprenorultfi.

Pe langi acestea, concurentii vor avea invedere art. 68-79 din legea asupra comp-tabilititeI generale a Statuldf.

No. 71.606. 3 1899, Decembre 9.

In liva de 18 (30) Ianuarie 1900 seva tine licitatiune, la prefectura judetuluiPatna, pentru darea in antreprisä a trans-portuluI expeditieI de la oficiul postal Foc-sani la gara Iocalä i vice-versa.

Licitatia va fi cu oferte sigilate, earl' sevor primi in acea sli pia la orele 4 p. m.precis, cand se vor deschide.

Supraoferte nu se primesc.Conditiunile cu call se di in antreprisi

acest transport stint urmitórele:1) Transportul se va efectua cu call, ha-

murile i bite accesoriile antreprenoruluTcu cariola directiune.

2) Antreprenorul este obligat a vopsi odata pe an, In fie-care primaveri, cariolainteo col6re galbena, pistrand colórea em-blemei postale, care va fi bronzatä; de ase-menea e dator a intretine eu cheltuiala sa,in bun:A stare si curati, In tot timpul du-ratei contractulta, cariola ce i se va da dedirectiune, dator find ea la expirarea con-tractuluI sA o Inapoeze In starea in care is'a predat.

La cea d'antAiti notificare, antreprenoruleste dator a vopsi, precum si de a face lacarioli, In termen de 5 4ile, ttite reparatiilece i se vor semnala ; in cas de a nu fiurmitor, vöpsirea carioleb, precum i repa-ratiunile necesare se vor efectua de direc-tiune, fitri somatiune sag anti. punere In in-tarsDare, in comptul subventiuneT sati ga-rantiei antreprenorulul, care va primi de

7424 MONITORUL ()MAL

bune tóte cheltuelile facute si care nu vaavea drept la niel un fel de pretentiunI.

3) Cail vor fl bunI i bine intretinutI, voravea inAltimea intre 15'16 pumni; hamu-rile vor fi de curea solidd curat tinute.

4) Vizitiul va trebui sd Ode uniformareglementard a factorilor.

Când se va constata cá vizitiul a ficuttransportul neuniformat, saü cd nu intre-tine uniforma in build stare si curatd, an-treprenorul va fi amendat cu subventiape o

5) Transportul se va face ori de ale orIva II necesitate de la oficid la gall si vice-versa, la orele ce se vor pune in vedereaantreprenorului de dirigintele respeetiv.

6) Antreprenorul este dator a trimitecail cu trdsura la oficid sad gard cel putincu o jumdtate or% inainte de ora hotAritiipentru pornirea expeditiei; In cas de a nuIi urmdtor, dirigintele va angaja, cu orI-cepret, eau i trdsura in comptul antrepreno-rulul, care va fi amendat i cu subventiape o 4 ,

7) In cas de intArqiere a trenurilor, ca-rkla va addsta la gard sosirea kr.

8) Mid se va constata cd antreprisa estein próstä stare In cât transportul si nu sepótd, face in reguld, conform conditiunilor,se va da antreprenoruluI un singur avertis-ment ca, in termen de 15 (Ale, 86' aducd an-treprisa in conditiunile contractulta, i, ne-fiind urmAtor, directiunea va putea resiliacontractul, Mr% judecatd i fail a se faceveri-o somatiune sad and. punere in intAr-( iare antreprenoruluI, care nu va avea dreptla nicI un fel de pretentiune, iar transportulse va concede altift amator, prin licitaie sadbun& invoiaM, in comptul garantiel antre-prenorulul.

9) Durata contractului va fi cu inceperede la 1 (13) Aprilie 1900 pand la 1 (13)Aprilie 1903, reservându'd insd directiu-nea dreptu de a '1 resilia i inainte de im-plinirea acestuI termen, orI când va credenecesar, ou conditiune de a anunta acéstaantreprenorulul cu 15 çlile inainte.

40) Subventia ce va resulta la licitatie seva plAti antreprenorulul cu analogie, la fi-nele fie-cdrel luni, prin mandat asupra te-saurulul public.

14) Pentru asigurarea StatuluI câ servi-du! concedat se va indeplini conform condi-tiunilor, antreprenorul va depune, in termende 15 Oile de la subsemnarea contractulub,o cautiune, In numerar sat efecte garantatede Stat, echivakntd cu subventia pe 3 lunl.

Pe Iângd acésta se va considera ca garan-tie si eau i accesoriile de ori-ce naturA, pe,cari antreprenorul nu le va putea insträinain tirnpul durateI contractuluI, spre a puteadirectiunea usa si de dênsele In casurile deabaterl prevNute la art. 8 de maI sus.

12) Când vizitiul va fi dominat de veri-un Acid si se va semnala de directiune an-reprenorului , acel vizitid se va depArtaimediat din servicit.

CAnd cariola va veni la Acid cu un vizi-till a cdru1 depArtare a fost cerutii, dirigin-

tele va avea (ireptul a nu '1 primi i Va ur-ma conform art. 6 de maI sus.

13) Antreprenorul nu va putea transmitecontractul acesteI antreprise la altd perscindMr% consimtimintul directiund.

14) Conductorul, fiind seful curseI, antre-prenorul sad omul sdd e dator sfi '1 dea as-cultare i sA execute ordinele de servicitIn timpul curseI; In cas contrarid, antrepre-norul va fl amendat cu subventia pe o 4

15) Spre a fi admisi la licitatie, concu-rentiI vor depune o cautiune provisorie delei 100, in numerar sad efecte de ale Sta-tuluI.

16) In termen de 5 siile maximum de laaprobarea licitatiei, despre care este tinut alua singur cunoscinti la oficiul telegrafo-postal din Focsara, adjudecatarul se va pre-senta la numitul oliciti ca sd. incheie con-tractul cuvenit; in cas de a nu fi urmAtor,cautiunea provisorie va rémâne in protltulStatulul, fárä judecatd, nid somatiunefard a se face veri-o altd punere in intAr-(pare adjudecataruluI, care nu va avea dreptla nid un fel de pretentiune.

'Taxa de timbru i inregistrare, ce va ne-cesita facerea contractului, va fi, conformlegeI timbruluI, In sarcina antreprenoruluI.

Pe Iângd acestea, concurentii vor avea invedere art. 68-79 din legea asupra comp-tabilititei generale a Statulul.

No. 71.622. 3 1899, Decembre 9.

Directiunea generald a inchisorilorCondamnatul Nicolae Negrea, de anI 45,

de meserie plugar, fiul luI Constantin si alNastasieI, cAsAtorit, avénd 3 copil, din co-muna Pisica, plasa Mdcin, judetul Tulcea,inceténd din viétd in 4iva de 30 Noembre1899, In penitenciarul Galati, unde a rd..mas un capital de lei 3, se publicA sprecunoscinta celor In drept a '1 mosteni, cd,dacA, in termen de un an de la data ace-stel publicatii, nu se vor presinta,insotiti deacte in reguld, a reclama acestI bani, ei sevor face venit easel Statulul, conform art. 18din regulamentul inchisorilor centrale.

No. 12.109. 1899, Decembre 1.

Epitropia generald a casei spitalelorospiciilor S-tu Spiridon

Se face cunoscut cd, in litia de 28 Decem-bre 1899, se va tine, in camera acesteI epi-tropii, licitatie publica orald, pentru dareain antreprisd, pe timp de un an, furnisareacu laptele necesar spitalelor i ospiciilor dinIasi, cu incepere de la data aprobdrei defi-nitive a acesteI furnituri.

Concurentil sunt invitatI a se presenta, Inacea çli, insotill de o garantie provisorie insuma de 600 lei, in numerarid sad efecte.

OrI-ce informatiuni i conditiuni se potlua i vedea in bite 4ilele de lucru in can-laria epitropiel generale, serviciul adminis-trat iv.

No. 8.525. 1899, Decembre 8.

4 Decembre 1 05)

MINISTERU DE FINANCE

Directiunea vämilor, timbruluiinregisträrei

Se publia spre cunoscinta generala chIn yliva de 28 Decembre 1899, se vor vinde,prin licitatie, in localul biurouluI vamal Fi-laret, 65 kgr. cArtI scrim in limbabrosate, 14 kgr. parfum pentru batiste, 2kgr. briliantind, 3 kgr. pudrd., 8 kgr.toaletA, 2 kgr. carton ambalagiii, 42 kgr. car-bine pentru fotografii, 33 kgr. vase de stickin cobire verl ze, 11 kgr. efecte usate, 135kgr. vin de Malaga, 93 kgr. cosurI pile derichité, 953 kgr. vase de porcelan, pentrumasA, 103 kgr. vase de stic16., in colóre ver-i,lue, 64 kgr. cognac, 152 kgr. ocrurT, 141kgr. colori verçll i albastre, 10 kgr. colonordinare, amestecate cu negru de film, 4kgr. colori fine, lichide, 42 kgr. grund ordi-nar, 21 kgr. lac fail vopsea, 45 kgr. obiecbde tucid nichelate, 55 kgr. cérd albA, 27kgr. cArti postale cu vederl din térd, 21kgr. yin, 12 kgr. reclame de hârtie, 34 kw..cernéld grósä pentru imprimate, 19 kgr.uleiuri nedenumite, 20 kgr. flanele de buni-bac, impletit0 kgr. un tabla litografia t,incadrat in ramd de lemn, 2 kgr. cheI defer pentru masini, 5 kgr. curele de pielepentru trinsmisiuni, 1 kgr. 500 gr. obiectede tinichea de fer, 4.273 kgr. masinI agri-cole, 47 kgr. efecte vechi, 26 kgr. carP pen-tru citit, in limbi strAine, legate, 1 kgr.cArti pentru citit In limbl sträine, nelegate,1 kgr. butoni de lemn lustruit, cu cc, pen-tru electricitate, 500 gr. obiecte de lemnlustruit, cu metal comun, 25 kgr. cabluride sirmA de aramd, 618 kgr. sell animal, to-pit, 500 gr. inaltdminte de piele find, 42kgr. 500 gr. efecte de corp, usate, 35 kgr.cArti pentru citit in limbi strAine, legate,5 kgr. obiecte de porcelan i alamd, pentruelectricitate, 3 kgr. un glob de sticld Mkt,combinat cu sirmd, 19 kgr. scaune de lemn,lustruite, combinate cu piele ordinard, 15kgr. flare de plug, 7 kgr. 500 gr. obiecte dealamd, vernisate, 6 kgr. obiecte de sirmA defer, cositorite, 15 kgr. cutiI de carton sim-ple, pentru bombóne, 5 kgr. sad de hârtie,combinati cu panglici de métase, 1 kgr. lu-crArl de hârtie, 9 kgr. bombóne de zahdr,3 kgr. cutil de carton, cAptusite cu métase,pentru bomkine, 500 gr. un vas de faiantd,12 kgr. bombline de zahdr, In sticle, 5 kgr.sticlute simple, turnate, 450 kgr. vin, 46kgr ladd de lemn OM, de Brasov, 187 kgr.lingurI i furculite, 16 kgr. orzisor curAtit,pentru canari, 21 kgr. sömintd de rapitii,31 kgr. sémintd de flórea siireluI, 132 kgr.24 bucdti titere, 17 kgr. cutil de carton,ambalagiii, 120 kgr. mobile de lemn, lus-truite, 26 kgr. obiecte de alamd vernisate,pentru lampi, 234 kgr. mobile de lemn, lus-truite, 129 kgr. 7 sticle via de Champagne,59 sticle de cognac, sticlute micl cu cognac,595 kgr. hârtie coloratd simplA, pentru im-primat, 124 kgr. bricege de fer, 25 kgr.perdele de retea de buinbac, 6 kgr. mostrede retea, de bumbac, 1 kgr. confectiunl debumbac, 3 kgr. bijuterie de alamd i sticlii

14 Decombre 1899

kgr. mercerie comunA de os 0 de1 kgr. margele de stic1A, 1 kgr. indigo, '1

kgr. color! fine, 2 kgr. mostre fArA valóre,5 kg. pile de otel, 1 kgr. arnicid de bum-bac, 1 kgr. 500 gr. felinare din tablA de fer,500 gr. idem de alamA, nichelate, 4 kgr.globulete de sticlA coloratA, pentru pomil deCrAciun, 2 kgr. cretä, 1 kgr. 500 gr. pile deotel, 200 gr. mostre färä valóre, 1 kgr. vatAde bumbae, 5 kgr. cutil de lemn cu rnusama.

DoritoriI urmézä a se presenta, in ylivaarAtatA, la mentionatul biurod vamal, sprea concura la licitatiune.

No. 87.242. 1899, Decembre 10.

AdministraOunea financiara a judepluiTeleorman

De are-ce in 4.ilele de 21, 22 si 23 No-vinbre 1899, nu s'a putut tine licitatie pu-

pentru vinOarea averilor persónelorprevèqute mai jos, cari datorézi Statululsumele arAtate in dreptul fie-efireia, dinarensE de mosil si rate de bunuri vindutede veci, cari, in urma somatiunilor fAcutesi a maI multor arnAnAri, in ile1e fixatepentru vinqare, nu ad achitat sumele da-torite;

Administratia public& spre generala cu-noscintA a amatorilor cA., conform art. 11si 13 din legea de urmArire, se va tine oitouA licitatie publicA, in çlilele de 21, 22 si23 Decembre 1899, de la orele 10 a. m.pAnA la 4 p. m., in pietele principale dinorasele T.-MAgurele, Rosiori-de-Vede i Zim-nicea, pentru vinlarea urmAtórelor averi :

o trAsurA pe arcuri, cu cos de piele, duolcal negri cu hamurile lor, avere a d-lui C.Polimeride, fost arendas al mosid Merisani,pe periodul 1893-98, pentru suma de lei1.840, bani 30, din arenda anulul 4897 sicontraventiune la conditiunile contractululde arendare pe anul 1897.

2.040 kile mari porumb si 420 kile marigrad, aflate la conacul mosid. Salcia, avere a(Hid C. Dumitrescu, arendasul aceleipe periodul 1898-1903, pentru sum de lei19.147, bani 50, cAstiurile de 1 Aprilie, 1Iulie si 1 Octombre 1899.

5 pere3hi bol pentru jug, 1 taur, 8 calpentru trAsurA, o gabrioletA nourt, 2 vacicir vitei, 2 gonitori, 5 secerAtori, 710 hec-tolitri gild, 10 kite marl porumb si 100car Cu Mu, avere a d-lor Lazär B. Ange-lescu si S. Potamian, arendasl al mosielBeiu-Ecaterina, pe periodul 1898-1903,pentru suma de lei 14.481, cAstiurile de 1Aprilie, 1 Iulie 0 1 Octombre 1899.

300 hectolitri grâfi, recolta anului eu-rent, avere a easel decedatuluI Iacob Ben-ting, arendasul mosiel Plopi, pe periodul'1897-1901, pentru suma de lei 2.517,bad 25, cAstiurile de 1 Aprilie, 1 Iulie 0 1Octombre 1899.

1.150 hectolitri grâti, recolta anulul eu-rent, aflat in magazia din Rosiorl, stradaGArd No. 6, 40 boi i vaci de rasA bunA,:300 ol, o batozA de treerat i o locornobilA,aflate la conacul din comuna CiolAnesci-din-Deal, avere a d-lui V. BArAseu, aren-dasul mosiei SlAvesci-Zlotesel, pe periodul

MONITORIIL OFICIAL 7125

1898-1903, pentru suma de lei 36.547,bpi 50, cAstiurile de 1 Aprilie, 1 Iulie si 1Octombre '1899.

300 kile mari grAil, aflat in magazil laRosiori-de-Vede, 0 500 ol la conacul rnosieiSocet, avere a d-lui P. DAnescu, arendasulmosiei Merisani, pe periodul 4898-1903,pentru suma de lei 12.500, rest cAstiurilede 1 Octombre, 31 Decembre 1898, 1 Apri-lie, 1 Iulie si 1 Octombre 1899.

1.980 hectolitri grAd, aflat in magaziad-lui Temistocle Pana, din T.-MAgurele,847 hectolitri porumb la conacul mosieiPlosca, avere a d-lui Anton Paziano, aren-dasul aceleI moii, pe periodu11895-1900,pentru suma de lei 52.504, bani 72, cAs-tiurile de 1 Aprilie, 1 Julie' si 1 Octombre1899.

2 cal remonti, unul alb 0 altul murg, 2bol bAlani, mari, un cal românese, murg,pluguri universale , usate , un furgon detransport, avere a d-lui Dr. Mateid Tocitu,cumpërätorul mosiel Trupu-Gresia-Beucésea,pentru suma de lei 8.535, ban! 91, ratelede 1 Aprilie, 1 Iulie, 1 Octombre 1898, 2Ianuarie, 1 Aprilie, 1 Iulie si 1 Octombre1899.

700 ol, 2 cal, 1.115 hectolitri grâd, 10boi, 8 cal si 5 bivolite, avere a d-lor M.Bärbulescu , N. Modea , Radu Stoiceaaltil, cumpéritoril mosiei Uda-Clocociov,pentru suma de lei 22.538, ban): 45, ra-tele de 2 Ianuarie, 1 Aprilie, 1 Iulie si 1Octombre 1899.

440 hectolitri grAù din recolta anulul cu-rent, aflat in orasul Rosiori-de-Vede, in ma-gaziile d-lui lonitä RAdol, avere a d-lui Pe-tre Däneseu, arendasul mosiei MAgura-Bu-doésca, din judetul Vlasca, pentru suma de9.740 lei, datoriti din arenda acelel mosiipe anul curent.

Un garderob cu duoé usi, de nue, o masA denuc rotundA,un sertar de nue eu patru cutil,2 patlri de fer, bune, 16 scaune negre, bune,o oglindA mare de perete eu rama de nue, otrAsuri pe arcuri cu cos de piele, in starebunk 2 caI, unul cu pèrul murg i altu vi-nèt, un cazan de fabricat rachiú, cu capacdua tevi, teite de aramA, capacitate 30 de-calitri, 78 decalitri si 5 litri vin, recoltaanulul 4899, aflat inteo butie mare, 2 butimarl, legate cu cercuri de fer, avere a d-luilIagi I. Ridulescu, pentru suma de lei 4.650,banl 53, pretul until material lemnos dinpAdurea TigAnia-DrAgAnesci.

0 trAsurA cu cos de piele, o gabrioletAfArá cos, usatA, duoé bolobóce cu cercuri defer, capacitate-de 60-70 decalitri unu, uncal in Or vinët-rotat, un stânjen lemne tu-fan, uscate, o cArutA legatA cu fer, dua pu-tini cu cercurI de fer, avere a mostenitori-lor Gr. A. Ivanovici, pentru suma de lei404, banl 53, contraventimne la conditiunilecontractului pentru exploatarea padurei Ne-to ti-Trivalea .

60 chile mari grAd, recolta anulul curent,60 chile marl porumb bóbe, o trAsurä pearcuri, cu cos de piele, 3 cal pentru trAsurA,40 stânjeni lemne pentru foc, 4 vaci culapte, avere a d-lui Eie Gornescu, arenda-

locurilor din *urea Baldovinesci-Cio1A-nesei, pentru suma de leT 7.820, arenda peanul 1899-1900.

Doritorii de a concura la vinlarea aces-tor averi sald parte din ele, vor trebui SApresinte garantiile cerute de lege.

Statul nu garantéza niel cantitatea, nielcalitatea averilor vitidute.

Taxele de inregistrare rémAn in sareinacumpérAtorilor; iar averile se predaii loco,acolo unde sunt vindute i inmagazinate.

No. 23.761. 1899, Decembre 7.

MINISTERU DE RÉSBOIÙ

Administratia centralA a rèsboiului avéndnecesitate de furnitura urmAtóre :

268 se1 complete pentru corpul gendar-maid rurale ;

Se publicA spre cunoscinta tutulor dori-torilor cA, in Oiva de 4 Ianuarie 1900, orele4 p. m., se va tine licitatie, In conformitatecu legea de comptabilitate generalA a Sta-tului, art. 68-79 inclusiv, i In conditiilecaietulul de sarcini care se pâte vedea laminister (directia VII administratia), in tóteilele de lucru, de la orele 9-12 din

Ofertele se primesc pentru intréga canti-tate a furniturel, de la industriasil i fabri-cantii ce aU ateliere In térA pentru aseine-nea lucrArT.

Supralicitatie nu se va tine.Spre a fi admisl la licitatie, concurentii

vor depune, o-datA cu oferta, recepisa Case!de depuneri, constatând cA ati consemn-lt cagarantie, la ordinul ministerului de résboid,In numerarid saü efecte ale Statului sad alesocietAtilor recunoscute de Stat, sum delei 10 la sutä din valórea furnitureiofertatA.

Garantiile nu se primesc de cAt in rece-pisa Case! de depunel; cele ee se vor aducein numerarid sad efecte se refusA.

Garantia nu se va libera adjudecatarulul decat dupe executarea definitivA a contractulul.No. 10.664. 3,54. 1899, Decembre 2.

- Adrninistratia centralit a rAsboiuluiavênd necesitate de furnitura urtnAtóre:

50.000 batiste pentru önienil de trupA;Se publicA spre amoseinta tutulor dori-

torilor cl, tn qiva de 5 Ianuarie 1900, orele4 p. rn., se va tine licitatie, in conformitatecu legea de comptabilitate generalA a Sta-tulul, art. 68-79 indusiv, in conditiu-nile caietulul de sareini, care se póte vedeala minister (directia VII), in bite Oilele delucru, de la orde 9-12 a. m.

Ofertele se prirnesc pentru loturi de ate25.000 bucfiti batiste si pentru intréga can-titate a furniturel, de la fabricantil i indus-triasiI earl all ateliere de tesetorie In térA,urmând a se adjudeca dupe cum pretul va fimal avantajos.

Supralicitatie nu se va tine.Spre a fi admisi la licitatie, concurentii

vor depune, o-datA cu oferta, recepisa Case!de depunerl, constatând cA aü consemnat cagarantie, la ordinul ministerului de résboiii,in numerarid sad efecte ale Statulul sad ale

7126

societätilor recunoscute de Stat, suma delola sulk' din valórea furniturd ofertati.

Garantiile nu se primesc de cat in rece-pisa CaseI de depuneri ; cele ce se vor aducein numerarid sad efecte se refusA.

Garantia nu se va libera adjuclecataruliff decAt dupe executarea definitivä a contractulni.

No. 10.648. am. 1899, Decembre 2.

Regimentul 4 caldrasiSe public& spre cunoscinta generala ca,

in 4iva de 19 Decembre 1899, orele 10 di-minda, se va tine licitatie publica in piataS-tului Haralambie, orasul Turnu-Magurele,pentru virKlarea a 9 cai.

No. 2.968. 1899, Decembre 7.

Regimentul Arges No. 4

Fiind-cA in urma publicatid No. 2.491,inseratA in Monitorul 10 ficial No. 170, pa-gina 5828 din 18991, nu s'a presintatnid un amator in diva de 26 Noembre1899, a cumpëra instrumentele de musica,reformate, earl sunt :

UR alt-horn Es, 4 baritäne B, 3 bas flü-gelhorn B, 5 clarinete B, duoè clarinete C,un clarinet Es, duoë flaute C, duoè flauteDes, 4 flfigelhorn B, un helicon B, duoë he-licóne F', un picolo Des, duoè tenor posaüner,3 trornbe B, 4 trombe Es, un trombon F6 Valthorn Es F;

Se publia o nouä licitatie pentru vinda-rea acestor instrumente, care se va tine indiva 27 Ianuarie 1900, orele 9 0 jumétatediminéta, la cancelaria regimentuluI 'dinorasul Pitesci.

Amatorit sunt rugati a se presinta in divaorele arätate la cancelaria regimentuhd,

spre a concura la vindare.No. 3.078. 1899, Decembre 9.

Arsenalu de construct,ii al armatelLa 21 Decembre 1899, orele 3 p. m., se

va tine licitatie la arsenalu de constructilal armateI, pentru aprovisionarea a :

6.500 kgr. fer pAtrat de 20 mm.;2.600 « « lat n 30 5;8.500 (, » 32 5;5.500 " "

12.000 " " 29 X 6;2.700 45 X 5;

'16.500 bueätt nituri de fer, cap rotund,7 X 30;

16.500 bucati niturI de fer, cap rotund,5)(13;

16.500 bucati niturl de fer, cap fresat,6X 16;

167 pachete surupurI de fer pentru lemn,cap fresat, de 26 X 7;

'140 pachete surupurl de fer pentru lemn,cap fresat, de 30X 7;

110 pachete surupurI de fer pentru lemn,cap fresat, de 40X 7;

3.000 bucalI scândurl de brad de 4 m.lung. 250 mm. lat. si de 33 mm. gróse.

Ofertele Inchise vor fi insotite de garan-lia provisorie de 5 la sutA, I numerarift,din valórea oferita.

Se pune in vedere concurentilor art. 68pAnA la 79 din legea comptabilitateI publice.

MONITORUL OFICIAL 1 4 Decembre 1 890

Gaietu (le sarcini i ori-ce alte conditiunlse pot vedea la arsenal, in töte ilele delucru, intre orde 8-11 a. m. si 2-5 p. m.

No. 4.666. 2,34, 1899, Decembre 8.

Depositul de recrutare BotosaniListri de recrutiI din clasa anu1u1 1900, dt41 nesupus1

pc qiva de 10 Noeinbre 1899.

CONTINGENTUL I 89 9

Compania pirotechniel

1. §trul Marcu sin Skim Volf, din comunaBotosani, despartirea I, judetul Botosani,fiul lui Stein si al EstreI ; avénd talia 1 rn.60 c.m., fata smédä, ochiI cApriI, perulsprincenile castanil, fruntea, nasul i gurapotrivite.

2. Moisi Aron sin Iic, din comuna Boto-sani, despArtirna III, judetul Botosani, fiullui Jic si al SimhAi ; avênd talia 1 m. 64cm., fata roscovanA, ochiI cApriI, barba rade,pérul i sprincinele castaniI, fruntea, nasulsi gura potrivite.

Arsenalal de constructii

3. Moisä sin Mendel, din comuna Boto-sani, despartirea IV, judetul Botosani, frullui Mendel si al RuhlAI ; avênd talia 1 m.69 cm., fata smédä, ochii cAprit, pérulsprincenile castaniI, fruntea, nasul, gurabArbia potrivite.

Regirnentid 2 geniu4. Rub*tein Avram, din comuna Botosani,

despärtirea II, tiul lust Smicha si al TobeI ;avênd talia 1 m. 78, fata smédA, frunteamica', ()chit cApril, nasul mare, bärbia aseu-tita, gura potrivita, pérul i sprincenile ne-gre; alunita pe obrazul stAng.

5. Vacsman Aizic, din comuna Botosani, des-pArtirea III, tint lui Moritz 0 al TamseI ; a-vènd talia 1 m. 67 cm., fata roscovanä,ochiI cApril, barba rade, pèrul i sprincenilecastaniI, fruntea, nasal i gura potrivite ;pestruI pe obraz.

Batationul 4 veneitori6. Hers Sigal, din comuna Botosani, des-

partirea IV, juddul Botosad, fiul lui Zubiesi al Tobel ; avênd fata roscovanA, ochiialbastri, pörul i sprincenile castanit, frun-tea, nasul, gura i bArbia pätrivite.

7. Hoisie sin David, din comuna Botosant,despartirea IV, judetul Botosani, tiul lui Itasi al Surel ; avênd fata smédA, ochiI verdI,pérul sprincenile negre, fruntea, nasul,gura i barbia potrivite ; semn la ambele

8. Melie Buiomovici, din comunä Boto-sani, despartirea IV, judetul Botosani, fiullui Mendel i al Rifeal.

9. Moise sin Mendel Vaintraub, din co-muna Botosani, despärtirea IV, fiul lui Mo-tel si al RuhlAI.

10. Iosub sin David, din comuna Boto-sani, despartirea IV, judetul Botosani, fiullui David si al Had; a vênd fata smédä, ochiicapriI pernI i sprincenile castand, fruntea,nasul, gura bArbia potrivite; semn la pi-ciorul drept.

Regimentut 4 arliterie11. Vaisman Frideric. din comuna Boto-

sani, despartirea II, judetul BotosanI, fiultut Herscu si al Revel.

12. Sainfeld Moisa, din comuna Botosani,despartirea III, juddul Botosani, fiul luiSamuel si al Havel ; avénd fata smédA,ochiI capril, pérul i sprincenile castand,fruntea, nasul, gura i bärbia potrivite.

13. Dumitru Jordan, din comuna Boto-sad, despArtirea III, judetul BotosanI, tilt!luI Gheorghe si al DomnicAi ; avénd talia 165 cm., fata brunA, perul, sprineenileochil negri,- fruntea, nasul, gura i bärbiapotrivite.

14. Ion Gh. Jordan, din comuna Botosanl,despartirea III, judetul BotosanI, fiul luiGheorghe si al DomnicAl; avénd talia 1 m.68 cm., fata smédA, perul, sprincenileochiI negri, fruntea, nasul, gura i bärbiapotri vite.

15. Strul sin Iancu, din comunaBOto:pni,despartirea IV, judetul Botosani, fini lulIancu si al Surd.

Regimentul 12 artilerie16. MoisA D. Pandele, din comuna Boto-

despartirea III, juddul Botosani, flu!lut Dumitru si al Catinai; a vénd talia 1 m.68 cm., fata smédA, Vern!, sprincenileochii negri, fruntea, gura barbiapotrivite.

17. Harabagiu Sloim Zahnan, din coinunaBotosani, plasa Törgu-StefAnesci , judetulBotosani, flu! luI Itic si al &Mel.

18. Grisariu Moisä din comuna Botosani,plasa Törgu-§tefänescI, judetul Botosani,flu! lui Cunia si al Hamai.

19. Morariu Lupu, din comuna Botosani,plasa Térgu-§tefAnescI, judetul Botosani,fiul lui Mendel si al BerleI.

20. DascAlu Nuham, din comuna Boto-sani, plasa Törgu,Stefänesci, judetul Boto-sanI, frul lul Itic st al Itel.

Regimentul 8 cedeirafi21. MoisA Haim, din comuna Botosant,

plasa Térgu-StefAnesci, judetul Botosani,lui Srul si al Had ; avénd talia t m.

61 cm., fata roscovanä, ochil albastri, nasullungäret, pérul sprincenile castanil, frun-tea, gura i bArbia potrivite; semn la picio-rul sang.

22. Särghi Petre, din comuna Ostopceni,plasa StefAnesci, judetul Botosani, tint luiNechita si al Anicai; avênd talia 1 m. 64cm., fata smédA, ochil cApriI, pörul i sprin-cenile negre, fruntea, nasul, gura i bärMapotrivite; semn la mina stingä.

23. Popovici Alecu, din comuna Stag-nesci, plasa Buciumeni, judetul Botosani,fiul lui Carol si al Anei ; avênd talia 1 m.92 cm., fata smédA, perul i ochiI negri,sprincenile castaniI, fruntea, nasul, gurabArbia potrivite.

Compania 4 sanitarei24. Leonescu Hie, din comuna BotosanIs

despArtirea III, judetul Botosani, fiul luIDumitru si al Anghelind.

14 Decembre 1899 MONITORIIL OFICIAL

25. Leiba Bercu, din coirtuna Boto§anT,despärtirea III, judetul Boto§ani, liul luiLeibu 0 al Et lei; avénd fata blondá, ochilalba§tri, pilrul sprincenile castanil, barbarade, fruntea, nasul §i gura potrivite.

Compania 4 subsistenfei

26. Gheorghe lancu, din comuna Boto-ani, despärtirea III, judetul Boto§ani, fiullui Ion 0 al Fiord; avénd talia 1 m. 70 cm.,fata brunä, perul, sprincenile ochil negri,fruntea, nasul, gura i bärbia potrivite.

27. Dumitru Iordan, din comuna Soto-vani, despärtirea III, judetul Boto§ani, fmllui Gheorghe 0 al Domnical; avênd fata bru-nä, përul, sprincenile ochil negri, fruntea,nasul, gura i barbia potrivite.

28. Ion Gheorghe Iordan, din- comunaBotooni, despärtirea III, judetul .Boto§ani,fml Ira Gheorghe §i al Domnic61; a vênd fatasmédä, perul, sprincenile i ochil negri,fruntea, nasul, gura §i bärbia potrivite.

Cornpania 4 administrafie29. Liber Altär, din comuna Boto§anI,

despártirea III, judetul Boto§ani, fiul luiStrut 0 al Goldel.

Escadronut 4 tren

30. Haim Mihel Ber, din comuna Térgu-Burdujeni, fiul lui Mihel 0 al Itel'; avêndtalia 1 in 62 cm., fata bälae, fruntea, nasul,gura i bärbia potrivite, ochil cäprii, perni

sprincenile castanii.31. Stoian Anton,Pin comuna Térgu-Bur-

dujeni, plasa Siret, judetul Botopni, flu! luilacob 0 al Susanel; avênd talia 1 m 65 cm.,fata smédä, fruntea, nasul, gura i bärbiapotrivite, ochii negril; pe'rul i sprincenilecastanii.

32. Iancovici Simon, din comuna Buco-veni, plasa.Stefänesci, judetul Boto§ani, furl

0lui Iosub al Malei; avênd talia 1 m 78cm., fata ro§covanä, fruntea i gura po-trivitc, ochii cäpril; nasul i bärbia lungärete,Tërul i sprincenile negre.

33. Riven 'Riven, din comuna Térgu-Stefänesci, plasa Stefänesci, judetul Boto-§anI, fiul lui Zisu §i al Ghitlei.

Compania 2 gendarmi

34. Avrarn Moisä, din comuna Térgu-Stefánesci, plasa Stefánesci, judetul Boto-vani.

35. Sapp Moi§ä, din comuna rergu-Ste-fanesci, plasa Stefänesci, judetul Boto§ani,flul lui Marcu 0 al Tupei.

Regimentul Botopni No. 3536. Romanescu Const., din comuna Bo-

to§ani, plasa Stefänesci, judetul Boto§ani,fiul lui Ion §i al Mariei; avênd talia 1. m75 cm., fata smédä, fruntea, nasul i gurapotrivite, ochii capril, bärbia rotunda', pë-rul i sprincenile castanil.

37. Hrib Dumitru, diu comuna Costesci,plasa Melitin, judetul Boto§ani, fiul Mar-

avend talia 1 m.68 cm., fatasmédä,fruntea, nasul, gura i bärbia potrivite, ochil

cäprii, perul sprincenile castanil, semnla geana dréptä.

38. Cuper Robert, din comuna Costesci,plasa Meletin, judetul Boto§ani, fluì lui Nah-man 0 al Haiel; avênd talia 1 m 64 cm.,fata ovalä, fruntea, nasul, gura i bärbiapotrivite, ochil vertli, perul i sprincenilecastanil.

39. Faihman Mendel din comuna Sulita,plasa Meletin, judetul Boto§ani, fiul lui Moisä0 al Zlotel

40. Alamariu Bercu, is Gotsman, din co-muna Sulita, plasa Meletin, judetul Boto-ani, furl lui Avram' 0 al Sosel; avênd fatasméda, fruntea, nasul, gura i bärbia po-trivite, ochil ciprii, perul i sprincenile cas-tanii.

41. Puiu Cost. II, din comuna Soldänescï,plasa Meletin, judetul Boto§ani, lint lui Gh.0 al Aristidei..

42. Munteanu Ion, din comuna Stefänesci,plasa Stefänesci, judetul Botopni, fiul luiVasile 0 al Iónei; avênd talia 1 m. 54 cm..fata blondk.fruntea, nasul, gura i bärbia,potrivite, ochii capril, Will i sprincenilecastanil.

43. Anton Dumitru, din comuna Comân-däresci, plasa Stefänesci, judetul Boto§ani,fiul lui Andrei 0 al Mariei..

44. Pricope Haralambe, din comuna Ran-ghilesci, plasa Stefänesci, judetul Boto§ani,Jiul lui Gh. 0 al Joitei; avênd talia 1 m 62cm., fata bälanä, fruntea, nasul, gura i bär-bia potrivite, ochil albastri, pärul i sprin-cenile castanii.

45. Barat David, din comuna Stefânesci,plasa Têrgu-Stefänesci, judetul Boto§ani, frullui Haim 0 al Hunel.

46. Ungureanu Dumitru, din comunaBräteni, plasa Stefänesci, judetul Boto§ani,fiul lui Gh. 0 al Mariel; avênd talia 1 m.62 cm., fata sméda., fruntea, nasul, gura

bärbia potrivite, ochii tulburi, perulsprincenile negre.

47: Gotesman Avram, din comuna Térgu-Stefinesci, plasa Stefänesci, judetul Boto-vani, fiul lui Lazär 0 al Zislel.

48. Croitoru Haim, din comuna Tergu-Stefänescl, plasa Stefänesci, judetul Boto-vani, fml lui Rahmil 0 al Estrei.

49. Moisi Hascal, din comuna Thgu-Steránesci, plasa Stefänesci, jndetul Boto-§ani, furl lui DaVid 0 al Feign

50. Herscovici Meiloh, din comuna Têr-gu-Stefänesci, plasa Stefänesci, judetul Bo-to§ani, fiul lui Avram 0 al Iurchl.

51. Rotariu Manole, din comuna Tru-sesci, plasa Stefänesci, judetul Boto§ani, frullui Ion 0 al Nastasia

52. Alexa Alexandru, din comuna Tru-sesci, plasa Stefänesci, judetul Boto§ani, finilui Gh. i al Anitei.

53. Popescu Niculai, din comuna Tru-§esci, plasa Stefánesci, judetul Boto§ani,tiul lui Ion 0 al Raritei.

54. Frantz Grigore, din comuna Tru-sesci, plasa Stefänesci, judetul Boto§ani, fiullui Ion 0 al Mariel.

55. Bugä Burdujä Dumitru, din comuna Un-gureni, plasa Stefänescir, judetut Boto§ani,

7127

fitti lui Ion 0 al kinei; a vênd talia 1 ra 50cm:, fata smëdä, fruntea, nasul, gura i bär-bia potrivite, ochii, pärul i sprincenilenegre.

56: Ilie Florescu, din comuna Boto§ani,despärtirea I, judetul Boto§ani, Mariel ;fata smédä, fruntea, nasul, gura i bärbiapotrivite, ochii , pent §i sprincenile ca-stanii.

57. Zeida sin Zalman, din comuna Boto-§ani, judetul Botolani, fiul lui Zalmanal

58. Haim Frenchel, din comuna Botqani,despärtirea II, judetul Boto§ani, ftul lui Isac0 al Bertei.

59. Costache Gh. Jordan, din comuna Bo-despärtirea HI, fiul lui Gh. 0 al Dorn-

nicäi ; avênd fata brunä, fruntea, nasal,gura i bárbia potrivite, ochil perul i sprin-cenile negre.

60. Crupariu Bercu, din comuna Térgu-Stefänesci, plasa Stefänesci, judetul Boto-vani, fiul lui Sloim 0 al Haiel; avênd talia1 m. 64 cm., fata ro§covanä, fruntea, nasul

gura potrivite, ochil cäpril, bärbia rotunda,perul i sprincenile castanil.

61. Doboi Her,cu, din comuna Tergu-Stefänesci, plasa Stefänesci, judetul Boto-vani, fiul lui Iancu i al Ruhläi.

Depositu de recrutare TeleormanLista de numele si prenumele tinerif or

reerutafi din judeful Teleorrnan i earidat nesupusi pe diva de 11 Noon-

bre -1899.Contingentul 1899

Neagu Hotu Wei, din comuna Dräc-r,tenei.

Constantin Ilie Badea, din comuna Ità-doesci.

Zamfir Marin Rotaru Vasile, Iancu Io-nescu Ion, Forem§tain Sulem, Anastase Ri-gopol Nicolae, Stefan Petroff Pasov Nicolae,din comuna Ro0ori-de-Vede.

Anton Ivanische Anton, Stefan NicolaeManole, lima Andreescu Chiru, FerdinandMarinericu Adrel, Stefan Ion Nicula, An-ghel Lungu Ion, Mihalache Alexe Dumitru,Gligore I. Lemon Aristide, Iulia FrunslescuConstantin, Ion Stefan Dumitru Ale-xandru Vasile Hristiu, Marin Dumitru Ni-colae, Gheorghe Stefan Tudor, DumitruMita Hristodor, Stancu Stan Marin, MarinTrarä Ion, Anica Gheorghe Dumitru, PetreCráciun Anghel, Stan Vasile Ion, Radu Sta-na Gheorghe, Gheorghe Nicolae Anghel, dincomuna Alexandria.

Badea Paraschiv, Iordache Atanasie, Bo-iangiu Nicolae, Salman Andrei, din comunaT urnu-Mägurele .

Dumitrescu Nicolae, din comuna Zim-

nicea.Simon Fii;er 0 Max Ber Iosofovici, din co-

muna Turnu-Mägurele.Monlari Iano§ Pavel, din comuna Cer-

v enia .Neagu Dumitru, din comuna Poro§chia.Veniamin Solomon Sasan, Gheorghe Du-

mitru Costie-ä, Ion Stan Dumitru al II-lea,

7128

Stoica Mihaid Petre, Zinca Stan FritsineanuDumitru I. Olteanu Alexandru, Ion Ti-

gAnisténu Constantin si Petcu Sava Iordan,din comuna Alexandria.

Nicola Manole Manole, din comuna Ro-siori-de-Vede.

MINISTERUL AGRICULTUREI,INDUSTRIEI, COMERCIULUI

DOMENHLOR

In conformitate cu art. 15 din codulsilvie, se publieä spre cunoscinta generalAcA s'a supus regimulul silvic, in prevederileart. 11 acelasi cod, urmAtórele pAduri dinjudetul Prahova

1) Bácireasca, situatA pe mosia cu acelaslnume, pendinte de comuna Homoriciu, plaiulTeleajen, In suprafatA de 900 Ha., limi-tatA la Nord cu pAdurea Sinaia, a eforieI,la Sud cu pAdurea Vulpea, la Est eu pAdu-rea Jaristea, a d-nel ZAnescu, si Vest cla pA-durea plaiul LupuluI;

2) Trifoiul-Mic, situatA pe mosia BAci-reasca, pendinte de comuna HomorIciu,plaiul Teleajen, in suprafatä de 400 Ha.,limitatA la Nord cu pAdurea Sinaia, la Sudcu Muntele-Trifoiul-Mare, la Est cu pAdureaBActreasca si la Vest cu Muntele-Moasa.

No. 97.209. 1899, Decembre 10.

Se aduce la cunoscinta celor interesaticA, in (Aua de 10 Ianuarie 1900, orele 10 di-minéta, se va tine licitatie publica, conformart. 6, 24 si urnatori din legea insträinäreIbunurilor Statulul i räscumpärArei emba-ticurilor, In localul prefectural judetuluIBacAti, pentru vinslarea bunurilor mici arA-tate maI jos.

DoritoriI de a le cumpera sunt rugati ase presenta, in acea i iore, in localul ace-lei prefecturI, pregAtitI de garantia arAtatäin dreptul bunulul; cunoscénd cA nimeni nupae concura n numele altuia de cAt in basaunel procuri legalisatä de primAria respec-tivä, in ce privesce pe loeuitori de la térA,si care procurA se va presenta la licitatiuneinainte de a incepe strigArile.

Supraoferte nue mal primesc.Se explicA cA, dupe art. 38 din lege, pre

tul bunurilor adjudecate se va plAti In mo-dul urmAtor :

a) Intreg, in termen de o lunh de la dataconfirmäreI vinOrei publicatA In Monito-rul Oficial, dacA bunurile, find situate inraza comunelor urbane, se vor adjudeca cumal putin de 1.000 lel, salft dacA, find si-tuate in alte pArti, se vor adjudeca maxi-mum cu 100 lei, adieä acelea din comunelerurale ;

b) In termen de 5 ani, in rate trimestri-ale, pe basa uneI dobanli de 5°/e, cAnd bu-nurile din raza comunelor urbane se vor ad-judeca de la 1.000 lei in sus, si

() In termen de 10 anI, tot In rate tri-inestriale i cu aceeasl dobênda, cAnd bu-nurile rurale se vor adjudeea cu mal mullde 100 let

MONITORUL OFICIAL

Taxele de timbru flx i inregistrare sevor plAti In termen de o

Garantiile, find In numeraria, se vor in-casa in compul taxel de inregistrare i tim-bru fix, iar restul In comptul pretulul, chidplata se face in termen de o lunfi.

CAnd pretul se achitä In rate, garantia seineaskä in comptul pretuluI pentru bunu-rile urbane si ca prime rate pentru celerurale:

1) Locul cu 4 case, compuse din maImulte camera, foste posedate eu besman dedefunctul Sandu Läutaru, in intindere su-prafata totalä ca de 623 m. p., 34 cm. p.,afarA de locul cu besman al d-nei Catinca,situat lia urbea Bacäü, i invecinat la Sud cuIon Anuta, la Nord eu Forman Gheorghe, laVest cu Dumitru Säräteanu i la Est cu so-séua; inschiriat pe periodul 1899-1904, culei 45 anual ; garantia este de lei 90. Con-curenta incepe de la suma de lel 850.

2) TerenUI vial paragine, pe plan lit. b 10,de pe mosia Inconjurätórea-Monastirei-Bog-dana, in intindere suprafata totalä ca de 1hectar, 5.983 m. p., situatA in comuna Bog-dana , plasa Tazläu-de-Jos-Trotusu, fostäpendinte de monastirea Bogdana,natA la Nord, Sud si Vest eu imasul locuito-rilor de pe mosia Bogdana, si la Est cu loculpreotuluI Gheorghe ; neinchiriat; garantialei 53. Concurenta incepe de la suma delei 535, bani 50.

3) Locul de casA numit al Anghelóei, peplan lit. b5, de pe mosia InconjurAtórea-Mo-nastireI-Bogdana, In Intindere suprafata to-talA ea de 4.460 m. p., situat in comuna-Bogdana, plasa Tazläu-de-Jos-Totusu, fostpendinte de monastirea Bogdana, ì invecinatla Nord eu locul luI Gh. Stoica, la Sud culocul luI Ion Stoica, la Est cu drumul lapArlul Gutinasu si la Vest eu GheorgheStoica; arendat pe periodul 1895-1900 eulei 35 anual ; garantia lei 70. Concurentaincepe de la suma de leI 558, banI 50.

4) Locul viran, pe plan lit b15, de pe mo-sia InconjurAtórea-Monastirel-Bogdana, inintindere suprafata totalà ca. de 1.218 m. p.,situat in comuna Bogdana, plasa Tazläu-de-Sos-Trotusu, fost pendinte de monastireaBogdana; invecinAndu-se la Nord-Est cu pA-riul Valea-Seacd, la Sud cu locul lul NicolaeVieru i la Vest eu ulita principala a satu-lui; nearendat; garantia lei 10. Concurentaincepe de la suma de lei 50.

5) Locul numit la Värärie, cu o cArciumAde lemn, cu 3 camera i un beciä, pe planNo. 2, de pe mosia InconjurAtórea-Monas-tirei-Bogdana, in intindere suprafata totaläca. de 1 hectar, 4.183 m. p., situat In co-mnna Bogdana, plasa Tazläu-de-Jos-Trotusu,fost pedinte de monastirea Bogdana ; hive-cinAndu-se la Nord cu cläcasii vechi de pemosia Bogdana, la Sud eu drumul satuluIpeste pAriul Gutinasu, la Est'eu pAriul Gu-tinasu si la Vest cu drumul satuluI princi-pal, sail mal bine çlis ulita principalä; aren-dat pe periodul 1895-1900 cu lei 205anual; garantia lei 410.

Acest bun, vindut la licitatia de la 26Ianuarie 1892 d-lul Gheorghe Matein cu

14 Decembre 1899

lei 1.020, se revinde pe séma d-sale pentruc4 nu a achitat pretul integral.

6) Hliza de la FeintAnele, 'bait a luiGheorghe HArjan i adjudecatä asupra Sta-tulul prin ordonanta tribunalulul Bacid cuNo. 2'15 din 1894, in intindere suprafatatotalä ca de 3.464 m. p., situatA in comunaBrätila, plasa Tazliu-de-Jos Trotuqu; inve-cinindu-se la Nord cu päméntul luT NeculalDragulet, la Sud cu Dumitru Drugä, la Ves-cu Dumitru TAnase si la Est cu drumul dela pAdure; nearendatä; garantia lei 20. Con,curenta incepe de la suma de lei 116haul 10.

7) Locul de la Net, fost al lui Gheor-ghe Hirjan ì adjudecat asupra StatuluI prinordonanta tribunaluluI Backn No. 215 din1894, in intindere suprafata totalä de 1hectar, 4.929 m. p., situat in comuna BrA-tila, plasa Tazliu-de- Jos- Trotusu; Inveci-nAndu-se la Nord cu pidurea Statulul BrA-tfia, la Sud eu imasul lui Gh. Ghihanu, laVest eu locul MarineI Gh. HArjan si la Estcu locul MarineI Ion Ghihanu, 4isä SmA-rändoiu; nearendat; garantia lei 50. Coneu-renta incepe de la suma de leI 417.

8) Silistea din vatra satuluI BrAtila, cuecaretele compuse din o easä cu duoë odAI,un sopron, o surä i o poiatä, precum i pomiroditorI, fostä a lui Gheorghe HArjan si ad-judecata asupra StatuluI prin ordonanta tri-bunalului BacAti cu No. 215 din 1894, inintindere suprafata totalà ca de 2.442 in.p., situat in comuna Brätila, plasa Tazliu-de-Jos-Trotusu; invecinAndu-se la Nord cuToader Tärcut.A, la Sud cu N. Gh. Manea, laEst cu drumul ce duce la Deleni si la Vestcu N. Ion Stan; arendat pe periodul 1898pAriä la 1903 eu lel 10 anual; garantia leI20. Concurenta incepe de la suma de lel351, bani 45.

9) Terenul numit imasul de la pietris,fost a lui Gheorghe HArjan i aidjudecatasupra StatuluI prin ordonanta tribunaluluiBachn cu No. 215 din 1894, in intinderesuprafata total& ca de 2.074 m. p., situatin comuna Brätila, plasa Tasläu-de-Jos-Trotusu; invecinAndu-se la Nord cu Ion BA-did., la Sud eu drumul ce duce la Deleni,la Est cu N. Drugu si la Vest cu Gh. Sul-tan; nearendat; garantia lei 5. Concurentaincepe de la suma de lei 46, banI 35.

10) Locul de la Valea-Rea, fost al luiGheorghe HArjan i adjudecat asupra Sta-tului prin ordonanta tribunalului BacAii euNo. 215 din 1894, in intindere suprafatatotalä ca 1 hectar, 7.472 m. p., din carlea 5.012 m, p., teren cu tuferis, de esentäfag si pAducei, iar restul teren de culturA,situat lii comuna BrAtila, plasa Tazläu-de-Jos-Trotusu; inveciandu-se la Nord cu N.Drugu PAduraru, la Sud cu drumul marece duce la Deleni i Tóder Tärcutä, la Estcu Dumitru Drugu i la Vest cu pAriul Va-lea-Rea; nearendat; garautia lei 60. Concu-renta Incepe de la suma de lel 559, bani 65.

11) Terenul cu vie de la drumulfost al lui Gheorghe HArjan i adjudecat

asupra Statului prin ordonanta tribunalu-lui Bacän cu No. 245 din 1894, in intin-

14 Decembre 1899

dere suprafata totallt ca de 3.471 im p., si-tuat in comuna Brati la, plaea Tazläu-de-Jos-Trotuvu; invecinându-se la Nord cu dru-mul la pädure, la Sud cu Ion Vois, la Estcri Ion Ilärjan vi la Vest cu Dumitru Tafa-lan; nearendat; garantia lei 21. Concurentaincepe de la suma de lei 205, burst 11.

12) Hliza de la viile Drägulescilor, fostäa lui Gheorghe Härjan i adjudecatä asupraStatuluI prin ordonanta tribunaluluI BacailNo. 215 din 1894, in Intindere suprafatatotalà ca de 8.565 m. p., situatä in comunaBrätila, plasa TäzIau-de-Jos-Trotuvu; hive-cinându-se la Nord cu locurile lui PefreaTärcut, la Sud eu Gh. Momanä, la Est cuPetrea Tärcut vi la Vest cu fènétul luI N.Frätilä; nearendat; garantia lei 30. Concu-renta incepe de la suma de lel 239, bani 10.

13) Locul viran, in intindere suprafatatotalá ea de 4.305,75 m. P., situat in co-muna Têrgu-Ocna, plasa .Tazläu-de-Jos-Trotuvu; invecinându-se la Nord cu stradaprincipalä, la Sud cu Gh. Ghibelic vi C.Tiutiu, ia Est cu proprietatea d-lul N. Pan-dele i la Vest cu preotul IoU Nica; neinchi-riat; garantia lei 435. Concurenta incepe dela suma de lei 4.305, banI 75., 14) Locul indicat in planul palcelar alloturilor mid* de pe movia Blidari, la No. 1,in intindere suprafata totalá ca de 5 hec-tare, situat in comuna Bogdana, plasa Taz-läu-de-Jos-Trotuvu, fost pendinte de mo-nastirea Bogdana; inveeinindu-se la Norderr pädurea Statului Bogdana, la Sud cuinsurateiI, la Vest cu hätavul rnsuräteilorvi la Est cu lotul No. 2; inchiriat pe anul1899-1900, cu alte bunuri, cu lei 150; ga-rantia lei 70. Concurenta incepe de lasum de lei 700.

15) Locul indicat in planul parcelar al lo-turilor mici de pe movia Blidari, la No. 2,In intindere suprafata totalä ca de 5 hec-tare, situat in comuna Bogdana, plasa Taz-läu-de-Jos-Trotuvu, fost pendinte de monas-tirea Bogdana ; invecinându-se la Nord cu*urea StatuluI Bogdana, la Sud cu insu-räteil, la Est cu lotul No. 3, vindut, vi laVest cu lotul No. 1 ; arendat pe anul 1899pânä la 1900, cu alte bunuri, cu lei 150; ga-rantia 54. Concurenta va incepe de lasuma de lei 540.

'16) Locu de la covare, färii materialulcovarelor aflate pe el, care se va vinde se-parat, de pe movia Racova, pe plan lit. bi t,in intindere suprafata totalä ca de 4.947m. p., situat in comuna Raeova, plasa Bis-trita-de-Sus , fost pendinte de monastireaBistrita ; invecinându- se la Nord cu locurilelocuitorilor, la Sud-Est cu vosétra comunallvi la Vest cu locul veólei ; arendat pe perio-dul 1897-4900, eu alte bunurI ; garautialei '190. Concurenta Incepe de la suma (lelei 1.850.

17) Terenu de culturá CU cAti-va arboripe el, fost lotul 76, divisia II, de pe moviaPanc5sci, pe plan lit. b4, in intindere supra-fata totalä ca de 2 hectare, 2.700 m. p., si-tuat in comuna Páncesci, plasa Bistrita-de-Jos, list pendinte de monastirea RAducanu,din Têrgu-Ocna ; invecinându-se la Nord err

MONITORUL OFICIAL 7149

Vasile Focvineanu, la Sud car N. Vinericil, laEst cu pädurea Statulul Pfincesci vi la Vestcu D. Sofrangiu vi I. V. Vlad ; arendat cusus 4isa movie pe periodul 1898-1903 ;garantia lei 46. Concurenta incepe de lasuma de lei 460.

18) Terenu de culturti, fost lotul 18, divisiall, de pe mosia Päncesci, pe plan lit. b2, In in-tindere suprafata totalä ca de 2 hectare, 4.000m. p., situat in comuna Páncesci, plasa Bis-trita-de-Jos , fost pendinte de monastireaRaducanu, din Tergu-Oena ; invecinându-sela Nord cu Gh. Urzica, la Sud cu Gh. Agaf-ton, la Est cu V. Bârá vi la Vest cu Gh. C.Petrea; arendat cu sus çlisa movie pe perio-dul 1898-1903 ; garantia lei 48. Concu-renta incepe de la suma de lei 480.

19) Terenu de culturk fost lotul 18, di-visia I, de pe movia PAncesci, pe plan lit. b3,in intindere suprafata totalá ca de 2 hec-tare, 6.000 m. p., situat in comuna Pin-cesci, plasa Bistrita-de-Jos, fost pendinte dernonastirea Räducanu, din Tergu-Ocna ; in-vecinându-se la Nord cu Gh. Urzicä, la Sudeu Gh. Agafton, la Est cu I. V. Vlad vi laVest cu V. Trif; arendat eu 4isa movie peperiodul 1898 1903 ; garantia lei 52.Concurenta incepe de la suma de lei 520.

20) Locul carciumei de pe movia PAncesci,pe plan litera b4, in intindere suprafatà to-talá ca de 4.250 m. p., situat in comuna Pán-cesci, plasa Bistrita-de-Jos, fost pendinte demonastirea Räducanu, din Têrgu-Oena; lave-cinêndu-se la Nord cu locul bisericeI, la Sudcu soseaua comunalä, Gh. Rovula Vest cu drumul la biserick de pe Iâng6.gardul lui Ion Niculae ; arendat cu sus visamovie pe periodul 1898-1903 ; garantialei 30. Concurenta incepe de la suma delel 255.

21) Loeul vätäviei cu o casá ruinatä, depe movia Páncesci, pe plan litera b5, in intin-dere suprafath totalä ea de 7.000 m. p., si-tuat in comuna Päneesci, plasa Bistrita-de-Sus, lost pendinte de monastirea Mducanu,din Tergu-Oena; invecinêndu-se la Nord cuIon §erban, la Sud cu Stan Costea vi IonDavid, la Est cri §erban Lefter vi la Vestcu Ion N. Anghel; arendat cu sus4isa mo-vie pe periodul 1898-1903; garantia lei42. Concurenta ineepe de la sum de lei412.

22) Locu de ciirciumä din vatra satuluITisa, de pe movia Tisa-Silvestru, pe plan li-tera b2, in intindere suprafata totalä ca. de2.880 rn. p., situat in comuna Odobesei,plasa Bistrita-de-Sus, fost pendinte de mo-nastirea Doljesci; invecinându-se la Nord cuvoséua comunalä, la Sud cu imavul locuito-rilor din Tisa, la Est eu grädina locuitoruluIC. Nântu vi la Vest cu vatra satuluI Tisa;neinchiriat; garantia lei 20. Concurenta in-eepe de la suma de lei 187, bani 20.

23) Load cârciumei de pe movia Letea,traversat in partea de Est de voséua Parin-cea-Bacgii, care se exclude din vinlare, peplan lit. b5, in intind ere supratata totalá ea de2 hectare, 7.478 rn.p.,sitl !at in counma Letea,plasa Bistrita-de-Jos, fos t pendinte de monas-tirea TreI-Erarchi; Inveer nându se la Nord en

movia Arämesci, la Sud vi Est cu clileavil dinLetea i la Vest cu locul locuitorilor dinLetea in litigiü cu Statul; arendat cu susOisa movie pe periodul 1899-1904; garan-tia lei 65. Concurenta incepe de la suma delei 615, bani 51.

24) Terenu de cultura de pe movia Le-tea, pe plan litera b 9 /, impreuná eu ertlea-rea fäcutil de d. R. Porumbaru, In intinderesuprafata totalä ea de 7.850 rn. p., din meca 1.698 rn. p., calcatl de d. R. Porumbaru, situat in comuna Letea, plasa Bistrita-de-Jos, fost pendinte de monastirea Trel-Erarchi; invecinându-se laNord-Vest cu lo-cul cantinel d-lui R. Porumbaru, la Sud cuvoséria fabriceI Letea i la Est err local ce-dat de Stat ministeruluI de rèsboill; aren-dat cu sus qisa movie pe periodul 1899 pant(la 1904; garantia lei 135. Concurenta In-eepe de la sum de lei 1.318, banI 80.

25) Terenu de arttur i fenétä de pemovia PrAjesci, pe plan litera be , In intin-dere suprafata totald ea de 1 hectar, 8.136re. p., situat in comuna Prfijesei, plasa Bis-trita-de-Sus, fost pendinte de monastireaPrecista, din Tergu-Oura; invecintindu-se laNord cu voséua BacEi-Vasluiii, la Sud cupriul Morel, la Est cu lotul 23 al locuitoru-lui D. Antica vi la Vest eu 'bunul b2b Mo-vilk; arendat pe anul 1899-1900 cu lei32 hectarul; garantia lei 80. Concurentaincepe de lit suma de lel 789, bani 92.

26) Terenu de aräturä de pe movia Prä-jesci, traversat de voseua la Fundeni, carese exclude din vin4are, pe plan litera b2d ,

.in intindere suprafata totalä ca de 1 hectar,5.071 m. p., situat in comuna PrAjesci, pla-sa Bistrita-de-Sus, fost pendinte de monas-tirea Preeista, din Têrgu-Oena; invecinându-se la Nord cu totul 35 al locuitorului D.Ghiroiu, la Sud cu voséua Bac4U-Vasluiii,la Est eu lotul 34 al locuitorului ApostolTurcu vi la Vest cu lotul 36 al locuitoruluIGrigore Stoleriu; arendat pe anal 1899-1900cu lei 32 hectarul; garantia lei 70. Concu-renta incepe de la suma de lei 678, banI20.

27) Terenu de araturd de pe -movia Prá-jesei, pe plan lit. b 3a , In Intindere suprafatatotalä ea de 3 hectare, 9.643 m. p., situatin comuna PrAjesci, plasá Bistrita-de-Sus,fost pendinte de monastirea Precista, dinT.-Ocna; invecinendu-se la Nord-Vest curätavii de Hertiónä, la Sud cu bunul b31)

lotul No. 31 al locuitoruluI D. Solomon vila Est cu M. Antica ; arendat pe anul1899-1900 cu lei 19 heetarul ; garantialei 120. Concurenta incepe de la suma delei 1.189, bani 29.

28) Terenu de aräturä de pe movia Prä-jesci, pe Pan lit. b3 b, in intindere suprafatatotalä ca de 4 hectare, 4.500 m. p., situatin comuna Prajesci, plasa Bistrita-de-Sus,fost pendinte de monästirea Precista, dinT.-Oena; invecinendu-se la Nord cu bunulb3a, la Sud eu N. Iacobói.ei vi N. Ciobotarin,la Esi cu lotul 51 al locuitoruluI V. Suru-giu vi la Vest en imavul locuitorilor din sa-tul Traian i eu N. Iacobedei ; arendat peanul 1899-1900 cu lei 19 hectarall; ga-

7130

rantia lei 135. Concurenta ineepe de lasuma de le11.335.

29) Terenu de arAturA i fénétA avéndrächitä sAditä pe marginea pAriuluI Hertió-na, de pe mosia PrAjesci, pe plan litera bi,in intindere supratata totalA ca de 3 hec-tare, 7.745 m. p., situat in cumuna Prä-jesci, plasa Bistrita-de-Sus, fost pendintede monastirea Precista, din Térgu-Ocna ;invecinându-se la Nord cu lotul locuitorululMartin Morariu, la Sud cu soséua BacAii-Vas-luiä, la Est cu imasul satuluI Trajan laVest cu sosétta ce duce la Hertiónajesci ; arendat pe anul 1899-1900, cu lei53 hectarul ; garantia lei 210. Concu-renta incepe de la suma de lei 2.047, banI 78.

30) Terenu de arAturA de pe mosia Prti-jeSci, pe plan lit. b3, in intindere suprafatatotalit ea de 6.200 m. p., situat in comunaPrAjesci, plasa Bistrita-de-Sus, fost pendintede monastirea Precista, din Tärgu-Ocna; in-vecinându-se la Nord cu lotul locuitorulu-Martin Cerbu, la Sud cu sosétta ce duce a;PrAjescI, la Est cu soséua ce duce la Helrtiöna si la Vest cu lotul lui D. Stefänóiaarendat pe anul 1899-1900, eu lei 23,banI 50 hectarul; garantia lei 30. Coneu-renta incepe de la suma de lei 279.

31) Locul viran din vatra satuluI Her-tióna, pe plan lit. b8 a, de pe mosia Präjesci,in intindere suprafata totalA ea de 1.160 m.p., situat in comuna Bogdänesci, plasa Bis-trita-de-Sus, fost pendinte de monastireaPrecista, din Têm-Ocna; invecinându-sela Nord cu drumuT comunal, la Sud cu oulitä din sat, la Est cu Th. Lupu la Vestcu Vasile S. GeangA ; neinehiriat ; garantialei 6. Concurenta incepe de la suma delei 58.

32) Locu de fänétä i imas, din satulHertióna, de pe mosia PrAjesci, pe planlit. b0 b in intindere suprafata totalA ca de5.602 m. p., situat in comuna Bogdänesci,plasa Bistrita-de-Sus, fost pendinte de mo-nastirea Precista, din Tärgu-Oena; inveci-nAndu-se la Nord cu Dumitru Breb, la Sudcu locul seóle1 i bisericel din localitate, laEst cu Iordache Frigure i la Vest cu Pe-tru CArciumaru ; inchiriat pe periodul1896-1901, cu lei 23 anual ; garantia lei46. Concurenta incepe de la suma de lei225, bani 70.

33) Locul cArciumeI de pe mosia Pri-jesci, pe plan lit. b7, fArA materialul easel,care se va vinde separat, in intindere su-prafata totalA ea de 6.000 rn. p., situat incomuna PrAjesci, plasa Bistrita-de-Jos, fostpendinte de monastirea Precista, din Térgu-Ocna; invecinAndu-se la Nord cu Gh. Beris

drumul, la Sud eu M. Corlade, la Est cudrumul si P. Richiteanu si la Vest cu dru-mul comunal; arendat pe anul 1899-1900,cu ki 40; garantia lei 80. Concurenta in-cepe de la suma de lei 360.

34) Locul cArciumeI, parte imprejmuit eugardul vecinilor si parte neiniprejmuit, avéridpe el o casä de cArciumA, construitä de vi-lAtud i acoperitä eu dranitA, compusA din3 odAI, podite pe sus; me are un bordeitiin pämänt, cu un chilier la intrare, acoperit

MONITORUL OFICIAL

eu dranitit, i o surA pe fureT, cu aeoperisuldesfAcut, de pe mosia Pritjesci, pe planlit. b in intindere suprafata totali ea de5.902, situat in comuna PrAjesci, plasa Bis-trita-de-Sus, fost pendinte de monastireaPrecista, din Térgu-Ocna; invecinându-se laNord cu Vasile Dumitrascu, la Sud cu IänSepätoriu si la Vest i Est cu drumul co-munal; inchiriat pe anul 1899-1900 culei 40 ; garantia lei 80. Coneurenta in-cepe de suma de lei 430.

35) Locul viran din vatra satulut Buho-ciu, de pe mosia Präjesei, pe plan lit. bi3 a,in intindere suprafata totalA ca de 1 hectar,3.401 m. p., situat in comuna Buhociu,plasa Bistrita-de-Sus, fost pendinte de mo-nastirea Preeista, din Térgu-Ocna; inveci-nindu-se la Nord cu drumul comunal, laSud si Est cu M. I. Nanu i la Vest cuparte din imasul Statulta; inchiriat pe pe-riodul 1896-1901, cu lei 64 anual; garan-tia lei 128. Concurenta incepe de la sumade lei 552, bani 63.

36) Locu de cArciumä din vatra satuluIBuhociu, de pe mosia PrAjesci, pe planlit. bu C, in intindere suprafata totalA ea de534 m. p., situat in comuna Buhociu, plasaBistrita-de-Sus, fost pendinte de monastireaPrecista, din Tärgu-Oena; invecinându-se laNord cu Simion MAriutä, la Sud cu soséuaBuhociu-Tämasi, la Est cu drumul comunalsi la Vest cu un mic pAriti; inchiriat pe anul1899-1900, cu lei 3; garantia lei 6. Con-eurenta incepe de la suma de lei 29, ban! 90.

37) Terenu de culturA de pe mosia PrA-jesci, pe plan lit. b44 b, in intindere supra-fata totalA ea de 1 heetar, 1.640 m. p., si-tuat in comuna Buhociu, plasa Bistrita-de-Sus, fost pendinte de monastirea Precista,din Tärgu-Oena; invecinându-se la Nord cuN. Zaharia, la Sud cu Ianos Mitea, la Estcu C. Gorgos, si la Vest cu suhatul locuito-rilor; inchiriat pe periodul 1896-1901 culei 21, bani 50 anual; garantia lei 43. Con-curenta incepe de la suma de lei 582,bani 40.

No. 91.614. 3 1899, Noembre 20.

MINISTERUL

LUCRARILOR PUBLICE

Cáile ferate romAne

Se seóte in vindare 400 tn. c. piaträbrutA, rämasä in gara Giurgiu, de la luert-rile executate pe linia Giurgiu-Basin.

Piatra se póte vedea in gara Giurgiu.Conditiunile de vindare sunt :Concurentil vor trebui si depunA, inainte

de licitatie, o garantie de 300 lei. Concuren-tul, asupra cäruia se va adjudeca piatra, vatrebui sA verse costul ei imediat dupe apro-barea oferteI i mäsurAtórea pietrel sa oridice in termen de 15 dile de la värsareacostuluI.

MäsurAtórea se va face in figuri regulate.Ofertele se vor primi in seris sigilatevor purta pe plic mentiunea »OfertA pen-

tru piatra din gara Giurgitt; licitatia de la5 Ianuarie 1900u.

Ofertele se vor primi la serviciul luerAri-

14 Decembre 1899

lor nouT, strada Pia ta-AnizeI No. 3, pAnA In

4iva de 15 lanuarie 1900; orele 4 p. m.,când se vor desehide.

Supraoferte nu se primesc.No. 7.862, Ln. 1899.

Se dA in intreprindere furnitura de 4.000metri cubi de pietris1 ciuruit din Plapcea, lakilometrul 162+200 de pe linia feratA Pi-tesci-Slatina.

AmatoriI de profesiune vor adresa ofer-tele lor sigilate cAtre dirediunea generalt acAilor ferate române, serviciul P, cu adAo-gire pe plic: »OfertA pentru petrisiul ciuruitdin Plapcea; la licitatia din 23 Ianuarie1900 st. n.

Ofertele se vor primi la directiunea gene-ralA, serviciul P, pinä in diva de 23 Ianuarie'1900 st. n., orele 4 p. m., eilnd se vor des-chide.

Supraoferte nu se admit.Se va depune prealabil o cautiune de

600 leI, la casa centralA a dirediunei ge-nerale, la Bucureset

Depunerea cautiunel in numerarifi la li-citatie nu se admite.

Ofertele vor fi, prin urmare, insotite derecepisele case centrale a cAilor ferate ro-mane.

Pentru conditii i himuriri, a se adresa laserviciul central de intretinere al cAilor fe-rate romAne, calea VictorieI No. 124, Bu-curesci.

No. 160.411 L. 3 1899, Decembre 9.

MINISTERU DE JUST1TIE

D. Arghir Alexiu, friser, domiciliat inBucuresci, hotel de France, a fAcut cererela acest minister, pentru schimbarea nume-lui säti patronimic de »Alexiuu, in cel de17Mexe Voinoviciu, spre a se numi »ArghirAlexe Voinoviciu.

Ministerul publicA acéstA cerere, conformdispositiunilor art. 9 din legea asupra nu-melui, spre sciinta eelor interesatl, earl arvoi si TacA opositiune in termenul prevädutde aliniatul II al disului articol. 6,11.

ANUNCIURI JUDICIARE

LICITATIIJNI

Tribunalul Iliov, sectia de notariatD. presedinte al tribunaluluI Ilfov, seetia

III eivilo-corectionalä, cu adresele No. 22.285din 1897 si No. 12.735 din 1898, si con-form jurnalelor tot ale aceluI tribunal, cuNo. 6.494 din 1896 si 2.979 din 1898, a ce-rut punerea in vindare cu licitatiune publicia imobiluluT din Bucuresci, calea DudeseINo. 145, avere a interdisului Const. Nedel-covici, representat ptin euratorele stIA, d.Mih. Niculescu, de profesiune functionar,domiciliat in strada Zefirulul No. 30.

Imobilul din comuna Bucuresci, calea Du-desci No. 145 se compune dintr'un locmare, care se invecinesee pe o parte cu pro-prietatea d-luI Pascal, pe alta eu a d-lui

14 Decembre 1899

Cohen, in fund cu d-lor Ionescu si Popanin fata cu calea Dudesci.

Pe acest loc se aflA duoè clädiii, primacompusä din duoè camere, bucAtAriecrama; al duoilea corp din dos, se compune(in o odaie ca salA.

Acest loc se aflA parcelat in 18 parcelemidi sad 9 parcele marI, i prin mijlocul luIeste deschisä o stradA, acum nurnitä stradaUnirei.

Vindarea acestul loc se face fie in loturimarl, fie in loturI miel, mai putin loturile A

E, deja Andute, i lotul B cu case, careeste reservat.

Intinderea parcelelor r6mase, fie din celemarl, fie din cele mid, precum i pretul fie-cArei parcele in parte, se pot -vedea In ta-bloul de lotisare i planul intocmit de d. in-giner geornetru Al. Bogdan Popeseu i aflatein dosarul acestui tribunal cu No. 4.650 din1897.

Asupra acestuI imobil acum existA urinä-törele sarcini:

4) Dosarul No. 6.014 din 1897, impru-mut de lei 17.000, fficut la d. State I. Stan-covici ,

Cea-altä sarcieä de lei 5.000, ce tratadosarul No. 3.000 din 1894, find radiatäprin jurnalul No. 9.440 din 1898.

Se face dar cunoscut in general cA acéstälicitatie se va urma, in pretoriul acestui tri-bunal, in sliva de 25 lanuarie 1900,1a orele11 dirninéta; avénd in vedere cä toll aceiaearl ar pretinde veri-un drept de proprie-tate, usufruct, servitute, chirie,ipoteci-sad veri-ce alt drept asupra imobi-lului in cestiune, sä se arate la tribunal,inainte de diva fixatä pentru licitatiune,spre a 's1 aräta pretentiunile; ad in cascontrariii veri-ce cereri se vor ivi nu sevor considera.

No. 21.853. 1899, Decembre 9.

Tribunalul Argegbasa actului de iniprumut, autentifieat

de primäria comunei Deagurile la No. 90 din1897, investit cu titlul executorie No. 309din 1898, si dupe indeplinirea dispositiunilorcerute de procedura civilä, prin jurnalul dre-sat de tribunal sub No. 9.042 din 1899, s'ahotArit ca, in diva de 17 Martie 1900, laorele 11 diminéta, sA se vindA cu licitatiepublicA, in pretoriul acestui tribunal, irno-bilele jos notate, avere a d-lui Constantin Pa-raschiva, agricultor, fost In comuna Deagu-rile, din plasa Cotmeana-Gilesesci, judetulArges, iar acum cu domiciliul necunoscut,pentru despAgubirea d-lui BänicA Badea,agricultor, din comuna Deagu, plasa Cot-meana-Gälesesci, judetul Arges, de sumelece are primi dupe sus citatul act de im-prumut.

Acéstä vindare se public& spre generalacunoseintä ca, totI aceia earl' vor avea asupraacestor imobile veri-un drept de proprietate,usufruct, servitute, &hie, privilegid, ipote-cA sad alte drepturi, sA -se arate la tribu-nal, =I inaintea termenulul de adjudeca-tiune, cAcT In urmA nu li se va mal admitenici o pretentiu'ne.

MONITORUL OFICIAL

Iar aceia earl vor voi sA cumpere acesteimobile, sii se presinte la tribunal, la 4ivaorele sus indicate, spre a concura.

Descrierea imobilelor ce se vind, condi-tiunile vindöreI diferite sarcinI i impre-juarl ale imobilelor pánä acum cunoscute :

-1) 0 fAsie de pämênt arabil, In Mime de7 stAnjedi si cu lungimea de la resärit, dindrumu Deagului pia in spre apus, in dru-mul Negrasului; invecinat la miadä-di cu Io-nitä Catalina si la mia4A-nópte cu Tita Musä;pe care pAmAnt se aftä dud( tufani;

2) Un petic pämênt pomost de cask avéndFatima de 23 stAnjeni lungimea de 47stAnjeni ; se invecinesce la rèsärit cu MarinMusk la apus cu Tudor PArvu, la miadä-dicu Panä Marica si la miadA-nópte cu DunäTudorasi; pe care pAmAnt se aflä o casä degard, cornpusä din 2 odAI, invelitA cu cocenisi sidiri de pruni inchis acest pä-

mént in partea despre miadA-di cu gardsant;

3) Un petic pAmAnt arabil, In margimeasatuluI, in lätime de 3 stAjenI si In lungime245 stAnjeni, care incepe cu lungimea de lar6sArit, din Tita MusA, pânä spre apus, In lo-cul luT Dinu Diaconu Oprea ; invecinat lamiadA-nópte cu Tita Musä si la miadA-di totcu Dinu Diaconu Oprea.

Vote aceste 3 petice pAnaént sunt mos-tenesti, nu dupe legea rurall, si sunt situatein comuna Deagurile, din plasa Cotmeana-Gälesesci, judetul Arges.

Examinindu-se registrele de inscriptiunide la anul 1865 si OM la Septembre 1899,pe numele de Constantin Paraschiva si vice-versa, nu s'a gäsit nicl uu cas popritor asu-pra imobilului urmArit.

AcéstA vindare s'a incuviintat in basa ce-rerei fAcutA de creditor, cu petitia (Ieli aces-tui tribunal, inregistrata la No. 16.361 din1899, cc care a depus spre executare suscitatul act de imprumut.

Act de imprurnutSubsemnatul, Constantin Paraschiva, lo-

cuitor in comuna Deagurile, din plasa Cot-meana-Gälesesci, judetul Arges, la necesita-tea ce am avut de ban!, m'am imprumutatde la d. BAnicfi Badea, tot din acéstä comunA,cu sum de 270 lei , pe cari haul meoblig a '1 respunde, fArA nicl o dobêndä, indiva de 26 Octombre 1897; in cas de nu 'Ivoid respunde in arAtata di, pe de o partevoid pliti dobAndA de 18 la sutä pe an, iarpe de alta nurnitul creditor va avea dreptula pune acest act in curs de urmArire, fArásomatie sad cerere in judecatA, ei cu o sim-pli suplica adresatä locului competinte, si'1 investésa cu formula titlulul executorid,cAd il declar avAnd puterea uneI hotAririjudecAtorescI neapelabilä, rArnasä definitivA

investitä cu formula titlului executorid,a se despAgubi din ori-ce avere a mea, mo-bilä sad imobilA :

4) De suina imprumutati; IV de dob6ndade 18 la sutä pe an, de la expirarea terme-

pAnfi la achitare; e) de ori-ce cheltuelIsi timbre, ocasionate cu urmArirea.

Spre asigurarea d-lui creditor, am dat

7131

acest act, scris redactat de Constantin Po-pescu i subseris de mine insumi, numaiprin punere de deget, (lei nu scid carte,rugAnd i pe onor. primtrie localA de 'I-a au-tentificat, spre a a vea efectul, conformlegeT.

FAcut in Deagu adi, 2 Ianuarie 1897.Constantin Paraschiva, dad acesta.

Badea, creditor.

UrmézA jurnalul comunel Deagurile cuNo. 90 din 1897, prin care se autentificäactul sus reprodus.

(Urmézfi semnAturile).

NOI CAROL I,Prin gratia lui Duirmeded i vointa !ratio-

nalA, Rege al RomAnieI,La toil de NO i viitori, sciatate :

DAin putere i ordonAm tutulor agentilor-administrativi sA execute acest act deimpru-mut, procurorilor sA stäruiaseä pentru a luiaducere la indeplinire; spr credintä s'a sub-scris de noI.

No. 309 din 1898.(UrmézA sernnAturile).No. 32.422. 2 1899, Octombre 16.

Tribunalul Bacati

Prima soeietate de credit funeiar romindin Bucuresci, in virtutea actulul ipotecarinscris la acest tribunal, in primul rang, subNo. 39 din 15 Martie din 1893, asupra mo-;4'1 CAineni, cu töte trupurile, hlizele, si-listele, sub ori-ce mimic! vechT sad noui,din cari se compune, cu locurile réservatein comung, cu möra, han, etc., situatA in co-muna Lettea, plasa Bistrita-de-Jos, judetulBacad, proprietate a d-lui Iunius I. Lecca,a cerut punerea in vindare a citatului imo-bil, pentru despAgubirea sa de capitalul rA-mas neamortisat din suma de lei noui14.000, cu care societatea a imprumutat pesus numitul domn, de anuitätile datorite,cheltuelile ¡Acute i cele ce se vor mai facede disa societate, impreunä i cu procentelelor de 8 la sutä, specificate In caietu desarcinI preväslut de art. 65 din legea cre-ditului funciar.

Tribunalul, prin jurnalul No. 9.053 din17 Septembre '1899, a ordonat ea vindareasus Oise mosiI sA se facA in diva de 21 De-cembre '1899.

Se face dar eunoscut tutulor, prin acéstäa treia publieatiune, cA, in diva de 21 De-cembre 1899, se va vinde cu licitatiunepublicA, in pretoriul acestui tribunal, laorele 10 diminéta, dupe cererea prime! so-cietiti de credit funciar roman din Bucu-resci, ast-fel cum este ipotecatA, mosia Câi-neni, cu töte trupurile, hliselesub ori-ce numiri vechI sad noul, din carIse compune, cu locurile reservate in co-munA, cu móra, han i cu tóte ecareteleimbunätätirile aflate pe (Musa, situati in co-muna Lettea, plasa Bistrita-de-Jos, judettilBacid, proprietatea d-lui Iunius I. Lecca,compusA din duoè trupuri:

Trupul 1 (fostä proprietate a mostenito-rilor Alecu Anastasiu) se invecinesce la

9132 MONITORUJI OFICIAL

miadtt-nópte cu pArnotntul locuitorilor dinLettea, la rësärit cu proprietatea Radomire-sci, la miadfi-di eu pámptul locuitorilor dinLettea i la apus cu riul Bistrita, pe careparte sunt ecaretele i móra cu gârla

Trupul 2 (care a fost cumpératá de Cos-taehe Athanasiu de la Stat), se invecineseela miada-nópte cu pämêntul bisericei dinLettea, la miadä-di cu proprietatea Ruvi, larésirit cu proprietatea Radomiresci vi laapus cu ogorul de lang6 vosea al bisericeldin Lettea.

Intinderea acestel moii, afarà de pämèn-tul locuitorilor fovti cläcavi, este de 40Wei, tot pämênt cultivabil.

Alte sarcini nu existä.Doritorii de a cump6ra acéstä movie vor

putea lua cunoscintä de conditiunile vindireidin caietu de sarcini, ce va fi depus la grefaacestui tribunalul cu 8 dile inainte de ad-judecare.

Piva de 21 Decembre 1899, fixatä pen-tru vindarea sus numitei moil, s'a arätatvi in cele duoë publicatiuni de vindare, ce

fäcut i inserat in Monitorul OficialNo. 171 din 31 Octombre 1899 vi No. 187din 19 Noembre 1899.

No. 5.702. 1899, Septembre 29.

Prima societate de credit funciar ro-man din Bucuresci, in virtutea actelor ipo-tecare, inscrise la acest tribunal, in primulrang, sub No. 80 din 27 Maiii 1891 viNo. 85 din 9 Maiti 1896, asupra moviei Vi-forani cu Monästireasca , Goroni, parte dinObârvia, parte din Bibiresci-Irinóei, siliteledin sat, stânjenil de la fatä i cu pädurea,situatä in comuna Botesci, plasa Bistrita-de-Jos, judetul Bacäft, proprietatea d-luilunius I. Lecca, a cenit punerea in vindarea citatului imobil, pentru despägubirea s'ade capitalul r6mas neamortisat din sumade lei noui 102.000, cu care societatea aimprumutat pe sus numitul domn, de anui-tätile datorite, cheltuelile fäcute i cele cese vor mai face de disa societate, impreunä

cu procentele lor de 8 la sutä, specificatein caietu de sareini prevedut de art. 65din legea creditului funciar.

Tribunalul, prin jurnalul No. 9.052 din17 Septembre 4899, a ordonat ca vindareasus 4isel. movii sä se facä in diva de 21 De-cembre 1899.

Se face dar cunoscut tutulor, prin acéstäa treia publicatiune, cä, in dim de 21 De-cembre 1899, se va vinde cu licitatiune pu-blicá, in pretoriul acestui tribunal, la orele10 diminéta, dupe cererea primei societätide credit funciar roman din Bucuresci, ast-fel cum este ipotecatä, movia Viforani-de-Sus, cu Bärtäsesci sail Viforani-Bärtäsesci,parte din Obârvia, parte din Bibiresci, cuMonástireasca, Poiana Ieremiei, silivtele dinsat vi stanjenii de la Sgaia i cu ori-ce altetrupuri, sili.te, hlize, sub ori-ce numiri ve-chi sail noul, din earl se compune, in tótäintinderea e panui in proprietätile vecine,Cu pädurea, cu vii i cu tóte ecaretele i im-hunittätirile aflate pe dênsa, situatä in co-

muna Botesci, plasa Bistrita-de-Jos, judetulBacäd.

Intinderea acestei moiI, afará de pä-mêntul dat fovtilor locuitoril cliteavi, con-form legei rurale din 1864, este de 440fälci, din cari ca 120 falci pädure i restul'pämênt cultivabil.

Sareini, dupe lista (lath de grefa acestuitribunal, asupra acestor imobile mai existäurmátórea :

Ipoteca No. 199 din 1896, pe sum de

lei 50.000, in favórea d-lul general Gr.Cantili.

Doritoril de a cumpéra acéstä movie vorputea lua cunoscintä de conditiunile find&rei din caietul de sarcini, ce va fi depus lagrefa acestui tribunal cu 8 dile inainte dea djudecare.

Diva de 21 Decembre 1899, fixatä pen-tru vindarea sus numitel moi1, s'a arätatin cele duoé publicatiuni de vindare, ce s'atiflcut i inserat in Monitorul Oficial No. 171.din 31 Octombre '1899 vi No. 187 din 19Noembre 1899.

No. 5.704. 1899, Septembre 29.

Societatea creditului funciar urban dinBucuresci, in virtutea actului ipotecar in-scris la tribunalul Bacäü, in primul rang, laNo. 241 din 1897, asupra imobilului, pro-prietatea d-lor locotenent Eduard Sava viTrinitatea E. Sava, din Bacäft, i anume :imobilul din acest ora Bacäfl, strada Bu-suioc i vosétia nationalä Bacäft-Ocna No. 8,vi 10; invecinéndu-se la Sud, in faBusuioc, pe o intindere de 41 m. ; la Nord,in fund, cu voséua nationalä BacAti-Ocna, peo laturd de 25 m. 50 cm.; la Vest, in stânga,cu proprietatea G. Mihail, pe o laturA de134 m., vi la Est, in drépta, cu proprietatead-lor Cristea Toma vi G. Exarhu, pe o la-turä de 161 in. 95 cm., formatá din treiAcest imobil este de zid masiv, invelit cutablä de fer, vi se compune din 4 corpuri declädiri : corpul I este un singur etaj, cu 6camere; corpul II, cu 2 etaje, are 21 camere,cu 2 coridére ; corpul III, cm un etaj, are 5camere i dependinte. corpul IV, cu 2 etaje,are 6 camere vi 2 saióne mari; acest imo-bil are imprejmuirea de lem; avênd un be-cifi boltit o féntand.

Prin adresa cu No. 32.510 din 1899, acerut punerea in urmärire i vindare a ci-tatului imobil, pentru despagubirea sa decapitalut römas neachitat din imprumutulacordat d-lor Eduard Sava vi Trinitatea E.Sava, in stunà de lei 25.000, vi de anuitätiledatorite i cheltuelile fäcute earl se vormai face de disa societate, impreunä cuprocentele lor, i can' sume se vor specificain caietu de sarciiii prevèdut de art. 65 dinlegea creditului funciar.

§i tribunalul, prin jurnalul No. 10.220din 1899, a ordonat scóterea in vindare amentionatului imobil, cu termen de 3 lunide la evirea in publicatiune.

Se face cunoseut concurentilor cä, in divade 15 Februarie 1900, se va vinde cu lici-tatiune publica, in pretoriul acestui tribunal,la orele 12 din di, imobilul anitat mai sus.

14 Decembre 1899

Doritoril de a cump6ra acest imobil vorputea lua cunoscing de conditiunile vinOreldin caietu de insArcintirl, ce are sä fi depusla grefa acestui tribunal cm 8 dile inaintede adjudecatiune.

Sarcini, dupe lista datà de grefa acestuttribunal, asupra acestul imobil, mai exist?'urmätórele :

1) Ipoteca inscrisä la No. 183 din 1.896,pe suma de 19.000 leT, constituità in favó-rea d-lul locot. inginer Gr. Bejan ;

2) Ipoteca inscrisä. la No. 249 din 1896,pe suma de 6.000 lel, in favórea d-lui IacobM. Capril; ambele aceste 2 ipoteci ce-sionat in ranguftlupe ipoteca creditulul fun-

.clan

No. 6.688. 3,41. 1899, Noembre 2.

Tribunalul Botoaani

La termenul de 15 Decembre 1898, pu-blicat in Monitorul Oficial No. 157 din 18Octombre 1898, dupe cererea credituluifunciar din Iavi, amtinandu-se licitatiuneavindérei imobilulul din Botovani, proprieta-tea d-lui Constantin I. Ghilime, proprietar,domiciliat in BotovanI, urnaärit de prima so-cietate de credit ftmciar urban roman din

pentru suma de 42.500 lei, plus do-bêndile neplätite i tóte cheltuelile, ce are alua de la d. Constantin I. Ghilime, dupe ac-tul de imprumut inscris de acest tribunalsub No. 19 din 9 Februarie 1883, asupraimobilului d-sale din Botovani, casele cu de-pendintele i terenul lor.

Tribunalul, motivat de cererea inregistratäla No. 20.984, a directiuneT credituldi fun-ciar urban roman din IaI, prin jurnalul No...din 1899, ordonä scóterea din noti in yin-dare a imobiluluiipotecat, proprietatea d-luiConstantin I. Ghilime, a cane' situatiuneeste :

Imobilul din Botovani, despartirea I, fatain strada S-tu Dumitru, cu dependinteleterenul lor, compus din o casä mare cu 2etaje, avênd 7 ocal, 2 antreuri i o amaräin etajul de sus, vi alte 7 odäl, 2 antreurio cámarä in etajul de jos, osebit sub sol, bu-cátärie, pivnitä, tóte de zid, acoperite cu ta-blä; in ograda urä, hambar, grajd, bite dezid, osibit féntânä i livadä; tot locul ingrä-dit cu grilaj de laturl in märime aprokima-tiv ca de 112 metri lungime i ca de 67metri lätime; miegievindu-se la fatä vi la o-parte cu strada S-tu Dumitru, la altä partecu locul i casele d-lui Garabet Giobac, iarla fund ell strada Marchian.

Se public& vindarea disului imobil dupestäpâniaea de fatä, ca concurentii ce vor fi sise presinte cu garantii cerute de lege, in ca-mera de vedintä, a acestul tribunal, in diva de4 Februarie 1900, orele 12 din di, tând ur-mézä a se face adjudecarea asupra persónelce ar ofen pretul eel mal avantajos.

Tot-d'o-dati se soméza i toti aceia cariar pretinde veri-un drept de proprietate,usufruct, servitute, chink, privilegifi, ipoteciisail veri-ce alt drept asupra bunulul urmä-rit ea, Inainte de adjudecatiune, sä se presintela acest tribunal, cu pretentiunile ce vor fi

44 Decembre 1800

a vênd; cad in urma nu li se vor Ina! tine insoma.

SarcinI asupra acestui imobil nu sunt deeat acea pentru care se urmaresce.

No. 2.761. 1899, Decembre 2.

Tribunalul BuzatiLa 19 Ianuarie 1900, orele 11 a. m., s'a

destinat a se vinde prin licitatiune publica,in sala sedintel acestuI tribunal, insemnatamaI jos avere irnobil, ce s'a urmarit, a de-bitorului Ion Ion. Sava, de profesiune mun-citor i proprietar, spre despägubirea credi-toruliff Ion Craciun, de profesiune proprie,tar, ambiI domiciliati In comuna Bozioru,pentru suma de lel 270, cu dobênda lor le-gala, de la cerere pani la achitare, plus leI15, cheltuell de judecata, asa cum numituldebitor este condamnat prin cartea de jude-cata No. 87 din 1897, a judelul ocolululPârscov, i investith cu formula executorie,

careia coprindere este cum urmézä :

NOI CAROL I,Prin gratia lui Dumneqeti i vointa natio-

nalä, Rege al Remaniei,La toti de fettc-§i, viitori, sanètate :

Judecatoria ocolului PetescovCarte de judecatA civilá No. 87

Audienta din 13 Februarie 1897,Astädi, find la ordinea dileI judecarea

opositiuneI fäcuta de Ion Cráciun, prin pro-curatorul söti d. advocat V. Apostolescu, cuprocura genera% in regulä, legalisata subNo. 514 din 1.896, de primaria comunelBozioru, contra carteI de judecata civila cuNo. 345 din '1896, pronuntati de acéstä ju-decatorie, prin care, admitând opositiuneaparitulul Ion Ion Sava, s'a reformat carteacu No. 325 din 1896, si i s'a respins ea ne-sustinuta actiunea care are de obiet ca pâ-ritul Ion Ion Sava sa fie obligat a platileI 355, haul 90, ce '1 debitéza.

La apelul nominal s'a presintat oponentulreclamant, Ion Craciun, pria procuratorulsöti, d. advocat V. Apostolescu, cu procuragenerala legalisata la No. 514 din 1896, deprimaria cornuneI Bozioru, i *hut km UmSava, -in persona; procedura complectaopositiunea venita in termen.

dat lecturä tutulor actelor ce fornézadosarul.

Procuratorul oponentului reclamant a a-dus, in dovedirea actiuneI pentru leI 270,inscrisul semnat prin deget de defendor i le-galisat de primäria comuneI Bozioru la 1891,iar pentru rest ceru sä" se intrebe defendorulclack pe langa suma din act, nu mai dato-réza i alti lei 95, banI 90; defendorul, intre-bat flind, a respuns In mod negativ cererelreel amantulul.

Reclamantul, in urmä deferi juramint de-cisoria parituluI, pe care, presintindul for-mulat, s'a admis de judecata, find eoncluentin causa ; dupe care continutul lui s'a pusin vedere debitoruluI i, acceptandu-1, '1-a siprestat; In urrni de care röspunsul 8611 a

fost negativ cererel reclamantuluI, care s'a

MONITORUL OFICIAL 7438

consemnat i prin osebit proces-verbal injosul juriimintului.

Reclamantul, in urrna, ceru admiterea ac-tiunel numal pentru suma de lei 270, pre-vöduta. in act, si cheltuell.

Pâritul nu mai obiectä nimic.Pacea fiind propusa s'a refuzat de WO.J ullecata,Asupra opositiuneI de fata.Avênd in vedere cärtile oposate sub

Ivo. 345 si 325 din 1896, pronuntate de a-cesta judecatorie, cum si actiunea care arede obiect ca paritul sa fie obligat a '1 plätioponentuluI reclamant suma de lei 365,banl 90;

Avênd in vedere sustinerile partilor i ac-tul presentat de reclamant;

Consideran I ca reclamantul oponent, prinactul presentat, 's1 a dovedit aetiunea numalpentru suma de lei 270, iar pentru restulde 95 lel, 90 bani, neproducend acte in do-vedire i nicl nu s'a recunoscut de defen-dor, a deferit juramint decisoriti defendo-rulul, care, prestându'l conform art. 240 dinprocedura eivila, din röspunsul söa trecut injosul juramintulul, nu constat i acéstäpretentiune probatä;

Ca, ast-fel fiind, opositiunea de fata seprivesce fondata in parte i, prin consecintä,actiunea;

Nand si art. 1.169, 1.170 din codulcivil, 1.215 din codul civil si 140 din pro-cedura eivilä ;

Pentru aceste motive, in virtutea legel,hotarasce :

Admite opositiunea facuta de Ion Cra-ciun contra cartel de judecata civila cuNo. 345 din 1896, pronuntata de acéstä ju-decatorie, pe care o reformézä in totul ;

Respinge opositiunea facuta de Ion I. Sa-va, contra cartel No. 325 din 1895, pe careo reforinéza in parte, i, prin consecinta,

Obliga pe Ion Ion Sava, din comuna Bo-zioru, sa platesca lui Ion Craciun suma delei 270, cu dobénda lor legala de la cererepana la achitare, plus 15 lel cheltuelf de judecata ;

Cartea cu dreptu de apel.Data si pronuntata in audienta publica

aq11, la 13 Februarie 1897, in comunaPlescoiu.

p. Judecator, C. D. Nicolescu.p. Grefier, G. V. Nicolescu.

Judecdtoria ocelului Petescov

Presenta copie, find conforma cu origina-lul, se atestä de nol.

p. Judecator, C. D. Nicolescu.p. Grefier, G. V. Nicolescu.

1898, Februarie 14.

Dam putere i ordonam tutulor agentiloradministrativi sa execute presenta carte dejudeeata, procurorilor sà staruiascä pentruaducerea eI la indeplinire spre credinta pre-senta s'a semnat de nol.

p. Jude, C. D. Nicolescu.p. Grefier, G. V. Nicolescu.

1898, Februarie 13.

Astadi, 13 Februarie 1898, s'a investitcu formula executorie presenta, dându-secelui in drept.

p. Jude, C. D. Nicolescu.p. Grefier, G. V. Nicolesou.

No. 50.

Averea ce urméza a se vinde se corn-pune din :

1) Ca 39 prajinI fénéta, cu putina padurepe clansa, situatä la locul numit Poeni, comuna Bozioru; invecinéndu-se la rèsärit cuGheorghe Preotul §tefan i §tefan I. Bozio-reanu, la miada-nópte cu Ion Sava Cirstea,la apus cu Nae Ion Craciun si la miad5.4cu Ion Avram si Ion Durnitru Diaconu ;

2) Ca 5 prájini livada, tot la locul numitPoeni, comuna Bozioru; invecinindu-se larOsArit cu Gheorghe Ion Cirstea, la apuscu Ion Enache, la miada-nópte cu NicolaeAndreia si la miada-di cu drumul comunal;

3) Ca 4 prdjini livede, la locul numit Agu-rizi, comuna Bozioru; invecinându-se la apuscu Nae Ion Craciun, la rèsärit err GheorghePopa §tefan, la miada-nópte cu GheorgheIon Cirstea si la miada-di cu Nae Ion Cra-ciun ;

4) Ca 7 prajini livede, tot la löcul numitAgurizi, comuna Bozioru; invecinându-serésärit cu Gheorghe Popa §tefan, la apus cudrumul ce ese din cátunul Bozioru, In sus,spre miada-nópte cu Avram Gheorghespre miada-di cu Nae Ion Craciun.

La numele debitorikil Ion Ion Sava, dupeatestarea data de grefa locala, asupra imo-bilulul scos in vinçlare nu s'a gasit nicI osareina popritóre de cat aceea pentru carese urmäresce.

Sunt somati dar toti aceia cari ar pre-tinde veri-un drept de proprietate, usu-fruct, servitute, chirie, privilegia, ipotecasaü ori-ce alt drept asupra imobiluluI scosin vindare ea, mai inaintea termenuluI deadjudecare, sa se presinte la acest tribunalspre a's1 exprima pretentiunile ce vor fi a-vend; contraria nu li se vor baaI tine in sema.

DoritoriI, dar, se vor presenta, la insem-nata maI sus di si ore, spre concurareadjudecare.

No. 34.477. 1899, Decembre 7.

La 19 Ianuarie 1900, orele 11 dimi-neta, s'a destinat a se vinde, prin licitatiepublica, in sala sedintelor acestul tribunal,insemnata mal jos avere imobila, ce s'a ur-marit, a d-lui I. Cruceanu Stanculeanu, as-ta4I decedat i representat prin mostenitorisél, anurne Alexandrina I. Cruceanu Stan-culescir, sotie i mostenitóre i tutóre legalaa minorilor sèl fil i fike, menajera: Gheor-ghe I. Stanculeanu, fia major, proprietar;Nicu I. Crueeanu Stanculeanu, fiú idem; I.I. Cruceanu Stanculeanu, Ur, magistrat; Di-mitrie Gherman, tutorele minórel sale fiice,Florica, ca mostenitOre, proprietari, toll do-miciliati hi orasul Buzeii; Elena I. CruceanuStänculeanu, a4I capitan Holban, flick mena-gera, domiciliatà in capitala Bucurescl, stradaDiane No. 2 bis, si Ana Colonel Stroescu,

mostenitóre a defunctulul I. C. Stan-

9434 MONtrOROL OPICIAL 4 4 Decembre 11409

tuleanu, menajere, domiciliate in Bucuresd,calea Plevnei No, 74, spre despegubirea d-luiN. Pantazescu, proprietar, dorniciliat in ora-ul Buzeg, pentrusurna de lei 28.060, cu pro-

cente de 10 lei la style pe an, de la seadentaactului One la achitare, asa dupe cum de-functull. Cruceanu Stänculeanu este obli-gat prin actu de imprumutare autentificatde acest tribunal la No. 228 din 1896, re-mas definitiv i investit cii formula execu-torie, a &aria coprindere este dupe cum ur-med. :

NOI CAROL I,Prin gratia lui DumneVeg i vointa natio-

nalä, Rege al României,La tosi de laid 0 viitori, sdnitate:

, Act de ImpruntutareSubsemnatul, Ion Cruceanu Stänculeanu,

declar eh tn'am Imprumutat de la d. NaePantazescu, din orasul Buzeg, cu suma deli 28.060 pe care me oblig a o respunde la1 OctOmbre a. c., färä procente.

Dace la termen nu voig respunde banilsunt de drept pus in intirViere i obligat aplati procente de 101a sutä pe an, earl' vor

Irge de la termen pane la plata banilor,rirri si mai fie necesitate desomatiune sariincunosciintare prealabilä.

Fäcut in Buzeii, la 21 Februarie-1896.I. Cruceanu.

Dedar multumire pe coprinderea actului.N. Pantazescu.

Tribunalul judefului Buzëù,Proces-verbal

No. 1.647.-1896, Februarie 21Noi, Al. 1. Vilacros, membru-supleant al

tribunalului Buzar, consecinte delegatiuneice am primit din partea d-lui presedinte altribunalului local, puse pe petitiunea lure-gistrate la No. 4.117 dM 1896, data de d-lorI. Cruceanu, is i Stänculeanu, si N. Pan-tazescu, spre a lua consimtimintul la domi-ciliul d-lui I. Cruceanu, Vis si Stänculeanu,de óre-ce este bolnav i In imposibilitate dea se putea presenta în persónä la tribunal,asupra presentulul act format in dune exern-plare, din cari numai unul iscelit de d-lor,depus spre autentificare la acest tribunal,sus citata petitiune,

AstälT, la 21 Februarie 1896, transpor-tându-me d'impreunä cu d. D. Theodorescu,adjutor de grefier la acest tribunal, la do-miciliul d-lui I. Cruceanu, cps i Stänculeanu,din orasul Buzëü, strada Unirei No. 123,unde am gfisit presinte pe d. I. Cruceanu,Vis i Stánculeanu, proprietar, domiciliat Inorasul Buzeg, strada Unirei No. 123, per-sonal cunoscut de noi, bolnav In adever,suferind de endocardite, dupe cum constatäcl. dr. Angelescu, prin certificatul säg cudata 21 Februarie 1896, care s'a atasat ladosarul relativ; am gesit aci presinte_si ped. N. Pantazescu, proprietar, domiciliat Inorasul Buzeg, cunoscut personal de noi,parte contractante.

Dupe care, in asistenta si a d-lui D. Theo-dorescu, ajutor de grefier, am citit acest actdin cuvint in cuvint, in avVul i fata per-tilor cari, la intrebärile fecute de noi, ne aildeclarat ell acest act este feent cu consimti-mintul d-lor i ce until din cele duoe exem-plare este subscris de d-lor cu propriileiscel ituri.

In urmä am vizat ambele exemplaream pus pe perti de ail subscris, in presentanóstri, i cel-alt exemplar neiseelit, ce estea se pestra la dosarul causei.

Nol,Luend act de aceste declaratiuni ale per-

tilor, in basa legei autentificirei actelor,Autentificern presentul act de imprumu-

tare, scris pe timbru de 30 lei cola; dreptcare am dresat presentul proces-verbal, sub-seris de mil' i de d. ajutor de grefier.

Membru-supleant, Al. I. Vilacros.p. Grefier, D. Theodorescu.

No. 228, repertor.1896, Februarie 21.

Darn putere i ordonem tutulor agentiloradministrativi se execute presentul act, pro-curorilor s stäruias?4 pentru a lui aducerela indeplinire; spre credintä s'a Semnat de

complectul tribunalului Buzeri.Al. Viddicescu, 1f. Andronescu.

p. Greller, A. Delicicii.

RomâniaGreta tribunalului Buzea

Conform art. 136 din procedura civilä,atest cä acéste expeditine executorie s'atrecut in registrul respectiv sub No. 7 deordine, vol. I, astedi, la 26 Iamiarie '1898, li-berindu-se d-lui N. Pantazescu, parte indrept.

p. Grefier, C. I. Dimitrescu.

Averea ce urtnéze a se vinde se corn-pune din :

O pereche case cu ducie etaje, situate inorasul Buzeti, strada Tergulul, proprietatea decedatului I. Cruceanu Stänculeanu, incare actualmente se MIA magazinu de ma-nufacturä al d-lui G. Ionescu, compus eta-jul de sus din trel odäi, un salon i un an-tral; iar etaju de jos compus din duoè (AO,o cernare, o bucätärie, o odae pentru ser vi-

un salon mare, in fate, care serve deprivälie; avend beciù dedesubt, boltit si infate la stradA un balcon de fer.

Locul pe care sunt construite aceste caseeste In merime la fatä despre strada Ter-gului ca 6 metri, fundul asemenea, iar lun-gul ca 25 metri; i se invecinesce pe de oparte cu proprietatea decedatului Stäneu-leanu, in care locuesce Corn, pe de altäparte cu proprietatea mostenitorilor deceda-tului D. Velicu, In fate cu strada Tergului

in fund cu ulicióra care desparte a-cestä proprietate de a d-lui Nicu Constan-tinescre casele find invelite cu fer rosu; a-vend In curte caldarâm.

La numele debitorului, dupe atestareádate de grefa locale, asupra imobilului scosIn vinlare nu s'a gäsit nici o sarcine popri-

thre de cat ace& pentru care se cere urine-rirea.

Se deslusesce eti, la licitatiunea tinntä insedinta de la 4 Iiinie 1899, prin jurnalulcestui tribunal No. 10.493 din 1899, s'aadjudecat definitiv asupra d-nei Elena Ce-pitan Holban, en suma de lei 32.560, imo-bilul defunctului I. Cruceanu Stenculéanu,situat in orasul Buzèü, strada Térgului, euvecinetätile lui, asa cum se prevede In afip-tul No. 1.835 din 1899, publicat in Moni-torul Oficied No. 247 din '1899, si nedepu-nénd pretul adjudecerei in termenul prey&Vut de art. 551 din procedura civilä, in ur-me de care, sezisat find de cerer6a d-luicreditor N. Pantazescu, prin petitia hire-gistratä la No. 15.822 din 1899, a cerutdin nog punerea lia revinlare a imobilului demai sus, in comptul primei adjudecatarein culpe, conform art. 553 din proceduracivild, dupe cum prevede jurnalul acestuitribunal No. 12.134 din 1899.

Stint somati, dar, toti aceia earl ar pre-tinde veri-un drept de proprietate, usufruct,servitute, chirie, privilegiù, ipotecä sag ori-ce alt drept asupra scos in yin-dare ca, mai 'naintea termenului de adju-decare, se se presinte la acest tribunal spre

exprima pretentiunile ce vor fi avênd ;contrariii nu li se vor mal tine In seine.

Doritoril dar se vor presenta, la insem-nata mai sus oi si ore, spre concurareadjudecare.

No. 31.551. 1899, Decembre 8.

Tribunalul Covurluil, sectia IPrima societate de credit funciar roman

din Bucuresci, in virtutea actelor ipotecareinscrise la acest tribunal, in primul rang,sub No. 56 din 19 Martie 1883 si No. 105din 18 Maid 1894, asupra mosiei Corni, cutrupurile Debesci, Vladnicu saü HlabnicuPeriseni-Corni, formând un singur trup,cu ori-ce alte trupuri, sub ori-ce numiri, cup'ádurea, ecarete, situate In comuna Meci-seni, plasa Siretu, judetul Covurluiii, pro-prietate a d-lui Anastase Alexiu, a cerutpunerea in vInVare a citatului imobil, pen-tru despegubirea sa de eapitalul remas ne-amortisat din suma de lei noui 210.000, cucare societatea a imprumutat pe sus numi-tul domn, de anuitätile datorite, cheltuelilefäcute i cele ce se vor mai face de Visa so-cietate, impreunä i eu procentele lor de 8la sutä, specificate In caietu de sarcini pre-velut de art. 65 din legea creditului funciar.

Tribunalul, prin jurnalul No. 7.041 din23 Noembre 1899, a ordonat ca vinVareasus r;fisel mosii se se face In I;liva de 14Martie -1900.

Se face dar cunoscut tutulor, prin acestriprime publicatiune, ce, In Viva de 14 Mar-tie 1900, se va vinde cu licitatiune publice,in pretoriul acestui tribunal, la orele 10 di-minéta, dupe cererea primei societati decredit funciar român din Bucuresci, ast-felcum este ipotecate, mosia Corni, cu trupu-rile Debesci, Vladnicu sag Hlabnicu i Peri-seni-Corni, formind un singur trup, i euori-ce alte trupurl, silite i catune, sub orI-

14 Decembre1809

ce nurniri, vechi sail noni, ar mal fi avénd,cu bite ecaretele i imbunätätirile allate pedênsa, situatä in cornunele Máciveni, plasaSiretu, judetul Covurlin ; i invecinându-sela miadä-nópte cii Dabesci razäses.:1 i II lab-nicul, la miadá-di cu Periveni, la rCsärit cuOrlesci, Joseni, Hlabnicul i Itesci vi la apuscu DAbesci-Máciveni i MAciveni.

Intinderea actualä a acestei moii, afaräde pamêntul dat locuitorilor fovti cldcavi,conform legei rurale din 1864, este ca de1.000 Mid, din earl 70 fälci pädure, 923fálci locurl cultivabile vi 7 fálci drumurilocul ocupat de case vi clädiri.

Sarcini sunt :1) Actul inscris sub No 56 din 1883, pe

suma de 130.000 lei, In favórea creditu'ulfunciar rural din Bucuresci ;

2) Actul inscris sub No. 105 din 1895,de 80.000 lei, In favèrea creditului funciarrural din Bucuresci ;

3) Idem acel inscris sub No. 277 din1894, de 70.000 lei, in favilrea d-neI AnaCorvissiano;

4) Idem acel Inscris sub No. 342 din1895, pe suma de 30.000 lei, tot In favóread-nei Ana Corvissiano;

5) Inscriptia ipotecarä No. 383 din 1895,pe sum de 42.000 lei, asigurarea dotel flu-cci debitorului Anastase Mexiu, numitä Ma-

cásätoritä D. Dancu, prevCdutä In actuldotal autentificat din tribunalul BrAila subNo. 1.968 din 4895 , iar din mentiuneafäcutä pe marginea registrului resultA cä,prin actul dotal format intre Maria Anas-tase Alessiu i Petre I. Bancotescu, autenti-ficat de tribunalul BrAila sub No. 2.084 vitrecut In reaistrul foilor dotale la No. 177din 11 Noe:1)re 1898, s'a constituit dotäsuma de 42.000 lei, prevëdutä prin mentio-nata inscriptiune sub No. 383 din 1895, vi al

6) Inscriptia ipotecarA sub No. 42 din1898, pe suma de 25.000 lel, asigurarea do-teI d-vórei Victoria Anastase Alessiu, la cä-sätoria cu d. maior I. Spiropol, prevCdutäprin contractul autentificat sub No. 248 din1898.

DoritoriI de a cumpera acéstä movie vor pu-tea lua cunoscintä de conditiunile vinprel dincaietu de sarcini, ce va fi depus la grefaacestui tribunal cu opt dile inainte de ad-judecare.

No. 2.644. 1899, Decembre 7.

Tribunalul GorjPrima societate de credit funciar roman

din Bucuresci, In virtutea actelor ipotecare,inscrise la acest tribunal In primui rang, subNo. 34 din 4 Iunie '1885 vi No. 17 din 26Martie 1892, asupra moii Fägetul, ce '1mai dice vi Sasa Ungureni din hotarul DrA-goerri, purtand pe planul i lucrarea ingine-rului Barbovici din 1876 denumirea de lo-tul VII, si,tuatA in comuna Petresci-de-V6r-säturI, plasa Ocolu-Vulcan, judetul Gorj,proprietate a minorilor defunctulul G. Ur-läteanu, representati prin mama vi tutórealor legalä d-na Zoe G. Urläteanu, vi a d-luiI. Carabatescu, I. Sorop, C. Maghirescu, I.Alexoiu i C. Manolescu, a cerut punere In

MO1ITOR-01, OFICilt 7435

vindare a citatului imobil pentru despá'gu-birea sa de capitalul rhaas neamortisat dinsuma de lei 50.000, cu care societatea aimprumutat pe sus numitii domni, de anuitä-tile datorite, cheltuelile (Acute i cele ce sevor, alai face de visa societate, impreuracu pracentele lor de 8 la sutä, specificate incaietul de sarcini prevCdut de art. 65 dinlegea credituluI funciar.

Tribunalul, prin jurnalul No. 9.127 din21 Septembre 1899, a ordonat ca vindareasus disei moviI sa se facA in diva de 13 Ia-nuarie 1900.

Se face dar cunoscut tutulor prin acéstáa duoa publicatiune cä, In diva de 13 Ia-nuarie 1900, se vincle cu licitatiune publicä,In pretoriul acestui tribunal, la orele 10 di:minéta, dupe cererea primei societäti decredit funciar roman din Bucuresci, ast-felcum este ipotecatä movia Fägetul, ce 'I maidice i Sasa-Ungureni, din hotarul Drägoeni,purtând No. 7 pe planul i lucrarea ingine-rului Barbovici- din 1876, care a servit laImpärtéla averei repausatului Zamfir Para-ianu intre movtenitorii sel, In WA intinde-rea el, cu tóte ecaretele i imbunätátirile cese aflA pe (Musa, cu tóte trupurile i numi-rile ce va fi avénd, situatá in comuna Pe-tresci-de-Versäturi, plasa Ocolu-Vulcan, ju-detul Gorj; invecinându-se : la mialà-nópte cu proprietätile d-lor Paulina Cara-batescu i Nisa CámárAvescu, (pArtile IV viV din planul inginerului Barbovici); lamiadä-di cu. movia Sasa i pärriêntul cedatfovtilor locuitori cläcavl ; la räsérit cu pro-prietatea d,nei Paulina Saraboteanu, (par-tea No. VI, pe planul ingineruhri I. Barbo-yid) vi la apus cu movnenil Bagoci i mov-nenii Monesci.

Intinderea acestei moii, afarA de pilmên-tul cedat locuitorilor fovti clAcavi, conformlegei rurale din 1864, este aproximativ 544pogórie vi 968 stänjeni patratl, din cari 542pogóne vi 968 stânjeni patrati board culti-vabile vi 2 pogórie locuri sterpe.

Sarcini :Prin actul de ipotecä inscris la No. 34

din 1885, d. Gr. Seftoiu s'a imprumutat laprima societate de credit funciar roman dinBucurescl cu suma de 38.000 lei, ipote-cândul movia sa Fagetul ce 'I mai dice viSasa-Ungureni;

2) Prin actul de ipotecä Inscris la No. 17din 1892, G. Urláteanu s'a imprumutat laprima societate de credit funciar roman dinBucuresci cu suma de lei 12.000, ipote-cândul movia sa Sasa, ce '1 dice i Sasa-Ungureni ;

3) Prin actul de ipotecá inscris la No. 18din 1892, G. Urléteanu s'a imprurnutat laprima societate de credit funciar roman dinBucaresci cu suma de 20.000 lei, ipote-candu'I movia Fagetul-de-Sus ;

4) Prin ordonanta de inscriptiune In-scrisä de acest tribunal sub No. 10 din1893, s'a luat inscriptiune legalä in favóread-nei Z-oe Urläteanu pang la concurentasumel de lei 48.000, in movia Fagetul disä

Sasa-Ungureni i. Fagetul-de-Sus ;5) Prin actul ipotecar inscris la No. 82

din 1896, d. C. Maghirescu a garantat infavórea d-lui Alecu Pojoyanu pang la con-curenta sumei de lei 20.000, cu averea saimobilä ;

6) In registrul de urmäriri imobiliare,sub No. 22 din 1895, mevtenitoril defunc-tului G. Urläteanu se véd urmäritl de d-naZoe G. UrlAteanu in movia Fagetul-de-Sus

Fagetul-de-Jos, 4is i Sasa-Ungureni, re-lativä la dosarul No. 352 din 1895.

Doritoril de a cumpOra acéstä movie vorputea lua cunoscinta de conclitiunea vindá-rel din caietul de sarcini, ce va 11 depus lagrefa acestui tribunal cu opt dile inaintede adjudecare.

Piva de 13 Ianuarie 1900, fixatä pentruvindarea sus numitei moii, s'a arAtat vi inprima publicatiune de vindare, inseratä inMonitorul Oficial No. 187 din 19 Noembre1899.

No. 20.960. 1899, Septembre 28.

Tribunalul IalomitaD. Chivu Iosif, de profesie croitor, domi-

ciliat In acest orav CálaravI, a cerut pune-rea in vindare cu licitatie publicä a imobi-lului d-lor Maier R. de Majo, de profesiecomerciant; Avram R. de Majo, de profesiecomerciant; i minor& Lucia, Matilda, Ma-rica,Reghin i Moscu R. de Majo, represen-taï prin tutórea lor legalA Rachela R. deMajo, de profesie menajerä, toti cu domici-liul ales in acéstä afacere In oravul CAláravi,strada §tirbein-Voda No. 48, vi strada In-dependentel ipotecat, i pe careil are situat in CAläravi, in sus citatelestrade, impreunä cu clAdirile aflate pe dén-sul, pentru despAgubirea d-sale de sum delei 6.000, impreunä cu procentul lor decâte 10 la sutä pe an, calculat de la 27Aprilie 1898 vi panä la definitiva achitare,coprinsä acéstä sumi In contractul de im-prumut cu ipotecä, autentificat de acest tri-bunal la No. 373 din 1898, Inscris la N. 32din 1898, vi investit cu titlu executorial laNo. 163 din 1899, a cérul coprindere estecea urmAtóre :

NOI CAROL I,Prin gratia luï Dumneleü i vointa natio-

nalä, Rege al Românieï,La top: de fold i viitori, sdn'étate :

Contract de Imprumut pe ipotecdSubsemnatil, Rachela R. de Majo, in ca-

litate de tutóre i in nunTele minorilor: Lu-cia, Mathilda, Manca, Reghin i Moscu Ra-fail de Majo, in basa autorisatiunei datäprin avisul consiliului de familie al minori-lor Rafail de Majo, din 13 Martie 1898,omologat de onor. tribunal Ialomita prinjurnalul No. 1.787 din 1898, vi fii majori(Maer R. de Majo Avram R. de Majo, de-clariim de comun acord cui astáll ne am im-prumutat de la d. Chivu Iosif, croitor, dinCAldravl, cu suma de lei 6.000, pentru aconstitui dotä surorel nóstre Lucia R. deMajo, ce trece in eäsätorie eu d. Leon Iarehi,comerciant din Cälära0.

Acqtï ban! ne obligAm a '1 lnapoia cu

/1g6 MONITORUL OM Ai

amortisment si en procente conventionalede 10 la sutá pe an, stabilite de päri, apro-bate si confirmate de consiliul de familie in7 rate, precum uumézi :

Rate 1, la 25 Octombre 1898, In surnide lei 1A57, bent 40, capital si procente ;

Rata 2, la 25 Aprilie 1899, in sumä delei 1.114, bani 23, capital si procente ;

Rata 3, la 25 Octernbre 1899, in sunlitde lei 1.071, haul 35, capital si procente ;

Rata 4, la 25 Aprilie 1900, In surná delei 1.028, 'mitt 30, capital si procente ;

Rata 5, la 25 Octombre '1900, In sumade lei 985, bent 66, capital si procente ;

Bata 6, la 25 Aprilie 1901, in sumä delei 942, banI 81, capital si procente.

Rata 7, la 25 Octombre 1901, In sumade lel 899, bani 95, capital si procente.

Banit it vorn plati la domiciliul d-lui Chi-vu Iosif, in Citlärasi.

Ort-ce ratä neplatita la termenele stipu-late va produce de drept, fàrä verI-o soma-tiune prealabilá, procente de 10 la sutäpe an.

Pentru asigurarea d-lui Chivu Iosif ciivom plati capitalul imprumutat cu procen-tele lut la termenele stipulate, asa precumse aratä mai sus, precum i eu procentelecuvenite la ratele Intardiate, declaram decomun acord cii 'I constituim i afectamipoteca, in primul rang, prävalia cu depen-dintele, casele de locuit, cu tot locul lor,constructiunile i imbunatatirile actuate siviibire, aflate pe'dênsul, situat in orasulCalarasi, avend duoè fatade, cea principaliIn strada Stirbeiii-Vodá No. 48 si cea-altäin strada Independentei.

Acest imobil se aft' asigurat contra in-cendiulut la societatea de asigurare Dacia-Româniaa pentru suma de lel 15.000, cupolitele de asigurare No.320 si 571, cu datade 6 Decembre 1897, 0 ne obligim noi, im-prumutatil, si plitim regulat premiul de asi-gurare la termenele stabilite prin acea polite.

In cas de a nu plati not, atunci va fi Indrept a pliti, In locul si In numele nostru,d. Chivu Iosif, i pentru sumele acestea neobligim a 'I pliti procente de 10 la suti pean, Oita la definitiva achitare, find i eleexigibile de o-dati cu ratele in timpul ci-rora se vor fl

D. Chivu Iosif va fi In drept, fiM veri-osomatie prealabili, a pune in vindare, cu for-mele cerute de lege, imobilul ce 'I ipotecim,indati ce nu vorn pliti veri-una din ratelestabilite la termenul stipulat mai sus, pen-tru a '0 realisa in numerariti sumele ce 'Ivom datori In basa contractului de fati.

De asemenea ne obligiin, in acest cas, cabite spesele ce va face d. Chivu Iosif cu punea-rea imobilulut In vindareicompuse din taxede tinibru, portirel, afipte i publicatiunt,siine priveasca pe noi i sä fie in drept a lereambursa din chiar pretul imobilului.

Mai declarim cä ne alegem domiciliulchiar la imobilul ipotecat, uncle se vor in-deplini bite actele de procedura, in cas depunere in vindare a acestut imobil.

Recundscem presentulul contract puterea

lucrulul judecati. si a rinet sentinte definitiveirevocabile.EA, Chivu losif, declar ci accept ipoteca

-ce mi se constitue prin contractul de fati,pentru suma de lei 6.000, ce am Imprumu-tat fiilor minorI, primtutórea lor, i flilor ma-jorl al decedatulut Rafail de Majo, precum

pentru procentele stipulate, si pentru bitecele-alte sume de bani ce 'mi vor datora inbasa acestut contract.

Mai primesc i bite conditiunile coprinseintr'ansul.

Facut in Calarast astädl, la 25 Aprilie1898.

Debitere, Rachela IL de Majo, tutórea.Debitort Maieli R. de Majo, Abram R.

de Majo.Creditor, Chivu losif.Seris redactat de mine la eererea par-

tilor.Gh. I. Feriefeanu, advoeat, domieiliat in

Calärast.Atestäm identitatea pärtilor.Martori, G. I. Periefeanu, advoeat, do

miciliat in Calira0; G. Dintitrescu, advocatdin Calárasi.

Tribunalut judefului IalornifaProces-verbal

1898, Aprilie 27In pretorial tribunaluiul lalomita i Ina-

intea mistri, V. Antonescu, membru dele-dintä, asistat fiind de d. V. Dobrescu, aju-tor de grefi, s'ati presentat, in persona, d-lorRachela R. de Majo, gat In numele siti per-sonal, cal si ca tutóre a minorilor s6i fit:Lucia, Matilda, Marica, Reghin siMoscu Ra-fail de Majo, in basa autorisatiunet data prinavisul consiliuluI de familie i omologat deonor. tribunal Ialomita prin jurnalulNo. 1.787 din 1898, flu majorl Maier R.de Majo si Abram R. de Majo, comercianti,

Chivu Iosif, croitor, toti din orasul Calárasi,necunoscuti de nol, i prin petitia inregistra-ta la No. 4.960, air cerut autentificarea aces-tut act de imprumut cu ipoteci ce a depus,format in dublu exemplar, din earl unul pecOli timbru iscilit, iar cel-alt pe hartie sim-pii neiscilit, act scris i redactat de d. Gh.I. Perietianu, advocat din Calarast, cunos-cut personal de not, si care a iscalit cu a-ceeasl mentiune.

Pirtile pentru constata identitateaaU presentat ca martori, pe langa scriitorul

redactorul actulut, i pe d. G. Dirnitrescu,advocat, din CalarasI, cunoscut personal denot, cart aü afirmat ci persónele presentateinaintea nóstra sunk in adevOr partile sub-scrise in act.

Am citit apot acest act din cuvint in en-vint, in- audul i in fate partilor, cart, la in-trebirile puse de noI, aù declarat ci actulacesta ce li s'a citit este al d-lor, ca cele co-prinse intr'énsul sunt cu consimtimintuld-lor, i c J-air semnat toti prin proprilsemnituri.

Dupe care partile, martoril i scriitorulafi semnat, In presenta nOstri exemplarulpresentat neiscilit.

14 Decembre 1809

Not, vèr,lénd ambele exemplare ;Luand act de aceste declaratiunl;Vedênd ci taxa de Inregistrare, in surna

de lei 30, s'a plitit la administratia finan-ciara Ialomita sub recepisa No. 967 din1898;

In base art. 2 0 urmitoril din legea au-tentificiril or,

Dim autenticitatea legali acestut act deimprumut cu ipoteca.

Membru de sedinta, V. Antoneseu.p. Grefier, V. Dobreseu.

Autentificat sub No. 373 din 1898.

Tribunalul judefului IalornifaOrdonanta de inscrippune

1898, Aprilie 27Inaintea nOstri, presedintele tribunalulut

Ialomita, presentat, la persóni, d-lorRachela R. de Majo, atat in numele suípersonal, cat si ca tuttire a minorilor set fil :Lucia, Matilda, Marica, Reghin Moscu Ra-fail de Majo, in basa autorisatinnei dati prinavisul consiliului de familie i omologat detribunalul Ialomita prin jurnalul No. 1.787din 1898, fii majori Maier R. de MajoAbram R. de Majo, de o parte, si Chivu Io-sit, de 00 parte, i, prin petitiunea inregis-tratä la No. 4.961, air cerut si ordonim lua-rea inscriptiunel ipotecara asupra imcrbilu-tut ce se constitue ipoteca prin acest act,pentru asigurarea sumel de lei 6.000, cucart numitil se imprumuti de la d. ChivuIosif, cu conditiunile prevadute In act.

Noi,V6dand eh' actul constitutiv al ipocet este

autentificat de acest tribunal sub No. 373din 1898;

'Nand ca imprumutitorul declara scrisci renunta la ciutarea registrelor de sar-cint, intru cat recumisce imprumutatilor titlude proprietate i pacinica posesiune asupraimobilulut constituit ipoteca prin acest act ;

Vedand i dispositiunile art. 1.781 si1.782 din codul civil,

Ordonarn inscriptia presentulut act inregistru de ipoteci;

Acésti ordonanta se va trece pe actregistru, conform art. 725 si 727 dincedura civilä.

p. Presedinte, V. Antonescu.p. Grefier, V. Dobrescu.

Grefatribunalulta, IalomiaSe atesti ci acést act s'a trecut intoc-

mat In registru de inscriptiuni, In ordineanumerici, sub No. 32 mg, la 27 Aprilie1898.

p. Grefier, V. Dobrescu.

Dim putere i ordonim agentilor admi-nistrativi ca si execute acest act de impru-mut cu ipoteca, proeurorilor si staruiascapentru a lui aducere la indeplimre ; sprecredinti presentul act de imprumut cu ipo-teci s'a subsemnat de not', judecittorul tri-bunalulut Ialomita, adi, la 23 Iulie 1899.

Const. f. Neni§oru.p. Grefler, I. N. Georgescu.

Dos. No. 841 din 1898. ,

No. 163 al titlulub.(Suplimentl

si inpro-

11 Decembre 180

Asti* la 23 Iu lie 1899, s'a scos dincancelaria grefei acest titlu, i s'a lucre-dintat depunetorului, Chivu Iosif.

p. Grefier, I. N. Georgescu.

Tribunal, prin jurnalul No. 4.886 de la24 Noembre 1899, a dispus punerea in yin-dare cu licitatie publica, a imobilului mo§te-

,nitorilor defunctului Rafail de Majo, a a-ria situatiune este cea uringtóre :

D-Ior Rachela R. de Majo, in calitate de tu-Ore i In numele minorilor Lucia, Matilda,Marica, Reghin i Moscu Rafail de Majo, §id-lor Maer R. de Majo i Avram R. de Majo, aüin acest ora, Calära§l, un loc, compus din4 metri i jumètate fata i fundul, iar lun-gimea de 41 metri, tóte cu aproximatie ; peacest loc sunt construite o pereche case,compuse din o prgvälie in fata stradel §tir-beig-Voda., in fund o odae a prävälieI ; incurte duoë camere cu sala lor, o bucgtärie

o magazie; algturi o retiradä prävàlia icamerile sunt construite de zid i Invelitecu fer; sub prdvälie r. sub bucätgrie arecâte o pivnità ziditä; r care loc se inveci-nesce la rèsdrit cu proprietatea d-lui V. BA-dulescu, la apus cu proprietatea d-lui IaneGheorghiade, la miadg-di custrada Indepen-denta r la miada-nópte cu strada Stirbeiii-Vodä.

Dupe atestarea datá scris de d. grefier alacestui tribunal, in josul jurnalului, acestimobil nu s'a gäsit supus la niel o sarcingde cat aceea pentru care este pus in vindareprin citatul jurnal.

Se face cunoscut prin acésta in general,cä acéstá licitatie se va urma, in sala §edin-telor acestuI tribunal, in diva de 17 Martie1900, orele 11 a. m.; avênd In vedere cätotI aceia earl ar pretinde veri-un drept deproprietate, usufruct, servitute, chirie, pri-vilegig, ipotecä sag veri-ce alt drept asupraimobilului pus In vindare, sä se arate laacest tribunal, mai inainte de diva adjude-catiunei; cad In urmä veri-ce cereri se vorivi nu li se vor mai considera.

No. 24.147. 1899, Decembre 3.

Tribunalul TulceaPentru indestularea societätei creditului

funciar urban din Bucuresci cu sumele deneplata capitalului integral de lei 26.000,dobândile §i cheltuelile, ce are a lua de ladebitorul B. B. Cretzain, de profesiune co-merciant, din oraril Tulcea, In virtutea ac-tului de imprumut ipotecar, inscris de acesttribunal la No. 15 din 1887 r 73 din1895;

Tribunalul, prin jurnalul No. 4.768 de la17 Septembre 1899, a dispus a se sate InvIndare prin licitaie publicd, imobilul de-bitorului B. B. Cretzain, situat in orarilTulcea.

Imobilul ipotecat, ce urmézg sg se vindäspre despägubirea societätei creditului fun-ciar urban din Bucuresci, este compus din-tr'un corp de constructiuni cu 2 etaje, avênd In etajul de sus camere de locuit, iarIn etajul de jos prävglii; situat in ora§ulTulcea, strada Isaccea No. 12, 14, 16

MONITOKUL OFICIAL (Supliment) 7 I

18, plasa judetul Tulcea; care se inveci-nesce in fatä cu strada Isaccea, In fund cupropietatea d-lui Licheardopulo i cu loculprimgriei, In partea stangä cu proprietatead-lui Lazär Lazarof, iar in partea dréptä cuproprietatea d-lui Vasile Popoff.

Aceste imobile se vind spre despägubireasocietätei de credit funciar urban din Bu-curesci.

Se publica, dar, acéstä vindare spre eu-noseinta generald, ca amatorii de a cumpëraaceste imobile, sä se presinte In pretoriulacestui tribunal, in diva de 11 Ianuarie1900, orele 11 diminéta, când urmézg a setine licitatia; iar cei earl vor avea asupra a-cestor imobile veri-un drept de proprietate,usufruct, servitute, chirie; privilegiii, ipo-tecg, sag ori-ce alt drept, O. se presinte latribunal cu cererei, mai inainte de divavindgrei; cunoscênd cg in uring nu li se vatine in sémg.

Tot-de-odatä se deslu§esce eh', dupe ates-tarea datä de d. grefier respectiv, asupraimobilelor In cestiune, afarg de sarcinelepentru earl' s'ag scos In vindare, s'a maigäsit inscrisä sarcina No. 63 din 1898.

No. 1.896. 3,1,1. 1899, Octombre 4.

-Pentru indestularea societätei creditu-lui funciar urban din Bucuresci pentru ne-plata capitalului integral de lei 8.000, do-béndile §.1 cheltuelile, ce are a lua de la de-bitórea Eftimia Baboianu, adi mo§tenitoriise1, din oraril Tulcea, in virtutea actuluiipotecar de imprumut, Inscris de acest tri-bunal la No. 32 din 1891;

Tribunalul, prin jurnalul No. 5.003 de la25 Septembre 1899, a dispus a se sate invindare, prin licitatie publica, imobilele de-bitórei Eftimia Baboianu, situate in ora..ulTulcea, a caror descriere, dupe cum resultädin actele de urmärire, este cea urrngtóre :

Imobilele ipotecate, ce urmézäsä se Andáspre despägttbirea societätei creditului fun-ciar urban din Bucuresci, sunt situate in ora-ul Tulcea, strada Babadag No. 33, 35, 37

§i 39, plasa i judetul Tulcea; care se hive-cinesce la rësgrit cu proprietatea defunctu-lui Stoian Panait Calpacci, la apus ou stradaBabadag, la miadd-nópte cu proprietateamo§tenitorilor defunctului Stoian P. Cal-pacci, iar la Sud eu proprietatea d-lui Ior-dan Ecsar off.

Se publica, dar, acéstä vindare spre cuno-scinta generalg, ca arnatoril de a cumpëra a-céste imobile, sa se presinte, in pretoriul a-cestui tribunal , in diva de 20 Ianuarie1900, orele 11 a. m., când urmézg a se tinelicitatia; iar cei-ce vor avea asupra acestorimobile veri un drept de proprietate, usu-fruct, servitute, chirie, privilegig, ipotecäsag ori-ce alt drept, sa se presinte la tri-bunal cu cererea, mai inainte de diva 1414.6-rei; cunoscénd ca in urinä nu li se va tinein sémä.

Tot-d'o-datä se deslui?.esce eh', dupe ates-tarea datil de d. grefier respectiv, imobilelein cestiune nu ag nici o sarcinä de cat aceade fatg, pentru care s'ag scos in vindare.

No. 1.907. 341. 1899, Octombre 4.

Corpul portAreilor tribunalului IlfovConform adresei cu No. 6.264 din 1899,

a d-lui judecgtor-sindic al falimentelor tri-bunalului Ilfov, §i conform jurnalului tribu-nalului Ilfov, sectia comerciala, cu No. 14.497din 1899, se publica spre generala cimos-cinta cä, In diva de 20 Decembre 1899, in-cepend de la orele 11 a. m. inainte, se vavinde cu licitatie publica, la localitate, inBucurescI, pe strada Grivitei, activul fah-mentuldi B. Abramovici, compus din mar:àde ferärie i creante, incependu-se licita-tiunea de la suma de lei 7.500, cilt s'a fixatde expertul H. Braun§tein.

No. 29.416. 4899, Decembre 10.

- Conform adresei cu No. 6.265 din1899, a d-lui judecgtor-sindic al falimente-lor tribunalului Ilfov, §i conform jurnalululonor. tribunal Ilfov, sectia comercialg, cuNo. 14.793 din 1899, se publica spre gene-rala cunoscintä cg, In diva de 20 Decembre1899, Incepênd de la orele 11 a. rn. inainte,se va vinde cu licitatie publica, la localitate,in Bucuresci, pe strada Spätarului No. 23,activul falimentului A. Acterian, compusdin creante i mobilier de cask incepéndlicitatia de la suma fixatä de expertul C.Pârvulescu.

No. 29.422. 1899, Decemhre 10.

Comisaru de urmärire al ocolului IVdin Bucuresci

In basa adresei judecatoriei ocolulul IVdin Bucuresci, cu No. 9.257 din '1899, sepublicg spre generala cunoscinta. Ca., in divade 21 Decembre 1899, cu incepere de laorele legale, se va vinde, pe piata S-ta Vi-nerI, prin licitatie publied, averea mobilä ad-lor Victor §iBetti Mahail, pentru despägu-birea d-lui M. Mazaltar de suma banilor co-prin§1 in artile executorii cu No. 618 r1.703 din 1899.

No.-2.255. 1899, Decembre 8.

-In basa adresei judecatoriel ocolului IVdin Bucuresci, au No. 9.408 din 1899, sepublicg spre generala cunoscintä cd, iii dinade 22 Decembre 1899, cu Incepere de laorele legale, 'se va vinde, pe piata S-taVineri, averea mobilá a lui Nicu Stoean,spre despggubirea d-lui Ion Preda de sumabanilor coprind in cartea de judecatä cuNo. 2.588 din 1899, investitä ell formulaexecutorie.

No. 2.257. 1899, Decembre 8.

Comisaru de urmärire al ocolului Vdin Bucuresci

Se publica spre generala cunoscintä cg d.jude al ocolului V din Bucuresci, prin adresaNo. 20.779 din 1899, a fiat diva de 21Decembre 1899, pentru a se vinde prin li-citatie publicg, pe piata S-ta Vineri, averamobilä a d-lui Mihalache. Burlan, din stradaPescarl No. 1, compusg din obiecte pentrucasg, urmäriti& pentru despagubirea d-lui Fi-lip Nitä, de sumele de bani ce are a primicu cartea de judecata No. 64 din 1899, in-vestita cu formula executorie.

7138

Vingarea se va efeetua in arAtata (p, laorele 11 dirninéta.

No. 3.301. 1899, Decembre 11.

CITATIUNI

Curtea de apel din Bucuresef, sectia ID. Dumitru Blebea, cu domiciliul necu-

noscut, se vestesce printr'acésta, una 0 sin-gura citatie, ca, la 20 Martie 1900, la orele10 si jumétate diminéta, sä vinA a se infA-tisa ca reclamant, pregfitit cu tóte actelenecesare ; cunoscénd ca la eas de nevenireprocesul se va resolva in lipsAl, conformlegei.

No. 14.566. 1899, Decembre 9.

Curtea de apel din Bucuresci, sectia IIID. Mihail BrAtianu, fost cu domiciliul in

Bucuresci, strada Clementei No. 11 bis, lad. Dimitrie Butculescu, i in eomuna Huir-sesci, plasa Cotmeana-GAlesesci, din judetulArgey, iar acum neeunoscut, se vestesce prinacésta, una i singurA citatie, ca, la 3 Mar-tie 1900, la orele 10 si jumétate diminéta,sA vinA a se infdtisa ca inculpat pentru furt,pregAtit cu töte actele necesare ; cunoscéndcA la cas de nevenire procesul se va resolvain lipsä'i, conform art. 182 din proceduracodului penal.

No. 8.997. 1899, Decembre 9.

Tribunalul Ilfov, sectia III civilo-corectionalA

D. Ion aimitreseu, cu domiciliul neeu-noscut, in virtutea art. 71 din procedura ci-vilA, este citat a se presenta, in persónä, bain-tea tribunaluluI Ilfov; sectia DI, la 17 Decem-bre 1899, orele 11 din 4i, cAnd urmézA ase judeca eu Maria Durnitrescu, pentru di-vort; aducêndu'si atunci i probele ce va fiavénd; la neurmare procesul va fi judecat inlipsA, conform art. 148 din procedura civilA.

No. 40.448. 1899, Decembre 9.

-D. Ion Dumitrescu, eu domiciliul necu-noscut, in virtutea art. 71 din procedura ci-vilA, este eitat a se presenta, in persónäsafi prin procurator admis de lege, inainteatribunalului llfov, sectia III, la 17 Decembre1899, orele 11 din di, cAnd urmézi a se ju-cleca cu Maria Dumitrescu, pentru pensie ali-mentark aducêndu'sl atund i probele ceva fi avênd; la neurmare procesul va fi ju-decat in lipsä, conform art. 148 din proce-dura civilä.

No. 40.452. 1899, Decembre 9.

Tribunalul Ilfov, sect.ia comerciali

D. Carol Blasjenak Mosch, antreprenorde binale, fost cu domiciliul in strada Franc-mason& No. 59, iar actualmente necunoscut,este citat a se presenta, in persona sa prinprocurator admis de lege, inaintea tribuna-lului Ilfov, sectia comercialä, la 10 Ianuarie1900, orele 11 din di, cAnd urinézA a se ju-deca procesul ce are cu d. Colonel Ionescu,peutru preteutil; aducêndu'O atunci 0 pro-bola ce va 0 avêad; la neurmaro prooesul

MONITORUL OFICIAL 14 Decembre 4899

va fi cAutat in lipsa sa, conform art. 148 dinproeedura civilA.

No. 27.945. 1899, Decembre 10.

-D. Carol Blasjenak Mosch, antreprenorde binale, fost eu domiciliul in strada Franc-masonä No. 59, iar actualmente necunoscut,este citat a se presenta, in persönä sail prinprocurator admis de lege, inaintea. tribuna-lului Ilfov, sectia comercialä, la 10 Ianuarie1900, orele 11 din di, cAnd urmézA a se ju-deca procesul ce are cu d. General Barozzi,pentru pretentii ; aducéndu'sI atunci si pro-bele ce va fi avénd ; la neurmare procesul vafi cAutat in lipsa sa, conform art. 148 dinprocedura civilä.

No. 27.947. 1899, Decembre 10.

Tribunalul BacAii

D. bin Blegu, cu domiciliul necunoseut,este citat a se presenta, In persónA safi prinprocurator admis de lege, inaintea tribuna-lului BacAii, la 27 Ianuarie 1900, orele 11din di, cAnd urmézA a se judeca actiunea in-tentatA de d. Alexandru Blegu, pentru a seconstata absenta pärintelui séfi Ión Blegu ;aducêndu'§i atunci i probele ce va fi avénd;la neurmare procesul va fi autat in lipsasa, conform legei; cu copie de pe actiune.

No. 7.682. 1899, Decembre 8.

Petitia d-luI Alexandru Blegu eätre d. preqedinteal tribunalulul Baal.

Domnule prefedinte,Subsemnatul viii eu respect a vé ruga sä

bine-voiti a dispune ca, conform art. 101din codul civil, sA fie declarat ca absent pA-rintele meO Ión Blegu, de óre-ce, de peste20 ani, a dispArut de acasä, fArA sA 'I scifide urmä, iar verea OM a fost luatä de altul,asa cA flU ne putem cAuta drepturile.

Primiti, v rog, d-le pre§edinte, incredin-tarea consideratiei mele.

Alexandru Blegu.

Tribunalul IalomitaD. N. Bandolea, fost cu domiciliul in co-

muna Stelniea, iar acum dosit, se citézA prinacésta ca, in diva de 12 Ianuarie 1900, o-rele 11 diminéta, sA vinA la acest tribunalspre infAtisare pentru faptul prevédut pe-nat de art. 239 din codul penal ; cunoscêndcA in cas contrariii se va judeca conformlegel.

No. 24.331. 1899, Decembre 8.

Tribunalul SuceavaFfind-cA domiciliul individului §loim sin

AltAr nu este cunoscut in térä spre a i seinmAna citatiunea No. 3.919, prin care estecitat a se presenta, in persónA safi prin pro-curator admis de lege, inaintea tribunaluluiSuceava, la 14 Ianuarie 1900, orele 10 dindi, cAnd are a se judeca procesul ce i s'a in-tentat de sotia sa, pentru divort; apoi, con-form art. 76, Olin. XI din procedura eivilä,se public& acésta spre cunoscinta numitululspre a se presenta la termen; aducénd atuncea

dovedile ce va fi posedAnd ; la neurmarecausa se va cAuta n lipeA.

No. 3.921, 899, Decembre 4,

-Find-c& domiciliul individel CasandraPetrea Ionith Manolache nu este cunoseutin WA, sprea i se inmAna citatia No.3.941,prin care este citatit a se presenta, in per-sónä, inaintea tribunalului judetului Sued-va, la 18 Ianuarie 1900, orele 10 din di,cAnd are a se judeca procesul ce i s'a inten-tat de sotul ség pentru divort; apoi, conformart. 76, alin. XI din procedura eivilä, se pu-blic& acésta spre cunoscinta numitei, spre ase presenta la termen; aduand atuncidovesfile ce va fi posedAnd; la neurmare ea-usa se va cAuta in lip*, se anexézA un e-xemplar de pe reclamatie.

No. 3.942. 1899, Decembre 4.

Petilia d-lul Ion Grigore Gavril atre d. preqe-dinte al tribunalulul Sueéva.

Domnule prerdinte,Subsemnatul, Ion Grigore Gavril al lui

Gheorghi, dis i BrAnzA, de profesie agri-cultor, domiciliat in comuna Rädä§eni, pla-sa 4:imuz-Moldova, acest judet, in anul1879, contractAnd cAsktorie civilä eu Ca-sandra Petrea Ionitä Manolachi, tot dinacéstä comunA, cu care am avut i o co-pilA din cAsAtoria nóstrA, dénsa in inter-val pinA in anul 1893, in mal multe ran-duri, a pArasit vieta conjugal& cu:mine i, inacel an, picAnd in un fapt de tAlhärie, amfost condamnat de curtea cu juratia a acestuijudet, la 5 ani de inchisóre; acum, implinin-du'ml osAnda i eliberAndu-mé, dovadA ex-tractu de eliberare No. 593, ce posed, ve-nind la domiciliul mefi, am gäsit casa aban-donatä de sotia mea, fArA a sci unde ar fi,dupe cum m'aii incredintat vecinii mel Ne-culai Grumázescu, Vasile Ion Grigore a Ni-chitei 0 Ion Axante, pe cari iI invoc 0 demartori, earl m'a incredintat cA, din anul1893, niel cA aU mai védut'o prin comunA

cui nid i. nu all veri-o sciintä unde ar fi cudomiciliul.De aceea, vé rog, d-le pre§edinte, ca, con-

form legei, sä faceti a fi citat& inaintea o-nor. tribunal 0, prin sentinta ce vet1 bine-voi a da, sA fie desfAcutä cAsAtoria dintremine 0 numita, i, fiind-c& nu dispun de ave-re, vé depun actu de paupertate No. 823,vizat de easieria acestui judet, sub No. 9.599.

Depun acésta In dublu exemplar.Bine-voiti, vé rog, d-le pre§edinte, a pri-

mi incredintarea prea osebitel mele consi-deratiuni.

Ion Grigore Gavril, al lui Gheorghe,Brdnzei.

domiciliul individulul Costacheal Paraschivei HAdului nu este cunoscut in

spre a i se inmAna citatia No. 3.948,prin care este citat a se presenta, in per-sónA, inaintea tribunalului judetului Sued-va, la 18 Ianuarie 1900, orele 10 din di,cAnd are a se judeca procesul ce i s'a inten-tat de sotia sa pentru divort; apoi, conformart. 76, alin. XI din procedura eivilä, se pu-blkA acésta spre cunoscinta numitulul sprea se presenta la termen; aducênd atuncidovedile ce va fi posedind; la neurmare ca-usa se va cAuta in lip* se anexézA o copiede pe reclamatie.

No, 3.946, 1899, Decembro 4,

14 Docembre 1899

Petitia d-nel Anica Costachl a Parasehiveteatre d. pre*edinte al tribonaluluf Sueéva.

Domnule preqedinte,Subsemnata, Aniea Costachi a Paraschi-

veI HAduluT, näscutA Enacache Olariu, dincomuna Lespedile, judetul Sucéva, intentezproces de divort contra sotuluI meù, numitCostachi -al Paraschivei 1-1Adu luI, cu domi-ciliul necunoscut.

Motive le divortului sunt :CA timp mai bine de 20 ani, de când sunt

cAsAtoritA legitim cu el, in acéstA comunALespedile, 'Msä nu am convietuit cu el de catnumaI veri-o 3 lunI, dar §i in acel timp amvietuit fórte §i de atunel m'a lAsat §i atrAit un timp cu o femee prin diferite loea-litAtI, In partea câmpulul, §i, acum vre-o 3anI, s'a dus unde nu se maI scie de el §inici s'a mal reintors la casa i gospodAriamea; acésta voiti proba la termen cu mar-toriI Gheorghe Ancuta PlopAnel, CostachiI. Lisa i NitA Chel ariu, toti din acéstA co-munk rugandu-v6 sA bine-voitl, d-le pre§e-dinte, a ordona punerea In curs de judeca-tA a acestuI proces, pronuntind sentinta dedespArtenie intre mine §i numitul sot, de öre-ce dênsul nu s'a mai reintors la gospodAriamea a maI convietui eu mine, dupe cum amdis mai sus.

Tot-d'o-datA anexez i actu de pauper-tate, liberat de primaria acesteI comune Les-pedile, sub No. 4.094, vizat §i de casieriageneralg. de Sucéva, sub No. . . , conformlegel.

Depun duplicatul.PrimitI profundul meil respect.Anica Costaehi a Paraschivei

1899, August 20.

Fiind-cl domiciliul individulul Costa-che Gosanu nu este cunoscut In térA, sprea i se Inmâna citatia No. 3.951, prin careeste citat a se presenta, in persónA, inain-tea tribunaluluI judetulul Sucéva, la 21 Ia-nuarie 1900, orele 10 din 44 când are a sejudeca procesul ce i s'a intentat de sotia sapentru divort; apoI, conform art. 76, ann. XIdin procedura civilA, se publicA acésta sprecunoscinta numitulul spre a se presenta la

termen; aducénd atunci i dovedile ce va fiposedând; la neurmare causa se va cauta In

lipsA.No. 3.952. 1899, Decembre 4.

Judecatoria de pace Bucuresci No. 3Brigadierul IonitA, cu domiciliul necunos-

cut, este chenlat la acéstA judecAtorie, Indiva de 16 Decembre 1899, orele 10 dimi-néta, spre a se cerceta ca martor, amendatcu 40 lei ; avénd in vedere a de nu va fiurmitor se va proeede conform legel.

No. 8.372.

D. Stoica Petre, eu domiciliul necu-noscut, este chemat la acestA judecAtorie,in diva de 16 Decembre 1899, orele 10diminéta, spre a se eerceta ea reclamant ;avênd In vedere ci de nu va fi urmAtor se

va procede conform legeI.No. 8.376..

MONITORUL OFICIAL

D. Frantz Ptacek, cu domiciliul necu-noseut, este chemat la acéstA judecAtorie,in diva de 16 Decembre 1899, orele 10 di-

spre a se cerceta ca martor, amen-dat cu 40 lel; avénd in vedere cA de nu vafi urmAtor se va procede conform legel.

No. 8.522.

D. Ion M. Stoian, cu domiciliul necu-noscut, este chemat la acéstA judecAtorie,In diva de 1.6 Decembre 1899, orele 10 di-minéta, spre a se cerceta ca martor, amen-dat cu 40 lei; avénd In vedere cä de nu vafi urmAtor se va procede conform legeI.

No. 8.522.

Judecatoria de pace Bucuresci No. 6

D. Nité Vasilescu, fost cu domiciliulin strada Dorobanti No. 123, iar acum ne-cunoscut, este chemat la acéstA judecAtorie,in diva de 16 Decembre 1899, orele 9 §ijumétate diminéta, spre a se cerceta ea mar-tor; avênd In vedere cA de nu va fi urmAtorse va procede conform legeI.

No. 14.448.

D-na Tinca Gheorghiu, fostA cu domi-ciliul la Putu-lul-CrAciun, la Maria Constan-tinescu, iar acum necunoscut, este chematAla acéstä judecAtorie, in qiva de 16 Decem-bre 1899, orele 9 i jumétate diminéta,spre a ce cerceta ca inculpatA; avénd in ve-dere cä de nu va fi urmAtóre se va judecaIn lipsé, conform art. 147 din procedurapenalA.'

No. 14.453.

D. Gheorghe lije, fost cu domiciliul incalea Grivitel, iar acum necunoscut, estechemat la acéstA judecAtorie, In diva de 16Deeembre 1899, orele 9 §i junakate dimi-neta, spre a se cereeta ca inculpat ; avéndIn vedere cA de nu va fi urmAtor, se va

judeea m lipsA, conform art. 147 din proce-

dura penali.No. 14.524.

D. Ispas M. Petre, fost cu domiciliulIn mahalaua Draculul, iar acum neeunoscut,este chemat la acéstA judecAtorie, In diva de16 Decembre 1.899, orele 9 §i jumètate di-minéta, spre a se cerceta ca martor ; avêndIn vedere a de nu va fi urnator se va procedeconform legei.

No. 14.534.

--D. Ispas Dumitrescu, fost cu domieiliulIn mahalaua Draculul, iar acum necunoscut,este citat a se presenta la acéstA judecAto-rie, lia diva de 16 Decembre 1899, orele 9

jumètate diminéta, spre a se cerceta camartor; avénd in vedere cA de nu va fi ur-mAtor se va procede conform legeI.

No. 14.535.

D. Niculae Gheorghe, fost cu domici-liul In strada GriviteI No. 163, iar acum ne-cunoscut, este chemat la acéstA judecAtorie,id (Tula de 17 Decembre 1899, orele 9 §ijumaate diminéta, spre a se cerceta ea con-

7139

travenient; avénd In vedere di de nu va flurmAtor se va judeca In lipsA, conform art.147 din procedura penalA.

No. 14.496.

D. Stoica Ton, fost cu domiciliul instrada Sabinelor No. 31, iar acum necunos-cut, este citat a se presenta la acéstA jude-cAtorie, In diva 20 Decembre 1899, orele 9

jumétate diminéta, spre a se cerceta cainculpat; avênd Iii vedere cé de nu va fi ur-mlitor se va judeca in lipsA, conform art. 147din procedura penalé.

No. 14.559.

D. Gheorghe Theodorescu, fost cu do-micilié in strada GrozAvesci No. 8, iar acurnnecunoscut, este chemat la acéstA judeato-rie, In diva de 14 Ianuarie 1900, orele 9 §ijumétate diminéta, spre a se cerceta ca con-travenient; avênd in vedere cA de nu va fiurmAtor se va judeca in lipsA, conform art.147 din procedura penalA.

No. 14.563.

D-na Ecaterina Marin, fostA cu domi-ciliul in fundAtura Gropile-Aristide, iar acumnecunoscut, este chematä la acéstä judecAto-rie, in diva de 14 Ianuarie 1900, orele 9

jumétate dimineta,"§pre a se cerceta cacontravenientA; avênd in vedere cA de nu vafi urmAtói-e se va judeca In lipsA, conformart. 147 din procedura penalé.

No. 14.564.

Judecdtoria de pace Caracal No. 1D. Tudorache M. Florea, din comuna Do-

brosloveni, se eitézA prin acésta sA se pre-sinte la acéstA judecAtorie, In diva de 22Decembre 1899, orele 10 a. ni., ca inculpat;contrariil se va judeca In lipsé.

No. 30.737. 1899, Decembre.

D. Stan Constantin Grigorie, din co-muna Dobrosloveni, se citézA prin acéstasA se presinte la acéstä judecatorie, in givade 22 Decembre 1899, orele 10 a. m., cainculpat inteun proces penal; contrariti seva judeca In lipsä.

No. 30.741. 1899, Decembre 8.

Judecdtoria de pace GäesciD-na Stana Radu Ion David, fosté cu do-

miciliul in comuna Morteni, iar acum necu-noscut, se citézA prin acesta ca, In diva de29 Decembre 1899, orele 10 diminéta, sAvinA la acestä judecAtorie, pentru inféli§areca reclamantA Inteun proces penal; cunos-când ca nefiind urmitóre se va judeca inlipsä.

No. 31.989.

Judeatoria de pace GiurgiuD. Gheorghe Anghel, cu clomiciliul necu-

noscut, se citézä ea, in çliva de 20 Decem-bre 1899, orele 10 diminéta, si se presintela acéstá judeclitorie, find a se judeca pro-cesul pentru contraventie, in care figurégea martor ; de nu va fi urmätor acestei che-méri, judecAtoria va procede conform legel.

No. 30.685. 1899, Decembre 7.

'7140

MANDATE DE ADUCERE

Jude le instructor al tribmialuluijudetului Bacäii

In numele legei si al M. S. Regelul,No1, Coustantin Nkolau, jmlecator de in-

struclitute do po 1tngä tribunalul judetuluIflacatl,

V6Vad dispositiunile art. 77, 78, 90, 93si 100 din prwedura penalA,

Manclatn ;i ortionim priff atésta tutulorportiroilor si agentilor puterel publice, dea aduce inainka ruistrA, la 17 Decembre4899, conformAndu-se legel, pe HermanGott [stein, de loc din comana Bachii, aeurndispArut,spre a fi interogat ca inculpat;

Invitam pe totl depositaril puterel publice,cArora li se va prosenta acest mandat, sAdea ajutor pentru executarea lui.

Dat la 8 Decembre 1899.No. 5.458.

Jude le de instructie al tribunaluluiIalomita

In numele legeI i al M. S. Regelul,No1, Ion Dimancea, judecAtor de instruc-

tie de pe lAngä tribunalul Ialornita, in virtu-tea facultätel ce ne dä legea de proceduräpenalä, mandäm .ordondm ca DumitruMunteanu, fost cioban lc. suhatul Putu-Gre-culuI, comuna Suditi, actualmente cu domi-ciliul necunoscut, sA fie adus la cabinetulnostru, de indatä, flind inculpat pentru fap-tul preveVut i pedepsit de art. 317 din co-dul penal;

Cu executarea acestul mandat se Insärci-nézä agentul putereI publice, care se va con-forma eu art. 99 din Visa procedurA.

Dat la 9 Decembre 1899.No. 4.752.

DECISIUNE

Tribunalul Ilfov, sectia II civilo-corectionala

D. advocat N. S. FlAmAnda a fAcufoficiulministerului public, fiind interese de minorIIn proces.

La apelul nominal s'a presintat reclaman-tul Ch. Bernat Mantel, in calitate de tutorelegal, asistat de d-nil advocati CihoschiCrupenschi, iar defenchírea, directia generaläa C. F. R., prin d. advocat Gr. Duca.

S'ati citit actele din dosar i s'ail ascul-tat martorii Mihäescu Ioan, Osias Michel-stein, Dumitrescu Hie, G. Fericescu, S.Grumberg, Zenobie G. Diea, Ivan Anton,Caloenescu Dumitru, Mihaii1 Pantove, Ne-culae Gherda i AmArAscu Mihail; partile afirenuntat la cei-alti martorI absenti, i avêndcuvIntul, ail sustinut in sensul conclusiunilorscrise, atasate la dosar.

Represintantul ministerului public, Inconclusiunl, a cerut respingerea actiunei caneIntemeiatA.

Tribunalul a amAnat pronuntarea in dilelede 3, 6, 8 si 9 pAnA la 10 Martie 1899,cAnd a dat acéstA sentinta :

MONITORUL OFICIAL 1.4 Decembre 1890

Tribunalul,Avénd in vedere actiunea fAcutA de Ch.

Bernat Mantel, In calitate de tutore legalal minorilor sé1 copil, prin petitiunea inre-gistratA la No. 11.719 din 9 lunie 1897,In contra directiunel generale a C. F. R.,spre a fi obliga LA sA 'I plittésch suma de70.000 lei, fiind-cti din culpa defendorei s'ar11 pricinuit mórtea sotiei sale Schevu Man-tel 0 mama minorilor ;

A vénd in vedere actele presintate, depu-nerile martorilor conclusiunile partilor ;

Avênd In vedere cA se constatA, cA SchevaMantel a foist cAlcatA, in sliva de 3 Martie1897, de trenul No. 121, in gara RAmnicu-Särat, i acest accident s'a intêmplat inmomentul cAnd, trenul fiind pus In miscare,victitna s'a precipitat sA se urce in tren,venind din restaurant, si dénsa ajungênd lavagonul de postA a fost lovitA de scara va-gonului, rostogolitA sub rote si omorltA ;

A vênd in vedere cA reclamantul n'a pututdovedi culpa impiegatilor directiunei C. F. R.,fie prin neglijentä, fie prin *nerespectareamésurilor de sigurantä, cäcI din arAtArilemartorilor resultA cif trenul a sosit por-nit din gara RAmnicu-SArat ffind date sem-nalele de clopot óbicinuite pentru sosirepornire, i cA in timpul sederei in statiune,funetionarii Orel' i trenului afi- anuntatcAlêtorilor timpul de oprire, In care unif dinmartori, earl se gaseaff chiar In acel tren,aft afirmat cA aft avut timp suficient de ascoborl din vagon si de a se urca la timp,precum i ca victima n'a fost de nimen1 im-brAncitA ;

Avênd In vedere cA, din tóte circumstan-tele faptului, se mal constatA cA victima, inetate InaintatA, care cAlAtorea singura, mer-gónd in Galitia, si care nu cunoscea limbaterei, scoborindu-se din vagon Vf a intre-buintat timpul sèü In restaurant pentru a

cumpèra alimente, i, fArA sA fie atentAla sunarea clopotului de a treia órA pentrupornire, nu a mai avut timpul suficient pen-tru suire In vagon, ast-fel, accidentul nuse datorézA de eta propriei sale greseli ;

Avénd in vedere cA, din momentul ce sestabilesce In fapt ca directiunea, prin functio-narii sél, nu este in culpA i cA accidentuleste datorit imprudenteI victimei, rómAneMica' interes de a se me discuta motivele dedrept invocate de reclamant, car! motive arputea fi discutate atunci cAnd ar fi MIAtu-ratA propria imprudenta a victimei.

Pentru aceste motive, ascultAnd conclu-siunile ministerului public, In virtutea legei:

Respinge ca nedoveditA actiunea inten-tatA de Ch. Bernat Mantel, In calitate de tu-tore legal al minorilor séi copii, prin peti-liunea InregistratA la No. 11.719 din 9 Iu-nie 1897, contra directiunei generale a cal-lor ferate romAne.

Sentinta se pronung cu dreptu de apel,conform legel.

DatA i cititA in sedintA publicA, la 10Martie 1899.

No. 365.

EXTRA CTE DE DECISIUNI

Tribunalul TeleormanTribunalul, prin sentinta No. 33, hotA

rasce :DeclarA in stare de faliment pe comer-

ciantul Pancu Floresett, din Rosiori-de- Vede;FixézA epoca incetArei platilor provisorifi

la 1. August 1898;Numesce jude-comisar pentru procedura

falimentului pe d. judecAtor de sedintA;OrdonA punerea sigiliilor pe averea fa-

Multi! ;D. sindic al tribunalulul va administra

falimentul ;Fixézá diva de 18 Decembre 1899, pAnA

in care datA creditoril sA presinte la grefatribunalulul declaratiunile creantelor lor;

FixézA 4iva de 3 Ianuarie 1900, orele 12din di, pentru a se procede, la resedinta tri-bunalultil, la verificarea creantelor;

OrdonA ca falitul sA depunA In 3 dile bi-lantul In forma stabilitA de art. 669 din co-dul comercial, i registrele de comercifi;

OrdonA ca grefa sA facA mentiune In re-gistrul firmelor, despre declaratiunea acestuifaliment;

Copie de pe presenta sentinta se va co-munica .d-lui procuror local, impreunA cubite actele;

Extract de pe sentintA se va afige la usatribunalului si se va comunica Bursei nu-mele falitului.

Sentinta se va publica, conform art. 943din codul comercial ;

Falitul se lasA liber.Sentinta se pronuntA cu dreptu de apel.Data pronuntatA In sedintA publica, la

- 20 Noembre 1899.

Tribunalul, prin sentinta No. 34, ho-tArasce :

DeclarA In stare de faliment pe comerci-antul Tudor M. Chiar, din Alexandria;

FixézA epoca IncetArei plAtilor provisorifila 1 Septembre 1899;

Numesce jude-comisar pentru procedurafalimentulul pe d. judeator de sedintA;

OrdonA punerea sigiliilor pe averea fa-litului ;

D. sindic al tribunalului va administra falimentul;

FixézA diva de 3 Ianuarie 1900, orele 12din di, pentru a se procede, la resedinta tri-bunalului, la verificarea creantelor;

FixézA diva de 18 Decemlire 1899, OaIn care creditorii sa presinte la grefa, tribu-naluluI declaratiunile creantelor lor;

Ordonä ca falitul sä depuna in 3 dile bi-lantul In forma stabilitA de art. 699 din co,dul comercial, i registrele de comercia;

Ordoni ca grefa sA facA mentiune in re-gistrul firmelor, despre declaratiunea acestuifaliment;

Copie de pe presenta sentinta se va co-munica d-lui .procuror local, impreunA cuVote actele;

Extract de pe sentintA se va afige la usa

14 Decembre 1899

tribunaluluT si se va comunica Bursel nu-mele falitulul ;

Sentinta se va publica, conform art. 943din codul comercial;

Fa litul rernâne liber la domicilid.Sentinta se pronuntä cu dreptu de apelexecutia provisorie.1)at i pronuntatii in sedintd publicii, la

20 Noembre 1899.

Tribunalul, prin sentinta No. 35, ho-tárasce :

Admite cererea ;Declard in stare de falintent pe comer-

ciantul Dimitrie L Ghiolu, din Zirrinicea;Fixézd epoca incetärei plätilor provisoriii

la 30 Septembre 1899;Numesce jude-comisar pentru procedura

falimentului pe d. judecdtor de sedintä;Ordonä punerea sigiliilor pe averea fa-

litului ;D. sindic al tribunaluluI va administra

falimentul ;Fixézd qiva de 5 Ianuarie 1900, pând In

care creditorii sd presinte la grefa tribuna-lului declaratiunile creantelor lor ;

Fixezd diva de 15 lanuarie 1900, orele12 din qi, pentru a se procede, la resedintatribunaluluI, la verificarea creantelor;

Ordorrä ca falitul sd depund pând In 3vile bilantul, In forma stabilità de art. 669din codul comercial, i registrele de co--mercifi ;

Falitul rämâne liber.Ordond ca grefa sä faca mentiune In re-

gistrul firmelor despre declaratiunea acestuIfaliment;

Copie de pe presenta sentintä se va co-munica d-lui procuror, impreunä cu tóteactele ;

Extract de pe presenta sentintä se va afigela usa tribunaluluI si se va comunica BurseInumele falituluI;

Sentinta se va publica, conform art. 943din codul comercial.

Sentinta se pronuntä cu dreptu de opo-sitie i apel i cu executiunea provisorie.

Datti i pronuntatä In sedintä publicd, la4 Decembre 1899.

Tribunalul Ilfov, sectia comercialdNo. 14.493. 1899, Decembre 4

Avénd in vedere adresa d-luIljudeciitor sin-dic P. Hagiopol cu No. 6.087 din 1899, de afi autorisat sit procéda la vIndarea activuluifalimentului A. Acterian;

Avênd In vedere cd din lucrärile aflate ladosar se constatä ca, neput6ndn-se faceconcordat, rs'a dispus lichidarea activuluI

3 acestuI faliment;Avênd In vedere cd acest activ a fost

estimat de expertul C. Pärvulescu la sumade lei 136 pentru mobilier, o creanta in li-tigiu evaluatd la suma de leI 2.000, si nu-merariul de lei 4.800, consemnat la Casa dedepunerf, dupe care se constatä din actulde expertizá atasat re lângd acéstä adresti;

-Avènd In vedere avisul d-lui jude comi-

MONITORTIL OFICIAL

sar, prin (Are e de opiniune a se admite ce-rerea d-lui jUde sindic;

Pentru aceste mOtive, tribunalul:Autorisd pe d. jude sin(lic al falimentuluI

A. Acterian a vinde, prin licitatie . public:A siprin intermediul corpulta de portdrei, acti-vul falimentuluI A. Acterian, la localitate,strada Spätarului N. 23, in diva de 20 De-cembre 1899; licitatiunea incepêudu-se dela suma fixatd (le expertul C. Pärvulescu;

Se va inainta sindicatulul copie de peacest jurnal, pentru a se publica prin /ho-nitorul Oficial.

P. Obedenaru, A. Procoplu.Grefier, C. S. Constantinescu.

No. 14.497. 1899, Decembre 4Av6nd In vedere adresa d-lui jude siedic

N. Naumescu cu No. 6.097 din 1899, de afi autorisat sá scath in vindare bunurile fa-limentulul B. Abramovici;

Avênd In vedere cd din lucrdrile aflate ladosar se constatd cd, neputêndu-se faceconcordat, s'a dispus lichidarea activuluI fa-imentuluI;

Avênd In vedere eh' acest activ a fast es-timat de expertul H. Braunstein la sumade lei 7. 500, dupe cum se constatd dinactul de expertish Inaintat pe lângd acéstäadresd;

Avênd In vedere i dispositiunile art.803-808 si 809 din codul comercial;

Av6nd In vedere avisur d-lui jude co-misar, prin care e de opiniune a se admitecererea d-luI jude sindie;

Pentru aceste motive, tribunalul:Autorisi pe d. jude sindic al falimentului

B. Abramovici a vinde, prin licitatiune pu-blicd i prin intermediul corpuluI de por-tärel, activul acestul faliment, In @la de20 Decembre 1899, la localitate; licitatiu-nea incepêndu-se de la suma de lei 7.500,cât a fost estimat de expertul H. Braunstein;

Se va Inainta sindicatuluI copie de peacest jurnal, pentru a se publica prin Mo-nitorul 0 ficial.

P. Obedenaru, A. Procopiu.Grefier, C. S. Constantinescu.

Tribunalul Vlascafurnal No. 6.726. 1899, Decembre 7

Tribunalul,Avênd In vedere adresa d-lui judecätor-

sindic, sub No. 1.559 din 1899, prin carearatä cd, In diva de 30 Noembre 1899, nus'a putut efectua vindarea activului falimen-tuluI Anghel Boscu, i cere a se fixa un noiltermen;

Avênd In vedere cd prin jurnalul No. 4.972din 1899, a fost autorisat d. judecator-sin-dic a vinde activul falimentului A. Boscu;

Avénd in vedere el d. judecdtor-sindiccere fixarea unul alt termen, pe motiv cd Inacea qi a fost retinut In Bucuresci, din causaviscolului, si nu a putut a se presenta;

CA, dar, cererea este admisibild;Pentru aceste motive, dispune :Ca, pentru diva de 20 Becembre 1899, sd

7141

se vindä activul falirnentulul Anghel Boscu,prin portäreii locali, de cätre d. jude-sindic,incepêndu-se licitatia 'de la pretul fixat deexpert; despre acésta se va comunica i d-luijude-sindic.

N. Algiu, I. A. Florian.p. Grefier, Theodorescu.

Triburialul Illov, sectia comercialäSe certified eh, in registrul firmelor indi-

viduale, la No. 670 din 8 Decembre 1899,s'a inscris firma comerciald a d-lui Wu S.Pascal, cu comerciu de biuroti technic, co-mision representantä, import si export,cu sediul in BuCuresci, strada AcademieINo. 15, cu mentiunea eà numitul domn ecäsätorit, cu act dotal autentic de tribunalulIlfov, sectia de notariat, in anul 1889; ne-avènd sucursalä, nicl procurator.

No. 27.775. 1899, Decembre.

ACT DOTAL

Subsenanatul, H. Reder, declar cä, cu o-casiunea trecereI In legitimä cäsätorie afficel mele Fany Reder, cu d. H. Birnbach,¡I constituiti dotil urmätórele :

Lel

1) 0 pereche cerceI de briliant invalóre de lei . 500

2) Trusoul complect i hainele,evaluat la suma de 1.200

3) Mobilierul easel compus din ur-mätórele obiecte, evaluat la suma de 2.000

a) 0 camera de dormit, compusädin duoè paturI, duciä mesute, duoegarderobe, un lavoar cu marmord4 galeriI cu perdele i draperiile lor,precum i o lampd mare de atârnat;

b) O sofragerie compusd din :Un bufet mare cu duoè uï, im-

bräcat cu nuc, duoè mese pdtrate, 12scaune, o dormeuza , o lampa debronz pentru mask 4 tablouri marl siduoä mid i o oglindd mare de pe-rete, cu masa respectivd.

4) Un pat de fer, o masä ovall,un garderob de anin, precum i täteobiectele de bucätärie, in valbre to-WA de 300

5) In numerariti . . 2.000.

Total . . . 6.000Pretuireknu face vindarea.H. Reder.Me multumesc pe dota de mai sus,Fany Reder, menagerd, strada Heräscu-

Nästurel No. 10.Am primit dota de mai sus,Birnbach, comerciant, strada Srardan

No. 8.Martori : N. Georgescu, advocat, strada

Traian No. 47 ; G. Giuvelca , advocat,strada Sälciilor No. 24.

Tribunalul Ilfov, sectia de notariatPreces-verbal

No. 12.777. 1899, Octombre 1Inaintea nóstrá, I. S. Ferechide, jude-su-

pleant la tribunalul Iltbv, seet.ia de uota-

7142

riat, asistat de d. grefier-ajdtor G.sescu, s'aü presentat astii41 1 Octombre1899, In pretoriul tribunalulul, d-lor H.Birnbach, comerciant, domiciliat in stradaSmirdan No. 8, H. Reder, liber i FanyReder, menajerä, domiciliati in strada He-räscu Nfisturel No. 10, indentitatea am con-statat'o prin martorii N. Georgescu, advo-cat, domiciliat in strada Traian No. 47 siG. Giuvelca, advocat, domiciliat in stradaSälciilor No. 24, personal cunoscuti noé,earl ne att declarat cA d-lor H. Birnbach,H. Reder i Fany Reder, stint eel isclitiin actu de fag, cerênd, prin petitia inregis-tratA la No. 37.360 din 1899, autentifica-rea presentului act In dublu exemplar.

Dupe ce am vizat ambele exemplare, amcitit acest act din cuvint in cuvint, In au-ul tutulor, declarindu-ne ci acest act este

flcut cu consimtimintul d-lor i cä unul dincele done exemplare este semnat de d-lorsi de martori.

In urmi, pärtile i martoriI adsubscris, inpresenta nósträ, exemplarul ce se va pfistrala dosar.

Avênd in vedere i certificatul oficieruluistärei civile din Bucurescl, cu No. 11.824din 1899, din care se constatä cä IAA Inpresent nu s'a celebrat cásátoria civilä,

Noi,Luând act de declaratiunea pärtilor, au-

tentificAm presentul act, fiind scris pe o cóläde lei 5, conform legei timbrului.

Acest proces-verbal s'a semnat de noTde d. grefier-ajutor.

Jude-supleant, I. S. Ferechide.p. Grefier, G. Tdneiseseu.

No. 12.777.

Gre fa tribunalului Nov, seelia de notariat

Presenta copie find conformá cu origina-lul act autentic la No. 12.777 din 1899, selegaliséza.

p. Grefier, G. Teinasescu.

ANUNCIURI ADMINISTRATIVE

Prefectura judetului RomanatiServiciai judelean

La 22 Decembre 1899, orele 11 diminé-ta, se va tine licitatie oralk In sala acesteiprefecturei, pentru arendarea taxelor detreatóre, ce sunt a se percepe pe podulumblätor al judetulul, de pe apa Oltulul, Indreptul comunelor Comani i Färcasele.

Se publica spre generala cunoscintä aamatorilor, carl vor avea in vedere art.68-79 din legea comptabilitätei publice.

No. 13.376. 1899, Decembre 8.

La 22 Decembre 1899, orele 11 dimi-néta, se va tine licitatie oralä, in sala acestelprefecturi, pentru construirea unul cantonla podul plutitor al judetuluI peste apa 01-tuluI, in dreptul Firca§elor i Comani, ju-detulni Olt, de pe planul i devisul ce se potvedea In ori-ce 4i, la cancelaria prefecturel.

Se publicá spre generala cunoscinti a

r MONITOgUL Ortalit

amatorilor, earl vor avea in vedere art.68-79 din legea comptabilititeI publice.

No. 13.378. 1899, Decembre 8.

Primária AlexandriaDin imprej urärI legale, neputindu-se efec-

tua, In (,liva de 5 curent, licitatiunea pu-blicá prin oferte sigilate i orale, In pretoriulacestei primärii, pentru darea in antreprisäa iluminatuluI acestul oras, de la 1 Aprilie1900 inainte, pe d'oparte s'a dispus ami-narea acesteI licitatiuni, pentru 4itia de 21Ianuarie viitor, orele 10 diminéta, iar pede alti se publici spre generala cunoscintä caamatorit, ce ar don sA ia acéstä autreprisä,si se presinte In expusa di 0 ore, spre aconcura, find preparati i de garantiile ceurmézti a depune.

Conditiunile relative la acéstil antreprisäse pot vedea de d-nil amatorI, in orl-ce i sioil de lucru, In cancelaria acesteI

Dispositiunile art. 68-79 din legea asu-pra comptabilitatei publice sunt aplicabileacesteI licitatiuni.

No. 4.556. 1899, Decembre 8.

Primaria PanciuLa acéstä prinaärie, urméza a se tine ur-

mitórele licitatiuni :a) La 10 Ianuarie 1900, orele 2 p.

pentru vinslarea materialuluI de lemnäriede la abatoriul vechiù, estimati la suma de100 lei;

b) In aceea0 di, orele 3 p. m., pentru a-rendarea viei bisericeI S-til ApostolI, in mä-rime de 5 pogdne sijumetate, pe termen de3 sad 5 ani.

Conditiunile se pot vedea de ori-cine, incancelaria primariei, fin orl-ce esli de lucru.

Dispositiunile art. 68-79 din legea nu,pra comptabilitätei publice sunt aplicabile.

No. 2.382. 1899, Decembre 6.

VITE PRIPASITE, PERITE SI FURATE

Prefectura judetului DoljLocuitoruluI Florea Stoian Nick din co-

muna Sadova, i s'a furat o vitea in per gäl-bul-alburif §i un vitel In per gilbul-finet,In frunte i pe la git murg-inchis.

LocuitoruluI Durnitru Gr. Pideanu, dincomuna Giurgita,i furat trel ca1,0 anume:1) Un cal in per alb, cóma la stinga, urechiadréptä infurcitä, un semn de theturä d'asu-pra códel, cu pete negre pe spinare, de ibra§;2) Un cal in per alb, cóma la dréptaputin la stinga, cu pete negre pe spinareimbuestra§; 3) Un cal alb cam vinet, cómala drépta, cu pete pestrite, albe, negre i ro-01, pe bot..

Idem locuitorulut Petre P. Dumitrache,din comuna Stoina, un bed in per negru,putin vinët pe spinare, córnele potrivite.

Idem locuitoruluI Mitricá Epengeac, din co-muna Tunari, o carlanä ln per vinet pu-tin gälbui.

Idem locuitoruluI Stan Maria Bratan, dincomuna Bistretu, duol cal: unul in per murg;dune In duoè párri, pete albe intre picióreled'inaite, o pati albi in spinare, de sea, i una

14 Decembre 1890

in partea stanga, intre aste; §i altul hi Orcóma in ambele parti putin bréz in

frunte.Idem locuitorulul Iordache St. Miritoiu,

un cal in per murg, cóma in ambele plirtl qicu stea in frunte.

Locuitorulul §tefan Ion Lulit din comunaRastu, i s'a furat un cal in per vinet, córnaIn ambele pärti i maI mult la stinga, idemo iapä in per murg, cOma mult la stinga, u-rechia dréptä furca putin in virf, cu minzdupe ea, in per murg, bréz in frunte si pin-tenog de ambele picióre d'inapoi.

Idem locuitorului Dinu 1. Stancu, din co-muna Smirdanu, patru vaci, i anume : 1)o vacfi in per vinet, córnele imbelciugate,virful cornului sting särit, urechea stâng6retezat virful, ca de 6 ani; 2) 0 vacá In peralb, córnele tepure, urechile retezate vir-ful, ca de 5 Uni; 3) 0 minzatti in per gal-ben; 4) Un minzat de un an, in per alb,córnele puici.

Idem locuitorului Marin I. Girjacu, dincomuna Smirdan, o iapä in per negru-in-chis, cóma la drépta, putin la stânga, cu ominzA dupe ea, in per inchis.

Idem locuitorulni Ditä D. Rosu, din co-muna Ciuperceni-NouT, trei cal cu semneleurmätöre: 1) Un cal in per negru, cóma lastinga, pintenog la piciorul drept d'inapoi,copita piciorulul sting d'inapoi albä enstea aibl In frunte; 2) 0 iapä in per negru-bucih, cóma In ambele parti, §oldul dreptmal mic de at Cel sting; 3) 0 iapä In pernegru-inspicat, cóma In ambele partI, perulputin alb pe la ambele copite d'inapol.

LocuitoruluI Marin Ion Buzianu, din co-munu Plesoiu, i s'ad furat trel oI.

Idem locuitorului §fefan TiF,A, din co-muua Poiana, un cal in per cenu0h, cômain ambele pintenog de piciorul dreptd'inapol §i cu o mu§ctiturä de lup la §oldulsting; 2) 0 iapä in per murg, cóma la drépta,dada retezatä; 3) Un dean de un an, in pernegru, putine fire albe in frunte.

Idem locuitorulul Ivan I. Dio§teanu, dincomuna Murta, un junc in per vinet 0 lagit avend duoe sernne de pecingine, i locui-torului Hristea Stefan Tecu, din comunaMurta, un bad in per vinet-plavit, córneledrepte, i un junc in per vinet, córnelelargI i färá alte semne.

LocuitoruluI Truti. Istrate, din comunaCerätu, 'I-a perit un bof In per galben, cór-nele drepte, inferat in pldul drept d'anapoIcu literile A D C; idem un boll In per ne-gru, córnele In läturl, gróse, códa ciumpavä

Inferat In §oldul d'inapol cu literile A DC; i o vaca ha per alb, córnele drepteinferatä in pldul drept d'inapoI cu literileA D C; luI Chirilä S. Lungu, un &al In permurg, aírnele drepte, inferat In pldul dreptd'inapoi cu literile A D C, i un bat In peralb cam galben, córnele drepte i inferat inpldul drept d'inapoI tot cu literile A D C.

Idem locuitorului Marin V. Ciontu, dincomuna §irnnicu, 'I-a perit o iapi cu sea delemn, pdrul negru cam murg, córna lastanga, urechile ciupite din Art%

1A becembre 1899 IVIONIPORM, oridAt

Locuitorulul Gheorghe Ion Datca, din co-muna Bistretu, o iapA in per murg, cóma inambele partI i inferati in spata stângA d'i-napol.

Idem locuitorulul Mihalache MihalacheFlorea CrAclun, din comuna Sadova, clodi

unul In per gálbuiù, cóma la drepta,códa putin retezata, i cel-alt in per negru-galbuit, c6ma in duoe partl, cu pete albe pespinare, de yea.

Idem locuitorulul Dinu Preda, din campde la Aline 'I-a perit o iapA in per negru-yoreciti, alma in duoe WO, brezA in frunte

pe bot i pinten6gA de ambele picióre d'i-napoI.

Idem locuitorului Ion Marin NónA, din co-muna Piscu, o iapA in per murg-deschis,aqua la drépta i cu un manz dupe ea, in permurg.

Idem locuitorulul Barbu Udrea, din co-muna Weep-de-Sus, un junc in per galbencam royu, urechile infurcite i potricAlite,córnele tepure.

Idem locuitorulul Nfistase R. Barne, dincomuna Ghercesci, un boil in per Wan, c6r-nele potrivite.

Idem locuitorulul Dumitru Ionitä, din co-mma CAciulatu, un junc in per vinat, c6r-nele potrivite i putin negru la códA.

Idem locuitorulul Marin Maria, din co-muna Isvoru, o iapa in per Man cam vi-nAtA, códa ciumpavA, cu pete negre pe corp.

Idem locuitorulul Stan Dinu §tefan, dincomuna Goicea-Mare, un cal in per vinät,alma la drépta, putin la stanga, i pintenogde piciorul stâng d'inapol.

Idem locuitorulul Marin Stan Roman, dincomuna Carna, o carlana In per negru, am-bele urechi despicate i cea stânga ciupit&d'inainte.

LocuitoruluI Nicolae Preda Doicariu, dincomuna AmArasci, 'I-a perit o iapä in per vi-

cóma la drépta, un neg d'asu-pra ochiulul stâng.

Idem locuitoruluI Ion N. Paraschiv, dincomuna Coyoveni-de-Sus, o mânzat& in pervInAt, putin galbena, córnele potrivite.

Idem locuitorului Costache P. Dieu, dincomuna Coyoveni-de-Sus, o iapA in per murg,dana la drépta, putin la stânga, brez& infrünte, putin per alb in greben.

La comuna Tencanaii, sprijinit de pri-pas duoI cal : unul in per murg-inchis, cupete albe pe spinare,_ asemenea in grebenare fire de per alb; yi cel-alt in per roil),cóma la drépta, brez in frunte, cu pete albepe spinare yi fire albe de per in greben.

La comuna Piscu, s'a sprijinit de pripasun cal in per murg-deschis, cóma in duoèpArti, urechia drepta furcA, in partea dreptayi in cea stânga cu ate o pata alb& de yea.

Idem la comuna Salcuta, o vaca in permurg pe la gât i inspicatA, córnele aduseinainte, la ambele urechi virful ciupit.

Idem la oborul de glóba al comunef Flo-resci, s'a sprijinit de pripas o vitea, in pergalben, putin inspicatä, córnele putin ivite,céda in virf albA.

Idem la comuna Ciuperceni-Noui, trel cal,

ii anume: 1) Un cal in per vinat, alma inambele parti, copita picioruluI stâng d'ina-inte lung& yi spartä; 2) Un cal murg-inchis,cóma la stanga, cu o pat& albä de yea pespinare; 3) Un cal in per murg-inchis, cómala stânga, pintenog de piciorul drept d'i-napol.

Idem la oborul de glóba al comunel Ple-nita, duol cal, dintre unul in per ne-gru, cóma la drépta, cu o stea albA in frunte;

cel-alt in per roib, cóma la stânga, cu opate alba de yea in spinare.

Idem la comuna Isvoru, un cal in permurg-inchis, alma la drepta, pete albe pespinare, de yea, yi cu o stea in frunte.

Idem la comuna §imnicu, o 6ie cu mieauaeI, ambele 6cheye yi quite.

Idem la comuna DrAnicu, intre rimAtorillocuitorulul Neofit Stancu a venit la domi-cil iul set o rimAtóre ca de 2 aril, in pernegru, urechia dreptA ciupitA d'asupradedesubt.

Idem la comuna Comoyteni, o vaca in peralb, córnele drepte, urechia drépta furd.

Idem la comuna Piscu, o arlaná ca de 3in per murg-inchis, cóma la stânga; un

cârlan ca de 2 ani, in per murg, cóma induoe parti, putin alburiu pe , sub burtA; ocarIana in per cam royiti, de un an, cómain duoe parti, i un cal ca de 4 alit, in pernegru, cóma la stanga, alburiti pe sub burtA,virful c6del retezat.

Idem la comuna Dessa, un mânz in perroib-vinAt, duoe pete albe d'asupra códel.

Idem la comuna Boureni, o mânzata devacA, in per vinAta-galben, córneleurechile amânduoe retezate.

Idem la comuna BAilesci, o iapa in permurg, cóma la drepta, putine pete albe deqea pe spinare.

Idem la comuna CerAtu, o bivolite, in pernegru, córnele pe spate, códa ciumpavA.

Idem la comuna Goicea-Mare, trel vite,anume : 1) 0 iapä in per negru, cóma la

drepta, urechia drépta ciupita; 2) o iapa inper murg, cóma la drépta; 3) 0 mama, inper roib, alma la drepta, breza in frunte

pinten6ga de piciorul stâng d'inapol.Idem la comuna Locusteni, un cal in per

murg, cóma la stânga, trel pete albe de yeain spinare.

Idem la comuna Bârza, o iapa in permurg, cóma la stânga, putin la drepta, pin-ten6gA de piciorul de dinainte i d'inapoi.

Prefectura judetului IaiLa primaria comunel Bosia, din acest ju-

det, s'a declarat de pripas o mânzaa, Ia perporumba-galbenti, córnele tepóse, putin Ina-inte, semn la urechia stângA.

La primaria comunei Miroslava, o vad laper plAvaiil cam porumb, cárnele tepóse gre-bleye.

Asemenea la primAria comunelo gonit6re la per porumb putinnele tepóse, Inainte.

La comuna Epureni, o iapä la pèr murg,

MA3

alma, Oda negre, pete albe pe spinarela ambele parti ale gâtuluI, urechia stangaretezatA, steluta in frunte, un strajnicmurg-inchis, cóma, códa negre.

Se publice acésta spre cunoscinta pAgu-bayilor.

No. 8.183.

Prefectura judetului TecuciùLa primiria comunel Barcea, din acest

judet, s'a declarat de pripas un cal rolb,cóma in stânga, tint& in frunte, fire de peralb deasupra nArilor, pete albe pe spinare,

o cicatrice la pulpa piciorului stang d'ina-POI ; i o mPnzatá de duoi an!, murgA, cOr-nele tap6se.

Se publicA acésta spre a ajunge la cunos-cinta pAgubayului, care, cu acte in regulain termenul legal, sA se presinte la Oisa co-muna spre a primi vitele.

No. 5.357. 1899, Decembre 3.

ANUNCIURI PARTICULARE

CREDITUL FUNCIAR URBAN DIN 14

Convocare

Adunarea generall ordinarA a membriloracesteI societäti va avea loc in qiva de12 (25) Martie 1900, in localul societAteI,din Iayl, strada LApuyneanu, orele 2 p. m.

Cestiunile la ordinea li1ei vor fi urmA-tórele :

1) Darea de sera& i bilantul anulul 1899;2) DescArcarea consiliuluI de administra-

tie de gestiunea sa pe 1899;3) Votarea budgetulul pe 1900;4) Regulamentul de pensie a functiona-

rilor 'societAtel;5) Alegerea a 2 membri In consiliul de

administratie, in locul d-lor Dimitrie Ros-setti yi Constantin Carp, eyiti de drept.

societari, precum i procuratoril,pentru a putea participa la acéstA adunaretrebue a se conforma ce-d'int6iii art. 49 yicel d'al 2-lea art. 51 din statute.

Diregiunea.

PerOnd cartea de judecatA comercialä cuNo. 938 din 1895, pronuntatA de jude-

catoria de pace Ploesci No. 1, remasA defi-nitivä i investita cu titlu executoriti laNo. 660 din 1895, prin care debitorele meti,Grigore Grigorescu, comerciant din comunaerbAnesci-PodurI (bAile Puciósa) era obli-

gat a'noi plAti suma de lei 757, bani 56, cuprocente, 40 lei spese, osebit timbrele; pu-blic declarand nulä acea carte de judecata, inmina ori-caruI se va gäsi.

Petcu V. Petettlescu, comerciant, stradaNucilor, Ploesci.

perçlênd libretul Casei de economie VlaycaNo. 2.383, 11 declar anulat.

Emilia Bancu.

7144

ubsemnata am perdut libretul emanatde la Casa de economie din Ploesci, cu

No. 7.383=7.343; public, declarându-1 a-nulat i fä'rd valóre la care!! va fl gäsit.

Roza N. Mihailescu.

Qubsemnata fac cunoscut cä am perdutcârtiTe de judecatä No. 111 din 1890 si

562 din 1890, ale judeciitoriei de pace Se-verin, In sunur cu sentinta tribunaluluI Me-hedintI, sectia II, sub No. 227 din 1892, In-vestitä cu titlu executoriti No. 126 din 1892,pronuntate 1ntre mine si Elena Chiveran,pentru suma de lei 160, plus cheltueli

MONITOR CM OVICIA 44 Decembre 1899

spese de judecatA, precum i dobinda legalade la 1890 si OM la achitare; public dardeclarându-le anulate la ori-cine se vor alla.

Ana Achim Dubovanu.

Subsemnatul, Niculau Gititulescu, fost per-ceptor al circumseriptieI a 9-a, Bolotes-

ci, din judetul Putna, perOnd recepisa deconsemnare sub No. 14.638 din Martie1898, In valóre de 40 lei, emisit de adrni-nistratia financiarä Putna, pe numele mar,public spre a se considera anulatä acea re-cepis6 la off-cine altul s'ar alla.

Niculac Gdifulesca.

MlN1STERU DE INTERNE

Directiunea generalà a telegrafelor§i po§telor

Se aduce la cunoscinta generaltic. stapunile de cale feratti Smtirdi-ósa i Tigiinesci, de pelinia Alexan-dria-Smardiósa, autorisat amanipula serviciu de postti *-TA, mandate postale interne si me-sagerfi, cu incepere de la 1/13 Ia-nuarie stil 'noil 1900.

No. 72.141. 3 1899, Decembre 10.

CAMERA DE COMERCIU SI INDUSTRIE DIN BUCURESCICOTA OFICIALA A BURSEI PE pIUA DE 13 (25) DECEMBRE 1899

EFECTEIMPRUMUTUDI DE STAT ROMANE

Renta amortibild din 188 1888" . 1892 (Irnpr. 75 im)

. 1893 (impr. 50 m.)» n . 1894 (Imp% 6 1/2 m.)

(Imprumutul de 32% miliOne) din 1889n , 50 n 1889

, . 274 , , 1890 ...." n " 45 . " 1891, , , " 120 , " 1804" , , " 90 , , 1896, , " , 180 , , 1898

Obligatiunt C. F. R. (Cony. Schuldverschreibung)Donurt de tesaur impr. de 175 mil

IMPRUMUTURI DE ORASE

ObligatiunI ale comunel Bucurescl 11'95, , 1898 c.

IMPRUMUTuRI DE SOCIETATI

Scrisurl funciare rurale,, " urbane, , " last

Obligatiunile societätel de basalt artificial `.

ACTIUN1

Banca Nationald a Romanielagricold

Rornanielscompt din Bucurescl

Societatea de asigurare Dacia RomaniaNationalasi reasigurare Patria

, remand de constructiunl si lucrArl publice, de basalt artificial

pentru fabricarea hartiel Leteafurniturl militare

, constr. si exploat. de cal ferate si tranvbaia centrala

" fabricate unite romane de beuturl gaz6seActiunile societdtel romane de tricotage

metalurgica remand.CERE A

DobdndaSCADENTA

cap nelorOFERITE CERUTE INCHEIATE

ea banl gata cu termen u banl gata cu termen cu banY gata

-----------------------

cu termen

,50/o50,a

5O/05"/0470493

40440/

V/0

50/0

1'12°I0

50/040f).1:72

5°/060/0

AprilieOctombreIanuarielulieIanuarielulieAprilie OctombrelannarieIulielanuarielulieIannarieIulielanuarielulielanuariululieMaiiiNoembreMaiaNoembreIunieDecembreDecembreIunie

MartieSeptembrelanuarieIulie

IanuarieIulieIanuarielutieIanuarielulielanuarieTulielanuarieIulie

979909

851i,861/,861/2851/a8686

331/2801/287811/2

--_-_-_-_-_-

V---

_-_-_-_-_-_-_-_-_-_-_-

2420301

260415420--55

112

og1/2

981/2981/2

82.1/2

85868686851/2851/.

93

gr,11,

------------

2400300

257413418

50

_--110

298.300

256.57

Diivid.an.trecut

VALOREAnominal&112

23

203532

7

255

3045

1218

500 leY intreg vdrsat500 . , 376200 " n vdrsat200 "200 n

200 n

100 n200 n250 "100 ,500 n200100 n100 n200 "200 ,

L E

FELULGreuta-

tea Inkgr.

Corotstrain!la

Cantitatea

Hect. Vagone

Pretul

Porumbvechiù

" non' rosu.OrzOvdzRapit&Secara .FasoleMeinPorumb colorat

ordinar

_a

Oferite Cerute Inc heiat e ObservatilHect. Beet._ Hect. 100 kgr.!

a.

SCIIIMB CURSULOferite Cerute Incheiate

26.70

DAPRIMERIA STATULUI

Londra cek3 lunl

Pa;i s cek3 hint

Francia cek3 Mill

Viena cek3 DIM

nap. (scurt)Berlin cek

3 hintGe;mania cek

3 lunlBelgia cek

3 lunlElvetia 3 tuni

1051/4

2.20

MONETENapoleonulCoróna germand (marca)Lira otomand.Florinut austriac de }ArtieRubla de hartie

Aur contra argint

20,9024.70232.212.80

SCOMPTURI §I AVANSLTRIBanca nationala scompt

" n avans pe depositeagricold scompt

avans pe depositeCasa de depunerI si consemnatiunl

avana pe deposite

910

10

DIRECTOR GENERAL, SCARLAT AL. ORESCU.