nesesidade avaliasaun kuidadu emerjÉnsia … · 10. revee kazu 105 10.1 revee partograf 105 10.2...
TRANSCRIPT
Oecusse
Bobonaro
Cova Lima
Ermera
ManufahiAinaro
ManatutoAileu
DiliLiquiçá
Baucau
Viqueque
Lautém
Atauro
NESESIDADE AVALIASAUN KUIDADU EMERJÉNSIA OBSTRETRIKA NO BEBÉ FOIN
MORIS – TIMOR-LESTE 2015
Ministeriu da Saúde
Tradusaun ba Lingua Tetum iha dokumentu ne’e husi:
Dr. João Soares Martins. PhD
Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015 | i
NESESIDADE AVALIASAUN KUIDADU EMERJÉNSIA OBSTRETRIKA NO BEBÉ FOIN MORIS – TIMOR-LESTE
2015
MINISTERIU DA SAÚDE
#
#^#
#
#
#
#
#
#
#^
#
^
#
#
^
# ^ #
##^
#
#
^ #
^
#
# #
#^#
#
#G
G
G
G
G
G
G
Alas
Lospalos
Ossu
Viqueque
Lautém
Same
Suai
Lacluta
Laclo
Nitibe
Barique
Baucau
Balibo
Laclubar
Iliomar
Hatulia
Vemasse
Laga
Fatuberlio
LaleiaManatuto
Ainaro
Zumalai
Atabae
Aileu Vila Uato-Lari
Maliana
Maubara
Baguia
Cailaco
Luro
Quelicai
Tilomar
Hato-Udo
Turiscai
Tutuala
Remexio
Atsabe
Lolotoe
Pante Macassar
Bobonaro
Atauro
Bazartete
Maubisse
Venilale
SoibadaLetefoho
Lequidoe
Fohorem
Ermera
Railaco
Oesilo
Fatumean
Liquiçá
Maucatar
Uatucarbau
Hato-Builico
Metinaro
Laulara
Cristo Rei
Passabe
Fatululic
Vera Cruz
Maucatar
Dom Aleixo
Tutuala
Lautém
Viqueque
Baucau
Manatuto
Manufahi
Aileu
Bobonaro
Covalima
Ainaro
Ermera
Oecusse
Liquiçá
Dili
M a p o f P r o p o s e d H e a l t h F a c i l i t i e s f o r U p g r a d e t o B E m O N CM a p o f P r o p o s e d H e a l t h F a c i l i t i e s f o r U p g r a d e t o B E m O N C
#
##
G
GDom Aleixo
Cristo Rei
Vera Cruz
Nain Feto
Bazartete Laulara
Dili
®
0 60 12030
Kilometers
1:914,000
Health Facilities
G Hospital
^ CSI
# CHC
RoadsMajor Road
Minor Road
ii | Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015
Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015 | iii
PREFÁSIUSaúde maternal no bebé foin moris hanesan prioridade topu husi Governu Timor-Leste. Esforsu makas fó ona rezultadu gañamentu impressivu ba espansaun atendimentu materna no bebé foin moris sira. Maibé, mezmu ho komprimisiu no atinjimentu makas hosu Milennium Development Goal númeru 5 (MDG5), saúde materna no bebé foin moris kontinua sai dezafiu ba populasaun nasaun ida ne’e.
Atu kumpriende di’ak liu tanba saida maka ida ne’e akontese, Ministério da Saúde hala’o Asesmentu Nasionál Kuidadu Emerjénsia Obstetria no Bebé Foin Moris iha 2008. Ida ne’e estudu primeiru ho tipu ida ne’e iha Timor-Leste. Evidénsia ne’ebé mai husi asesmentu ne’e para atu fó baseline ida ba monitorizasaun no avaliasaun emerjénsia obstetria no bebé foin moris iha territóriu tomak iha Timor-Leste no implementasaun intervensaun EmONC iha nasaun laran ne’e.
Agora tinan hitu ona desde asesmentu EmONC primeiru ne’ebé hala’o tiha ona, no intervensaun Emerjénsia Obtetria no Bebé Foin Moris lansa iha nasaun laran tomak liu husi Pakote Servisu Báziku ba Kuidadu Saúde Primária no Ospitál sira iha ambito enforsu atu atinji MDG4 no 5 atravez husi hadi’a prestasaun servisu. Rezultadu husi Relatóriu ne’e hodi ajuda ita atu revee hikas progresu no ajuda ema sira ne’ebé halo polítika no jestor programa sira atu dezeña planu no estratégia efektivu liu ba reduzaun mortalidade materna no bebé foin moris iha Timor-Leste.
Ami hakarak agradese UNFPA, ekipa tékniku, grupu trabalho, WHO, UNICEF no parseiru dezenvolvimentu hotu no resource persons hotu ne’ebé maka involve iha asesmentu ne’e. Ikus liu, ami hakarak expressa ami nia gratidaun ba DSM sira hotu, Xefe Institusaun sira no pesoál saúde relevante tanba sein apoiu sira ne’e, komprimisiu no kooperasaun, asesmentu ne’e sei la atinji.
Data: 06, Novembru 2017
Dra. Odete da Silva ViegasDirectora Jeral das Prestações de SaúdeMinisteriu da SaúdeRepublica Democratica de Timor-Leste
iv | Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015
Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015 | v
LISTA AKRÓNIMU NO ABREVIASAUNAMDD Averting Maternal Death and Disability
AMSTL Active Management of Third Stage of Labour ( Manajemen aktif kala 3)
ANC Ante natal Care
AVD Assisted Vaginal Delivery
BEmONC Basic Emergency Obstetric and Newborn Care
CBR Crude Birth Rate
CBT Competency Based Training
CEmONC Comprehensive Emergency Obstetric and Newborn Care
CHC Community Health Center
CPD Cephalic Pelvic Disproportion
CSI Centru Saúde Internamentu (CHC with beds)
CS C-Section
DOCFR Direct Obstetric Case Fatality Rate
DPHO-SMI District Public Health Officer – Saúde Materna Infantíl
DSM Delegasia Saúde Municipiu (District Public Health Officer)
DPHO-SMI District Public Health Officer-Maternal and Child Health
EmONC Emergency Obstetric and Newborn Care
GP General Practitioner
HMIS Health Management Information System
IUFD Intra uterine foetal death
LISIO Livrinho ho Saúde ba Inan ho Oan (Registration book for children)
LBW Low Birth Weight
MD Medical Doctors
MoH Ministry of Health
NGO Non-Government Organization
NRHP National Reproductive Health Program
OFA Obstetric First Aid
PMTCT Prevention of Mother to Child Transmission
PPH Post partum Haemor rhage
QA Quality Assurance
SBA Skilled Birth Attendant
SSK Sentru Saúde Komunitária
TFR Total Fertility Rate
TLDHS Timor-Leste Demographic and Health Survey
TOR Terms of Reference
TBA Traditional Birth Attendant
UN United Nations
UNFPA United Nations Population Fund
UNICEF United Nations Children’s Fund
USAID US Agency for International Development
WHO World Health Organization
vi | Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015
Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015 | vii
TABELA KONTEÚDUPREFÁSIU iii
LISTA AKRÓNIMU AND ABREVIASAUN v
SUMÁRIU EZEKUTIVU 1
Antesedente 1
Metodologia 1
EmONC nia Indikadór Prosesu 2
Hakat Ba Oin 7
Rekomendasaun Xavi Sira 7
1. INTRODUSAUN 13
1.1 Antesedente 13
1.2 Esforsu ba reforsa sistems saúde atu apoia EmONC 17
1.3 Rasional ba asesmentu ida agora ne’e 17
1.4 Organizasaun relatóriu ne’e 18
2. APROXIMASAUN NO METODOLOJIA 19
2.1 Dezeñu estudu no time-frame 19
2.2 Selesaun fasilidade 19
2.3 Étika peskiza 19
2.4 Instrumentu asesmentu EmONC 20
2.5 Servisu terrenu (Field Work) 21
2.6 Prosesamentu dadus no analiza 22
2.7 Garantia kualidade (quality assurance) 25
2.8 Limitasaun asesmentu 25
3. REZULTADU: INDIKADÓR PROSESU BA EMONC 27
3.1 Indikadór EmONC 27
3.2 Indikadór 1: Disponibilidade fasilidade EmONC 28
3.3 IndiKadór 2: Distribuisaun jeografia fasilidade EmONC 30
3.5 Indikadór 4: Atinji nesesidade EmONC iha fasilidade 35
viii | Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015
3.6 Indikadór 5: Seksio-cesarianana hanesan persentajen husi nacidos hotu 37
3.7 Indikadór 6. Case Fatality Rate Obstetria Direta (DOCFR) 40
3.8 Indicator 7: Intrapartum and very early newborn death rate 41
3.9 Indikadór 8: Proporsaun mortalidade maternal rezulta husi kauza indireta 43
4. EMPEÑAMENTU SINÁL FUNSAUN NO SERVISU MNCH 47
4.1 Uza sinál funsaun atu identifika fasilidade EmONC sira 47
4.2 Empeñamentu sinál funsaun EmONC 48
4.3 Pratika ne’ebé apoia implementasaun sinál funsaun 50
4.4 Servisu vital sira seluk ba inan no neonatal sira 55
4.5 Disponibilidade matadalan no protokolu sira 57
5. DISPONIBILIDADE 24 HORAS, REFERRAL NO KOMUNIKASAUN 59
5.1 Servisu ba apoia EmONC 59
5.2 Referral tama no referral sai 60
5.3 Transportasaun 61
5.4 Formatu no protokolu ba apoia referral 63
5.5 Estratejia ba referral 63
5.6 Tempu viajen no distánsia 64
5.8 Komunikasaun atu posibilita referral 66
6. REKURSU UMANU 69
6.1 Disponibilidade staff ba apoia servisu maternidade 69
6.2 Distribusaun staff 70
6.3 Disponibilidade staff 24 oras 71
6.4 Profisional saúde ne’ebé empeña sinal funsaun sira 73
6.5 Servisu esensiál inan no bebé foin moris nian ba inan no bebé foin moris 75
6.6 Supervizaun 77
7. KUIÑESIMENTU, TREINAMENTU NO EMPEÑAMENTU 79
7.1 Asesmentu kuiñesimentu 79
Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015 | ix
7.2 Kuiñesimentu relationa ho EmONC no área empeñamentu kada profisional diferente 81
8. DISPONIBILIDADE INFRAESTRUTURA BÁZIKU NO EKIPAMENTU 87
8.1 Kapasidade kama ba kuidadu maternidade 87
8.2 Durasaun baixa no disponibilidade sala espesifiku ba apoia servisu maternidade 88
8.3 Infrasetrutura Báziku 89
8.4 Disponibilidade elektrisidade no be 89
9. AI MORUK ESENSIAL, EKIPAMENTU NO SUPLAI 93
9.1 Jestaun Ai moruk no Suplai 93
9.2 Disponibilidade ai moruk por klase 94
9.3 Ai moruk relasiona ho emerjensia 95
9.4 Suplai báziku relasiona ho emerjensia no sinál funsaun 96
9.5 Kontraseptivu 97
9.6 Disponibilidade dokumentasaun no formatu por tipu fasilidade 98
9.7 Disponibilidade ekipamentu ba kuidadu bebé foin moris 99
9.8 Disponibilidade instrumentu no ekipamentu ba apoia partu 100
9.9 Disponibilidade instrument no ekipamentu apoia jinekolojia 101
9.10 Sala operasaun 102
9.11 Ekipamentu laboratoriu no suplai 102
9.12 Prevensaun infesaun 103
10. REVEE KAZU 105
10.1 Revee partograf 105
10.2 Revee partu cesariana 106
10.3 Revee mortalidade materna 109
11. DISKUSAUN NO REKOMENDASAUN SIRA 113
11.1 Rezultadu xavi 113
11.2 Rekomendasaun xave sira 115
x | Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015
12. ANEKSU SIRA 121
Aneksu 1: Lista fasilidade ne’ebé inklui iha asesmentu ne’e 121
Aneksu 2: Sinal funsaun ne’ebé empeña 124
Aneksu 3: Fasilidade EmONC ne’ebé funsiona (fulan 3) 129
Aneksu 4: Fasilidade EmONC ne’ebé funsiona (fulan 12) 130
Aneksu 5: Fasilidade ne’ebé propoin atu hakbi’it ba BEmONC 131
Aneksu 6: Dadus atu apoia indikador ONU nian 133
Aneksu 7: Apoiu sinal funsaun no servisu vital MNCH nian 136
Aneksu 8: Tabela relasiona ho rekursu umanu 139
Aneksu 9: Dadus ne’ebé suporta kuiñesimentu, treinamentu no emepeñamentu respondente sira 149
Aneksu 10: Infraestrutura baziku no durasaun hela 159
Aneksu 11: Dadus Apoiu: ai moruk, suplai no ekipamentu 160
Aneksu 12: Dadus apoiu estudu kazu 170
Aneksu 13: Dadus apoiu revé partograf 173
13. REFERENCIA 181
14. AGRADESIMENTU 183
15. KONTRIBUTOR SIRA 185
Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015 | xi
LISTA TABELA SIRATabela 0-1: Indikadór sira ba fasilidade hotu ne’ebé inklui iha asesmentu ne’e no
ba funsionalidade fasilidade EmONC Timor-Leste 2015 2
Tabela 0-2: Sumáriu disponibilidade EmONC iha fasilidade hotu ne’ebé inklui iha asesmentu ne’e 4
Tabela 1-1: Problema sira iha asesu kuidadu saúde 15
Tabela 2-1: fasilidade ne’ebé selesiona ba assessmentu EmONC 19
Tabela 2-2: Sumáriu módulu no métodu asesmentu EmONC 20
Tabela 2-3: Distribuisaun tipu fasilidade diferente ne’ebé inklui iha asesmentu ne’e kada distritu 21
Tabela 2-4: Sumáriu indikadór EmONC sira no métodu kalkulasaun 23
Tabela 2-5: Kualidade dadus iha rejistu selesionadu iha fasilidade 75 26
Tabela 3-1: Baseline ba disponiblidade fasilidade emonc ne’ebé funsiona uza baseline fulan 12 28
Tabela 3-2: Classification of emonc facility using a 12 month baseline 28
Tabela 3-3: Disponilidade fasilidade emonc por municipiu no rejiaun* (kada 500,000 populasaun) 29
Tabela 3-4: Distribuisaun fasilidade saúde tuir klasifikasaun EmONC (based on signal functions performed over a 12 month period) 31
Tabela 3-5: Proposaun nacidos iha fasilidade hotu ne’ebé inklui iha asesmentu no fasilidade sira ne’ebé emonc funsiona 34
Tabela 3-6: Proporsaun nacidos iha fasilidade hotu ne’ebé inklui iha asesmentu kada municipiu 35
Tabela 3-7: Kumpri nesesidade ba emonc iha fasilidade ne’ebé inklui iha asesmentu no sira ne’ebé emonc funsiona 36
Tabela 3-8: Nesedidade kumpridu ba EmONC iha fasilidade hotu ne’ebé inklui iha asesmentu kada municipiu* 36
Tabela 3-9: Seksio-Cesarianana hanesan proporsaun husi nacidos esperadu hotu Iha hospital hotu no iha fasilidade sira ne’ebé EmONC funsiona 38
Tabela 3-10: Proporsaun nacidos hotu ne’ebé partu ho seksio-cesarianana iha ospital hotu ne’ebé inklui iha asesmentu no fasilidade CEmONC ne’ebé funsiona kada rejiuan 38
xii | Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015
Tabela 3-11: Case Fatality Rate Obstetria Direta (DOCFR) iha fasilidade hotu ne’ebé inklui iha asesmentu no fasilidade sira ne’ebé EmONC funsiona 40
Tabela 3-12: Taxa mortalidade intrapartu no mortalidade imediata bebé foin moris* iha fasilidade hotu iha asesmentu ne’e no fasilidade sira ne’ebé EmONC funsiona 42
Tabela 3-13: Proporsaun mortlidade maternal husi kauza indireta iha fasilidade hotu iha asesmentu ne’e no fasilidade sira ne’ebé Emonc en funsionamentu 43
Tabela 3-14: Sumariu indikador EmONC kada Munisipiu no rejiaunba fasilitador hotu ne’ebe avaliadu no fasilidade EmONC funsional bazeia ba benchmon fulan 12 45
Tabela 4-1: Sinál funsaun ne’ebé utiliza hodi identifika fasilidade Emonc en funsionamentu1 47
Tabela 4-2: Disponibilidade suplai/ekipamentu aspirasun vacuum manual tuir kada tipu fasilidade 54
Tabela 4-3: Servisu vital MNCH seluk empeña husi fasilidade ne’ebe diferente 56
Tabela 4-4: Razaun la empeña servisu balun relasiona ho saúde maternal no bebé foin moris (N=75) 56
Tabela 5-1: Disponibilidade servisu ba apoia EmONC kada tipu fasilidade 59
Tabela 5-2: Disponibilidade transporte ba referral emerjénsia por tipu fasilidade ne’ebé nklui iha asesmentu ne’e 62
Tabela 5-3: Funsionamentu transporte referral kada tipu fasilidade 62
Tabela 5-4: Formatu no protokolu ba apoia rederal por tipu fasilidade ne’ebé inklui iha asesmentu ne’e 63
Tabela 5-5: Prosedimentu ba apoia referral obstetria no bebé foin moris kada tipu fasilidade ne’ebé inklui iha asesmentu ne’e 64
Tabela 5-6: Distánsia (Km) husi fasilidade referral nivel aas kada tipu fasilidade ne’ebé inklui ida asesmentu 64
Tabela 5-7: Tempu viajen husi fasilidade referral nivel aas kada tipu fasilidade ne’ebé inklui iha asesmentu ne’e 65
Tabela 5-8: Númeru partu relata iha postu Saúde husi Agosto 2014 to Julho 2015 65
Tabela 5-9: Tempu viajen husi postu saúde ba CHC ne’ebé besik liu 66
Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015 | xiii
Tabela 5-10: Distánsia Husi Postu Saúde Ba CHC Ne’ebé Besik Liu 66
Tabela 5-11: Komunikasaun atu posibilita referral obstetria no bebé foin moris kada tipu fasilidade ne’ebé inklui iha asesmentu ne’e 67
Tabela 6-1: Disponibilidade profisiona saúde ne’ebé servisu iha unidade maternidade publiku sira 69
Tabela 6-2: Distribuisaun profisional saúde ne’ebé servisu iha unidade maternidade iha fasilidade ne’ebé inklui iha asesmentu ne’e 70
Tabela 6-3: Disponibilidade nu minimu staff ida on duty no/ou on call 24 oras loron ida segunda to sexta kada tipu fasilidade 72
Tabela 6-4: Disponibilidade nu minimu funsionariu ida on duty no/ou on call 24 oras loron ida iha Fim de Semana kada tipu fasilidade 72
Tabela 6-5: Númeru supervizaun no razaun ba supervizaun ikus liu por tipu fasilidade 78
Tabela 7-1: Kualifikasaun profisional husi respondent sira iha fasilidade hotu ne’ebé inklui iha asesmentu ne’e 79
Tabela 7-2: Numeru partu husi respondente iha fasilidade saúde públika iha asesmentu ne’e 79
Tabela 7-3: Skor ba kuiñesimentu iha área sira relasiona ho EmONC husi diferente profisional saúde 80
Tabela 7-4: Relata-an kona ba lakuna iha kuiñesimentu husi parteira no doutor sira 83
Tabela 7-5: Relata-an empeñamentu skill emonc particular ruma iha fulan 6 antes asesmentu 84
Tabela 7-6: Relata-an konfidens iha empeñamentu skill partikular relasiona ho EmONC 86
Tabela 8-1: Distribuisaun diferente tipu kama por tipu fasilidade iha asesmentu ne’e 87
Tabela 8-2: Rasio kama ba 1000 partu iha fasilidade hotu ne’ebé inklui iha asesmentu ne’e 88
Tabela 8-3: Distribuisaun sala disponivel por tipu fasilidade ne’ebé inklui iha asesmentu ne’e 88
Tabela 8-4: Fonte enerjia por tipu fasilidade saúde 91
Tabela 8-5: Disponibilidade eletrisidade ne’ebé funsiona no jerador reserve kada tipu fasilidade 91
xiv | Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015
Tabela 8-6: Fonte primariu be por tipu fasilidade saúde iha asesmentu ne’e 91
Tabela 8-7: Suplai be ne’ebé funsiona iha area maternidade selesionadu por tipu fasilidade 92
Tabela 9-1: Mekanismu diferente utiliza kada tipu fasilidade diferente atu halo order ai moruk 94
Tabela 9-2: Kauza atrazu iha simu suplai hanesan relata por diferente fasilidade 94
Tabela 9-3: Disponibilidade diferenta klase ai moruk por diferente tipu fasilidade 95
Tabela 9-4: Disponibilidade Ai moruk uza iha emerjensia iha diferente tipu fasilidade* 96
Tabela 9-5: Item selesionadu ne’ebé suplai menus iha diferente tipu fasilidade iha asesmentu ne’e 97
Tabela 9-6: Disponibilidade dokumentasaun no formatu tipu fasilidade 98
Tabela 9-7: Disponibilidade ekipamentu ba kuidadu bebé foin moris kada tipu fasilidade 99
Tabela 9-8: Disponilidade ekipamentu ba resusitasaun bebé foin moris por tipu fasilidade 99
Tabela 9-9: Disponibilidade instrument ba vacuum estraksaun/forsep ba partu 100
Tabela 9-10: Disponibilidade ekipamentu vacuum aspirasaun manual/ suplai kada tipu fasilidade 101
Tabela 9-11: Evakuasaun uterus no ekipamentu jinekolojia ne’ebé menus suplai kada fasilidade 101
Tabela 9-12: Disponibilidade suplai prevensaun infeksaun iha area maternidade por tipu fasilidade 103
Tabela 9-13: Disponibilidade dezinfektan no antiseptika iha area maternidade por tipu fasilidade 104
Tabela 10-1: Indikasaun ba partu cesariana ne’ebé revee por tipu cesariana* 106
Tabela 10-2: Tempu pasa iha hospital, infesaun kanek no utilizasaun antibiotika por kada tipu partu cesariana* 108
Tabela 10-3: Outcome bebé foin moris depois cesariana, karakteristika selesionadu* 108
Tabela 10-4: Revee bazeia ba outcome fetus no indikasaun ba seksio-cesarianana 109
Tabela 11-1: Sumariu nacidos esperadu no komplikasaun por distritu 114
Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015 | xv
LISTA FIGURAFigura 1-1: Persentajen partu asisti husi pesoál saúde ne’ebé skill tuir kuintil riku
Timor- Leste, 2009 14
Figura 1-2: Rede fasilidade governu ne’ebé fornese servisu saúde materna 16
Figura 3-1: Distribuisaun jeografika husi fasilidade sira ne’ebé inklui iha asesmentu iha Timor-Leste laran 32
Figura 3-2: Distribuisaunjeografika fasilidade EmONC sira ne’ebé inklui iha asesmentu iha Timor-Leste laran (fulan 12 antes revee) 33
Figura 3-3: Distribuisaun mortalidade maternal husi kauza direta husi fasilidade hotu ne’ebé inklui iha asesmentu (N=25) 41
Figura 3-4: Distribuisaun mortalidade maternal husi kauza direta no kauza indireta (N=32) 44
Figura 4-1: Númeru fasilidade saúde ne’ebé empeña sinál funsaun 7,6,5 no 4 fulan 12 antes asesmentu ne’e (N=75) 49
Figura 4-2: CSI ne’ebé empeña sinál funsaun fulan 12 antes asesmentu ne’e (N=8) 49
Figura 4-3: CHC ne’ebé empeña sinál funsaun fulan 12 antes asesmentu ne’e (N=59) 50
Figura 4-4: Disponibilidade antibiotika parenteral por kada tipu fasilidade (N=75) 51
Figura 4-5: Utilizasaun oxitosin tuir kada fasilidade (N=75) 51
Figura 4-6: Utilizasaun misprostol tuir kada fasilidade (N=75) Utilizasaun antikonvulsan 52
Figura 4-7: Utilizasaun antikonvulsan iha kada tipu fasilidade diferente (N=75) 53
Figura 4-8: Metodu ne’ebé utiliza hodi hasai produtu restu konsepsaun tuir tipu fasilidade (N=75) 53
Figura 4-10: Disponibilidade matadalan no protokolu iha fasilidade sira (N=75) 57
Figura 5-1: Disponibilidade 24 horas servisu selektivu ba apoia EmONC (N=75) 60
Figura 5-2: Númeru fasilidade ne’ebé dokumenta referral SAI no referral TAMA por tipu fasilidade 60
Figura 5-3: Númeru referral obstetria no bebé foin moris sai no tama durante fulan 12 (N=75) 61
xvi | Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015
Figura 6-1: Disponibilidade profisional selesionadu ba fornesementu EmONC (N=73) 70
Figura 6-2: Sinal funsaun BEmONC ne’ebé empeña kada profisional saúde por fasilidade (N=73) 74
Figura 6-3: Emepeñamentu Sinal funsaun por doutor, parteira no enfermeiru sira iha CHC (N=59) 75
Figura 6-4: Servisu esensiál maternal no bebé foin moris ne’ebé fornese husi diferente profissional Por fasilidade (N=73) 76
Figura 6-5: Servisu MNCH vital ne’ebé empeña husi doutor, parteira no enfermeiru sira iha CHCs (N=59) 77
Figura 7-1: Relata-an (self reported) relasiona ho kuiñesimentu EmONC no empeñamentu (Parteira N=239 and Doutor N=121) 82
Figura 8-1: Infraestrutura báziku disponivel iha CSI no CHC (N=67) 89
Figura 8-2: Disponibilidade elektrisidade no be Kada tipu fasilidade (N=75) 90
Figura 8-3: Loron sira ne’ebé laiha elektrisidade no be iha fulan kotuk iha fasilidade hotu iha asesmentu ne’e (N=75) 90
Figura 9-1: Disponibilidade faramasia no asesibilidade 24/7 por tipu fasilidade 93
Figura 9-2: Disponibilidade metodu kontraseptivu oioin por tipu fasilidade (N=73) 98
Figura 9-3: Disponibilidade laboratoriu por tipu fasilidade no funsiona 24/7 (N=75) 102
Figura 9-4: Koleksaun ran/teste skrining disponivel iha fasilidade iha asesmentu ne’e (N=73) 103
Figura 10-1: Tempu lapsu entre desizaun hala’o cesariana no operasaun aktual (N=21) 107
Figura 10-2: Mortalidade maternal ne’ebé revee bazeia ba kauza mate* 110
Figura 10-3: Númeru inan sira ne’ebé sira nia mate revee bazeia ba tempu mate 111
Figure 10-4: Intervensaun ne’ebé hala’o husi pessoal saúde ba feto ne’ebé mate 112
Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015 | xvii
ANEKSU BA TABELA SIRAAneksu 1 Tabela 1: Lista fasilidade ne’ebé inklui iha asesmentu ne’e 121
Aneksu 2 Tabela 1: Lista sinal funsaun ne’ebé empeña husi kada fasilidade saúde sira inklui iha asesmentu 2015 124
Aneksu 3 Tabela 1: Lista fasilidade EmONC ne’ebé funsiona uza benchmark fulan 3 129
Aneksu 4 Tabela 1: Lista fasilidade EmONC ne’ebé funsiona uza benchmark fulan 12 130
Aneksu 5 Tabela 1: Fasilidade ne’ebé propoin atu hakbi’it ba BEmONC 131
Aneksu 6 Tabela 1: Númeru inan mate kada tipu fasilidade 133
Aneksu 6 Tabela 2: Case fatality rate husi obstretria direta iha fasilidade hotu inklui iha asesmentu ne’e por distritu 133
Aneksu 6 Tabela 3: Númeru bebé foin moris ne’ebé mate kada tipu fasilidade saúde 134
Aneksu 6 Tabela 4: Taxa bebé ne’ebé mate intrapartu no mate imediata no tarde depois moris mai iha fasilidade hotu inklui iha asesmentu ne’e por distritu 134
Aneksu 6 Tabela 5: Proporsaun inan sira mate husi kauza indireta iha fasilidade hotu ne’ebé inklui iha asesmentu ne’e 135
Aneksu 7 Tabela 1: Razaun ba la empeña sinal funsaun iha fasilidade hotu ne’ebé inklui iha asesmentu ne’e (n=75) 136
Aneksu 7 Tabela 2: Disponibilidade matadalan no protokolu sira iha kada tipu fasilidade 138
Aneksu 8 Tabela 1: Persentajen husi fasilidade hotu ne’ebé avaliadu ho staff disponibel 24 oras loron ida (N=73)* 139
Aneksu 8 Tabela 2: Númeru ospital sira ne’ebé oferese sinal funsaun EmONC kada professional saúde (N=6) 140
Aneksu 8 Tabela 3: Númeru CSI sira ne’ebé oferese sinal funsaun EmONC kada professional saúde (N=8) 141
Aneksu 8 Tabela 4: Númeru CHC sira ne’ebé oferese sinal funsaun EmONC kada professional saúde (N=59) 142
Aneksu 8 Tabela 5: Númeru ospital sira ne’ebé fornese servisu no prosedimentu esensial husi kada profisional saúde (N=6) 145
Aneksu 8 Tabela 6: Númeru CSI sira ne’ebé fornese servisu no prosedimentu esensial husi kada profisional saúde (N=8) 146
Aneksu 8 Tabela 7: Númeru CHC sira ne’ebé fornese servisu no prosedimentu
xviii | Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015
esensial husi kada profisional saúde (N=59) 147
Aneksu 9 Tabela 1: Kuiñesimentu relasiona ho gravida, partu no kuidade partu 149
Aneksu 9 Tabela 2 : Treinamentu, Empeñamentu no Konfidensial 153
Aneksu 10 Tabela 1: Durasaun hela iha loron depois partu normal por kada tipu fasilidade ne’ebé inklui iha asesmentu ne’e 159
Aneksu 11 Tabela 1: Fonte principal ai moruk/suplai iha fasilidade hotu iha asesmentu ne’e por kada fasilidade 160
Aneksu 11 Tabela 2: Armajen farmasia iha fasilidade hotu iha asesmentu ne’e por kada fasilidade 160
Aneksu 11 Tabela 3: Disponibilidade ai moruk kada klasse por fasilidade 161
Aneksu 11 Tabela 4: Disponibilidade item baziku selesionadu ba apoiu kuidadu materna 164
Aneksu 11 Tabela 5: Evakuasaun uterine no ekipamentru jinekolojia iha kada fasilidade 167
Aneksu 11 Tabela 6: Item sira ne’ebé ninia suplai menus iha sala operasaun iha inklui iha asesmentu ne’e 168
Aneksu 12 Tabela 1: Karakteristika no outcome inan sira ne’ebé sira nia partu cesariana revé 170
Aneksu 12 Tabela 2: Distribuisuan mortalidade inan ne’ebé revé tuir criteria selesionadu* 171
Aneksu 12 Tabela 3: Mortalidade ne’ebé revé relasiona ho tipu fasilidade, referral no faktor mate* 172
Aneksu 13 Tabela 1: Uza partograf no protokolu jestaun por kada tipu fasilidade 174
Aneksu 13 Tabela 2: Partograf tuir horas entre examinasaun primeiru no partu por kada tipu fasilidade 175
Aneksu 13 Tabela 3: Númeru inan ho partograf and tempu mediasaun xavi ne’ebé halo no dokumenta por horas entre examinasaun primeiru no partu 176
Aneksu 13 Tabela 4: Asesmentu partograf por progresaun partu no augmentasaun por tipu fasilidade 177
Aneksu 13 Tabela 5: Partograph by progress of labour, delivery type and foetal outcome distribution in all facilities 179
Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015 | xix
ANEKSU BA FIGURA SIRAAneksu 7 figura 1: Servisu MNCH baziku ne’ebé oferese NH, RH,
no fasilidade privada (N= 8) 137
Aneksu 7 figura 2: Servisu MNCH baziku ne’ebé oferese husi fasilidade CHC no CSI sira (N= 67) 138
Aneksu 8 figura 1: Sinalfunsaun sira ne’ebé oferese husi diferente profisional iha hospital sira ne’ebé inklui iha asesmentu ne’e (N=6) 143
Aneksu 8 figura 2: Sinalfunsaun sira ne’ebé oferese husi diferente anestesiolojista iha hospital sira ne’ebé inklui iha asesmentu ne’e(N=6) 143
Aneksu 8 figura 3: Empeñamentu sinal funsaun iha CSI sira husi profisional diferente médiku jeral, parteira no enfermeiru sira (N=8) 144
Aneksu 8 figura 4: Empeñamentu sinal funsaun iha CHC sira husi profisional diferente médiku jeral, parteira no enfermeiru sira (N=59) 144
Aneksu 8 figura 5: Servisu MNCH esensial ne’ebé empeña iha hospital sira husi profisional diferente (N=6) 148
Aneksu 8 figura 6: Empeñamentu servisu MNCH esensial iha CSI husi médiku jeral, parteira no enfermeiru sira (N=8) 148
Aneksu 8 figura 7: Empeñamentu servisu MNCH esensial ne’ebé hala’o iha CHC husi médiku jeral, parteira no enfermeiru sira (N=59) 149
Aneksu 9 figura 1: Relata-an (self reported) konaba treinamentu ne’ebé simu relasiona ho EmONC (Parteira N=239 and Doutor N=121) 156
Aneksu 9 figura 2: Relata-an konaba empeñamentu particular skill relasiona ho EmONC fulan 6 antes asesmentu (Parteira N=239 and Doutor N=121) 157
Aneksu 9 figura 3: Relata-an konaba konfidente (fiar an) iha empeña skill particular relasiona ho EmONC 158
(Parteira N=239 and Doutor N=121) 158
Aneksu 10 figura 1: Infraestrutura baziku disponivel iha fasilidade hotu iha asesmentu ne’e (N =75) 159
Aneksu 11 figura 1: Disponibilidade instrument/ekipamentu atu apoia partu por kada tipu fasilidade (N=73) 166
Aneksu 11 figura 2: Disponibilidade instrument/ekipamentu atu apoia episiotomia por kada fasilidade (N=73) 166
Aneksu 11 figura 3: Fasilidade sira ho sala operasaun (OT) (N=8) 168
Aneksu 11 figura 4: Tipu autoklaf utiliza iha fasilidade diferente iha asesmentu ne’e (N=73) 169
Aneksu 12 figura 1: Amostra husi partograf modifikadu WHO ne’ebé utiliza iha revé kazu sira ne’e hotu 173
xx | Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015
Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015 | 1
SUMÁRIU EZEKUTIVU
AntesedenteDurante dekada ikus, mortalidade maternal no bebé foin moris iha Timor-Leste atravesa reduzaun notavel ida. Melhoramentu akontese duni, maibé sei iha estimative feto 270 mate durante grávida no hahoris ba kada 100,000 nacidos vivos: :neonatus mate 24 iha tempo sira (bebé) moris mai ba kada 1,000 nacidos vivos. Indikadór sira ne’e inaseitavelmente aas loos no refleta disponibilidade no kualidade limitadu ba servisu saúde materna no bebé foin moris iha nasaun ne’e.
Saúde maternal no bebé foin moris sai hanesan prioridade topu husi Ministério da Saúde (MoH). Iha 2008 ho apoiu husi UNFPA, hala’o Asesmentu Nasionál ba Nesesidade Emerjénsia Obstetria no Kuidadu Bebé Foin Moris (EmONC). Asementu ne’e revela lakuna barak iha disponibilidade no funcionalidade kuidadu materna, particularmente iha nível BEmONC. Asesmentu ne’e informa desenovolvementu asaun estratijiku ne’ebé dezeña atu reduz mortalidade materna no bebé foin moris sira iha nasaun laran tomak.
Agora tinan hitu ona husi primeiru asesmentu EmOC ne’ebé hala’o iha 2008. Ministra Saude foti desizaun atu revee fila fali progresu, no halo lais liu tan ou intervein atu haklot lakuna entre saída mak planeia no progresu aktual, no aliña sira estratejikamente ho planu Governu iha futuru, polítika sira no praktika dia liu nian. Atu inform prosesus ida ne’e maka Asesmentu Nasionál ba EmONC ne’e hala’o iha Setembru 2015 to Novembru 2015. Relatóriu ne’e documenta rezultadu sira husi asesmentu ne’e.
Evidénsia ne’ebé mosu sei ajuda Ministério da Saúde no parseiru desenvolvementu sira hodi prioritiza no monitoriza asaun sira, hadi’a disponilidade, utilizasaun no kualidade EmONC no kontinua reduz mortalidade maternal no bebé foin moris iha Timor-Leste laran.
MetodologiaSurvey cross-sectional ida ba fasilidade sira hala’o iha distritu 13 Timor-Leste nian. Total fasilidade ne’ebé tama iha asesmentu ne’e 75. Ida ne’e representa husi 73 fasilidade sira governu nian, husi Ospitál Nasionál iha DIli to Sentru Saúde Komunitariu (SSK) ne’ebé oferese atendimentu maternidade. Aumenta tan ho fasilidade privada 2 iha Dili.
Asesmentu ba fasilidade sira ne’e hala’o husi ekipa 4 kompostu husi doutor no parteira sira. Ekipa sira ne’e utiliza AMDD global tools (Intrumentu global husi AMDD), adapta tuir kontekstu lokál, hodi determina karik fasilidade sira funsional ona hanesan fasilidade EmONC, liu husi revee hikas rejistu, dokumentasaun, observasaun, no intervista pesoál saúde no jestor fasilidade saúde sira ne’e.
1 Timor Leste Population and Housing Censuses 2010; Maternal Mortality Monograph. National Statistics Directorate (NSD) 2 UN estimate 20133 National Statistics Directorate and ICF Macro. Timor-Leste Demographic and Health Survey 2009-10. Dili, 2010.
2 | Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015
Bazeia ba númeru sinal funsaun sira ne’ebé hala’o iha períodu fulan 12 antes asesmentu ne’e, fasilidade sira ne’ebé inklui iha asesmentu halo klasifikasaun hanesan fasilidade EmONC ne’ebé funsiona (Báziku no Komprehensivu) ou fasilidade non-EmONC.
Nune hotu hala’o avaliasaun ba fasilidade sira ne’e kona ba disponibilidade suplai, ekipamentu, funsionáriu no infraestrutura báziku hodi apoia servisu EmONC. Halo analiza ba dadus no aprezenta iha subset fasilidade oin rua deferente: fasilidade hotu ne’ebé inklui iha asesmentu, no fasilidadene’ebé identifikadu sira nia EmONC funsiona hela.
EmONC nia Indikadór ProsesuAplika estandarte ONU nian iha asesmentu ne’e, atu determina baseline ida relasiona ho disponibilidade, funsionalidade no utilizasaun EmONC iha nasaun laran tomak bele monitoriza.
NOTA: Estandarte global UN nian ne’e bazeia ba populasaun no depende ba empeñamentu númeru sinal funsaun sira ou intervensaun salva vida, iha fulan 3 antes hala’o asesmentu. Estandarte ne’e utiliza nemeru populasaun área 500,000, no grávida no komplikasaun esperadu iha área kobertura. Tanba populasaun iha Timor-leste ki’ik liu no hela dook malu atu atinji rekezitu fulan 3 ne’e. Tanba ne’e ba objetivu asesmentu ne’e tempu ne’e extende ba fulan 12.
Sumáriu rezultadu husi 75 fasilidade ne’ebé tama iha asesmentu ne’e, fasilidade 8 ne’ebé inklui iha asesmentu ne’e hanesan “EmONC funsiona” ne’ebé aprezenta iha Tabela 0-1 iha kraik ne’e.
Tabela 0-1: Indikadór sira ba fasilidade hotu ne’ebé inklui iha asesmentu ne’e no ba funsionalidade fasilidade EmONC Timor-Leste 2015
Indikadór Rezultadu Estandarte UN /Komentariu
Disponibilidade fasilidade EmONC ne’ebé funsiona agora dadauk
3.4 fasilidade EmONC por 500,000 populasaun≥ 5 fasilidadeEmONC por 500,000 populasaun
2.6 Fasilidade CEmONC por 500,000 populasaunHusi ne’ebé≥ 1 Komprehensivu por 500,000 populasaun
Distribuisaun jeográfika fasilidade EmONC ne’ebé funsiona
EmONC coverage is poor at the sub-national level. Coverage for CEmONC facilities is sufficient but BEmONC coverage is largely insufficient.
• Seven districts have no functional EmONC facilities
• BEmONC is clustered around urban areas
• 27 (37%) of facilities assessed are more than two hours travel time from higher level referral facilities
100% husi área sub - nasionál sira iha númeru mínimu aseitavel ba fasilidade EmONC báziku no komprehensivu
Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015 | 3
Indikadór Rezultadu Estandarte UN /Komentariu
Proporsaun nacidos hotu iha fasilidade EmONC
Fasilidade hotu ne’ebé inklui iha asesmentu ne’e
47.8% husi esperadu nacidos vivos hotu
Fasilidade EmONC ne’ebé funsiona
24.6% husinacidos vivos esperadu
Mínimu 15% maibé optimutenki besik ba 100%
Kumpri nesesidade ba servisu EmONC nian
Fasilidade hotu ne’ebé inklui iha asesmentu ne’e
54.7% husi númeru esperadu feto sira ne’ebé sei mosu kompliasaun
Fasilidade EmONC ne’ebé funsiona
33.8% husi númeru esperadu feto sira sei mosu komplikasaun
100% husi estimative komplikasaun ne’ebé 15% husi nacidos hotu
Seksio-cesarianana hanesan persentajen husi nacidos hotu
Fasilidade hotu ne’ebé inklui iha asesmentu ne’e
3.5% nacidos hotu ne’ebé atravez seksio-cesarianana
Fasilidade EmONC ne’ebé funsiona
3.4% husi nacidos hotu atravez seksio-cesarianana (1.6% se exklui Dili)
Mínimu 5% Maximu 15%
Case Fatality Rate Obbstetria Direta (DOCFR)
Fasilidade hotu ne’ebé inklui iha asesmentu ne’e
0.8 % husi feto sira ne’ebé hetan tratamentu komplikasaun obstetria
Fasilidade EmONC ne’ebé funsiona
0.9% husi feto sira ne’ebé hetan tratamentu komplikasaun obstetria
Maximu 1%
Nota: Indikadór ne’e la reliavel tanba dadus mortalidade maternal la kompletu.
Mortalidade intrapartu no mortalidade imediata bebé foin moris
Fasilidade hotu ne’ebé inklui iha asesmentu ne’e
0.7% husi mortalidade intrapartu no mortalidade imediata no tarde bebé foin moris
Fasilidade EmONC ne’ebé funsiona
1.0% husi mortalidade intrapartu no mortalidade imediata no tarde bebé foin moris
Standarne’ebé estabelese menus husi 1%
Nota: Reliabilidade dadus ne’e kestionavel tanba menus relata
Proporsaun mortalidade maternal rezulta husi kauza indireta
Fasilidade hotu ne’ebé inklui iha asesmentu ne’e
21.9% husi total mortalidade husi kauza indireta
Fasilidade EmONC ne’ebé funsiona
husi total mortalidade husi kauza indireta
Laiha estandarte estabelesidu –depende ba epidemiolojia lokál
Nota: Dadus ne’e kestionavel tanba menus relata.
*Funsional = Performa sinal funsaunhotu iha fulan 12 antes assessmentu
4 | Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015
Bazeia indkador no standard sira leten kestaun sira tuir mai ne’e bele komesa resolve:
1. Iha ka lae fasilidade sufisiente ne’ebé oferese EmONC? DisponibilidadeMesmu Timor-Leste suksesu ona desenvolve rede fasilidade CEmONC ne’ebé funsiona ne’ebé kumpri standard UN nian, so iha deit fasilidade BEmONC maka identifika. Fasilidade BEmONC hotu iha DIli. Presiza fasilidade barak tan iha nivel distritu no iha kraik tan iha Timor-Leste (tabela 0-2).
Tabela 0-2: Sumáriu disponibilidade EmONC iha fasilidade hotu ne’ebé inklui iha asesmentu ne’e
Klasifikasaun EmONC
Status aktual bazeia ba sinal funsaun ne’ebé
empeña iha períodu fulan 12 laran
Rekomendasaun mínimu **
Rekomendasaun baupgrade**
EmONC Komperehensivu 6 1 por rejiaun Kumpri Estandarte
EmONC Báziku 2****
Nu mínimu distribuisaun 90% ho pakote mínimu
servisu EmONC iha kada distritu iha nivel
diferente***
Determina distritu via utilizasaun kuiñesimentu lokál no rezultadu husi
asesmentu ne’e
* For every 500,000 people there should be at least 5 EmONC facilities including; at least 1 CEmONC facility.
** When combined standards met in terms of numbers of facilities (indicator 1), but distribution (indicator 2) is only 54%
*** One Private hospital in DilI could not be classified as EmONC for lack of two signal functions (see details in the text)
**** Only two facilities; Comoro CHC and the Biropete clinic both situated in Dili
***** Every woman in Timor-Leste should be within two hours from help – if only to stabilise her condition before referring on
2. Distribuisaun fasilidade di’ak ka lae? Distribuisaun jeográfikaProblema kovertura relasiona liu ho distribuisaun fasilidade. Distribuisaun fasilidade EmONC agora dadauk kobre 50% distritu; Distritu 7 laiha fasilidade EmONC ne’ebé funsiona, nune mós laiha fasilidade BEmONC fora husi Dili, 27 (37%) husi fasilidade hotu ne’ebé inklui iha asesmentu ne’e maka liu horas 2 husi fasilidade nivel aas; distribuisaun fasilidade BEmONC iha nivel distritu no iha kraik presiza hadi’a.
3. Sufisiente ka feto sira utiliza fasilidade EmONC?Iha Timor-Leste durante tinan ida antes survey iha 19361 (48%) nacidos esperadu akontese iha fasilidade hotu ne’ebé inklui iha asesmentu ne’e. Metadi husi sira ne’e (9938 ou 24.6%) akontese iha fasilidade EmONC ne’ebé funsiona. Iha tempu hanesan 1831 nacidos (4.5%) relata katak akontese iha Postu Saúde sira no nacidos sira seluk akontese iha uma (19294 ou 48%). Planu Nasionál ba Dezenvolvimentu Sektor Saúde 2011-2030 identifika tiha ona alvu ida liu 40% partu sei iha fasilidade saúde (la nesesariamente iha fasilidade EmONC) tenke atinji iha 2015. Para atu asegura katak inan sira ne’ebé hetan komplikasaun iha asesu ba atendimentu, Ministério da Saúde tenke konsidera hasae alvu ne’e, ida ne’ebé ikus mai atinji 100%.
Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015 | 5
4. Iha ka lae inan sira ne’ebé loos duni utiliza fasilidade EmONC?Liu metadi (3316 ou 54.6%) inan sira ne’ebé tuir estimative atu hetan komplikasaun obstetria (15% husi grávida hotu) durante asesmentu hetan tratamentu iha fasilidade sira ne’ebé inklui iha asesmentu ne’e; 2051 ou 33.8% husi komplikasaun sira ne’e hetan tratamentu iha fasilidade EmONC ne’ebé funsiona. Ida ne’e dook loos husi nivel ne’ebé rekomenda 100%. Ida ne’e signifika katak nesisidade inan sira ne’ebé ho komplikasaun obstetria iha grávida la atinji.
5. Sufisiente ka atendimentu kritiku oferese husi fasilidade EmONC?Indikadór ida ne’e kalkula bazeia rejiaun no ba nasaun tomak, hanesan ospitál atende seksio-cesarianana ba rejiaun ida, ne’ebé halo parte distritu 3 ka4 besik maluk. So 3.4% husi nacidos esperadu hotu (1385) iha ospitál hotu inklui iha asesmentu ne’e no fasilidade CEmONC hotu ne’ebé funsiona bazeia ba seksio-cesarianana. Ida ne’e menus loos husi nivel mínimu 5% husi nacidos esperadu iha nasaun ida ne’ebé rekomenda globalmente. Se exklui Dili husi analiza ne’e, proporsaun nacidos hotu ne’ebé partu ho seksio-cesarianana deklina husi 3.4% ba 1.6%. Iha inan sira ne’ebé presiza seksio-cesarina, ne’ebé la simu atendimenti ne’e.
6. Kualidade atendimentu adekuadu ka lae?Rua husi prosesu indikadór UN nian utiliza hodi determina kualidade servisu EmONC nian: i.e. Case Fatality Rate Obstretika Direta (DOCFR), taxa mortalidade intrapartu no mortalidade imediata husi bebé foin moris. Dadus husi indikadór sira ne’e talvez menus relata (under reporting), ou difisil atu interpreta tanba misklasifikasaun no menus relata.
REZULTADU XAVI Sei diskute iha Relatóriu ne’e tuir titulu hirak tuir mai:
1. Sinal funsaun no servisu vital seluk ba inan no bebé foin moris siraHo exepsaun administrasaun ai moruk uterotonika, kuaze sinal funsaun hotu empeña insufisientemente, partikularmente iha nivel CHC. Sinal funsaun ida ne’ebé empeña aat liu maka partu vajinal asistidu, ho 10% CHC maka hala’o ida ne’e, tuir mai administrasaun antikonvulsan parenteral for pre-eklamsia no eklamsia (<15%). Sinal funsaun sira seluk empeña menus husi 50% fasilidade sira ne’ebé inklui iha asesmentu ne’e. Dadus mós sujere katak iha kestaun ho disponibilidade ran. Nein ida husi ospitál referensia sia rai ran mezmu ke jeleira no reajentes sira disponivel hela.
2. Disponibilidade servisu, referral no komunikasaunPopulasaun sira iha área remota no izoladu sira iha asesu ituan deit, “golden rule of two hours” la respieta iha distritu barak, 27 (37%) fasilidade sira situada iha liu horas rua husi fasilidade nivel aas ida; postu saúde 17 maka liu horas rua husi CHC. CHC sira mós la fornese servisu obstetria no bebé foin moris. Ambulansia nia númeru adekuadu maibé atrazu segundu sei hanesan konstranjimentu ida. Komunikasaun ho telemovel melhora makas. Laiha referral ne’ebé dokumenta kona ba komplikasaun bebé foin moris.
6 | Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015
3. Rekursu UmanuNúmeru melhoria ona no responde nesesidade ba parteira no doutor sira, maibé disponibilidade24/7 la garantia no nesesidade kompetensia presiza revee ho vista ba aumento iha demanda. CHC tolu no ospitál 2 laiha doutor destaka iha maternidade. Parteira sira hanesan fornesedor principal ba sinal funsaun BEmONC.
4. Kuiñesimentu, treinamentu no experiensiaMatadalan no protokolu sira, mezmu hasai ona husi Ministério da Saúde, la disponivel no la konsulta iha metadi husi fasilidade, partikularmente iha CHC sira. Iha lakuna seriu ba kuiñesimentu no rekuiñese nesesidade treinamentu ba EmONC ba kategoria fornesedor sira hotu, inklui sira ne’ebé foin kompleta kursu parteira no doutor sira ne’ebé forma husi sistema edukasaun Cuba nian.
5. Disponibilidade infraestrutura bázikuLakuna konsideravel iha disponibilidade fisika kompaun, kualidade konstrusaun, be’e esensial, sanitasaun no suplai elektrika, kama ba ema sira hein pasiente, kama observasaun pós-partu, lidun bebé foin moris. CHC ida laiha elektrisidade no CHC 6 laiha be’e.
6. Suplai ai moruk esensial no ekipamentuIha stock out maka relata, ho fahe responsibilidade entre armajen sentral no sistema suplai ospitál. Entre ai moruk esensial sira falta barak maka magnesium sulfat no entre ekipamentu maka resusitasaun neonatal nian. Iha lakuna seriu ba kontrolo infeksaun.
7. Revee kazu partografIha fasilidade 75 ne’ebé inklui iha asesmentu ne’e, halo revee kazu ba 180 partograf. Observa lakuna barak iha utilizasaun (iha 20% fasilidade) no iha interpretasaun, partikularmente iha CSI no CHC sira.
8. Revee kazu ba partu cesarianaSeksio-cesarianana 21 maka halo revee; 19 kazu emerjénsia no kazu elektivu 2. So iha kazu 2 deit maka jere ho partograf. So kazu 4 (20%) maka kumpri tempu otimu entre desizaun no exekuzaun, no liu 50% maka liu horas 2. Outcome ba bebé foin moris la dun relata. Menus utilizasaun partograf hanesan preokupasaun ida.
9. Revee kazu: revee mortalidade maternaHalo revee ba kazu inan 10 mate, husi ospitál referensia 6; nain 9 husi rezulta husi kauza obstetria direta.
Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015 | 7
Hakat Ba OinAsesmentu ne’e hetan katak, mezmu iha gañamentu impresivu iha rehabilitasaun fasilidade iha dekada ikus, polítika no planu Ministério da Saúde atu apoia EmONC relasiona barak ho trandusaun sasan sira ne’e iha kualidade pratika iha kampu. Rede fasilidade CEmONC ne’ebé funsiona ne’ebé kumpri ona standard global UN nian tau tiha ona pratika. Maibé, so fasilidade 2 deit maka klasifikadu hanesan BEmONC, sira rua ne’e capital Dili. EmONC agora dadauk agrupa iha área urbana no distribuisaun EmONC iha nivel sub nasionál la di’ak, ho impaktu todan ba asesu husi maioria populasaun. Planu Asaun presiza atu desenvolve ba tinan 4 mai oin atu hasai EmONC to nivel standard internasionál no integradu iha Estratéjia Nasionál ba RMNCAH.
Rekomendasaun Xavi SiraEn konsiderasaun oinsá Timor-Leste atu avansa, no oinsá atu resolve kobertura menus, kualidada la di’ak, no lakuna iha servisu EmONC, área tolu maka presiza konsiderasaun.
1. Rekomendasaun Polítika;
2. Kobertura, Disponibilidade, Asesibilidade no Distribuisaun Jeografika Fasilidade EmONC;
3. Hadia Kuidadu ne’ebe Kualidade;
4. Rekursu Umanu.
1. Rekomendasaun Polítika
• Primeriu loos, lideransa Ministério da Saúde iha kesataun MNH, konserteza inklui EmONC, tenke reforsa, no contributor hotu ba Estratéjia National ba RMNCAH tenke apoia lideransa ne’e no halo tuir matadalan ne’ebé hasai husi Departementu
• Krusial atu hasae vizibilidade and importansia saúde publika EmONC iha Timor-Leste, maibé ita tempu hanesan atu foka katak EmONC hanesan parte ida husi estratéjia no programa hotu nasaun nian atu reduz morbidade no mortalidade maternal no bebé foin moris. Partikularmente EmONC la kobre asaun sira iha nivel suku, exeptu advokasia aktividade konsensializasaun. Husi aproximansaun “Atrazu Tolu”, EmONC preokupa liu ba atrazu terseiru, iha nivel fasilidade. Ida ne’e tenke “integradu iha aproximasaun luan atu hadi’a MNH”.
• Rekomenda atu nomeia Koordenador Nasionál ba EmONC ne’ebé relata ba Diretor MCH, Ministério da Saúde. Knar husi koordenador ne’e sei sentraliza ba informasaun relasiona ho EmONC, koordena implementasaun Planu Asaun, no monitoriza progresu. Sei propoin perfil ida.
• Fasilidade BEmONC hotu (no mós CHC antes atu upgrade ba BEmONC) tenke autoriza no enkoraja atu mantein pasiente iha sira nia komplexo ba loron ruma ANTES no DEPOIS partu, bele iha Uma Hein Maternidade ou iha sala maternidade iha ne’ebé sir abele simu no prepara hahan, iha komfortu mínimu no dignidade
8 | Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015
(kama no lensol, haris fatin, kurtina separasaun, ect).
• Rejistu hotu relasiona ho EmONC tenke uniformiza no harmoniza, no utiliza iha fasilidade EmONC sira no mós unidade maternidade iha CHC. Ida ne’e tenke integra no koordena ho HMIS no/ou DMIS-2. Identifikasaun própriu no dokumentasaun komplikasaun obstetric no bebé foin moris hanesan xave ba kalkulasaun kualidade prosesu indikadór sira.
• Hola konsiderasaun ba espesifisidade populasaun no jeografia Timor-Leste, rekomenda atu uza benchmark fulan 12 ba asesmentu fasilidade EmONC sira tuir mai, bazeia ba empeñamnentu sinal funsaun. Kuandu benchmark fulan 12 kumpri ona, entaun bele adopta períodu fulan 3 iha future, maibé ida ne’e fisivel momentu ne’e.
• Hanesan resposta ba falta kritiku husi fasilidade BEmONC iha nivel sub-nasionál (So fasilidade 2 maka designadu hanesan fasilidade BEmONC ne’ebé funsiona, sira rua ne’e iha Dili hotu), presiza atu iha polítika ida atu prioritiza fasilidade BEmONC sub-nasionál sira no reforsa sira ida kada ida estratejikamente. Anexu hatudu lista criteria, no mós lista “fasilidade kandidatu” ne’ebé presiza upgrade iha prioridade kada distritu. “Golden Rule” spesifika katak laiha fasilidade saúde liu horas 2 husi suku, no laiha fasilidade saúde liu horas 2 tempu viajen husi fasilidade referral nivel aas.
• Norma no standard sira ba EmONC, no mós matadalan no protokolu sei presiza atu halo revizaun no desimina ne para sir abele disponivel ba fornesedor sira no sira nia supervisor sira.
• Kada kategoria funsionáriu fasilidade EmONC nian tenke tuir standard,no bele ejerse flexibilidade atu re-aloka funsionáriu bainhira iha nesesidade husi fasilidade ida ba fasilidade seluk.
• Polítika kona ba proporsaun nacidos hotu katak tenke akontese iha fasilidade EmONC tenke evolui tuir tempu, bazeia ba progresu indikadór ne’e. Estratéjia Nasionál RMNCAH rekomenda atu atinji 75% atendimentu partu husi skill professional iha fasilidade sira. Planu Asaun ba melhoramentu EmONC bele espesifika 65% partu hotu iha fasilidade EmONC sira ne’ebé funsiona.
• Tenki iha renovasaun no expresa fortemente foku ba saúde bebé foin moris. Númeru mortalidade esperadu ba bebé foin moris tenke boot liu númeru mortalidade inan (500 vs 100 kada tinan). Ekipamentu no skill ba kuidadu bebé foin moris iha tempu moris bele fasilmente disponivel no potensialmente efektivu loos. Sira presiza atu utiliza.
• Polítika Transfuzaun Ran ne’ebé nia esbosu halo iha 2015 tenke aprova no implementa. Tenki fixa eskolla estratejiku sira ne’e para fasilidade CEmoNC sira iha asesu ba unidade ran menus husi horas ida husi desizaun ba hala’o transfuzaun ran. Tekiniku laboratoriu tenke disponivel iha fatin 24/7.
Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015 | 9
2. Kobertura, Disponibilidade, Asesibilidade no Distribuisaun Jeografika Fasilidade EmONC
• Bazeia standard UN nian, Timor-Leste tenke iha fasilidade CEmONC 3 no fasilidade BEmONC 12. Survey ne’e hatudu katak iha fasilidade CEmONC 6 no fasilidade BEmONC so 2 deit maka funsiona ne’ebé responde ba kritéria (nein ida iha distritu). Resposta ba distorsaun ida ne’e, no hola konsiderasaun ba espesifisidade populasaun no jeografia Timor-Leste, rekomenda katak fasilidade 6 CEmONC tenke mantein no reforsa, iha tempu hanesan CSI 8 no besik CHC 18 presiza atu upgrade ba sai fasilidade BEmONC.
• Kritéria atu selesiona fasilidade ida ne’ebé presiza atu upgrade hanesan prioridade, depois diskusaun ho ofisial sira DSM no DPHO-SMI nian, ne’e asuntu tékniku no lojistiku. Prioridade fob a CSI 8 ka 9 no distritu 7 ne’ebé laiha fasilidade EmONC ida. “Golden Rule” menus husi horas 2 tempu referral tenke sai hanesan kritéria topu ida.
• “Úpgrading” signifika aumenta númeru no kualidade servisu EmONC ba to standard. Iha komponente lobuk ida husi prosesu upgrading, halo parte ba kategoria fíziku/infraestrutua, kategoria ekipamentu/ai moruk, kategoria komunikasaun/transporte, kategoria funsionáriu/treinamnetu, no kategoria kualidade kuidadu. Detallu sira iha Planu Asaun ba Melhoramentu Servisu EmONC.
3. Hadia Kuidadu ne’ebe Kualidade
• Tabela balun iha relatóriu laran ne’e hatudu defisiensia iha kuidadu ne’ebé oferese husi nivel diferente husi fasilidade saúde. Laiha fasilidade nivel baixa (CHC no CSI fora husi Dili) ne’ebé maka BEmONC funsiona. Fasilidade sira iha nivel diferente tenke upgrade, atu oferese pakote EmONC strandarizadu hamutuk ho kuidadu kontínua. Konseitu standarizasaun no fasilidade preparadu 24/4 tenke introduz, jestor no funsionáriu kliniku treinadu iha aproximasaun jesataun standard-bazeada.
• Falta rekuñesementu, no diagnose la dun loos ba komplikasaun obstetria no bebé foin moris, hanesan factor xave ne’ebé limita funsionalidade kompleta fasilidade EmONC. Kuandu rekuñese ona no diagnose ona kondisaun horak ne’e, presiza kuidade didi’ak. Ida ne’e bele presiza intervensaun imediata no/ou stabilizasaun no referral pontual. Estratéjia adisional presiza atu asegura diagnose korektu no intervensaun pontual. Nebe bele apoia melhoramentu EmONC.
• Supervizaun suportivu introduz tiha ona iha programa barak: ida ne’e importante wainhira vida moris inan no bebé foin moris ne’ebé frekuente iha entre balansu no stress. MdS konsidera hala’o observasaun skill kliniku hanesan parte husi supervizaun.
• Komisaun jestaun fasilidade hatudu ona hanesan pratika jesataun di’ak ida iha ne’ebé ne’ebé. Involve komunidade lokál iha avaliasaun kualidade kuidadu hanesan sira sira nia persebe asuntu ne’e.
10 | Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015
• Kualidade kuidadu involve kualidade dadus, kobre dokumentasaun dadus no jestaun dadus. Hadia treinamentu HMIS, supervizaun no monitorizasaun, espesialmente relasiona ho klasifikasaun komplikasaun obstetria, bebé mate iha kabun laranno bebé mate wianhira moris, mortalidade maternal direta no indireta, no mós rejistu sivil.Aumenta tan, revee/audit mortalidade maternal no mortalidade bebé foin moris bele ajuda hadi’a klasifikasaun lolos kona ba kauza mate.
• Ba fasilidade sira ne’ebé maka sei falta sinal funsaun EmONC ida ka rua, tenke halo planu hodi asegura katak funsionáriu iha skill no ambiente suportivu atu empeña sinal funsaun sira ne’e. Presiza treinamentu ba pesoál sira ne’ebé atende partu kona ba hasai plasenta manual, partu vajinal asistidu, hasai produtu restu husi kabun laran, no fó antikonvulsan parenteral, iha fasilidade saúde sira ne’ebé funsiona parsialmente ho partu liu 10 kada fulan.
• Kontinua reforsa matadalan nasionál sira no protokolu be jestaun klinika ba komplikasaun obstetria no bebé foin moris. Iha ne’ebé maka existe matadalan, treinamentu, no supervizaun ba melhoramentu kualidade tenke tuir kedas. Iha fatin ne’ebé sira sedauk existe, tenke distribui ba sira. Kada fasilidade presiza set kompletu ida ba matadalan sira ne’e, akompañadu ho poster sira, wall charts, ou chart espesifiku ruma kona ba komplikasaun sira ne’ebé designa tratamentu apropriadu iha kada nivel.
• Matadalan no protokolu sira disponivel iha fasilidade menus husi 50%. Lakuna boot iha matadalan no protokolu sira iha CHC. Klaramente presiza atu revee hikas no asegura 100% matadalan no protokolu sira disponivel no uza iha fasilidade hotu.
• Pasiente emerjénsia tenke hetan akompañamentu husi professional saúde ne’ebé kualifikadu. Kondutor sira hotu tenke hetan treinamentu kona ba “primeiru sukoru” no kareta ne’ebé hanesan transporte tenke iha telekomunikasaun disponivel (telemovel ou radio komunikasaun).
• Ospitál hotu tenke dokumenta referral tama no referral sai and kolleita informasaun kona ba kada feto ida ne’ebé hetan referral. Nia (feto) ne’e mai husi ne’ebé? Atu ba ne’ebé? Objetivu referral ne’e ba saida? Rezultadu saida ba pasinte?
• Mantein stock emerjénsia (trolley no kaixa) ba ai moruk xave sira (iha sala operasaun, sala partu no sala maternidade) iha fasilidade hotu, mezmu iha fatin ne’ebé farmasia sempre loke. Stock emerjénsia bele enxe fali ba nivel re-oder.
• Karik posivel, mantein pratika revee partograf, revee seksio-cesarianana, no revee mortalidade maternal/bebé foin moris ho intensaun hasai kompetensia no prevene re-okurensia eventu adversariu.
Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015 | 11
4. Rekursu Umanu
• In addition to midwives and doctors, essential funsionáriu should also include: Asegura disponibilidade funsionáriu kompetenti no kualifikadu at CHC no ospitál sira ne’ebé oferese servisu BEmONC and CEmONC respektivamente.
• Tékniku laboratoriu kualifikadu/treinadu
• Farmacista
• Iha ospitál espesifiku: pediatra no enfermeiru pediatira, nu mínimu sirurjian reserve ida hodi kobre ausensia obstretiku nian; anestejista no tekiniku sala operasaun.
• Jestor saúde no administrador
• Tékniku laboratoriu ida ne’ebé disponivel iha fasilidade CEmONC sira hotu 24/7 para halo blood grouping no blood matching ba transfuzaun ran urjenti.
• Aumenta disponibilidade funsionáriu nasionál sira hodi apoia EmONC no kuidade maternal no bebé foin moris. Oferese oportunidade, bolsu estudu, ba funsionáriu nasionálsira atu bele hetan kompetensia sira ne’ebé falta iha área espesializadu sira hanesan ostreticia, neonatolojia, anestesiolojia, medicina emerjénsia.
• Rekruta no treinu doutor senior 2-3 no/ou parteira por distritu, hodi apoia treinamentu bazeada-klinika no pratika iha servisu fatin, liu husi supervizaun fasilitativu no/ou treinamentu kliniku; no/ou konsidera sistema rotasaun ne’ebé bele permite funsionáriu praktika intervensaun esensial hodi suporta EmONC no kuidadu esensial bebé foin moris regularmente hodi prevene funsionáriu sira lakon sira nia skill.
• Konsidera aumenta númeru Centru Treinamentu Kliniku iha país ne’e (nu mínimu adisional 3) ne para ema sira tuir treinu ne’e iha oportunidade barak liu atu pratika.
12 | Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015
Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015 | 13
1. INTRODUSAUN
1.1 AntesedenteTimor-Leste hanesan nasaun pós-konflitu ne’ebé foin lalais ne’e mosu hanesan nasaun ida ho rendimentu ekonomiku mediu baixu. Nia sai nasaun independent iha 2001, hafoin tinan atus hat resin kolonizasaun Portugues, tinan rua nulu resin hat okupasaun Indonesia, no tinan tolu Administrasaun Tranzisaun Nasoens Unidas nian. Ekonomia nasaun ne’e nian dependente makas loos ba petroliu iha mundu. Em total indikadór Meta Dezenvolvimentu Mileniu (MDG) sira hatudu katak estandarte vida moris no dezenvolvimentu melhoria singifikantemente iha Timor-Leste desde independensia. Alvu MDG selesionadu ba igualidade jender, mortalidade labarik, saúde maternal, malaria no tuberculosis atinji tiha ona. Husi indikadór 29 no sub-indikadór sira, 9 atinji nia alvu no 14 hatudu melhoramentu signifikativu. Maibé, mezmu Timor-Leste nia progresu desenvolvimentukonsideravel, kestaun sira ne’ebé nia abut naruk husi ekonomia no social kontinua ho disparidade konsideravel iha indikadór saúde maternal entre distritu, edukasaun no kuantil riku.
Nasaun ne’e foho barak no prosentu nen nulu resin hitu (67%) husi populasaun1,167,242 hela iha área rural sira no depende ba agrikultura ou peska ba moris. Infraestrutura saúde iha rural Timor-Leste nian kontinua la desenvolvidu mezmu investimentu husi governu ne’ebé konsideravel. Iha ospitál nasionál ida, ospitál referensia 5, Centru Saúde Komunitaria governu nian 66, klinika maternidade privada 4 no 193 postu saúde. Númeru postu saúde agora dadauk sei dok husi planu 442 no la’ós postu saúde hotu ne’ebé existe atinji standard mínimu kualidade servisu husi Ministério da Saúde.
Relasionaho saúde maternal, nasaun ne’e halo ona progresu substansial iha MDG 5, maibé rasio mortalidade maternal (MMR) tama entre ida ne’ebé aas tebes (maibé la’ós ida aas liu ne’e) iha Rejiaun Asia-Pasifiku. Estimasaun rasio mortalidade maternal iha 2015 nia range husi 215 to 579 por 100,000 nacidos vivos Entre feto idade tinan 15 to 19, rasio mortalidade maternal maka 1,037 por 100,000 nacidos vivos Estimasaun UN nian katak risku vida tomak ba inan sira mate iha Timor-Leste 1 iha 82, aas liu dala rua ho balu ho risku vida tomak ba inan sira mate iha Indonesia
4 https://www.mof.gov.tl/timor-leste-the-millennium-development-goals-report-2014/?lang=en 5 General Directorate of Statistic. Population and Housing Census 2015: Preliminary Results. 2015.6 Eighty percent of health centers were badly damaged during the independence struggle.7 WHO et al. 2015. Trends in maternal mortality: 1990 to 2015 Estimates by WHO, UNICEF, UNFPA, The World Bank and the United Nations
Population Division. National Statistics Directorate and UNFPA 2011. Timor-Leste 2010 Population and Housing Census.8 National Statistics Directorate and UNFPA 2012. Analytical Report on Mortality. Volume 6. Timor-Leste 2010 Population and Housing Census.9 WHO et al. 2015. Trends in maternal mortality: 1990 to 2015 Estimates by WHO, UNICEF, UNFPA, The World Bank and the United Nations
Population Division.
14 | Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015
Mesmu maioria feto grávida sira utiliza kuidade ante-natal, partu iha instutuisaun la komún. Demographic and Health 2009-10 relata besik sia baluk sanulu (9/10) husi feto isin-rua sira simu kuidade ante-natal husi pesoal mediku sira iha skill ho 55% halo tiha ona vizita ante-natal rekomendada dala hat ou liu. Maibé, prosentu kiik liu, 30% ne’ebé maka partu asiste husi pesoál saúde ne’ebé iha skill. Mesmu 68 porsentu inan sira husi kuantil riku liu partu ho pesoál saúde ne’ebé iha skill, so 11 porsentu deit inan sira husi kuantil kiak maka hetan asistensia hanesan (Figura 11). Taxa partu iha fasilidade, proporsaun husi inan sira mate iha fasilidade medika hanesan subset ida husi “Partu asistidu husi pesoál ne’ebé iha skill”, no normalmente menus husi ne’e. Ida bele hanesan ambisaun husi sistema saúde atu bele hetan (kobre) hotu feto sira partu iha instituisun ne’ebé kapavel atu oferese Emerjénsia Obstretika no Kuidadu Bebé Foin Moris. Agora dadauk, bazeia survey ne’e, so um kaurtu (25%) feto sira iha Timor-Leste maka partu iha fasilidade EmONC.
Figura 1-1: Persentajen partu asisti husi pesoál saúde ne’ebé skill tuir kuintil riku Timor- Leste, 2009
Kuaza prinsipais husi mortalidade maternal iha Timor-Leste maka probavelmente hanesan ho nasaun em dezenvolvimentu sira, i.e. komplikasaun obstetria, hanesan hemorajia, eklamsia, partu obstrutivu no sepsis. Hanesan mós, kauza ba mortalidade bebé foin moris sira probavelmente maka prematuridade, asfiksia, trauma durante partu no infeksaun.
Evidénsia hatudu katak pesoál saúde kompente ida servisu iha ambiente suportivu ida nia laran bele ajuda reduz mortalidade maternal besik to’o 80%. Maibé, Timor-Leste sei hakaas na atu fó kuidadu ida husi professional ne’ebé skill. Mesmu partu assisti husi pesoál saúde aumenta husi 24% iha 2002 to 61% iha 2015, metadi husi inan sira hotu (54%) hili atu partu iha uma iha ne’ebé kuidadu husi ema ho skill limitadu no asesu ba saúde difisil tanba dezafiu jeográfika iha nasaun ne’e.DHS 2009/10 relata katak 97% inan sira dehan katak sira iha problema ida iha asesu ba kuidadu saúde (Tabela 1.1). Porsentu 82 sita katak sira iha preokupasaun ida katak laiha pesoál saúde disponível and 53% sita kona ba distánsia ba facilidade saúde.
10 National Statistics Directorate and ICF Macro 2010. Timor-Leste Demographic and Health Survey 2009-10.2 UN estimate 201311 State of the World’s Midwifery Report 201412 HMIS 2015. Table 4 Data for January-September 2015.14 National strategy on Reproductive, Maternal, Newborn, Child and Adolescent Health, 2015-2019; MOH
Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015 | 15
Tabela 1.1:Problema sira iha asesu kuidadu saúde
Razaun %
Nu mínimu ida problema ida kona ba asesu kuidadu saúde 97
Preokupasaun kona ba ai moruk la disponivel 87
Preokupasaun kona ba laiha pesoál saúde 82
Preokupasaun kona ba laiha pesoál saúde feto 63
Tenki sae (uza) transporte 59
Distánsia ba fasilidade saúde 53
Lakohi ba mesak 43
Buka osan ba tratamentu 36
Husu lisensa atu ba halo tratamentu 23Fonte: Relatóriu Final DHS Timor-Leste 2009-10
Iha mós disparidade entre distritu sira iha kobertura atendimentu saúde iha tempu partu, ho persentajen aas liu iha Dili (69%), no menus liu iha Ermera (12%), Ainaro (11%), no Oecussi (10%).Rede facilidade ne’ebé maka fornese servisu saúde materna no bebé foin moris.
Mortalidade bebé foin moris, i.e. mortalidade imediata neonatal iha 24 horas nia laran, alvu ba relatório ne’e, sedauk sukat lolos iha Timor-Leste, tanba razaun inadekuadu kualidade dokumentasaun, no misklasifikasaun. Mortalidade neonatal, ne’ebé kompostu husi mortalidade neonatal imediata no tarde avalia ona iha 25 por 1000 nacidos vivos iha tinan 2010, no 22 iha tinan 2015 (ho konfidens interval ida ne’ebé maka luan for razaun sira temi iha leten). Difisil tebes atu avalia progresu mortalidade bebé foin moris maibé ida ne’e limitadu tebes. Ida ne’e hanesan objetivu ida husi relatório presente and subsekuentemente Planu Asaun atu resolve área neglijensia husi saúde publika ne’e.
Iha Timor-Leste, servisu ba saúde maternal no bebé foin moris oferese liu husi fasilidade saúde iha nivel kuidadu ne’ebé diferente. Buat sira ne’e hatudu iha figura 1-2 no área kobertura besik fasilidade saúde nivel baixo hatudu iha Tabela 1-1.
Ba objetivu asesmentu ida ne’e, distritu sira organiza iha rejiaun 5 bazeia ba padraun referral existente:
1. Rejiaun 1: Baucau, Lautem, Viqueque
2. Rejiaun 2: Aileu, Ainaro, Manufahi
3. Rejiaun 3: Dili, Ermera, Liquica, Manatuto
4. Rejiaun 4: Bobonaro, Covalima
5. Rejiaun Espesiál: Oecussi
14 Ibid.
16 | Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015
Figura 1-2: Rede fasilidade governu ne’ebé fornese servisu saúde materna
NIVEL DESKRISAUN NIVEIL DIFERENTE
Nivel 4 Nivel Sentral ka Ospitál Nasionál (Servisu nivel tersiariu)
Ospitál Nasionál situada iha capital Dili nudar instituisaun kuidade tersiariu principal ne’ebé oferese kuidade espesialidade ba populasaun Timor-Leste tomak.
Nivel 3 Ospitál Reveral sira
Iha ospitál referencia 5. Sira mós oferese kovertura ba distritu no mós distritu sira besik.
Nivel 2 Sentru Saúde Komunitaria (CHC) no Sentru Saúde ho Internamentu (CSI)
Iha 59 Sentru Saúde Komunitaria (CHC); Sentru Saúde ho Internamentu (CSI) diferente husi CHC tamba sira iha fasilidade baixa ba pasiente sira no geralmente sira bele baixa pasiente to loron tolus. Iha Sentru Saúde ho Internamentu 7 iha distritu sira ne’ebé laiha Ospitál Referensia no Ainaro
Nivel 1 Postu Saúde (Nivel Kuidadu Saúde Primariu)
Existe 252 Postu Saúde ne’ebé fahe kategoria rua. Postu Saúde hanesan Unidade Baziku ne’ebé oferese servisu Kuidadu Saúde Primária iha nivel suco no oferese kuidade ambulatoria.
Community level Komunidade
Matadalan ba Kuidade Primária Saúde diskute konaba vizita domisiliariu husi pesoál saúde Postu Saúde nian; tinan ida vizita dala rua no vizita frekuentemente ba familia sira ho risku aas.
Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015 | 17
1.2 Esforsu ba reforsa sistema saúde atu apoia EmONCSaúde maternal no bebé foin moris hanesan prioridade topu ida husi Governu Timor-Leste. Komprimisiu ida ne’e refleta iha polítika, estratéjia, planu no intervensaun suporta EmONC.
• Planu Nasionál Estratejiku ba Sektor Saúde 2011-2030, ne’ebé objet aba hadi’a mortalidade maternal no mortalidade bebé foin moris no estabelese alvu ba CHC ho ospitál sira hotu iha nasaun ne’e atu fornese Servisu Kuidadu Emerjénsia Obstetria ho nu mínimu funsionáriu treinadu nain 2, ekipamentu no suplai sufisiente iha 2020.
• Estratéjia Nasionál ba Saúde Reproduktiva, Bebé foin moris, Labraik no Adolusente (RMNCAH) 2015-2019 no Programa Nasionál ba Kuidadu Saúde Primariu (2015) apoia reforsa EmONC iha Timor-Leste laran tomak através Pakote Servisu Báziku ne’ebé maka lansa tiha ona iha nasaun ne’e. Pakote ne’e ambisiozu no suporta EmONC tenke fornese iha kuaze facilidade husi nasionál to nível sub-nasionál, no Pakote mínimu ba EmONC bele oferese iha Postu Saúde sira.
• Ministério da Saúde halo tiha ona treinamentu EmONC husi 2005 to 2012 ba parteira no doutor sira ne’ebé servisu iha CHC no ospitál sira. Ida ne’e atu asegura katak CHC bele jere, ou nu mínimu fornese, primeiru sukoru ba komplikasaun obstetria no resusitasaun bebé foin moris antes atu refere inan isin-rua ida ba ospitál ne’ebé iha kapasidade EmONC.
1.3 Rasional ba asesmentu ida agora ne’e.Iha Timor-Leste hanesan mós iha nasaun sira seluk, iha limitasaun dadus baseline nasionál ne’ebé akurat kona ba status fasilidade EmONC nian, informasaun ituan deit kona ba sinal funsaun saida maka hala’o no iha ne’ebé.
Asesmentu EmONC ida hala’o iha 2008 ne’ebé hetan katak iha lakuna iha disponibilidade no funsionalidade kuidadu maternal; partikularmente iha nível BEmONC ne’ebé iha falta kritiku ba fornecedor servisu ne’ebé iha skill. Agora tinan hitu oan desde hala’o asesmentu baseline EmONC nian. Durante tempu ida ne’e Ministério da Saúde lansa tiha ona númeru asaun estratejiku lobuk ida ho alvu ba redusaun morbidade no mortalidade materna no bebé foin moris. Servisu parteira nian reforsa dadauk ona no liu 800 doutor sira neb formadu husi Cuba aumenta tan ba nível hotu hotu iha sistema saúde nian.
Ministério da Saúde no parseiru dezenvolvimentu sira hatudu tiha ona komprimisiu forte ba EmONC and ba redusaun mortalidade maternal no bebé foin moris. Komprimisiu “selu ona” no mortalidade materna komesa reduz ona. EmoNC agora instisionaliza iha Planu no Polítika Governu nain.
Agora tempu ona atu revee hikas progresu no halo intervensaun atu haklot lakuna entre saida maka planeira no progresu actual, no aliña estratijikamente ho governu nia planu, polítika no pratika di’ak. Asesmentu EmONC ne’e, ne’ebé maka documenta iha relatório
18 | Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015
ida ne’e hanesan baze ida no sei ajuda materializa meta eloborasaun programa ida atu reduz morbidade no mortalidade materna no bebé foin moris.
1.4 Organizasaun relatóriu ne’eIha seksaun 11 iha relatóriu ne’e ne’ebé dokumenta asesmentu EmONC iha nasaun laran tomak:
• Seksaun 1 no2 fornese informasaun kona ba kontextu no deskreve metodolojia ne’ebé utiliza
• Seksaun 3-4 avalia status EmONC iha Timor-Leste kontra standard UN nian
• Seksaun 5 foka ba referral no disponibilidade servisu EmONC nian
• Seksaun 6-7 EmONC foka ba disponibilidade rekursu umanu and sira kapasidade atu fornese EmONC
• Seksaun 8-9 trata kona ba infraestrutura, nesesidade ekipamentu no suplai
• Seksaun 10 aprezenta revee kazu kona ba utilizasaun partograf, seksio-cesarianana no kazu inan mate.
• Seksaun final11 aprezenta diskusaun no rekomendasaun sira.
Númeru boot ba tabela no figura ne’ebé jera husi dadus ne’ebé kolleita kona ba asesmentu EmONC ne’e. Barak husi sira ne’e bele hare iha anexu relatório, ou ho husu ba autor husi relatório ne’e.
Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015 | 19Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015 | 19
2. APROXIMASAUN NO METODOLOJIAAsementu ida ne’e bazeia ba metodolojia ne’ebé dezenvolve husi Averting Maternal Death and Disability Program (AMDD, Columbia University, New York) no apoiu husi Ajensia UN nian. Estudu semelhansa implementa tiha ona iha nasaun 60 globalmente; rezultadu guia tiha ona desenvolvimentu programa iha nivel prestasaun servisu hotu hotu.
2.1 Dezeñu estudu no time-frameAsesmentu fasilidade ho baze cross-sectional hala’o iha distritu 13 Timor-Leste nian. Planu preliminariu hahú iha 2015; koleksaun dadus hahú iha Setembru 2015 no halo kompletu fulan Outobru klaran. Analiza dadus depois kolekdasaun hahú iha Dezembru klaran. Relatoriu ida ne’e hakerek no finaliza iha inisiu 2016.
2.2 Selesaun fasilidadeIha total, asesmentu halo ba fasilidade 75. Ida ne’e reprezenta census id aba fasilidade publiku hotu husi hospital nasionál iha Dili to distritu no Centru Saúde Komunitariu iha sub- distritu ne’ebé maka fronses servisu maternidade (N=6), CSI (N=8) no CHC (N=59). Aumenta tan, fasilidade privada 2 ne’ebé fornese servisu maternidade selesiona ho purposivamente, sira nain ne’e situada iha Dili. Haree tabela 2-1 ba sumáriu tipu diferente husi fasilidade ne’ebé inklui iha asesmentu ne’e. Bele dehan hanesan MAPAMENTU ida.
Tabela 2-1: fasilidade ne’ebé selesiona ba assessmentu EmONCFasilidade saúde ne’ebé kapavel fornese servisu maternidade Total Estudu
Hospital Nasionál (HNGV) 1
Hospital Referensia (RH) 5
Centru Saúde Internamentu CSI (CHC ho kama) 8
Centru Saúde Komunitaria (CHC) 59
Fasilidade privada 2
Total Fasilidade 75
2.3 Étika peskizaAsesmentu ida ne’e aprovadu no lidera husi Ministerio da Saúde ne’ebé forma ekipa servisu teknika (grupo principal) ne’ebé lisensa étika la presiza; tanba estudu ne’e liagdu ho programa Ministerio Saúde nian no la involve pasiente sira.
15 WHO, UNFPA, UNICEF and AMDD., Monitoring emergency obstetric care: A handbook, WHO, 200916 Ibid (page vii)
20 | Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 201520 | Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015
2.4 Instrumentu asesmentu EmONCMódulu koleksaun dadus estandarted global ne’ebé dezenvolve husi programa Averting Maternal Death and Disability (AMDD) modifika no adapta ba uzu lokáll.
Adaptasaun ne’e involve prosesu revee no kustumerizasaun ba kontektu lokál. Halo teste kampu (field test) ba instrument ne’e iha CHC 2 iha Dili, no hadi’a fila fali bazeia ba teste no feedback antes halo tradusaun lian lokál (Tetum). En total uza module 11 (iha module 2 maka iha nia sub-module 2). Deskrisaun kada module no metodu koleksaun dadus ne’ebé utiliza iha tabela 2-2.
Tabela 2-2: Sumáriu módulu no métodu asesmentu EmONC
Information collected Data collection
Module 1A no B
Fasilidade infraestructura Parte A: Status fasilidade no kapasidade, infraestrutura, prestasaun servisu, transporte no komunikasaun, protokolu referral no durasaun hela (baixa)
Postu Saúde Parte B: Númeru partu ne’ebé relata durante períodu fulan 12, distánsiaba CHC, media tempu atu ba to’o CHC ho transporte komún.
Parte rua ne’e diriji ba sira ne’ebé maka in-charge (responsável) fasilidade no observsaun no entrevista pessoal sira.
Module 2Rekursu Humanu:En total staff hotu ne’ebé disponivel 24/7, profisional ne’ebé oferese sinal funsaun/servisu esensial.
Entrevista ho responsavel fasilidade
Module 3
Disponibilidade ai moruk, suplai no ekipamentu: Farmásia, ekipamentu, suplai ba atendimentu maternidade no laboratoriu, prevensaun infeksaun, matadalan no protokolu sira.
Entrevista ho responsavel sira ba area diferente
Module 4
Sumáriu kazu EmONC – dadus fasilidade ba indikadór sira: Númeru no tipu partu, komplikasaun obstetria no referral, outcome ba inan no bebé foin moris, kuidadu pós-abortu no Planementu Familia
Dadus hasai husi rejistu no relatoriu fasilidade nian durante períodu fulan 12.
Module 5Sinal funsaun EmONC no servisu esensial sira seluk: Empeñamentu sinal funsaun; atendimentu esensian ba inan no bebé foin moris no razaun ba la-empeña
Entrevista ho staff iha area maternidade no observsaun ba dokumentu kliniku sira
Module 6
Revee partograf: Asesmentu ba kompetensia ba fornsesdor servisu sira atu halo kompleta no utilizasaun partograf hanesan instrument jestaun ba prevensaun partu obstruktivu.
Partograf ne’ebé kompleta tiha ona husi inan nain tolu ne’ebé partu recentemente.
Modules 7A and B
Kuiñesimentu fornesedor, treinamentu no empeñamentu: Parte A relasiona ho kuiñesimentu EmONC, Parte B relasiona ho treinamentu, empeñamentu no konfidente in empeñamentu skill particular ruma.
Parte rua ne’e tenta atu kobre staff maternidadde barak tan ba entrevista
Module 8 Revee seksio-cesarianana: Dadus báziku ba kazu tolu Revee kazu utiliza dokumentu kliente nian
Module 9 Revee dadus inan mate: Indikadór, pratika, no atrazu ba kazu tolu inan mate mais recente.
Revee kazu utiliza dokumentu no rejistu MDR nian
Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015 | 21Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015 | 21
2.5 Servisu terrenu (Field Work)Fasilidade saúde 75 hetan asesmentu husi kepia 4 kompostu husi doutor 4 ho parteira ne’ebé sai hanesan kolektador dadus. Treinamentu loron 5, iha ne’ebé kolektador dadus sira bele pratika sira nia skill ba koleksaun dadus, ekipa orientadu ba metodologia no uza instrumentu antes hahú servisu kampu.
Kada ekipa responsabiliza ba rejiaun espesífiku ida husi Timor-Leste. Ekipa ne’e servisu iha orientasaun husi líder ekipa médiku sénior ida ne’ebé iha kuiñesimentu di’ak kona ba rejiaun ne’ebé atu halo asesmentu ba. Koordenadór ida iha Dili ajuda rezolve problema sira nia fó apoiu ba ekipa.
Ekipa uza módulu global ne’ebé adapta ona atu kolekta dadus via revee hikas rejistu ho dokumentasaun, halo observasaun, no entrevista staff saúde no jestor sira. Iha hospital no centru saúde hotu ne’ebé inklui iha asesmentu ne’e, kolektador dadus avalia empeñamentu sinal funsaun (ou prosedimentu espesífiku ba salva vida) iha período fulan 12 antes asesmentu (Agosto 2014-Julho 2015).
Bazeia na númeru sinal funsaun ne’ebé empeña, fasilidade saúde klasifika ba fasilidade EmONC (Báziku no Kompriensivu) no fasilidade non-EmONC. Fasilidade sira tuir halo asesmentu ba disponibilidade suplai, ekipamentu, staff no infraestrutura bázika atu apoia servisu EmONC nian.
En total, fasilidade saúde 75 iha distritu 13 Timor-Leste nian hetan vizita (tabela 2-3). Alein husi fasilidade privada 2 iha DIli, fasilidade hotu propriedade no jere husi Ministerio da Saúde. Mapa hatudu lokalidade fasilidade saúde iha distritu sira no sira nia koneksaun estrada ne’ebé halo atu fasilita planeamentu lojistika ba Planu Aksaun nian.
Tabela 2-3: Distribuisaun tipu fasilidade diferente ne’ebé inklui iha asesmentu ne’e kada distritu
Munisipiu Ospitál Nasionál
Ospitál Referensia CSI CHC Fasilidade
PrivadaTotal Fasilidade
Ne’ebé Inklui Iha Asesmentu Ne’e
Alieu 1 3 4
Ainaro 1 1 3 5
Baucau 1 7 8
Bobonaro 1 6 7
Covalima 1 7 8
Dili 1 6 2 9
Ermera 1 5 6
Lautem 1 4 5
Liquica 1 2 3
Manatuto 1 5 6
22 | Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 201522 | Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015
Tabela 2-3: Distribuisaun tipu fasilidade diferente ne’ebé inklui iha asesmentu ne’e kada distritu
Munisipiu Ospitál Nasionál
Ospitál Referensia CSI CHC Fasilidade
PrivadaTotal Fasilidade
Ne’ebé Inklui Iha Asesmentu Ne’e
Manufahi 1 3 4
Oecusse 1 4 5
Viqueque 1 4 5
Total 1 5 8 59 2 75
* Fasilidade ne’ebé kapavel atu fornese servisu maternidade
2.6 Prosesamentu dadus no analiza Utiliza Epi-Data version 3.02 Software hodi kria bazedadus for hatama dadus. Utiliza Stata 12 Software ba analiza dadus hodi sura media no proporsaun variavel relevantes sira. Uza excel spreadsheet, bazeia ba matadalan AMDD hodi sura indikadór EmONC UN nian,hanesan númeru estimativa fasilidade EmONC, númeru feto ho komplikasaun obstetria, ect. no ba produsaun grafika no figura.
Analiza dadus halo iha etapa no aprezenta tuir sub-set fasilidade diferente: fasilidade hotu ne’ebé utiliza iha asesmentu ne’e (n=75), fasilidade sira ne’ebé identifikadu hanesan fasilidade ne’ebé funsiona (n=9), no ba variavel balun ba fasilidade governu nian hotu (n=73) no fasilidade privada (n=2).
Tabela 2-4 lista kada indikadór no deskreve kalkulasaun indikadór
Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015 | 23Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015 | 23
Tabe
la 2
-4: S
umár
iu in
dika
dór E
mO
NC
sira
no
mét
odu
kalk
ulas
aun
N°
Indi
kadó
rD
eskr
isau
nN
umer
ador
Den
omin
ador
Niv
el a
seita
vel
1&2*
Disp
onib
ilida
de E
mO
NC
(nas
ioná
l no
sub-
nasio
nál)
Rasio
fasil
idad
e ne
’ebé
forn
ese
EmO
NC
ba p
opul
asau
n no
di
strib
uisa
un je
ogra
fika
Nu.
Fas
ilida
de ih
a Ti
mor
-Les
te
ne’e
bé fo
rnes
e Em
ON
C Bá
ziku
ou K
ompr
ehen
sivu
Popu
lasa
un a
rea
divi
de h
o 50
0,00
0≥
5 fa
silid
ade
EmO
NC
por
500
00
0 po
pula
saun
Nu.
fasil
idad
e ih
a Ti
mor
-Les
te
ne’e
bé fo
rnes
e Em
ON
C ko
mpr
ehen
sivu
Popu
lasa
un a
rea
divi
de h
o 50
0,00
0
≥ 1
Kom
preh
ensiv
u po
r 500
000
po
pula
saun
3Pr
opor
saun
nac
idos
hot
u ih
a fa
silid
ade
EmO
NC
Prop
orsa
un n
acid
os h
otu
iha
popu
lasa
un ih
a Em
ON
C no
fasil
idad
e ho
tu
Nu.
feto
ne’
ebé
partu
iha
fasil
idad
e Em
ON
C ih
a pe
ríodu
te
mpu
esp
esífi
ku
Nu.
nac
ido
espe
radu
iha
Tim
or-L
este
iha
perío
du te
mpu
ha
nesa
n
Nu.
lim
ite le
ten,
be
le b
a to
’o
100%
mai
bé a
lvu
asei
tave
l tin
an b
a tin
an
4At
inji
nese
sidad
e ba
Em
ON
CPr
opor
saun
feto
ho
kom
plik
asau
n m
aior
obs
tetri
a di
reta
ne’
ebé
heta
n tra
tam
entu
fasil
idad
e Em
ON
C no
fa
silid
ade
hotu
.
Nu.
feto
ho
kom
plik
asau
n m
aior
obs
tetri
a di
reta
ne’
ebé
heta
n tra
tam
entu
iha
fasil
idad
e Em
ON
C ih
a pe
ríodu
esp
esífi
ku.
Nu.
espe
radu
feto
ho
kom
plik
asau
n ob
stet
ria to
dan
iha
area
ida
iha
perío
du te
mpu
es
pesífi
ku**
100%
5Se
ksio
-cer
asia
na h
anes
an
prop
orsa
un id
a hu
si na
cido
s ho
tu.
Prop
orsa
un n
acid
os h
otu
ho se
ksio
-ce
saria
nana
ne’
ebé
akon
tese
iha
EmO
NC
no fa
silid
ade
hotu
Nu.
seks
io-c
easa
riana
iha
fasil
idad
e ih
a pe
ríodu
tem
pu
espe
sífiku
Nu.
nac
idos
es
pera
du ih
a ar
ea
ida
iha
perío
du
tem
pu h
anes
an5%
– 1
5%
24 | Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 201524 | Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015
Tabe
la 2
-4: S
umár
iu in
dika
dór E
mO
NC
sira
no
mét
odu
kalk
ulas
aun
N°
Indi
kadó
rD
eskr
isau
nN
umer
ador
Den
omin
ador
Niv
el a
seita
vel
6Ca
se fa
talit
y ra
teob
stet
ria
dire
ta (D
OCF
R)
Prop
orsa
un fe
to h
o ko
mpl
ikas
aun
mai
or o
bste
tria
dire
ta n
e’eb
é m
ate
iha
fasil
idad
e Em
ON
C id
a no
fa
silid
ade
hotu
.
Nu.
mor
talid
ade
mat
erna
l re
zulta
hus
i kau
za o
bste
tria
dire
ta ih
a fa
silid
ade
EmO
NC
iha
perío
du te
mpu
esp
esífi
ku
Nu.
feto
ne’
ebé
heta
n tra
tam
entu
ba
kom
plik
asau
n ob
stet
ria d
ireta
ih
a fa
silid
ade
EmO
NC
iha
perío
du te
mpu
ha
nesa
n
< 1%
7Ta
xa m
orta
lidad
e in
trapa
rtu
no m
orta
lidad
e im
edia
ta b
ebé
foin
mor
is
Prop
orsa
un n
acid
os n
e’eb
é re
zulta
ih
a m
orta
lidad
e in
trapa
rtu o
u m
orta
lidad
e im
edia
ta b
ebé
foin
mor
is ne
’ebé
ako
ntes
e ih
a pr
imei
ra 2
4 ho
ras i
ha E
mO
NC
no fa
silid
ade
hotu
.
Nu.
mat
e in
trapa
rtu (s
tillb
irth
fresk
u; >
2.5
kg)
no
beb
é fo
in
mor
is ne
’ebé
mat
e im
edia
ta
(≤24
-hou
rs; >
2.5
kg)
iha
fasil
idad
e Em
ON
C ih
a pe
ríodu
te
mpu
esp
esífi
ku
Nu.
feto
ne
’ebé
par
tu
iha
fasil
idad
e Em
ON
C ih
a pe
ríodu
tem
pu
hane
san
Seid
auk
iha
kons
ensu
s, m
aibé
te
nki m
enus
hus
i 1%
8Pr
opor
saun
mor
talid
ade
mat
erna
l rez
ulta
hus
i kau
za
indi
reta
Hus
i mor
talid
ade
mat
erna
l hot
u ih
a fa
silid
ade
EmO
NC,
per
sent
ajen
(%)
hira
mak
a re
zulta
hus
i kau
za in
dire
ta
iha
EmO
NC
no fa
silid
ade
hotu
Nu.
inan
mat
e re
zulta
hus
i kau
za
indi
reta
iha
fasil
idad
e Em
ON
C ih
a pe
ríodu
tem
pu e
spes
ífiku
Mor
talid
ade
mat
erna
l hot
u ho
tu (h
usi k
auza
di
reta
no
indi
reta
) ih
a fa
silid
ade
EmO
NC
iha
perío
du te
mpu
ha
nesa
n
Seid
auk
esta
bele
se.
Dep
ende
ba
epid
emio
lojia
lo
kal m
aibé
Kau
za
Mat
e la
ava
lia
rutin
amen
te…
Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015 | 25Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015 | 25
2.7 Garantia kualidade (quality assurance)Aproximasaun lubuk ida uza hodi asegura kualidade koleksaun dadus, kompilasaun no analiza.
• Membru ekipa koleksaun dadus selesiona bazeia ba sira nia esperiénsia
• Durante treinamentu, kolektador dadus hotu hotu to’o iha kumpriensaun komún ida kona ba instrumentu
• Ekipa supervisor sira monitoriza besik servisu membru ekipa sira no module hatama dadus hotu halo check ba kompletu ka lae no halo esforsu atu hetan dadus falta (missing data) ruma antes husik hela distritu.
• Halo spot check no cross checkhusi supervisor sira no koordinasaun ekipa
• Uza prosesu hatama dadus dobru
• Uza computer check atu validita dadus
• Depois hatama dadus,implementa ho rigorozamenteprosesu hamoos no validasaun.
2.8 Limitasaun asesmentu1. Kobertura limitadu husi fasilidade ne’ebé inklui iha asesmentu ne’e:
Selesaun fasilidade saúde ba asesmentu ne’e inklui census kompletu hospital, CSI no CHC governu nian ne’ebé fornese servisu maternidade. Postu saúde la selesiona. Ida ne’e limita planu kobertura bele dezenvolve, espesialmente konsidera distribuisaun la dika EmONC iha nivel sub nasionál.
2. Selesaun fasilidade privada: Asesmentu ne’e inklui fasilidade privada 2 ne’ebé sira rua situada iha Dili. Divizaun kuidadu maternidade entre publiku no privada la refleta iha amostra estudu no rezultadu. Ida ne’e presiza konsidera kuandu interpreta rezultadu.
3. Kualidade dadus: Fonte dadus ba hamosu indikadór EmONC UN nian bazeia rejistu oioin ne’ebé mantein iha fasilidade saúde. Maibé, lakuna signifikante akontese iha disponibilidade no kualidade informasaun, ne’ebé hanesan dezafiu no konstranjimentu husi asesmentu ne’e. Menus relata mortalidade maternal no bebé foin moris no númeru ki’ik oan balun relasiona ho variavel balun hanesan preokupasaun particular ida. Hanesan haree husi tabela 2-5 mortalidade maternal no bebé foin moris, dokumentasaun komplikasaun obstetria direta fasil hetan iha ida baluk tolu (34.7%) fasilidade.
26 | Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 201526 | Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015
Tabela 2-5: Kualidade dadus iha rejistu selesionadu iha fasilidade 75
Data Set EspesífikuSempre Dokumenta;
Fasil Atu HetanDalaruma Dokumenta, Kualidade Kestionavel
Nunka Dokumenta, Difisil Atu Hetan
Fasilidade % Fasilidade % Fasilidade %
Komplikasaun obstetric direta 26 34.7 35 46.7 14 18.7
Mortalidade materna 7 9.3 10 13.3 58* 77.3
Mortalidade bebé foin moris no stillbirth
9 12.0 19 25.3 47* 62.7
* Kuaze fasilidade hotu laiha mortalidade inan no mortalidade bebé foin moris
4. Asesmentu kauza mortalidade inan nian: Asesmentu ne’e halo husi grupu espesilista sira ne’ebé revee dokumentu inan sira mate hanesan dokumentu pasiente no MDR sira. Kada kazu atribui ba kauza ida, bele kauza obstetria direta ou indireta, sein husik fatin ba “inabilidade atu asinala kauza mate”. Laiha cross checking.
5. Númeru ituan: Asesmentu ne’e iha limitasaun iha ninia valididade konsidera ba númeru ituan husi partu esperadu iha area kobertura fasilidade nian. Númeru sira iha nivel fasilidade aas maka menus husi 10 no labele agrega ba power analysis. Ida ne’e limitasaun seriu ida and tenki konsidera wainhira interpreta dadus ne’e.
Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015 | 27
3. REZULTADU: INDIKADÓR PROSESU BA EmONCSeksaun ida ne’e sumeriza resultadu baseline kontra prosesu indikadór EmONC UN nian (8). Indikadór baseline ba fasilidade hotu ne’ebé inklui iha asesmentu ne’e and fasilidade EmONC ne’ebé identifika sei uza hodi monitoriza disponibilidade, funsionamentu no utilizasaun fasilidade EmONC iha Timor-Leste laran.
NOTA: Estandarte global UN nia maka bazeia ba populasaun no depende ba empeñamentu númeru espesífiku sinal funsaun sira ou intervensaun salva vida iha fulan tolu antes asesmentu. Estandarte ne’e uza populasaun area ida 500,000 no grávida no komplikasaun esperadu iha area kobertura. Populasaun Timor-Leste ituan liu no disperse atu kumpri rekezitu fulan tolu. Tambe ne’e time-line (kalendariu)ne’e extende ba to’o fulan 12.
3.1 Indikadór EmONCIndikadór UN nian aplika tiha ona iha asesmentu dadus atu determina baseline ida ba monitorizasaun iha future kona ba disponibilidade, funsionamentu no utilizasaun EmONC iha Timor-Leste laran. Indikadór EmONC UN nian responde ba pergunta hirak tuir mai ne’e:
• Sufisiente ka lae fasilidade sira fornese EmONC?
• Sira nia distruisaun di’ak ka?
• Sufiseinte feto sira uza sira ka? Obstaklu saida mak taka netik asesu ba atendimentu?
• Feto sira ne’ebé uza sira ne’e los duni ka?
• Iha ka lae servisu krítiku oferese?
• Kualidade servisu adekuadu ka?
• Iha ka lae system referral ruma? Sira ne’e funsiona ka lae?
Dadus fasilidade kolektan ba períodu fulan sanulu resin rua (12) (Agosto 2014 – Setembro 2015). Dadus ne’ebé kolekta tiha ona agraga no kompara ho estandarte EmONC UN nia ne’ebé konkorda hamutuk hodi determina disponibildade, funsionamentu no utilizasaun fasilidade iha Timor-Leste laran.
17 WHO, UNFPA, UNICEF and AMDD., Monitoring emergency obstetric care: A handbook, WHO, 200916 Ibid (page vii)18 Ibid
28 | Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015
3.2 Indikadór 1: Disponibilidade fasilidade EmONC
Ba kada 500,000 populasaun tenki iha nu mínimu fasilidade EmONC 5 (inklui nu mínimu fasilidade EmONC Komprehensivu ida)
Sufisiente ka fasilidade sira ne’ebé fornese EmONC?
Disponibilidade EmONC determina husi númeru fasilidade ne’ebé empeña set kompletu sinal funsaun. Ba Timor-Leste fasilidade EmONC ne’ebé funsiona determina tiha ona husi empeñamentu sinal funsaun 7 ou 9 iha fulan 12 antes asesmentu ne’e. Sinal funsaun sira ne’e sei diskuti iha seksaun tuir mai husi relatóriune’e.
Asesmentu ne’e hetan katak iha 3.4 EmONC no 2.6 CemONC ne’ebé hanesan fasilidade EmONC en funsionamentu kada 500,000 populasaun (tabela 3-1). Ida ne’e falta los husi nivel ne’ebé rekomenda nu mínimu 5 fasilidade EmONC, ne’ebé inklui nu mínimu ida fasilidade CEmONC kada 500,000 populasaun. Mesmu númeru fasilidade CEmONC kumpri estandarte UN nian, so iha fasilidade rua maka klasifikadu hanesan fasilidade BEmONC, sira rua ne’e lokalizadu iha capital Dili. Fasilidade adisional presiza atuupgrade/reforsa hodi fornese BEmONC.
Tabela 3-1: Baseline ba disponiblidade fasilidade EmONC ne’ebé funsiona uza baseline fulan 12
Indikadór Rezultadu (September - December 2015) Estandarte UN /Komentariu
Disponibilidade fasilidade EmONC ne’ebé funsiona
agora daudauk
3.4 EmONC fasilidade por 500,000 populasaun
≥ 5 fasilidade EmONC por 500,000 populasaun
2.6 CEmONC fasilidade por 500,000 populasaun
≥ 1 Komprehensivu por 500,000 populasaun
Tabela 3-2 hatudu iha CEmONC 6 no BEmONC 2 ne’ebé kumpri estandarte fulan 12. So hospital nasionál. Hospital referénsia 5, CHC 1 no Klínika privada 1 maka kualifikadu atu konsidera fasilidade EmONC ne’ebé en funsionamentu.
Tabela 3-2: Classification of EmONC facility using a 12 month baseline
Tipu FasilidadeNúmeru Fasilidade Ne’ebé Empeña Sinal Funsaun Sira Iha Fulan 12
BEmONC CEmONC
Ospitál Nasionál N/A 1
Ospitál Referénsia N/A 5
CSI 0 N/A
CHCs 1 N/A
Fasilidade Privada 1 0
Total 2 6
Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015 | 29
Tabela 3-3Sumeriza fasilidade EmONC disponivel iha nasaun laran kada Municipiu no rejiaun
Tabela 3-3: Disponilidade fasilidade EmONC por municipiu no rejiaun* (kada 500,000 populasaun)
Rejiaun No Municipiu Populasaun
Bazeia ba rekomendasaun estandarte UN nia fulan 12 uza
iha Timor-LesteFalta (LAKUNA)
Fasilidade CEmONC no BEmONCCEmONC BEmONC
Rejiaun 1:
Baucau 124,061 1 0
Estandarte ba Faslidade CEmONC kumpri tiha ona.
La presiza tan fasilidade CEmONC
Iha lakuna seriu iha kobertura no distribuisaun
fasilidade BEmONC
Númeru minimu fasilidade BEmONC rekomenda tuir
estandarte ONU nian
Lautem 64,135 0 0
Viqueque 77,402 0 0
Total 265,598 1 0
Rejiaun 2:
Ainaro 66,397 1 0
Alieu 48,554 0 0
Manufahi 52,246 0 0
Total 167,197 1 0
Rejiaun 3:
Dili 252,884 1 2
Ermera 127,283 0 0
Liquica 73,027 0 0
Manatuto 45541 0 0
Total 498,735 1 2
Region 4:
Bobonaro 98,932 1 0 Númeru minimu nesesidade primeiru sukoru presiza atu oferese kuandu iha lakuna
iha prestasaun servisu
Kada feto iha Timor-Leste tenke iha horas rua laran tempu viajen husi ajuda,
se atu estabiliza kondisaun antes halo referral
Covalima 64,550 1 0
Total 163,482 2 0
Rejiaun Espesiál:
Oecusse 72,230 1 0
Total 1,167,242 6 2
*Inklui fasilidade privada 2 iha Dili
Mesmu Timor-Leste suksesu tiha ona dezenvolve rede fasilidade CEmONC ne’ebé funsiona iha nasaun laran, so iha fasilidade BEmONC 2 maka funsiona. Sira rua ne’e hotu situada iha Dili. Problema kobertura relasiona liu ho distribuisaun fasilidade duke númeru fasilidade. Fasilidade BEmONC adisional obviamente presiza iha nasaun laran tomak.
30 | Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015
3.3 IndiKadór 2: Distribuisaun jeografia fasilidade EmONC
Nivel ne’ebé rekomenda: Iha area sub0nasionál hotu tenki iha nu mínimu fasilidade EmONC 5 (Inklui fasilidade EmONC Komprehensivu ida) por kada 500,000 populasaun.
Fasilidade sira ne’e distribui di’ak ka lae?
Indikadór ida ne’e foka ba inekualidade espasial iha distribuisaun servisu EmONC nian. Estandarte ne’ebé hanesan baze ba indikadór ne’e ajuda jestor programa sira no ema sira ne’ebé halo planu atu kolekta informasaun kona ba ekuidade, iha asesu ba servisu ina nivel municipiu. Indikadór ne’e kalkula hanesan indikadór primeiru, maibé konsidera distruisaun jeografika no asesibilidade fasilidade.
Distribuisaun toma en konsiderasaun bareira hanesan transporte, jeografia no kresimentu populasaun. Kada feto ida iha Timor-Leste tenki bele to’o iha fasilidade EmONC ida iha horas 2 nia laran, no kada fasilidade saúde iha liña oin tenki iha horas 2 nia laran husi fasilidade referral.
Tuir estimasaun katak 75% inan mate akontese hanesan rezultadu husi komplikasaun obsteria direta. If untreated, Se la hetan tratamentu, mate bele akontese iha media:Distribuisaun EmONC iha nivel sub-nasionál la di’ak. Kobertura CEmONC adekuadu maibé kuandu konsidera BEmONC, distribuisaun BEmONC menus husi 20% ne’ebé rekomenda.
Horas 2 : Husi hemorajia pós-partu
Horas 6 : Husi Eklamsia
Horas 12 : Husi hemorajia ante-partu
Loron 2 : Husi partu obstruktivu no pre-eklamsia
Loron 6 : Husi infeksaun
• Municipiu hitu laiha fasilidade EmONC
• EmONC agrupa de’it area urbana sira. Laiha fasilidade BEmONC fora husi Dili
• 37% fasilidade liu horas rua husi fasilidade nivel aas.
• So iha de’it fasilidade 2 de’it maka oferese BemONC: CHC 1 no fasilidade privada 1. Fasilidade sira rua ne’e hotu situada iha DIli (tabela 3-4). Laiha CSI ou CHC iha municipiu ou sub-distritu ne’ebé klasifikadu hanesan fasilidade BEmONC, tanba iha falta ida krítiku ba BEmONC.
20 Lancert Global Health 2014; 2:e323-33 Global causes of maternal death: a WHO systematic analysis
Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015 | 31
Tabela 3-4: Distribuisaun fasilidade saúde tuir klasifikasaun EmONC (based on signal functions performed over a 12 month period)
Klasifikasaun EmONC
Hospital National
(N=1)
Hospital Referénsia
(N=5)
CSI
(N=8)
CHC
(N=59)
Fasilidade Privada
(N=2)
CEmONC 1 5 0 0 0
BEmONC 0 0 0 1 1
Non-EmONC 0 0 8 58 0
Total 1 5 8 59 1
Dezafiu Distribuisaun
Kuandu distribuisaun toma iha konsiderasaun, presiza fasilidade BemONC barak tan duke estandarte UN nian, tanba populasaun hela dispersa iha númeru kiik iha nasaun laran. Ida ne’e apresenta dezafiu; Timor-Leste país ida ne’ebé foho lolon, ho 70% populasaun hela iha area rural sira. Area sira mais rural laiha Estrada alkatraun no difisil atu asesu
Mapa kona ba distribuisaun jeografika husi fasilidade EmONC identifikadu iha Timor-Leste laran apresenta iha figura 3-1 no 3-2.
32 | Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015
Figu
ra 3
-1: D
istr
ibui
saun
jeog
rafik
a hu
si fa
silid
ade
sira
ne’
ebé
inkl
ui ih
a as
esm
entu
iha
Tim
or-L
este
lara
n
Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015 | 33
Figu
ra 3
-2:D
istr
ibui
saun
jeog
rafik
a fa
silid
ade
EmO
NC
sira
ne’
ebé
inkl
ui ih
a as
esm
entu
iha
Tim
or-L
este
lara
n (fu
lan
12 a
ntes
re
vee)
34 | Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015
3.4 Indikadór 3: Proporsaun nacidos iha fasilidade EmONC hotu
Nivel Optimu: 15% -100% husi nacidos hotu iha fasilidade EmONC.
Sufisiente Ka Feto Utiliza Fasilidade EmONC?
Maibé, laiha maximu, desde nacido HOTU HOTU idealmente tenki akontese iha fasilidade EmONC (100%). Iha tImor-Leste 47.8% husi nacidos esperadu akontese iha fasilidade sira ne’ebé inklui iha asesmentu ne’e. Liu metadi husi ne’e (24.6%) maka iha fasilidade EmONC en funsionamentu (tabela 3-5). Ida ne’e importante estabelese alvu nacional aas ho hakarak partu barak tenki hala’o iha fasilidade EmONC tanba ne’e tenki asegura asesu ba servisu emerjensia obstetria ba inan sira ne’ebé maka mosu komplikasaun.
Tabela 3-5: Proposaun nacidos iha fasilidade hotu ne’ebé inklui iha asesmentu no fasilidade sira ne’ebé EmONC funsiona
Tipu FasilidadeTotal Nu.
Feto Ne’ebé Partu
Nu. Nacidos Esperadu*
Proporsaun Nacidos % Nivel Optimu %
Fasilidade EmONC ne’ebé funsiona 9938 40486 24.615%-100%Fasilidade hotu ne’ebé inklui iha
asesmentu 19361 40486 47.8
*Variasaun entre total nacidos esperadu hanesan rezultadu diferensa CBR entre Municipiut sira
Tabela 3-6 hatudu municipiu 13 ne’ebé atinji standard ba proporsaun nacidos iha fasilidade hotu ne’ebé iha asesmentu. Municipiu rua menus 20% husi indicador; Oecusse (18.4%) no Ermera (15.5%).
21 WHO/UNFPA/UNICEF/AMDD, (2009), Monitoring Emergency Obstetric Care – A Handbook
Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015 | 35
Tabela 3-6: Proporsaun nacidos iha fasilidade hotu ne’ebé inklui iha asesmentu kada munisipiu
Munisipiu Total Nu. Nacidos Iha Instituisaun
No. Nacidos Esperadu*
Proporsaun Nacidos % Nivel Optimu %
Alieu 874 1457 60.0
15%-100%Ainaro 613 1992 30.8
Baucau 2481 4094 60.6
Bobonaro 1025 3562 28.8Covalima 974 1872 52.0
15%-100%
Dili 8724 8345 104.5
Ermera 789 5091 15.5
Lautem 816 2373 34.4
Liquica 570 2629 21.7
Manatuto 383 1594 24.0
Manufahi 612 1724 35.5
Oecusse 531 2889 18.4
Viqueque 969 2864 33.8
Total 19361 40486 47.8*Variasaun entre total nacidos esperadu hanesan rezultadu diferensa CBR entre Municipiut sira
Dili iha proporsaun nacidos aas liu iha nasaun ne’e (104.5%) tanba referral. Iha faktu katak dadus husi Dili dada sai (skewing) baseline ba nasaun tomak; kuandu exklui dadus husi Dili proporsaun nacidos iha fasilidade hotu iha Timor-Leste deklina husi 47.8% ba 33.1%.
Kuaze nasaun barak hasae indikadór ne’e neneik neneik to sira atinji 100% partu iha fasilidade saúde.
3.5 Indikadór 4: Atinji nesesidade EmONC iha fasilidade
Nivel Rekomenda: 100% inan ho komplikasaun in grávida ou partu ou pós-partu ne’ebé attended iha fasilidade EmONC
Inan Ne’ebé Utiliza Fasilidade EmONC Los Ka?
Indikadór ida ne’e kona ba utilizasaun servisu saúde husi inan sira mosu komplikasaun durante grávida no prosesu partu no partu. Estimasaun 15% grávida hetan komplikasaun. Atu atinji standard UN, 100% inan sira ho komplikasaun tenki hetan tratamenetu iha fasilidade EmONC
22 WHO/UNICEF/UNFPA (2008) The Indicators for Monitoring the Availability and Use of Obstetric Services:
36 | Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015
Tabela 3-7 hatudu katak liu metade (54.6%) husi inan sira ne’ebé dezenvolve komplikasaun obstetria hetan tratamentu iha fasilidade sira ne’ebé inklui iha asesmentu; 33.8% husi komplikasaun sira ne’e maka iha fasilidade EmoNC ne’ebé funsiona
Tabela 3-7: Kumpri nesesidade ba emonc iha fasilidade ne’ebé inklui iha asesmentu no sira ne’ebé EmONC funsiona
Tipu fasilidade
No. of women treated with complications
No. of expected
births*
No. of expected
complicationsProportion of met need %
Recommended level %
Fasilidade EmONC ne’ebé
funsiona2051 40486 6074 33.8
100% fasilidade hotu ne’ebé inklui
iha asesmentu3316 40486 6074 54.6
*Variasaun entre total nacidos esperadu hanesan rezultadu diferensa CBR entre Municipiut sira
Husi tabela 3-8 bele hare katak nivel ne’ebé rekomenda 100% ba nesesidade kumpridu varia konsideravelmente entre municipiu. Variasaun ne’e evidente kuandu kompara ho municipiu sira hanesan Aileu no Oecussi ho Dili. Iha Aileu no Oecussi, necessidade kumpridu menus husi 20%. En contraste ho ne’e, Dilia as liu estandarte (120%). Razaun ida talvez hanesan faktu ida katak Hospital Nasionál simu referral husi municipiu hotu. Nune mós CHC hotu hotu iha Dili no maioria CHC iha municipiu hanesan Liquisa, Manatuto, Aileu no Ermera mós refere pasiente ho komplikasaun ba Hospital Nasionál. Kuandu dadus husi Dili exklui tiha, dadus neseidade kumpridu ba fasilidade hotu deklina husi 54.6% ba 37.6%. Tanba ne’e ho exepsaun Dili, municipiu hotu iha okon husi estandarte ne’ebé recomenda; ida ne’e significa katak besik to’o metade necessidade feto ho komplikasaun grávida la atijini iha Timor-Leste.
Tabela 3-8: Nesedidade kumpridu ba EmONC iha fasilidade hotu ne’ebé inklui iha asesmentu kada municipiu*
Municipiu
Nu. Inan hetan
tratamentu ho komplikasaun
Nu nacidos esperadu*
Nu. Komplikasaun
esperadu
Proprosaun neseidade kumpridu
%
Nivel nene rekomenda
%
Aileu 36 1457 219 16.5
100%
Ainaro 181 1992 299 60.6Baucau 314 4094 614 51.1
Bobonaro 199 3562 534 37.3Covalima 123 1872 281 43.8
Dili 1502 8345 1252 120.0
Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015 | 37
Tabela 3-8: Nesedidade kumpridu ba EmONC iha fasilidade hotu ne’ebé inklui iha asesmentu kada municipiu*
Municipiu
Nu. Inan hetan
tratamentu ho komplikasaun
Nu nacidos esperadu*
Nu. Komplikasaun
esperadu
Proprosaun neseidade kumpridu
%
Nivel nene rekomenda
%
Ermera 320 5091 764 41.9
100%
Lautem 118 2373 356 33.2Liquica 144 2629 394 36.5
Manatuto 44 1594 239 18.4Manufahi 156 1724 259 60.3Oecusse 79 2889 433 18.2Viqueque 100 2864 430 23.3
Total 3316 40486 6074 54.6*Variasaun entre total nacidos esperadu hanesan rezultadu diferensa CBR entre Municipiut sira
3.6 Indikadór 5: Seksio-cesarianana hanesan persentajen husi nacidos hotu
Nivel Optimu : Seksio-cesarianana entre 5% no 15% husi nacidos experadu.
Sufisiente ka lae servisu krítiku oferese husi fasilidade EmONC?
Atu salva vida inan sira nian, krusial tebes sira tenki iha asesu ba prosedimentu salva-vida hanesan Seksio-cesarianana. Indikadór ne’e hanesan sasukat asesu ba no utilizasaun intervensaun obstetria komún ba hases mortalidade materna no bebé foin moris no prevene komplikasaun hanesan fistula obstetria. Indikasaun C/S la fornese iha asesmentu ida ne’e. Indikasaun sira ne’e investiga iha revee kazu ho númeru limitadu iha modul 8.
Asesmentu ne’e hetan katak iha fulan 12 antes estudu ne’e, 3.5% husi nacidos esperadu iha fasilidade sira ne’ebé inklui iha asesmentu ne’e, inklui iha fasilidade EmONC en funsionamentu, moris liu seksio-cesarianana. Ida ne’e menus liu nível optimu 5% - 15% husi nacidos esperadu hotu iha nasaun ne’e. Nia figura 1.7% iha 2009 ne’ebé relata liu husi DHS.
38 | Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015
Tabela 3-9: Seksio-Cesarianana hanesan proporsaun husi nacidos esperadu hotu Iha hospital hotu no iha fasilidade sira ne’ebé EmONC funsiona5
Tipu fasildade Nu. Seksio-Cesarianana
Nu. Nacidos esperadu*
Proporsaun C/S ne’ebé empeña%
Nivel Optimu %
Fasilidade EmONC ne’ebé funsiona 1385 40486 3.4
5%-15%Hospital hotu ne’ebé inklui iha
asesmentu ne’e 1434 40486 3.5
*Variasaun entre total nacidos esperadu hanesan rezultadu diferensa CBR entre Municipiu sira
Indikadór ida ne’e kalkula rejiaun no ba nasaun tomak ba hospital sira ne’ebé fornese servisu seksio-cesarianana ba rejiaun. Tabela 3-10 hatudu katak so Dili (11.1%) no Ainaro (5.6%) maka kumpri rekezitu estandarte UN nian. Tuir expektativa, indicador ne’e aas iha municipiu iha ne’ebé hospital situada ba. Maibé kuandu municipiu hotu iha rejiaun ida inklui, proporsaun seksio-cesarianana ne’ebé empeña ba partu esperadu sira deklina dramaticamente. So rejiaun ida ne’ebé kumpri estandarte maka Rejiaun 3 (5.2%); ida ne’e iha nabe hospital nacional situada ba no mós fasilidade privada iha Dili ne’ebé halo mós seksio-cesarianana (49 C/S ho total 293 partu 16.7%). Rejiaun sira seluk menus husi 3.2% ho 1.3% de’it husi nacidos esperadu ne’ebé partu através seksio-cesarianana iha Rejiaun 2.
Tabela 3-10: Proporsaun nacidos hotu ne’ebé partu ho seksio-cesarianana iha hospital hotu ne’ebé inklui iha asesmentu no fasilidade CEmONC ne’ebé funsiona
kada rejiuan
Municipiu Nu. Seksio - cesarianana
Nu. Nacidos esperadu*
Proporsaun C/S ne’ebé empeña% Nivel Optimu %
Rejiaun 1:
5%-15%
Baucau 158 4094 3.9
Lautem 0 2373 0.0
Viqueque 0 2864 0.0
Total 158 9331 1.7
Rejiaun 2:
Ainaro 112 1992 5.6
Alieu 0 1457 0.0
Manufahi 0 1724 0.0
Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015 | 39
Municipiu Nu. Seksio - cesarianana
Nu. Nacidos esperadu*
Proporsaun C/S ne’ebé empeña% Nivel Optimu %
Total 112 5173 1.3
5%-15%
Rejiaun 3:
Dili 923 8345 11.1
Ermera 0 5091 0.0
Liquica 0 2629 0.0
Manatuto 0 1594 0.0
Total 923 17659 5.2
Rejiaun 4:
Bobonaro 153 3562 4.3
Covalima 23 1872 1.2
Total 176 5434 3.2
Rejiaun Espesial Oecusse
652889
2.2
Total 65 2889 2.2
Total ba país 130 5778 3.5*Variasaun entre total nacidos esperadu hanesan rezultadu diferensa CBR entre Municipiut sira
Hanesan ho indikadór sira seluk, Dili dadasai rezultadu. Kuandu exklui Dili husi rezultadu, proporsaun nacidos ho C-seksio deklina husi 3.5% ba 1.6%.De faktu, Dili empeña 2.3% husi C-seksio hotu ne’ebé hala’o iha nasaun ne’e iha fulan 12 antes asesmentu ne’e.
Ida ne’e signifika katak inan sira ne’ebé presiza C-seksio ne’ebé sira la simu. Revee kazu iha seksaun 8 husi relatório ne’e suporta necessidade atu hadi’a utilizasaun partograf hanesan instrumentu ba jestaun partu no deside wainhira mak presiza C-seksio. Husi 180 partograf ne’ebé revee, laiha C-seksio.
40 | Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015
3.7 Indikadór 6. Case Fatality Rate Obstetria Direta (DOCFR)
Nivel ne’ebé rekomenda: Nivel aseitavel maximu 1%
IMPORTANTE: Presiza kuidade kuandu interpreta indikadór ne’e. Indikadór ne’e presiza atu interpreta iha kontextu indikadór sira antes, ne’ebé hatudu katak feto sira la utiliza fasilidade EmONC iha sector publiku no sira nia nesesidade ba EmONC la atinji
DOCFR depende ba diagnosis ne’ebé los, kualidade no kompletu ka lae dokumentasaun no relatóriuinan mate no komplikasun obstetria. Se iha mortalidade inan ituan de’it maka documenta, kuidadu kuidadu bele mosu kualidade di’ak falsa ou vice versa, se komplikasaun ituan de’it maka documenta, DOCFR bele artificialmente aas.
Nune mós, DOCFR bele la sai sasukat akurat ba kuidade kuidadu. Kada exemplu, depende ba atrazu oioin, inan balun to’o iha fasilidade iha kondisaun aat los katak atu di’ak oinsa servisu obstetria nia mós, sira nia vida la bele salva.
Adekuadu ka lae kualidade servisu materna nian?
Ida ne’e hanesan indikadór proxy id aba kualidade servisu ne’ebé oferese ba inan sira ho komplikasaun obstetria direta husi grávida no partu iha fasilidade EmONC. Defini hanesan total númeru mate husi komplikasaun obstetria direta iha dokumentasaun fasilidade EmONC, hanesa proporsaun númeru total komplikasaun obstetria direta ne’ebé admite iha dokumentasaun.
In the 12-month period before the assessment, 25 direct obstetric deaths occurred in all assessed facilities of which 19 direct obstetric maternal deaths were recorded in the functional EmONC facilities out of a total of 110 to 120 expected maternal deaths (direct and indirect). DOCFR for all identified facilities assessed and functional EmONC were calculated at 0.8% and 0.9% respectively (table 3-11), which would indicate that they meet the UN standard of 1% or less. However, maternal` deaths are under-reported in most districts (see annex tables 12-1 and 12-2), so the interpretation of this indicator has very little meaning at present.
Tabela 3-11 Case Fatality Rate Obstetria Direta (DOCFR) iha fasilidade hotu ne’ebé inklui iha asesmentu no fasilidade sira ne’ebé EmONC funsiona
Tipu FasilidadeNu. Mate Obstetria Rezulta Husi Kauza
DiretaNu. Kazu
KomplikaduDocfr
%Nivel
Rekomenda %
Fasildade EmONC ne’ebé funsiona 19 2051 0.9
≤ 1Fasilidade hotu ne’ebé inklui iha asesmentu 25 3316 0.8
23 According to a MMR of 270 per 100,000 live births - WHO et’al 2015 trends in maternal mortality estimates 1990 - 2015
Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015 | 41
Nu mínimu mate 1 dokumenta iha tipu fasilidade hotu, exeptu klínika privada. Iha municipiu 6 iha ne’ebé laiha mortalidade materna ne’ebé relata, ne’ebé la espera; iha municipiu 7 iha ne’ebé akontese mortalidade materna documenta 3, menus nível DOCFR ne’ebé rekomenda 1%. Hare anexu tabela 12-2.
Kauza direta mortalidade maternal (avalia husi ekipa espesialista ba mortalidade hospital)
To’o medida ida ke atribuisaun koretu ba kauza mortalidade maternal durante suvey, kauza direta husi 25 inan sira mate ne’ebé relata inklui: hemorajia ante-partu no pós-partu (32%), sepsis pós-partu (28%), pre-eklamsia todan no eklamsi (16%), plasenta la sai hotu (32%), partu obstruktivu/partu prolongada (4%), komplikasun abortu (4%) no kauza direat sira seluk (8%). Hare figura 3-3.
Figura 3-3: Distribuisaun mortalidade maternal husi kauza direta husi fasilidade hotu ne’ebé inklui iha asesmentu (N=25)
12%
20%
28%
16%
8%
4%4% 8%
Antepartumhemorrhage
Postpartumhemorrhage
Post-partumsepsis
Severepre-eclampsia/eclampsia
Retainedplacenta
Obstructed/prolongedlabor
Abortioncomplications
Otherdirectcauses
3.8 Indicator 7: Intrapartum and very early newborn death rate
Laiha estandarte estebelesidu internasionálmente maibé experiensia husi nasaun seluk indika cut off maximu 1% ne’e aseitavel.
Maibé, inserteza kona ba prosesu identifika mortalidade bebé mate intrapartu stillbirth no mortalidade imediata bebé foin moris tau kuidadu iha interpretasaun dadus survey ne’e.
Adekuadu ka kualidade servisu ba bebé foin moris?
Bebé mate iha kabun laran (stillbirth) no mortalidade imediata bebé foin moris ligadu ho kualidade kuidadu antenatal no obstetria. Numerador maka total mortalidade intrapartu (stillbirth) no mortalidade imediata bebé foin moris ne’ebé akontese iha primeira 24 horas vida, akontese iha fasilidade, ba bebé sira ne’ebé nia pezu liu 2500g. Denominador maka inan sira hotu ne’ebé partu iha fasilidade durante períodu tempu hanesan. Indikadór
42 | Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015
sei halo teste hela no sedauk iha konkordansia ba standard UN nian. Experiensia husi nasaun sira seluk indika katak maximu 1%, ne’e aseitavel.
Indikadór ida ne’e difisil atu interpreta, tanba iha dezafiu ho dokumnetasaun no klasifikasaun intrapartu stillbirth no mortalidade imediata bebé foin moris iha Timor-Leste no iha nasaun Baraka, tanba ne’e tenki kuidadu wainhira utiliza dadus ne’e.
Númeru total intrapartu stillbirth no mortalidade imediata bebé foin moris ne’ebé dokumenta maka 134, ho metadi husi kada kategoria, mesmu númeru inan sira ne’ebé partu 19361. Baselinedokumenta iha 0.7% iha fasilidade hotu ne’ebé inklui iha asesmentu ne’e no 1.0% iha fasilidade EmONC ne’ebé funsional.Hare tabela 3-12.
Tabela 3-12 Taxa mortalidade intrapartu no mortalidade imediata bebé foin moris* iha fasilidade hotu iha asesmentu ne’e no fasilidade sira ne’ebé EmONC funsiona
Fasilidade
Intrapartu Stillbirth ≥ 2.5Kg + Mortalidade Imediata Bebé Foin
Moris ≥ 2.5Kg
Númeru Inan Partu
Taxa Intrapartu Stillbirths
No Taxa Mortalidade Imediata Bebé Foin Moris %
Fasilidade EmONC en funsionamentu 103 9938 1.0
Fasilidade hotu ne’ebé inklui iha
asesmentu134 19361 0.7
* Functional = performed all signal functions in the 12 months prior to the assessment
Fasilidade hotu dokumenta mortalidade bebé foin moris exeptu klínika privada. Maibé, data moris no horas mate la dokumenta tuir horas , halo distinksaun 24 horas imposivel. Hospital sira dokumenta kolektivamente mortalidade bebé foin moris kuaze hotu (n=103). Hare anexu tabela 12-4. Ho exepsaun Aileu no Liquisa, kazu intrapartu balun no mortalidade imediata bebé foin moris dokumenta iha municipiu hotu. Dili dokumenta kuaze mate hotu (56) tuir kedas ho mate 22 iha Ainaro, Baucau no Manufahi dokumenta mate ida de’it.
Kualidade dadus ne’ebé dokumenta kona ba stillbirth varia husi fasilidade ida ba fasilidade seluk. Liu metadi (50.7%) husi mate iha fasilidade ne’e mortalidade tarde bebé foin moris (late newborn deaths (> liu 24 horas no to’o loron 7). Mortalidade imediata bebé foin moris menus husi 20% husi tempu.
24 Direct quote from AMDD Guidelines, p. 49
Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015 | 43
3.9 Indikadór 8: Proporsaun mortalidade maternal rezulta husi kauza indireta
Indikadór ida ne’e la permite nia an ba nivel ne’ebé rekomenda; no entantu nia hatudu kontextu luan social no medikal nian iha nasaun ida ou rejiaun ida. Nia iha implikasaun ba intervensaun iha ne’ebé kauza indireta sira ne’ebé oho feto sira iha idade reproduktiva.
Kauza indireta husi mortalidade inan rezulta husi moras existente antes, ou moras ida ne’ebé dezenvolve durante grávida ne’ebé la relasiona ho kauza obstetria direta, maibé agrava liu ho grávida. Indikadór ne’e laiha konkordansia ho standard UN nian no laiha alvu desde nia depende ba epidemiolojia lokal. Exemplu husi kauza indireta hanesan infeksaun (e.g. malaria, HIV, hepatitis, tuberculosis) , moras cardiovascular, moras psikiatria (e.g. ohon an no violensia), epilepsia, diabetes.
To’o medida ida ke husi asesmentu koretu ba kauza mortalidade maternal durante survey, 21% husi total mortalidade maternal iha fasilidade hotu ne’ebé inklui iha asesmentu ne’e relasiona ho kauza indireta; 26.9% husi mate sira ne’e akontese iha fasilidade EmONC en funsionamentu (tabela 3-13). Anexu tabela 12-5 hatudu katak husi 32 mate ne’ebé dokumenta kuaze kazu hotu husi Dili (12) tuir kedas ho Ainaro no Baucau ne’ebé dokumenta mate na’in 6 kada municipiu. Maibé, proporsaun ne’ebé relatakona ba mortalidade maternal relasiono kauza indireta probavelmentemenus estimada,hanesan mate sira ne’e probavelmente akontese iha sala medikal no sala sirurjia, no la’ós iha sala obstetria no ginekolojia.
Tabela 3-13: Proporsaun mortlidade maternal husi kauza indireta iha fasilidade hotu iha asesmentu ne’e no fasilidade sira ne’ebé EmONC en funsionamentu8
FasilidadeNu Mate Rezulta
Husi Kauza Indireta
Deaths Mortalidade Maternal Hotu
Proporsaun Mortalidade Materna Husi Kauza
Indireta %
Fasilidade EmONC en funsionamentu 7 26 26.9
Fasilidade hotu ne’ebé inklui iha asesmentu 7 32 21.9
Kauza indireta mortalidade materna
Figura 3-4 hatudu katak kauza indireta ba mortalidade maternal atribui 22% (7 husi 32) husi mortalidade maternal hotu. 43% kauza indireta atribui husi anemia todan; kauza indireta sira seluk la desagrega.
44 | Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015
Figura 3-4: Distribuisaun mortalidade maternal husi kauza direta no kauza indireta (N=32)
9%
16%
22%
13%
6%3%3%
6%
9%
13%
Antepartumhemorrhage
Postpartumhemorrhage
Post-partumsepsis
Severepre-eclampsia/eclampsia
Retainedplacenta
Obstructed/prolongedlabor
Abortioncomplications
Otherdirectcauses
Severeanemia
Otherindirectcauses
Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015 | 45
Tabe
la 3
-14:
Sum
ariu
indi
kado
r Em
ON
C ka
da M
unis
ipiu
no
rejia
unba
fasi
litad
or h
otu
ne’e
be a
valia
du n
o fa
silid
ade
EmO
NC
funs
iona
l baz
eia
ba b
ench
mon
fula
n 12
Mun
icip
iu
Dis
poni
bilid
ade
Em
ON
CU
tiliz
asau
n Em
ON
CK
ualid
ade
kuid
adu
Baze
ia b
a si
nal
funs
aun
ne’e
bé
empe
ña d
uran
te fu
lan
12
Prop
orsa
un n
acid
os
iha
fasi
lidad
e Em
ON
C
%
Atin
ji ne
sesi
dade
ba
kuid
adu
obst
etria
em
erje
nsia
%
Seks
io-c
esar
iana
na
hane
san
prop
orsa
un
husi
nac
idos
hot
u
%
Case
Fat
ality
Rat
e
Obs
tetr
ia D
ireta
%
CE
mO
NC
BEm
ON
CFa
silid
ade
hotu
EmO
NC
Fasi
lidad
e ho
tuEm
ON
CFa
silid
ade
hotu
EmO
NC
Fasi
lidad
e ho
tuEm
ON
C
Rejia
un 1
Bauc
au1
060
.631
.451
.142
3.9
3.9
10.
4
Laut
em0
034
.40
33.2
00
00
-
Viqu
eque
0
033
.80
23.3
00
01
-
Tota
l Rej
iaun
10
1.7
1.7
Rejia
un 2
Aina
ro1
030
.817
.660
.641
.25.
65.
63.
34.
9
Alie
u0
060
016
.50
00
00
Man
ufah
i0
035
.50
60.3
00
00
0
Tota
l Rej
iaun
10
1.3
1.3
Rejia
un 3
Dili
12
104.
580
.612
010
7.5
11.1
10.5
0.6
0.7
Erm
era
00
15.5
041
.90
00
0.9
0.9
46 | Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015
Tabe
la 3
-14:
Sum
ariu
indi
kado
r Em
ON
C ka
da M
unis
ipiu
no
rejia
unba
fasi
litad
or h
otu
ne’e
be a
valia
du n
o fa
silid
ade
EmO
NC
funs
iona
l baz
eia
ba b
ench
mon
fula
n 12
Mun
icip
iu
Dis
poni
bilid
ade
Em
ON
CU
tiliz
asau
n Em
ON
CK
ualid
ade
kuid
adu
Baze
ia b
a si
nal
funs
aun
ne’e
bé
empe
ña d
uran
te fu
lan
12
Prop
orsa
un n
acid
os
iha
fasi
lidad
e Em
ON
C
%
Atin
ji ne
sesi
dade
ba
kuid
adu
obst
etria
em
erje
nsia
%
Seks
io-c
esar
iana
na
hane
san
prop
orsa
un
husi
nac
idos
hot
u
%
Case
Fat
ality
Rat
e
Obs
tetr
ia D
ireta
%
CE
mO
NC
BEm
ON
CFa
silid
ade
hotu
EmO
NC
Fasi
lidad
e ho
tuEm
ON
CFa
silid
ade
hotu
EmO
NC
Fasi
lidad
e ho
tuEm
ON
C
Liqu
ica
00
21.7
036
.50
00
0-
Man
atut
o0
024
018
.40
00
0-
Tota
l Rej
iaun
12
5.2
5.2
Rejia
un 4
Bobo
naro
10
28.8
18.4
37.3
29.4
4.3
4.3
0.5
0.6
Cova
lima
10
5230
.643
.836
.31.
21.
21.
62
Tota
l Rej
iaun
20
3.2
3.2
Rejia
un E
spes
ial
Oec
usse
10
18.4
12.1
18.2
15.2
2.3
2.3
00
Tota
l Rej
iaun
10
2.2
2.2
Nas
aun
62
47.8
24.6
54.6
33.8
3.5
3.4
0.8
0.9
Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015 | 47
4. EMPEÑAMENTU SINÁL FUNSAUN NO SERVISU MNCH
Iha fasilidade hotu ne’ebé inklui iha asesmentu ne’e, ekipa koleksaun dadus husu kona ba empeñamentu sinál funsaun sira no servisu seluk sira ne’ebé konsideradu vital ba outcome husi materna no bebé foin moris. Seksaun ida ne’e hare besik liu ba empeñamentu no non-empeñamentu husi sinál funsaun sira ne’e no servisu vital MNCH nian ne’ebé relasiona ho emerjensia materna ho kuidadu bebé foin moris.
4.1 Uza sinál funsaun atu identifika fasilidade EmONC sira.Hanesan diskuti iha seksaun 3 husi relatóriu ne’e, definisaun fasilidade EmONC determina husi númeru sinál funsaun sira ne’ebé empeña iha tempu (time-frame) alokadu.
Iha survey ne’e, fasilidade ne’ebé empeña sinál funsaun baziku hitu (7) hotu hanesan hatudu iha tabela 4-1 iha fulan 12 ikus konsideradu hanesan fasilidade BEmONC ne’ebé funsional, no sira ne’ebé empeña sinál funsaun sia (9) hotu klasifika hanesan CEmoNC ne’ebé funsiona. Karik fasilidade ida falha atu empeña primeiru sinál funsaun hitu, fasilidade ne’e konsideradu hanesan fasilidade non-EmONC ne’ebé funsiona.
Tabela 4-1: Sinál funsaun ne’ebé utiliza hodi identifika fasilidade EmONC en funsionamentu1
Sinál Funsaun Baziku (Fasilidade Bemonc) Sinál Funsaun Komprehensivu (Fasilidade CEmONC)
1. Administra antibiotika parenteral** Halo sinál funsaun 1-7, plus:
2. Administra ai moruk uterotonika (oxitosin parenteral, ergometrin parenteral, misoprostol)2 8. Halo sirurjia (seksio cesariana)
3. Administra antikonvulsan parenteral ba pre-eklamsia no eklampsia (magnesium sulphate) 9. Halo transfuzaun ran
4. Halo removal (hasai) plasenta manual
5. Hasai produtu restu sira oan fatin (MVA, misoprostol, dilatasaun no kuretajen)
6. Halo partu vajinal asistidu (vacuum extractor, forceps)
7. Halo resusitasaun baziku ba bebé foin moris (ho bag & mask)
Fasilidade Emonc Baziku Maka Fasilidade Ida Ne’ebé Empeña (Halo) Sinál Funsaun 1-7 Hotu Iha Fulan 12 Ikus.
Fasilidade Emonc Komprehensivu Maka Fasilidade Ida Ne’e Empeña Sinál Funsaun 1-9 Iha Fulan 12 Ikus.** Administrasaun ai moruk parenteral signifika ho injeksaun ou infus intravena.
26 The Indicators for Monitoring the Availability and Use of Obstetric Services: A Handbook UNICEF, UNFPA, WHO, 1997 p 26 [5]27 Hofmeyr, G.J., et al., Misoprostol to treat postpartum haemorrhage: a systematic review. BJOG: An internal Journal of Obs Gyn, (200)5.112(5): p.547-553
48 | Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015
Populasaun Timor-Leste 1.1 millaun resis de’it, no fahe ba distritu 13, utiliza time-frame fulan 12. Lista sinál funsaun nabe hala’o entre Agosto 2014 no Julho 2015, tuir kada fasilidade ne’ebé inklui iha asesmentu ne’e bele hetan iha anexu 2.
IMPORTANTE: Standar UN nian ne’e bazeia ba populasaun no depende ba empeñamentu númeru espesifiku husi sinál funsaun ou intervensaun salva vidaiha fulan 3 antes asesmentu. Uza standard populasaun 500,000 husi area ida no grávida esperadu no komplikasaun iha area kobertura. Populasaun Timor-Leste ki’ik no dok malu, atu kumpri rekezitu fulan 3. Tanba ne’e time-line extende ba fulan 12.
4.2 Empeñamentu sinál funsaun EmONCHusi fasilidade 75 ne’ebé inklui iha asesmentu ne’e, hospital 6 (HospitalNasionál Dili no Hospital Referénsia5), CHC 1 no Klínika privada 1 situada iha Dili kualifikadu hanesan fasilidade EmONC ne’ebé funsiona. Hospital 6 ne’e empeña sinál funsaun baziku no komprehensivu hotu, no CHC 1 no Klínika privada 1 iha Dili empeña sinál funsaun baziku 7 iha fulan 12 antes asesmentu ne’e, tanba ne’e dezignadu hanesan fasilidade CEmONC no BEmONC ne’ebé funsiona respektivamente.
• Sinál Funsaun EmONC Komprehensivu ne’ebé empeña husi fasilidade
Atendimentu Seksio-cesariana iha Timor-Leste so oferese de’it iha hospital sira; tanba ne’e hospital sira hanesan tipo fasilidade ne’ebé elijivel ba kategoria fasilidade CEmONC. Hospital hotu (N=6) avalia no klasifika hanesan CEmoNC ne’ebé funsiona, tanba sira hala’o hotu sinál funsaun 9 iha fulan 12 antes asesmentu ne’e. Bele nota katak Hospital Nasionál Dili no Hospital Referénsia3 empeña sinál funsaun hotu iha fulan 3 ikus antes asesmentu ne’e. Kuandu time-line extende ba fulan 12, hospital sira hotu funsiona duni ba hala’o sinál funsaun 9.
• Sinál Funsaun EmONC Baziku ne’ebé hala’o husi fasilidade sira.
CHC ida no Klínika privada 1 iha Dili empeña sinál funsaun baziku 7 hotu iha fulan 12 antes asesmentu ne’e, tanba ne’e dezignadu hanesan fasilidade BEmONC ne’ebé funsiona. Figura 4-1 hatudu katak númeru fasilidade saúde ne’ebé hala’o númeru diferente husi sinál funsaun iha fulan 12 ikus antes estudu ne’e. Númeru fasilidade balun hala’o sinál funsaun 5, 6 no 7 reduz signifikavatemente, ho de’it fasilidade 9 maka hala’o sinál funsaun 7. Husi fasilidade sira ne’e, 6 maka hospital sira no fasilidade 3 seluk situada iha Dili. Tanba ne’e kobertura BEmONC fora husi Dili ladiak.
Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015 | 49
Figura 4-1: Númeru fasilidade saúde ne’ebé empeña sinál funsaun 7,6,5 no 4 fulan 12 antes asesmentu ne’e (N=75)
9
17
27
36
0
5
10
15
20
25
30
35
40
Performed7signalfunctions
Performed6signalfunctions
Performed5signalfunctions
Performed4signalfunctions
Num
ber
Figura 4-2 Hatudu sinál funsaun ne’ebé hala’o husi fasilidade CSI sira iha fulan 12 antes estudu ne’e. Partu Vajinal Asistidu hala’o raru liu no administrasaun anti-konvulsan ba pre-eplamsia noeklampsia mós hala’o la dun di’ak. Funsaun sira seluk hala’o mínimu liu iha 75% husi fasilidade sira ne’ebé inklui iha asesmentu ne’e.
Figura 4-2: CSI ne’ebé empeña sinál funsaun fulan 12 antes asesmentu ne’e (N=8)
6
8
3
6
6
1
7
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
ParenteralAntibitic
AdministerUterotonicDrug
ParenteralAnticonvulsant
ManualRemovalofPlacenta
RemovalofRetainedProducts
AssistedVaginalDelivery
NewbornResuscitation
Number
Figura 4-3 hatudu sinál funsaun ne’ebé empeña husi facilidade CHC sira iha fulan 12 antes estudu ne’e. Hanesan mós no CSI sira, funsaun baziku husi partu vajinal asistidu ne’e raru tebes hala’o no administrasaun anti-konvulsan parenteral ba pre-eklamsi no eklamsia
50 | Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015
mós hala’o menus liu. Ho exepsaun administrasaun ai moruk unterotonika, ne’ebé hala’o duni liu husi 90% fasilidade, sinál funsaun sira seluk hala’o iha CHC sira menus husi 50% fasilidade.
Figura 4-3: CHC ne’ebé empeña sinál funsaun fulan 12 antes asesmentu ne’e (N=59)
So iha de’it Klínika privada rua ne’ebé tama iha asesmentu ne’e no ida klasifikadu hanesan fasilidade BEmONC ne’ebé funsiona. Tanba númeru ki’ik, detallus kona ba sinál funsaun sira ne’ebé empeña husi Klínika privada sira antes asesmentu ne’e la konsege hala’o.
Razaun sinál funsaun sira la empeña
Kuandu sinál funsaun particular ida la empeña, membru staff sira ami husu sira nia razaun tanba saida (why). Anexu 12-6 hatudu resposta ba pergunta sira ne’e.Kuaze Respondente barak maka la fó resposta tanba saída sinál funsaun particular ida la hala’o.Ba sinál funsaun hotu, razaun katak “laih kazu” (“laiha indikasaun”) (40-64%). Kuandu sira resposta loos, hasai (removal) pordutu restu (ran maten) (20%), no partu asistidu (29.3%) iha necessidade aas liu ba treinamentu (20%), no 33.3% indika katak suply, ekipamentu no ai moruk hanesan razaun principal tanba saída la empeña partu asistidu.
4.3 Pratika ne’ebé apoia implementasaun sinál funsaunDisponibilidade ai moruk, suplai, ekipamentu hanesan fundamente baze ba abilidade fasilidade EmONC sira empeña sinál funsaun sira. Atu hatene didi’ak tanba saída sinál funsaun sira empeña la dun di’ak, halo analiza tuir mai kona ba ai moruk, suplai, ekipamentu no prosedimentu.
Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015 | 51
Disponibilidade antibiotika parenteral
Figura4.4 hatudu antibiotic parenteral disponivel (halo) iha hospital6 hotu no klínika privada 2 no CSI 6 (75%) no CHC 15 (25%). Ida ne’e sujere katak parese iha kestaun politika ne’ebé maka restrita utilizasaun antibiotic parenteral ou staff sira la kompetenti atu antibiotika ho injeksaun ou infuz intravena.
Figura 4-4: Disponibilidade antibiotika parenteral por kada tipu fasilidade (N=75)
Utilizasaun oxitosin
Administrasaun ai moruk uterotonika ( oxitosin parenteral, ergometrina parenteral), hanesan sinál funsaun ne’ebé empeña barak. Hospital hotu hotu (100%), CSI sira no Klínika privada administra ona ai moruk uterotonika iha fulan 12 antes asesmentu ne’e, no CHC sira liu husi 90%. Figura 4-5 hatudu oxitosin hanesan ai moruk eskoilidu ba kuaze facilidade sira hotu, so númeru ki’ik (<10) husi facilidade maka uza mistura oxitosin no ergometrina.
Figura 4-5: Utilizasaun oxitosin tuir kada fasilidade (N=75)
52 | Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015
Utilizasaun misoprostol
Figure 4-6 hatudu katak misprostol disponivel iha Hospital NasionálDIli, Klínika privada hotu no hospital referénsia4. Utilizasaun misprostol iha CSI no CHC sira kuaze besik zero. Misorpostol ne’e inklui iha lista ai moruk esensial. Karik dala ruma iha kestaun politika balun maka restrita utilizasaun ai moruk ne’e. Tanba misoprostol hanesan ai moruk salva vida ba hemorajia importante tebes atu foti desizaun politika ruma hodi halo ai moruk ne’e disponivel iha instituisaun nivel okos sira.
Figura 4-6: Utilizasaun misprostol tuir kada fasilidade (N=75)Utilizasaun antikonvulsan
Utilizasaun Antikonvulsaun
Administrasaun antikolvulsaun parenteral (magnesium sulphate, diazepam) ba pre-eklamsia no eklamsia hala’o iha hospital hotu hotu (100%), CSI no CHC sira. 10 (17%) husi CHC sira la uza magnesium sulphate. Figura 4-7 hatudu katak magnesium sulphate (MgSO4) ne’ebé demonstra ona superior liu diazepam hanesan ai moruk eskoilidu ba fasilidade hotu. La dun klaru tanba saida maka 17% CHC de’it sei uza diazepam.
28 Chien PFW, Khan KS, Arnott N. (1996), Magnesium sulphate in the treatment of eclampsia and preeclampsia: an overview of the evidence from randomised trials BJOG: An International Journal of Obstetrics & Gynaecology (1996) V103: 11 pg.1085-1091
Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015 | 53
Figura 4-7: Utilizasaun antikonvulsan iha kada tipu fasilidade diferente (N=75)
Metodu ne’ebé utiliza hodi hasai produtu konsepsaun
Hospital hotu hotu no CSI hotu hotu (100%) no CHC menus husi 53% relata katak sira hasai produtu restu husi uterus iha fulan 12 antes asesmentu ne’e. Figura 4-8 hatudu Hospital Nasionál Dili utiliza metodu hotu (MVA, misoprostol, dilatasaun no kuretajen). Metodu eskoilidu ba hospital referénsiasira no CSI sira maka aspirasaun vakum manual no CHC sira aplika metodu diferente sira ne’e la frekuentemente. Klínika privada sira la utiliza MVA.nn
Figura 4-8: Metodu ne’ebé utiliza hodi hasai produtu restu konsepsaun tuir tipu fasilidade (N=75)
Kuandu halo kros tabulasaun ho disponibilidade ekipamentu no treinamentu atu suporta sinál funsaun, CHC sira iha falta ekipamentu no suplai (tabela 4-2), no 20% husi respondent expresa kona ba nesidade treinamentu (anexu 12-6)
54 | Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015
Tabela 4-2: Disponibilidade suplai/ekipamentu aspirasun vacuum manual tuir kada tipu fasilidade
Items menus suplai
Hospital
(N=6)
CSI
(N=8)
CHC
(N=59)
Total
(N=73)
n % n % n % n %
Aspirador vakuum/seringa 6 100.0 8 100.0 38 64.4 52 71.2
Lubrikante/ mina ba O-ring 3 50.0 4 50.0 26 44.1 33 45.2
Kanula flexivel, 4-6mm 5 83.3 8 100.0 34 57.6 47 64.4
Kanula flexivel, 7-12mm 5 83.3 8 100.0 36 61.0 49 67.1
Spekulum Cuscos 6 100.0 8 100.0 46 78.0 60 82.2
Forsep Volsullum 6 100.0 6 75.0 26 44.1 38 52.1
Instrumentu sira ne’ebé utiliza ba partu asistidu
Sinál Funsaun ida ne’ebé kuaze la dun hala’o maka partu asistidu (vakum ekstraktor, forcep). So 12.5% husi CSI sira no menus husi 4% husi CHC sira no Klínika privada sira kuaze exklusivamente uza vakum extractor (ventouse). Hospital Nasionál iha Dili no hospital referénsiasira uza forcep la dun frekuentemente. Forcep la dun indikadu exeptu iha espesialista sira nia liman.
Kuandu halo kros tabulasaun ho disponibilidade ekipamentu no treinamentu hodi apoia sinál funsaun sira ne’e, CHC sira menus ekipamentu no suplai. Fasilidade sira liu husi (53.4%) maka laiha vakum extractor no cups.
29% respondent expresa nesidade treinamentu kuandu husu tanba saida maka sinál funsaun ne’e la empeña (anexu 12-6)
Fonte suplai ran
Ran ba emerjensia obstetria mai husi fontes tolu (figura 4-9). Suplai ran ba hospital nacional iha Dili and klínika privada sira hotu (100%) mai husi Banku Ran Sentral. Hospital Referénsiasira 20% sira nia suplai husi facilidade banku ran, kuaze barak liu (80%) mai husi família no smigo sira tuir necessidade iha loron ne’ebé presiza.
Nein hospital referénsiaida rai (konjela) ran mesmu ke sira iha konjelador no reajentes. Atu hetan doadores, hasai ran no halo cross matching nia lori liu husi horas 2 invariavelmente. Importante tenki iha stock mínimu ran iha hospital referénsiasora hotu no aranju ba soe ran sira liu prazu husi banku ran nacional.
Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015 | 55
Figura 4-9: Fonte suplai ran ba transfuzaun por kada tipu fasilidade (N=8)
Tipu anestezia
Anestezia Spinal/epidural for Seksia-Cesaria kuaze uza exklusivamente iha hospital hotu hotu no klínika privada sira, anestezia jeral la dun uza frekuentemente. Utilizasaun Ketamin (20%) ne’e forma anestesia ida ne’e kuran popular no so uza de’it iha hospital referénsiasira. Fasilidade privada sira uza anestesia spinal.
4.4 Servisu vital sira seluk ba inan no neonatal siraPessoal saúde husu se karik sira hala’o ona servisu seluk ou funsaun seluk, ne’ebé konsideradu vital ba outcome inan no sira bebé ne’ebé sedauk moris antes asesmentu ne’[e. Tabela 4-3 hatudu katak servisu ne’ebé implementa kuran tebes maka kesi tuba (8%), tratamento ba bebé moris bo pezu menus (LBW baby) (29.3%), no partu bebé ho pisizaun ain maka mai uluk (50.7%) Kuaze servisu barak sira seluk, ho exepsaun planeamento família temporária (56.3%) ne’e hala’o iha liu husi 80% facilidade ne’ebé hetan asesmentu. Hospital sira hala’o servisu kuaze barak liu, no CSI and CHC sira hala’o servisu la dun frekuentemente.
56 | Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015
Tabela 4-3: Servisu vital MNCH seluk empeña husi fasilidade ne’ebe diferente
Servisu MNCH vital
Ospitals
(N=6)
CSI
(N=8)
SSK
(N=59)Fasilidade
privadu (N=2)Total
(N=75)
n % n % n % n % n %
AMTSL* 6 100 8 100 57 96.6 2 100 73 97.3
Uza partograf 6 100 5 62.5 49 83.1 2 100 62 82.7
Partu bebé posizaun ain 6 100 7 87.5 24 40.7 1 50.0 38 50.7
Tratamentu ba bebé preterm ou LBW** 6 100 4 50.0 11 18.6 1 50.0 22 29.3
Akonsellamentu Planeamentu Familia ba pasiente pós-partu no abortu antes alta
6 100 8 100 57 96.6 2 100 73 97.3
Kesi Tuba 5 83.3 0 0.0 0 0.0 1 50.0 6 8.0
*Active Management of the Third Stage of Labour **Low Birth Weight
Razaun la empeña servisu vital sira ba inan no neonatal sira
Kuandu servisu la konsege empeña, ami husu razaun tanba saida. Tabela 4-4 hatudu katak “kestaun politika” hanesan razaun tanba saída la empeña tratamento/kuidadu ba bebé LBW sira (58.7%), kesi tuba (90.7%). Ida ne’e significa saída, iha ne’e la klaru. Nesidade treinamentu hanesan razaun la empeña partu bebé ho posizaun ain (16%), and suplai hanesan kestaun ida tratamento bebé LBW (22.7%).
Tabela 4-4: Razaun la empeña servisu balun relasiona ho saúde maternal no bebé foin moris (N=75)
Sinal funsaun ne’ebe la empeña
Kestaun rekursu Umanu
Kestaun treinamentu
Suplai, ekipamentu no kestaun ai moruk
Management issues
Policy issues
No indication
n % n % n % n % n % n %
Uza Partograf 0 0.0 2 2.7 11 14.7 1 1.3 0 0.0 1 1.3
Partu bebé ho posizaun ain 0 0.0 12 16.0 1 1.3 1 1.3 1 1.3 31 41.3
Kuidadu/tratamentu be bebé LBW
4 5.3 7 9.3 17 22.7 7 9.3 44 58.7 20 26.7
Kesi Tuba 1 1.3 0 0.0 0 0.0 0 0.0 68 90.7 0 0.0
Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015 | 57
Disponibilidade servisu baziku ba inan no neonates sira
Husu respondent sira kona ba disponilidade servisu MNCH baziku sira. Hare mós anexu figura 12-1 and 12-2. Hospital Dili, relata oferese 100% servisu MNCH hotu kedas. Kuidadu antenatal, postnatal, diagnose no tratamentu ba moras hadaet liu sexual (STIs) empeñadu husi fasilidade hotu (100%). Servisu sira ne’ebé la dun empeña maka tratamentu ku reparasaun fistula obstetria (20%), tratamentu HIV ba inan no bebé sira (<15%) ne’ebé esperadu atu oferese so husi hospital referénsiasira no HNVG, screening ba servix nunka empeña.
4.5 Disponibilidade matadalan no protokolu siraHusu respondente sira mós kona ba disponibilidade matadalan no protokolu sira relasiona ho emerjensia obstetria no bebé foin moris sira. Figura 4-10 hatudu nein matadalan no protokolu ida disponivel iha fasilidade hotu. Matadalan no protokolu kona ba planeamentu familia, prevensaun infeksaun no administrasaun MgSO4 disponivel iha liu husi 80% fasilidade. Kuaze matadalan/protokolu disponivel menus husi 50% fasilidade.Kuidadu inan kanguru hanesan matadalan/protokolu ne’ebé menus disponivel. Lakuna boot iha matadalan no protokolu iha CHC sira (hare anexu tabela12-7). Klaru presiza atu revee no asegura katak 100% matadalan no protokolu hotu disponivel hotu no grafika taka didin lolon (Wall chart)sira mós taka iha didin lolon.
Figura 4-10: Disponibilidade matadalan no protokolu iha fasilidade sira (N=75)
58 | Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015
Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015 | 59
5. DISPONIBILIDADE 24 ORAS, REFERRAL NO KOMUNIKASAUN
Disponibilidade servisu saúde 24 horas iha loron ida, loron hitu semana ida, tempu viajen no distánsia no moda transporte ne’ebé funsiona no komunikasaun influensia asesu ba servisu. Seksaun relatóriu ne’e hare kona ba disponibilidade servisu atu apoia EmONC iha kualker hora, referral no komunikasaun.
5.1 Servisu ba apoia EmONCInvestiga disponibilidade servisu iha kualker horas liu husi husu jestor saúde sira kona ba prestasaun servisu vital 24 horas nian ba EmONC. Fasilidade sira seluk hotu-hotu iha servisu ba obstetria no bebé foin moris, farmasai no laboratoriu (tabela 5-1).
Tabela 5-1: Disponibilidade servisu ba apoia EmONC kada tipu fasilidade
Servisu apoia EmONC
Ospital (N=6) CSI (N=8) SSK (N=59)
Klinika privada (N=2)
Total (N=75)
n % n % n % n % n %
Kuidade obstetria no bebé foin moris
Servisu disponivel 6 100.0 8 100.0 55 93.2 2 100.0 71 94.7
Disponibilidade no funsionamentu 24 horas
6 100.0 8 100.0 43 72.9 2 100.0 59 78.7
Farmasia
Servisu disponivel 6 100.0 8 100.0 59 100.0 2 100.0 75 100.0
Disponibilidade no funsionamentu 24 horas
3 50.0 3 37.5 27 45.8 2 100.0 35 46.7
Laboratoriu
Servisu disponivel 6 100.0 8 100.0 50 84.7 2 100.0 66 88.0
Disponibilidade no funsionamentu 24 horas
4 66.7 1 12.5 12 20.3 0 0.0 17 22.7
Figura 5-1 hatudu kona ba kuidade obstetria no bebé foin moris, farmasia no laboratoriu reduz konsideravelmente kuandu konsidera disponibilidade 24 horas. So 78.7% fasilidade sira maka kuidadu obstetria no bebé foin moris no 46.7% iha farmasia no 22.7% iha laboratoriu disponivel iha kualker hora. Atendimentu reduz signifikantemente husi nivel hospital ba CHC no kuandu konsidera disponibilidade “iha kualker horas”.
60 | Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015
Kestaun atendimentu farmasia la disponivel 24 horas bele rekompensa ho manutensaun “Trolley emerjénsia” iha sala partu ne’ebé kontein ai moruk nesesariu sira no ekipamentu BEmONC nian.
Figura 5-1: Disponibilidade 24 horas servisu selektivu ba apoia EmONC (N=75)
5.2 Referral tama no referral saiHusi 75 fasilidade ne’ebé tama iha asesmentu ne’e, iha 65 maka referral sai (referral out). Figura 5-2 hatudu CHC sira ne’ebé maka halo referral barak liu ba kazu maternal ba fasilidade nivel aas liu. So iha 23 fasilidade maka dokumentadu hanesan referral tama (referral in). Hospital Nasionál Dili la dokumenta kona ba referral tama ou sai (hare tabela 5-1), ne’ebé maka superindidu tebes. Hospital referénsia 5 iha dokumentasaun kona ba ba referral tama no referral sai. Ida ne’e la’ós kestaun ida ho fasilidade sira seluk. CSI ida no 45 CHC laiha dokumentasaun kona ba referral. Kuandu 14 CHC dokumenta kona ba referral tama; ida ne’e bele asumi katak referral mai husi postu saúde sira.
Figura 5-2: Númeru fasilidade ne’ebé dokumenta referral SAI no referral TAMA por tipu fasilidade
Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015 | 61
Figura 5-3 hatudu referral kuaze referral tama no sai maioria kazu obstetria sira. Referral tama no sai ba bebé foin moris sira ladun frekuente, hamosu pergunta importante no resposta programatika sira.
Figura 5-3: Númeru referral obstetria no bebé foin moris tama no sai durante fulan 12 (N=75)
Iha inkonsistensia ba dadus balun kona ba ba referral sai husi CHC sira menus loos husi referral tama; e.g. iha 59 neonatus referral sai no 57 referral tama husi hospital referénsia no CSI sira kuandu kombina sira rua ne’e (figura 5-3). Ida ne’e bele akontese tanba relatóriu ne’ebé maka fraku, ou kazu lakon iha dalan bele tanba mate ou familia sira deside buka alternative tratamentu seluk utiliza sira nia transporte rasik.
5.3 TransportasaunTransporte hanesan komponente importante ida husi referral. Timor-Leste iha forma tolu atu suporta referral; karreta ambulansia, karreta multi-funsaun no kategoria ida seluk “seluk”. Karreta ambulansia disponivel iha sistema saúde nivel aas (hospital no CSI sira). Karreta multi-funsaun no karreta “seluk” disponivel iha sistema saúde hotu.
Karreta ambulansia disponivel iha hospital hotu, CSI 7 no CHC ida (Tabela 5-2). Karreta multi-funsaun disponivel iha 74% fasilidade no “seluk” ho formas seluk disponivel iha 15% fasilidade. Iha karreta sufisiente atu oferese transporte karreta ida ba hospital and CSI sira hotu. Iha 54 karreta for 59 CHC; tanba ne’e iha SSK 5 maka laiha transporte.
62 | Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015
Tabela 5-2: Disponibilidade transporte ba referral emerjénsia por tipu fasilidade ne’ebé nklui iha asesmentu ne’e
TransporteOspital (N=6) CSI (N=8) CHC
(N=59)Total
(N=73)
N % n % n % n %
Karreta ambulansia
Disponivel no funsiona 6 100.0 7 87.5 1 1.7 14 19.2
Disponivel maibé la funsiona 0 0.0 0 0.0 0 0.0 0 0.0
Karreta multi-funsaun
Disponivel no funsiona 2 33.3 7 87.5 45 76.3 54 74.0
Disponivel maibé la funsiona 1 16.7 1 12.5 13 22.0 15 20.5
Seluk
Disponivel no funsiona 2 33.3 1 12.5 8 13.6 11 15.1
Disponivel maibé la funsiona 1 16.7 0 0.0 3 5.1 4 5.5
Karreta 19 (26%) la disponivel no la funsiona iha tempu asesmentu. Karreta 3 hotu karreta sira ne’e hotu lokaliza iha CHC. Razaun principal ba non-funsionalidade mala “la funsiona” 10% ou “halao hela manutensaun” (9.6%). Númeru ki’ik husi karreta sira relata katak laiha mina (5.5%). Iha total, besik rua baluk tolu (74%) husi karreta sira ne’e maka funsiona hela iha fulan ida antes asesmentu ne’e. Hare tabela 5-3.
Infelizmente laiha kestaun espesifíku ruma kona ba kondutor sira no tipo treinamentu ruma ne’ebé maka sira simu ona atu fó kuidade ba pasiente sira durante iha dalan.
Tabela 5-3: Funsionamentu transporte referral kada tipu fasilidade
Functionamentu
Hospital
(N=6)
CSI
(N=8)
CHC
(N=59)
Total
(N=73)
n % n % n % n %
Funsiona iha fulan kotuk 6 100.0 7 87.5 41 69.5 54 74.0
Razaun la-funsiona
Laiha kombustivel 0 0.0 0 0.0 4 6.8 4 5.5
La funsiona 0 0.0 1 12.5 7 11.9 8 11.0
Halo hela manutensaun 0 0.0 0 0.0 7 11.9 7 9.6
Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015 | 63
Tabela 5-3: Funsionamentu transporte referral kada tipu fasilidade
Functionamentu
Hospital
(N=6)
CSI
(N=8)
CHC
(N=59)
Total
(N=73)
n % n % n % n %
Seluk 0 0.0 0 0.0 2 3.4 2 2.7
5.4 Formatu no protokolu ba apoia referralTabela 5-4 hatudu kona ba fasilidade hotu ne’ebé tamaiha asesmentu ne’e iha formulariu no protokolu atu suporta referral. Liu 94% fasilidade sira iha formatu especial ida hodi suporta referral, 86.3% fasilidade iha protokolu atu estabiliza pasiente no/ou neonates, antes referral ba nivel aas liu. Iha formatu balun maka laiha iha CSI 1 no CHC 9. La dun klaru karik no wianhira protokolu no formatu sira ne’e atu utiliza.
Tabela 5-4: Formatu no protokolu ba apoia rederal por tipu fasilidade ne’ebé inklui iha asesmentu ne’e
Formatu ou protokoluHospital
(N=6) CSI (N=8) CHC (N=59)
Total (N=73)
n % n % n % N %
Formatu espesiál ba apoia referral 6 100.0 8 100.0 55 93.2 69 94.5
Protokolu ba estaliza pasiente antes referral 6 100.0 7 87.5 50 84.7 63 86.3
Protokolu ba estaliza neonatus antes referral 6 100.0 7 87.5 50 84.7 63 86.3
Formatu espesiál ba apoia referral 6 100.0 8 100.0 55 93.2 69 94.5
Protokolu ba estaliza pasiente antes referral 6 100.0 7 87.5 50 84.7 63 86.3
Protokolu ba estaliza neonatus antes referral 6 100.0 7 87.5 50 84.7 63 86.3
5.5 Estratejia ba referralTimor-Leste iha prosedimentu ona atu apoia referral obstetria no bebé foin moris. Tipu facilidade hotu iha funsionariu disponível atu akompaña pasiente ho exepsaun CHC 3 (4.1%). Aproximadamente 25% referral ne’e transfere ho laiha komunikasaun ho instituisaun ne’ebé atu sime. Razaun ne’ebé tanba la tuir prosedimentu maka: staff insufisiente no “seluk”. Hare tabele 5-5.
64 | Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015
Tabela 5-5: Prosedimentu ba apoia referral obstetria no bebé foin moris kada tipu fasilidade ne’ebé inklui iha asesmentu ne’e
Prosedimentu
Ospital
(N=6)
CSI
(N=8)
SSK
(N=59)
Total
(N=73)
n % n % n % N %
Infroma fasilidade ne’ebé atu simu antes halo referral 4 66.7 6 75.0 44 74.6 54 74.0
Staff (parteira/enfermeiru) ne’ebé akompaña pasiente 6 100.0 8 100.0 56 94.9 70 95.9
Razaun la akompaña pasiente
Insufisiente staff - - - - 1 1.7 1 1.4
Seluk - - - - 2 3.4 2 2.7
5.6 Tempu viajen no distánsiaTempu no distánsia buat rua ne’e impaktu ba sobrevivensia inan no bebé foin moris. Tempo partikularmente krusial tebes emerjénsia obstetria, tanba kuaze inan sira mate barak tanba hemorajia akontese entre horas rua nia laran depois bebé moris. Ho kuidadu ne’ebé pontual, kazu hemorajia barak sei bele halo tratamentu ho suksesu.
Asesmentu ne’e revela katak 26.1% fasilidade sira maka liu 200 km husi fasilidade nivel aas ida. 16.4% husi fasilidade hotu maka entre 51-100 km and liu metade fasilidade(57.5%) maka menus husi 50 km husi fasilidade nivel aas ida (tabela 5-6). Konserteza, distánsia la sura ho kualidade Estrada, ne’ebé halo parametru ne’e la folin loos.
Tabela 5-6: Distánsia (Km) husi fasilidade referral nivel aas kada tipu fasilidade ne’ebé inklui ida asesmentu
Distánsia
Hospital
(N=6)
CSI
(N=8)
CHC
(N=59)
Total
(N=73)
n % n % n % N %
0-50 km 2 33.3 4 50.0 36 61.0 42 57.5
51-100 km 0 0.0 3 37.5 9 15.3 12 16.4
> 100 km 4 66.7 1 12.5 14 23.7 19 26.0
Tabela 5-7 hatudu katak hospital 4, CSI 1 no CHC 22 > horas 2 husi fasilidade nivel aas ida. Ida ne’e signifika katak feto ida ne’ebé iha partu ne’ebé nia hetan hemorajia iha risku mate tanba kuidadu ne’ebé la pontual. Tuir kedas CSI 4, no CHC 12 maka entre horas 1-2 husi fasilidade nivel aas ida. Atu salva vida, feto hotu-hotu ne’ebé grávida no partu presiza tenke iha horas 2 nia laran husi fasilidade EmONC hotu NO fasilidade hotu-hotu tenke situada iha horas 2 nia laran husi fasilidade referral nivel aas ida.
Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015 | 65
Tabela 5-7: Tempu viajen husi fasilidade referral nivel aas kada tipu fasilidade ne’ebé inklui iha asesmentu ne’e
Tempu
Hospital
(N=6)
CSI
(N=8)
CHC
(N=59)
Total
(N=73)
n % n % n % N %
Minutu 0-60 2 33.3 3 37.5 25 42.4 30 41.1
Minutu 61-120 0 0.0 4 50.0 12 20.3 16 21.9
Minutu > 120 4 66.7 1 12.5 22 37.3 27 37.0
5.7 Postu SaúdeDadus asesmentu indika katak feto 1831 partu iha Postu Saúde iha tinan ida antes survey ne’e.ou 4.5% husi total partu experadu. Tanba ne’e, postu saúde tenke oferese, nu minimu, Primeiru Sukoru Ostetria iha emerjénsia antes halo referral ba nivel aas ida. Asesmentu ne’e la kobre postu saúde. Maibé, instrument ida estabelese tiha ona atu tenta no kumpriende liu tan kona ba servisu atendimentu ba inan no bebé foin moris sira ne’ebé agora daudauk oferese husi postu saúde sira.
Jestor saúde sira no/ou parteira sira ne’ebé servisu iha CHC sira ne’ebé inkluiiha asesmentu ne’e, husu sira kona ba númeru partu iha fulan 12 antes asesmentu ne’e (Agosto 2014- Julho 2015); distánsia husi postu saúde to CHC; no tempu media husi postu saúde no CHC. Rezultadu tuir mai.
Númeru partu
Tabela 5-8 hatudu katak 65.5% Postu Saúde laiha informasaun kona ba partu. Númeru partu iha postu saúde nia range husi 0 to 123. Postu saúde hat nulu dokumenta < partu 10 and postu saúde 8 dokumenta partu >50.
Tabela 5-8: Númeru partu relata iha postu Saúde husi Agosto 2014 to Julho 2015Number Percent
< 10 40 15.9
10-20 15 6.0
21-30 12 4.8
31-40 7 2.8
41-50 5 2.0
> 50 8 3.2
Laiha informasaun kona ba partu 165 65.5
66 | Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015
Tempu Viajen Husi Postu Saúde Ba SSK
Tabela 5-9 hatudu katak 65% postu saúde maka situada entre horas ida nia laran husi CHC ida. Tuir kedas 24.2% postu saúde situada entre horas 1-2 husi CHC. Ida ne’e signifika katak feto ida partu ne’ebé sofre hemorajia iha risku mate tanba tratamentu la pontual.
Tabela 5-9: Tempu viajen husi postu saúde ba CHC ne’ebé besik liu
Number Percent
< 30 min 48 19.0
30-60 min 116 46.0
61-90 min 36 14.3
91-120 min 25 9.9
> 120mn 17 6.7
Laiha informasaun 10 4.0
Distánsia husi postu saúde ba SSK ne’ebé besik liu
Distánsia entre postu saúde no CHC sira varia husi <1km to >50km. Besik 70% (N=179) postu saúde maka 1-20 km husi CHC. Sira restu 20.3% fasilidade lokaliza entre 21 no 50 km husi CHC (tabela 5-10).
Tabela 5-10: Distánsia husi postu saúde ba CHC ne’ebé besik liu
Númeru Porsentu
< 1 km 17 6.8
1-10 km 94 37.3
11-20 km 79 31.4
21-30 km 32 12.7
31-40 km 12 4.8
41-50 km 7 2.8
> 50 km 6 2.4
Laiha informasaun 5 2.0
5.8 Komunikasaun atu posibilita referral Komunikasaun bele serve atu rekezita transporte no informa fasilidade ne’ebé atu simu katak pasiente ida iha dalan no iha kondisaun saida de’it. Telefone liña fixa no telemovel bele uza hodi hetan akonsellamentu medika no atu oferese medidas kontra-referral.
Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015 | 67
Tabela 5-11 hatudu katak fasilidade hotu (100%) ne’ebé inklui iha asesmentu iha nu minimu moda komunikasaun ida maka funsiona. Kuaze fasilidade hotu (96.3%), exeptu CHC 1 iha signal telemovel, tanba ne’e telemovel hanesan moda komunikasaun principal ida.
Tabela 5-11: Komunikasaun atu posibilita referral obstetria no bebé foin moris kada tipu fasilidade ne’ebé inklui iha asesmentu ne’e
Komunikasaun
Hospital
(N=6)
CSI
(N=8)
CHC
(N=59)
Total
(N=73)
n % n % n % n %
Telefone liña fixa iha área maternidade 2 33.3 2 25.0 2 3.4 6 8.2
Telefone liña fixa iha fatin ruma iha fasilidade 5 83.3 5 62.5 10 16.9 20 27.4
Telemovel fasilidade nian 4 66.7 4 50.0 32 54.2 40 54.8
Telemovel staff nian 6 100.0 8 100.0 57 96.6 71 97.3
Signal telemovel iha área fasilidade 6 100.0 8 100.0 58 98.3 72 98.6
Reimbolsa staff ba uza sira nia telemovel rasik 0 0.0 0 0.0 5 8.5 5 6.8
Tabela 5-11 hatudu katak kuaze telemovel hotu ne’e pessoal saúde sira nian rasik (97.3%), ou fasilidade (54.8%). Kuandu pessoal saúde uza sira nia telemovel ba objetivu servisu nian, so CHC 5 reimbolsa fali sira nia kustu. So 8.2% fasilidade maka iha liña fixu telefoniks iha maternidade and 27.4% fasilidade maka iha liña fixu telefonika iha fatin balun iha fasilidade ne’e.
68 | Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015
Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015 | 69
6. REKURSU UMANURekursu humanu no kompetensia ne’ebé loos, iha númeru ne’ebé presiza no ho autoridade hodi empeña sira nia knar, ne’e presiza duni ba prestasaun efektivu ba servisu EmONC no saúde essencial ba inan no bebé foin moris sira. Kompetensia hanesan produtu ida husi skill ho kuiñesementu no atitude. Seksaun ida ne’e revé konaba disponibilidade staff atu atinji necessidade ne’e.
6.1 Disponibilidade staff ba apoia servisu maternidadeAmi husu fasilidade sira atu alista kader/pessoal saúde hotu ne’ebé hala’o partu. Tabela 6-1 no figura 6-1 hatudu disponibilidade staff sira ne’ebé oferese servisu maternidade iha facilidade sira ne’ebé tama iha asesmentu ne’e. Fasilidade hotu ne’ebé inklui iha asesmentu ida ne’e minimu liu iha parteira ida maibé ida exepsaun ho CHC ida. Doutor ida disponível iha CSI hotu ho CHC 56 (94.9%). Iha disponibilidade menus husi enfermeiru sira maibé; doutor sira hetan kolokasaun iha facilidade duke enfermeriu sira. Sira mós (doutor sira) koloka iha postu saúde balun. Hospital no CSI hotu hotu no so CHC 41 (69.5%) maka iha tekniku laboratório ida.
Kuaze hospital barak iha kuidade espesialidade. Espesialista balun maka staff internacional. Laiha neotolojista exeptu iha hospital nacional no númeru anestesiolojista (MDs) bele aumenta. Importante maka hospital referensia sira hotu tanki iha propriu especialista local 24 horas hodi apoiu CEmONC.
Tabela 6-1: Disponibilidade profisiona saúde ne’ebé servisu iha unidade maternidade publiku sira
Diferente profisaun husi pessoal saúde sira
Ospital (N=6) CSI (N=8) SSK (N=59) Total
(N=73)
n % n % n % n %
Parteira 6 100 8 100 58 98.3 72 98.6
Obstetriku/Ginekolojista 5 83.3 0 0 0 0 5 6.8
Doutor (mediku jeral) 4* 66.7 8 100 56 94.9 68 93.2
Enfermeiru 0 0 2 25 35 59.3 37 50.7
Anestesiolojista (MD) 2 33.3 0 0 0 0 2 2.7
Enfermeiru anestesista 6 100 0 0 1 1.7 7 9.6
Neonatolojista 0 0 0 0 0 0 0 0
Paediatra 5 83.3 0 0 0 0 5 6.8
Tekniku Laboratoriu 6 100 8 100 41 69.5 55 75.3* Ospital rua laiha médiku jerál ne’ebé kolokadu espesifumente ba maternidade
70 | Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015
Figura 6-1: Disponibilidade profisional selesionadu ba fornesementu EmONC (N=73)
6.2 Distribusaun staffIha total, distribuisaun staff enkoraja. Hare tabela 6-2.
1. Hospital hotu no CSI sira iha parteira minimu nain 2. So CHC ida iha parteira 1, CHC 15 iha parteira 1 no restu CHC 43 iha parteira 2 ou liu.
2. Kolokasaun doutor sira ne’ebé foin gradua ne’ebé eduka iha sistema Cuba nian halo diferensia boot. CSI hotu no CHC 56 benefisia tebes husi sira nia entrada ba forsa trabalho. So CHC 3 no hospital 2 maka laiha mediku geral dedikadu ba maternidade.
3. Laiha enfermeiru koloka iha maternidade hospital sira no CSI 6. CHC 24 mós laiha enfermeiru iha maternidade.
4. Tekniku laboratoriu disponivel iha hospital no CSI sira hotu. CHC 18 maka laiha tekniku laboratório, ne’ebé la presiza atu oferese EmONC 24 horas.
5. Hanesan diskuti tiha ona, mesmu hospital sira iha espesilista sira, disponibilidade bele melhoria. Norma ba especialista iha kada facilidade tenki determina, no medidas tenki halo hodi asegura norma sira ne’e atinji ho funsiónariu lokál.
Tabela 6-2: Distribuisaun profisional saúde ne’ebé servisu iha unidade maternidade iha fasilidade ne’ebé inklui iha asesmentu ne’e
Diferente Profisaun Husi Pessoal Saúde Sira
Hospital (N=6) CSI (N=8) CHC (N=59) Total (N=73)
0 1 2+ 0 1 2+ 0 1 2+ 0 1 2+
Parteira 0 0 6 0 0 8 1 15 43 1 15 57
Obstetriku/Ginekolojista 2 1 3 0 2 6 3 11 45 5 14 54
Doutor (mediku jeral) 6 0 0 6 0 2 24 11 24 36 11 26
Enfermeiru 0 0 6 0 6 2 18 36 5 18 42 13
Anestesiolojista (MD) 1 3 2
Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015 | 71
Diferente Profisaun Husi Pessoal Saúde Sira
Hospital (N=6) CSI (N=8) CHC (N=59) Total (N=73)
0 1 2+ 0 1 2+ 0 1 2+ 0 1 2+
Enfermeiru anestesista 4 1 1
Neonatolojista 0 0 6
Paediatra 6 0 0
Tekniku Laboratoriu 1 3 2
6.3 Disponibilidade staff 24 orasDisponibilidade staff 24 horas, treinadu atu hala’o empeña servisu EmONC esensiál hanesan pontu embarka id aba provizaun servisu 24 horas nian.
Fasilidade hotu ne’ebé tama iha asesmentu ne’e, ami husu pergunta konaba disponibilidade staff:
1. Nu minimu iha ka lae staff ida presente fisicamente 24 horas iha loron ida iha facilidade ne’e?
2. Nu minimu iha ka lae staff ida disponível ba kada loron servisu (Segunda-Sexta)
3. Nu minimu iha ka lae ema ida on-call 24 horas loron ida?
Mesmu disponibilidade staff varia, iha total cobertura di’ak. Tabela 6-3 no 6-4 hatudu katak liu 90% facilidade sira iha parteira disponível 24 horas loron ida, tantu hala’o hela knar (on duty) ka on cal. Iha cobertura 100% “iha kualker hora” ba hospital no CSI sira ba hanesan doutor (obstritiku ginokolojisto or mediku geral sira). Iha nível CHC mediku sira oferese kobertura 81.4%-84.7%.
72 | Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015
Tabela 6-3: Disponibilidade nu minimu staff ida on duty no/ou on call 24 horas loron ida segunda to sexta kada tipu fasilidade
Kategoria Staff
Hospital
(N = 6)
CSIs
(N=8)
CHCs
(N = 59)
No. % No. % No. %
Parteira 6 100.0 8 100.0 56 94.9
Obstetriku/ Ginekolojista 5 83.3 0 0.0 0 0.0
Doutor (médiku jéral) 2 33.3 8 100.0 50 84.7
Enfermeiru 0 0.0 2 25.0 30 50.8
Anestesiolojista (MD) 2 33.3 0 0.0 0 0.0
Enfermeiru anestesista 5 83.3 0 0.0 0 0.0
Neonatolojista 0 0.0 0 0.0 0 0.0
Paediatra 5 83.3 0 0.0 0 0.0
Tékniku Laboratóriu 5 83.3 5 62.5 7 11.9
Tabela 6-4: Disponibilidade nu minimu funsionariu ida on duty no/ou on call 24 horas loron ida iha Fim de Semana kada tipu fasilidade
Kategoria Staff
Hospital
(N = 6)
CSIs
(N=8)
CHCs
(N = 59)No. % No. % No. %
Parteira 6 100.0 8 100.0 55 93.2Obstetriku/Ginekolojista 5 83.3 0 0.0 0 0.0Doutor (mediku jeral) 2 33.3 8 100.0 48 81.4Enfermeiru 0 0.0 2 25.0 30 50.8Anestesiolojista (MD) 2 33.3 0 0.0 0 0.0Enfermeiru anestesista 5 83.3 0 0.0 0 0.0Neonatolojista 0 0.0 0 0.0 0 0.0Paediatra 5 83.3 0 0.0 0 0.0Tekniku Laboratoriu 5 83.3 5 62.5 7 11.9
Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015 | 73
6.4 Profisional saúde ne’ebé empeña sinal funsaun siraEmpeñamentu sinal funsaun EmONC sira ligadu besik ho disponibilidade staff no kompetensia. Staff iha facilidade ne’ebé tama iha asesmentu ne’e, amu husu karik sira empeña sinal funsaun, hanesan parte husi sira nia servisu. Dadus depois analizetuir kada tipu SF no kada diferente kader (staff).
Sinal Funsaun CEmONC
Hanesan esperadu iha hospital sira, fornesedor principal sinal funsaun husi CEmONC maka doutor sira. Obstetriku maka hanesan fornesedor uniku ba seksio-cesariana. Doutor sira mós exklusivamente responsavel ba empeñu transfuzaun ran. Parteira ituan deit maka relata ida ne’e parte husi sira nia knar.Ida ne’e dala ruma kumpriensaun ida la loos, no refere ba kuidadu sira ne’ebé sira oferese ba feto no bebé foin moris sira ne’ebé simu transfuzaun.
Iha diferensa kiik oan ida iha sinal funsaun ne’ebé empeña husi enfermeiru anastesia nain 6 no doutor anastesiolojista nain 2. Profisaun rua ne’e hala’o hotu sinal funsaun: fó antibiotika, oxitosin,anti-konvulsan no transfuzaun ran ba inan sira no hala’o resusitasaun ba bebé foin moris.
Maibé so respondent ituan deit iha nivel hospital, fó feedback konaba sinal funsaun empeña husi kader espesialista, tanba ne’e tenki kuidadu kuandu interpreta dadus ida ne’e. Dadus ida ne’e inklui iha anexu tabela 12-9 and anexu figura 12-4 ba sira ne’ebé interesadu.
Sinal funsaun BEmONC ne’ebé empeña kada profisional saúde
Kuandu dadus agrega ba enfermeiru, mediku no parteira sira, it abele hare husi Figura 6-2 katak fornesedor principal ba EmONC maka parteira no doutor sira.
• Enfermeiru sira la dun empeña sinal funsaun EmONC. Sinal funsaun ida ne’ebé sira empeña inklui fó antibiotika, oxitosin no antikonvulsan no resusitasaun bebé foin moris iha númeru kazu limitadu balun.
• Figura 6-2 ajuda esplika tanba saida fasilidade nivel baixu sira la klasifikadu hanesan funsiona. Partu ho forsep la empeña (ida ne’e la enkoraja husu standard EmONC). So profisaun ne’ebé relata sira halo forcep maka obstetriku sira. Iha ne’ebé hala’o partu asistidu, vakum ekstrasaun utiliza ventouse. Maibé kazu sira ne’e menus.
• Iha total doutor sira hala’o sinal funsaun BEmONC menus liu parteira sira. Mediku sira formadu husi Cuba seidauk kleur iha forsa trabalho, no sira nia formasaun fraku iha funsaun esensiál obstetria nian. Maibé ho tempu sasán sira ne’e bele muda kuandu sira simu treinamentu EmONC espesifíku depois sira fila mai.
74 | Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015
Figura 6-2: Sinal funsaun BEmONC ne’ebé empeña kada profisional saúde por fasilidade (N=73)
Sinal funsaun BEmONC ne’ebé empeña iha nível fasilidade
When performance of doctors, midwives and nurses were assessed by facility, the same pattern emerges as when the data is aggregated for all facilities. See annex tables 12-10 and 12-11 and annex figures 12-5 and 12-6. Midwives are the main providers of signal functions. Assisted deliveries are seldom performed. When MVA is provided, it is almost exclusively offered by midwives.
Kuandu avalia empeñamentu doutor, parteira no enfermeiru sira kada fasilidade, trend ida hanesan mosu hanesan wainhira dadus agrega ba fasilidade. Hare anexu tabela 12-10 no12-11 no anexu figura 12-5 no 12-6. Parteira hanesan fornesedor principal husi sinal funsaun sira. Partu asistidu la dun hala’o. Kuandu oferese MVA, ida ne’e oferese exklusivamente husi parteira.
Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015 | 75
Figura 6-3: Emepeñamentu Sinal funsaun por doutor, parteira no enfermeiru sira iha CHC (N=59)
Ita bele espera katak parteira sira bele hala’o sinal funsaun báziku hotu. Ida ne’e bele esplika husi menus kazu ou menus treinamentu. Evidensia ba ida ne’, en termus nesesidade treinamentu no empeñamentu intervensaun espesifíku iha fulan 6 antes asesmentu, bele hetan iha seksaun 7 husi relatóriu ida ne’e.
6.5 Servisu esensiál inan no bebé foin moris nian ba inan no bebé foin moris
Servisu esensiál maternal no bebé foin moris ne’ebé fornese husi mediku espesialista sira
Kuandu analiza dadus atu hare se maka fornese sinal funsaun EmONC, pattern hanesan mosu ba kuidadu maternal esensia ho bebé foin moris. Anexu tabela 12-12 to tabela 12-14 no anexu figura 12-7 to 12-9 hatudu espesialista sira hanesan obstetriku sira oferse servisu maternidade, no pediatra sira hala’o intervensaun bebé foin moris hanesan resusitasaun ba bebé foin moris. Dala ida tan, númeru husi resposta husi espesialista sira ituan, tanba tenki iha kuidadu wainhira interpreta figura sira ne’e.
76 | Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015
Servisu esensiál maternal no bebé foin moris ne’ebé fornese husi profissional diferente
Hanesan kazu relasiona ho empeñamentu sinal funsaun sira, parteira maka fornesedor principal ba intervensaun esensiál maternal no bebé foin moris, wainhira hare husi kader iha fasilidade sira (figura 6-4) no tipu fasilidade particular ruma (figura 6-5 – CHC). Depois parteira, doutor sira maka fornesedor principal ba servisu esensiál maternal nian no bebé foin moris sira, tuir kedas ho enfermeiru sira.
Figura 6-4: Servisu esensiál maternal no bebé foin moris ne’ebé fornese husi diferente profissional Por fasilidade (N=73)
Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015 | 77
Figura 6-5: Servisu MNCH vital ne’ebé empeña husi doutor, parteira no enfermeiru sira iha CHCs (N=59)
6.6 SupervizaunSistema supervizaun ida tenki iha nudar responsabilidade husi servisu saúde distrital, maibé laos espesifikamente lori ba servisu EmONC. Respondente sira husi fasilidade hotu ne’ebé inklui iha asesmentu ne’e ami husu konaba númeru vizita supervizaun sira no razaun ba vizita sira ne’ebé hala’o durante fulan 12. Tabela 6-5 hatudu katak CSI 2 no CHC 3 seidauk simu vizita supervizaun periodu durante fulan 12. Liu metade (63%) husi fasilidade simu vizita 1-3. Besik ida baluk tolu (33.9%) CHC simu vizita liu dala 3; ida ne’e aas liu fasilidade sira seluk. Kuaze (91.8%) fasilidade relata katak vizita supervizaun sira ikus ne’e rutina, ho CHC relata respon aas liu (94.9). Laiha vizita hodi responde ba insidente negative ruma.
78 | Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015
Tabela 6-5: Númeru supervizaun no razaun ba supervizaun ikus liu por tipu fasilidade
Vizita Supervizaun
Hospital
(N=6)
CSI
(N=8)
CHC
(N=59)
Total
(N=73)
n % n % n % n %
Vizita durante período fulan 12
0 2 33.3 0 0.0 3 5.1 5 6.8
1-3 4 66.7 6 75.0 36 61.0 46 63.0
> 3 0 0.0 2 25.0 20 33.9 22 30.1
Razaun ba vizita
Routina 4 66.7 7 87.5 56 94.9 67 91.8
Responde ba insidente negative ida 0 0.0 0 0.0 0 0.0 0 0.0
Seluk 0 0.0 1 12.5 0 0.0 1 1.4
Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015 | 79
7. KUIÑESIMENTU, TREINAMENTU NO EMPEÑAMENTU
7.1 Asesmentu kuiñesimentuAsesmentu Kuiñesementu involve intervista oin-ba-oin (face-to-face interview) ho pessoalfornecedor iha servisu maternidade iha kada fasilidade ne’ebé vizita. Kriteria ba selesaun pessoal fornecedor sira ba intervista maka:
• Pessoal ne’ebé fo atendimentu partu kuaze bebé sira hotu iha fulan kotuk.
• Disponibilidade ba intervista iha tempu vizita.
Fornesedor servisu sira ami apresenta ho diferente kazu cenario kona ba inan no bebé foin moris atu avalia sira nia kuiñesementu, kompetensia no skill jesatun atu presta servisu (e.g. Foku ba ANC/PNC, AMTSL, Partograf, Kuidadu Imediata ba Bebé Foin Moris etc.).
Em total doutor 65 (nain 3 maka Obstetritku/Gynekolojista) no parteira 81 mak ami intervista. Kuaze sira hotu servisu iha CHC sira (Tabela 7-1).
Tabela 7-1: Kualifikasaun profisional husi respondent sira iha fasilidade hotu ne’ebé inklui iha asesmentu ne’e
Kualifikasaun respondente Hospital CSI CHC Private Total
Obstetriku / Ginekolojista 3 0 0 0 3
Mediku jeral 4 8 53 0 65
Parteira 6 8 64 3 81
Total Respondente 13 16 117 3 149
Numeru partu ne’ebé empeña husi respondent varia husi 0 – 17 ba CSI no CHC ho media numeru partu 4 ba CHC no 3 ba CSI. Pezu kazu aas iha hospital; ho media numeru partu 9 maka empeña husi respondente sira (tabele 7-2).
Tabela 7-2: Numeru partu husi respondente iha fasilidade saúde públika iha asesmentu ne’e
Kual i f ikasaun Respondente
Hospital CSI CHC
Mean Mode Range Mean Mode Range Mean Mode Range
Obstetriku / Ginekolojista 11 12 10-12 N/A N/A N/A N/A N/A N/A
Médiku jerál 4 0 0-12 1 0 0-4 1 0 0-15
Parteira 12 N/A 6-20 5 2 0-15 6 5 0-17
Total Respondente 9 12 0-20 3 2 0-15 4 0 0-17
Skor ba kuiñesimentu iha área sira relasiona ho EmONC husi diferente
80 | Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015
profisional saúde
Sumaria área kuiñesementu ne’ebé kobridu hanesan hatudu iha tabele 7-3. Kuiñesementu ba sub área ida-ida halo skor em termus media ho persentajen, bazeia ba numeru resposta ne’ebékoretubaperguntaespesifikusira.Dadusdetallaapresentaihaanexutabela12-15.
En total, kuadu ita kompara skor media, iah diferensia ituan loos entre parteira no doutor sira, ho laiha respondente ida ho skor 100% kada área. So iha área tolu iha ne’ebé respondente sira hetan skor liu 80%. Área sira ne’e maka: kuiñesementu aspetu primeiru ba kuidadu antenatak, saída maka tenke monitoriza, bainhira maka feto tama iah fase partu; no kuiñesementu kuidade antenatal. Hanesan bele hare iha tabela 7-3, kuaze skor sira ne’e entre 50 – 70% , no skor menus liu iha kuiñesementu iha ne’ebé inan isin rua sira iha risku (65.8% respondente simu <50%) no suspek informasaun konab sepsis bebé foin moris (41.6% respondente simu <50%).
Tabela 7-3: Skor ba kuiñesimentu iha área sira relasiona ho EmONC husi diferente profisional saúde
RespostaParteira (N=81) Grupu doutor
sira hotu (N=68) Total (N=149)
N (%) N (%) N (%)
1. Kuiñesimentu Ba Aspetu Primariu Husi Kuidadu Antenatal
Skor Mean (husi6) 4 4 4
Skor koretu<50% 17 (21.0) 12 (17.7) 29 (19.5)
Skorkoretu≥50% 64 (79.0) 56 (82.3) 120 (80.5)
2. Kuiñesimentu Kona Ba Feto Grávida Sira Ne’ebé Maka Iha Risku
Skor Mean (husi 11) 5 4 5
Skor koretu<50% 51 (63.0) 47 (69.1) 98 (65.8)
Skorkoretu≥50% 30 (37.0) 21 (30.9) 51 (34.2)
3. Ita-Boot Hatene Bainhira Maka Feto Isin Rua Ida Iha Prosesu Partu?
Skor Mean (out of 4) 3 3 3
Skor koretu<50% 1 (1.2) 2 (2.9) 3 (2.0)
Skorkoretu≥50% 80 (98.8) 66 (97.1) 146 (98.0)
4. Saida Maka Ita-Boot Monitoriza Bainhira Feto Grávida Iha Prosesu Partu?
Skor Mean (out of 10) 8 7 8
Skor koretu<50% 2 (2.5) 10 (14.7) 12 (8.1)
Skorkoretu≥50% 79 (97.5) 58 (85.3) 137 (91.9)
5. Kuidadu Imediata Ba Bebé Foin Moris
Skor Mean (out of 7) 5 4 4
Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015 | 81
RespostaParteira (N=81) Grupu doutor
sira hotu (N=68) Total (N=149)
N (%) N (%) N (%)
Skor koretu<50% 15 (18.5) 25 (36.8) 40 (26.9)
Skorkoretu≥50% 66 (81.5) 43 (63.2) 109 (73.1)
6. Aksaun Foti Durante Jestaun Aktivu Husi Etapa Terseiru Partu
Skor Mean (out of10) 7 5 6
Skor koretu<50% 10 (12.4) 30 (44.1) 40 (26.9)
Skorkoretu≥50% 71 (87.6) 38 (55.9) 109 (73.1)
7. Saida Maka Tenke Hare Kuandu Feto Mosu Hemorajia Makas Iha Partu?
Skor Mean (out of 7) 5 4 4
Skor koretu<50% 22 (27.2) 26 (38.2) 48 (32.2)
Skorkoretu≥50% 59 (72.8) 42 (61.8) 101 (67.8)
8. Suspeitu Infeksaun Ou Sepsis Bebé Foin Moris
Skor Mean (out of 9) 5 5 5
Skor koretu<50% 33 (40.7) 29 (42.7) 62 (41.6)
Skorkoretu≥50% 48 (59.3) 39 (57.3) 87 (58.4)
9. Kuidadu Ba Bebé Moris Ho Pezu Baixu?
Skor Mean (out of 5) 3 3 3
Skor koretu<50% 24 (29.6) 20 (29.4) 44 (29.5)
Skorkoretu≥50% 57 (70.4) 48 (70.6) 105 (70.5)
7.2 Kuiñesimentu relasiona ho EmONC no área empeñamentu kada profisional diferente
Instrumentu ne’ebé desenvolve iha Timor-Leste no uza atu kumpriende kuiñesementu fornesedor servisu (pessoal saúde) and área empeñamentu sira. Instrumentu ne’e kobre 14 área asesementu. Sira ne’e maka:
1. Emorajia iha grávida
2. Problema tensaun arterial alta
3. Isin manas
4. Prosedimentu ba Problema Grávida Sedu
5. Partu Normal no Partu ho problema
6. Pozisaun bebé abnormal
82 | Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015
7. Kondisaun seluk ne’ebé afeta partu no fo partu
8. Prosedimentu partu no fo partu
9. Partu komplikadu
10. Kuidadu pós-partu
11. Prosedimentu Sirurjia
12. Jestaun moras (pain)
13. Prosedimentu ba kuidadu bebé foin moris
14. Seluk
Relata-an relasiona ho koñesimentu no emperiamentu
Analizainstrumentliñaporliñaapresentaihaanexutabela12-16.Dadusagregraduhodihetanvizaungeralidabarelatório-aan-rasikbatreinamentunoidentifikaáreanecessidadesira, karik iha skill particular ruma ne’ebé utiliza iha fulan 6 ikus no karik respondente sinti confiante empeña skill sira ne’e. Kuandudadus sira ne’e hare tuir kada kadre ida-ida,difisiltebesatudeterminakarikiharelasaunrumaentrekuiñesementuhoempeñamentu.Patterninteressanteidamosukuandukomparakaderprofesionalrua(figura7-1).Parteirasirasimuformasaunliudoutorsira,empeñafunsaunbaraknobebeiknosentikonfianteliuiha empeñu. Kuaze respondente hosu doutor, ne’ebé simu formasaun ho sistema Cuba, nosedaukkleurihaforsatrabalhohanesanparteirasira;idane’ebeleexplicatrendidane’e.
Figura 7-1: Relata-an (self reported) relasiona ho kuiñesimentu EmONC no empeñamentu (Parteira N=239 and Doutor N=121)
29 The area of surgical procedures is not being reported on as the response rate was very low and the data suggested that some midwives misunderstoodthequestionastheyreportinghavingdoneacomplexsurgicalprocedurewheninfacilitytheymorethanlikelycaredforthepatient after a doctor had done the procedure.
Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015 | 83
Interesanteatunotaskorsirahusikader(profisaun)menushusi55%;hodoutorsirahetanskor okos loos. Husi área tolu ne’ebé inklui iha asesmentu ne’e, relasiona ho treinamentu no empeñamentu; empeñamentu husi skill particular ida durante fulan 6 ikusho skor okos liu (<43%). Ida ne’e sujere katak pezu kazu valida nesesidade atu prioritiza EmONC no apoiu ba EmONC estratejiku ida no pakote esensial ba inan no bebé foin moris, bazeia ba kazuactualnopezuservisu.Kariklaihakazusufisienteatutratahusifasilidadeparticularida,noskill laempeñaregularmente,entaunidane’edifisilatujustifikatreinamentunprekursu seluk atu suporta EmONC.
Relata-An Relasiona Ho Treinamentu EmONC Kada Profisional
Dadus mós analiza iha kada 14 areas atu identifika nesesidade treinamentu no/oumelhoramentu. Hanesan hare husi tabela 7-4, skor baixa loos ba parteira no medikurelasiona ho jestaun partu antes seksio-cesarianana, halao partu asistidu no posizaun abnormal, hadia kanek servikal no kanek grau tolu, halao resusitasaun adultu no, kompila relatório mortalidade no revé mortalidade materna. Área necessidade treinamentu obviu ne’ebé maka nota tiha ona, iha mós áreas barak tan presiza atu tau matan. Informasaun liuatuapoiadesizaunbatreinamentune’eihaanexutabela12-16husidokumentune’e.
Tabela 7-4: Relata-an kona ba lakuna iha kuiñesimentu husi parteira no doutor sira
Área ba nesesidade treinamentuParteira (n=239)
Doutor (n=121)
% %
Jere partu ne’ebé iha seksio-cesarianana antes 31.8 5.8
AJuda partu ho vakuum 51.0 3.3
Ajuda partu ho forsep* 31* 2.5*
Jere posizaun transversal 43.9 5.0
Identifikaproblemfuan 39.3 5.0
Hadia kanek grau tolu 41.4 6.6
Hadia kanek servikal 20.5 4.1
Halo resusitasaun adultu 33.9 13.2
Kompiladokumentumortalidadeidane’ebérefletakronolojiaeventuatuál 11.7 3.3
Revé mortalidade materna 11.3 4.1
* Parteira no doutor sira la indikadu atu uza forsep, ida ne’ebé estritamente reserve obstetriku sira.
84 | Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015
Relata-An Empeñamentu Skill EmONC Particular Ruma Iha Fulan 6 Antes Asesmentu
Ba área empeñamentu hotu ne’ebé hatudu iha tabela 7-5, 49% parteira no 34% doutor empeña tiha ona skill relasiona ho EmONC iha fulan 6 antes asesmentu. Razaun ba ida ne’e possivelmente relasiona ho kazu ne’ebé maka menus (low case load). Resposta ba situasun ida ne’e maka hasae proporsaun partu institusional.
Área sira ne’ebé nia skor menus loos inklui hemorajia no grávida, problema tensaun ran aas, partu normal no partu ho problema, kondisaun seluk ne’ebé afeta grávida, partu komplikadu no kuidadu pós-partu. Evidensia adicional atu apoia nível menus empeñamentu intervensaunespesifikusirabelehetanihaanexutabela12-16.
Tabela 7-5: Relata-an empeñamentu skill EmONC particular ruma iha fulan 6 antes asesmentu
Área empeñamentuParteira (n=239)
%
Doutor (n=121)
%
Hemorajia Iha Grávida
Jere hemorajia iha inisiu grávida 48.5 33.9
Jere hemorajia iha grávida tuan no iha partu 43.5 23.1
Problema Tensaun Raan Aas
Jere pre-eklamsia 43.1 33.9
Jere eklamsia 32.2 14.0
Isin Manas
Jere isin manas antes partu (amnionitis) 36.4 26.4
Jere isin manas depois partu (endometritis) 33.1 22.3
Prosedimentu problema iha grávida sedu
Halo aspirasaun vacuum manual 24.3 10.7
Partu Normal No Partu Ho Problema
Jere partu abnormal etapa segundu 49.4 25.6
Jere abnormal etapa terseiru 46.9 23.1
Jere partu depois iha seksio-cesarianana 19.7 12.4
Ajuda partu ho vakuum 15.1 9.1
Ajuda partu ho forsep 5.0 3.3
Posizaun Abnormal
Jere partu bebé ho posizaun kidun 46.0 17.4
Jere partu ho posizaun transversal 14.6 9.9
Jere prolapse hussar talin 25.5 14.0
Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015 | 85
Área empeñamentuParteira (n=239)
%
Doutor (n=121)
%
Kondisaun Seluk Afeta Prosesu Partu No Partu
Jere malaria 26.8 14.9
Identifikaproblemafuan 26.8 23.1
Prosedimentu prosesu partu no partu
Hadia kanek grau tolu 23.8 17.4
Hadia kanek servikal 7.1 7.4
Partu Komplikadu
Empeña manuver ba distosia kabaas 31.8 9.1
Jere partu kaduak 43.1 13.2
Hasai plasenta manual 43.5 27.3
Halo kompresaun bimanual 25.9 14.0
Halo kompresaun aortik abdominal 18.8 4.1
Kuidadu Pós-Partu
Halo insersaun IUD depois partu ou abortu 33.1 2.5
Seluk
Halo resusitasaun adultu 18.8 14.0
Kompiladokumentumortalidadene’ebérefletakronolojiaeventuaktual 13.4 6.6
Maternal deaths review Revé mortalidade materna 11.7 4.1
Relata-An Konfidente Iha Empeñamentu Skill Particular Ruma Iha Fulan 6 Ikus
Anexutabela12-16hatuduinformasaunrelata-anconfidenteihaempeñamentuEmONCselektivu no intervensaun essencial materna no bebé foin moris. Nune mós ba nesesidade treinamentu noempeñamentu,parteirasira ihanívelconfidentehusrelata-anempeñaEmONCparticularruma.Maibe,lakunaentrenívelconfidentene’ekiikhela.Entotalnívelkonfidensbaixu.Hanesanharehusitabela7-6nivelkonfidensne’ebaixuloosihaáreasirahanesan partu asistidu, jestaun ba partu komplikadu, jestaun ba problema medika, halo resusitasaun adultu no relata mortalidade materna.
86 | Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015
Tabela 7-6: Relata-an konfidens iha empeñamentu skill partikular relasiona ho EmONC
Área Iha Ne’ebé Nivel Konfidens BaixuParteira (n=239)
Doutor (n=121)
% %
Halo aspirsaun vacuum manual 36.0 13.2
Jere partu depois seksio-cesarianana 26.8 16.5
Ajuda partu ho vakuum 21.8 10.7
Ajuda partu ho forsep 9.2 6.6
Jere partu ho posizaun transversal 17.6 13.2
Jere prolapsu hussar talin 37.7 21.5
Jere malaria 42.7 43.0
Identifikaproblemafuan 32.2 33.1
Hadia kanek grau tolu 30.5 23.1
Hadia kanek servikal 12.1 10.7
Halo kompresaun bimanual 45.2 20.7
Halo kompresaun aortik abdominal 38.1 9.1
Halo insersaun IUD depois partu ou abortu 42.7 5.0
Jere shock husi sepsis 43.5 38.8
Halo resusitasaun adultu 32.6 48.8
Kompiladokumentumortalidadene’ebérefletakronolojiaeventuaktual 15.9 13.2
Maternal deaths review Revé mortalidade materna 14.2 8.3
Liga Treinamentu Ho Empeñamentu
Iha intervensaun 10 no área kuiñesimentu ne’ebé respondent relata katak sira simu treinamentuituan.Sirane’ehatuduihafigura7-2.Kuanduáreasiraligatoempeñamentu,ne’e hetan katak iha área balun ne’ebé empeña tiha ona nu minimu iha fulan nen ikus no respondentesirasentikataksiranuminimuconfidentebasirane’e.
Iha mós área balun ne’ebé mosu kestaun/probelma husi seksaun seluk husi relatoriu ne’e. Partikularmente: partu asistidu no relata mortalidade maternal; hare seksaun 3 kona ba indikador UN nian ba mais informsaun kona ba área sira ne’e.Iha tan área seluk kona ba nesesidade treinamentu maka resusitasaun adultu for kazu sira hanesan shock hemorajika. Intervensaun salva-vida presiza halo regularmente mesmu ke iha ambiente aprendijazen simuladu.Idane’ebelefoimpaktuhasaikonfidensfornecedorservisusiraandkontribuibaoutcome pasiente ne’ebé di’ak liu.
Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015 | 87
8. DISPONIBILIDADE INFRAESTRUTURA BÁZIKU NO EKIPAMENTU
Difisil atu oferese servisu matenidade ida ho kualidade sein espasu fisiku (sala), kama ba inan no bebé sira, fonte elektrisidade and be torneira. Seksaun ida ne’e revé konaba disponibilidade infraestrutura báziku and ekipamentu hodi apoia prestasaun servisu EmONC.
8.1 Kapasidade kama ba kuidadu maternidadeKada fasilidade ne’ebé inklui iha survey ne’e konaba kapasidade kama atu oferese kuidadu maternidade: i.e. númeru total kama ne’ebé disponivel iha fasilidade saúde, númeru kama ne’ebé dedikadu ba servisu maternidade no karik sira kumpri estandarte global ba rasio kama por 1000 partu.
Tabela 8-1 hatudu katak range no media númeru kama hotu. Media númeru kama obstetria varia entre fasilidade. Kama maternidade, hanesan persentajen kama hotu, aumenta husi 20% iha CSI to 57.1% iha CHC sira, indika CHC sira preparadu atu simu partu. Kuandu esklui hospital nasionál Dili, diferensa entre media númeru meja partu ituan hela.
Tabela 8-1: Distribuisaun tipu kama diferente por tipu fasilidade iha asesmentu ne’e
Fasilidade
Kama Hotu Hotu Kama Ba Pasiente Maternidade Meja Partu
Mean Mode Range Mean Mode Range%
mean kama hotu
Mean Mode Range
Hospital National
260 260 260 55 55 55 21.2% 12 12 12
Hospital Referensia
54 N/A 34-114 13 12 10-20 24.1% 3 3 2-5
CSI 20 N/A 10-32 5 4 2-11 20% 2 2 2-3
CHC 7 5 & 7 0-18 4 2 & 4 0-10 57.1% 2 2 0-3
Estandarte internasionál ne’ebé estipula 30 to 32 maternidade no kama partu ba 1,000 partu ba fasilidade referral nivel primeriu, hanesan CHC ida. Tabela 8-2 hatudu katak 406 kama dedikadu ba maternidade disponivel iha nasaun laran tomak. Iha kama kuaze sufisiente atu kumpri estandarte iha nivel CHC. Kuandu aplika estandarte ne’e ba fasilidade nivel aas, iha falta (shortage) kama 100 liu.
30 Essential elements of obstetric care at first referral level. Geneva, Switzerland: World Health Organization, 1991.
88 | Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015
Tabela 8-2: Rasio kama ba 1000 partu iha fasilidade hotu ne’ebé inklui iha asesmentu ne’e.
Tipu Fasilidade Saúde
Kama Dedikadu Ba Maternidade Númeru Partu
Maternidade No Kama Partu Presiza Kumpri Estandarte Who*
H o s p i t a l National 55 4302 138
H o s p i t a l Referensia 65 3214 103
CSI 40 2924 94
CHC 246 7719 247
Total 406 18159 582
* 30 to 32 maternidade no kama partu ba 1000 partu ba fasilidade referral nivel primeiru.
8.2 Durasaun baixa no disponibilidade sala espesifiku ba apoia servisu maternidade
Media durasaun baixa (length of stay), tuir partu normal ida maka loron ida ou menus iha hospital referral, CSI no CHC sira. CHC sira oferese kama balun so ba 24 horas pós-partu atu baixa mas CSI sira oferese kamu balun ba observasaun liu 24 horas. Durasaun baixa (hela) iha Hospita Dili la disponivel. Hare anexu tabela 12-17.
Fasilidade hotu exeptu CSI sira sala partu no sala pós-aprtu. Hospital hotu iha sala operasaun (OT) maibé iha hospital rua laiha banku ran. Iha CHC 11 laiha laboratoriu. Hare tabela 8-3. Area ida ou unidade ida ba kuidadu bebé foin moris falta iha kada tipu fasilidade, ida ne’e tenki kuriji.
Tabela 8-3: Distribuisaun sala disponivel por tipu fasilidade ne’ebé inklui iha asesmentu ne’e
Sala
Hospital (N=6) CSI (N=8) CHC (N=59) Total (N=73)
N % n % n % n %
Sala partu 6 100.0 8 100.0 55 93.2 69 94.5
Sala Pós-partu 6 100.0 8 100.0 54 91.5 68 93.2
Sala operasaun 6 100.0 NA NA NA NA 6 100**
Unidade kuidadu bebé foin moris 4 66.7 2 25.0 4 6.8 10 13.7
Banku ran 4 66.7 NA NA NA NA 4 66.7**
Laboratoriu 6 100.0 8 100.0 48 81.4 62 84.9Area uza hamutuk la’os sala opersaun ou banku ran iha tipu fasilidade **100% tanba so hospital 6 Ministerio da Saúde nian elijivel bas ala operasaun no banku ran
Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015 | 89
8.3 Infrasetrutura BázikuFasilidade hotu (hare anexu figura 12-13) ami avalia konaba disponibilidade infraestrutura báziku iha area oin walu. Hospital sira no klinika privada sira dokumenta 100% disponibilidade ba kriteria hotu hotu ne’ebé hatudu iha figura 8-1. Ba CSI no CHC sira: sala espera, toilet ne’ebé funsional no ventilasaun presiza melhoramentu. Areas ne’ebé iha nesesidade boot tebes maka ventuiña ne’ebé funsiona no/ou Ar konsidionadu (AC). Area sira ne’ebé presiza upgrade inklui: meja resusitasaun bebé foin moris, kurtina ba privacidade, be torneira ne’ebé funsiona, no ahi lakan ne’ebé sufisiente hodi halao servisu.
Figura 8-1: Infraestrutura báziku disponivel iha CSI no CHC (N=67)
8.4 Disponibilidade elektrisidade no beDsiponibilidade be torneira no asesu kontinuidade no reliabilidade supply elektrisidade hanesan pre-rekezitu krusial ida ba kualidade servisu EmONC. Atu oferese kuidadu medika efektivu ida, fornesedor servisu sira tenki iha fonte be no supply elektrisidade.
Figura 8-2 hatudu katak so CHC sira hanesan tipo fasilidade sein elektrisidade ou be. Iha CHC ida laiha elektrisidade no CHC 6 laiha be.
90 | Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015
Figura 8-2: Disponibilidade elektrisidade no be Kada tipu fasilidade (N=75)
Fasilidade 51 (68%) relata elektrisidade failla esporadikamente iha fulan ida kotuk, no fasilidade 31 (41.3%) halo keixa hanesan ba be. So fasildade 17 (22.7%) relata elektrisidade reliavel, no fasilidade 25 (33.3%) maka relata be sempre iha hela de’it (Figura 8-3).
Figura 8-3: Loron sira ne’ebé laiha elektrisidade no be iha fulan kotuk iha fasilidade hotu iha asesmentu ne’e (N=75)
Fonte Enerjia No Dispobilidade Elektrisidade Ne’ebé Funsiona No Jerador Reserva
Kolektor dadus sira determina fasilidade nia fontre principal elektrisidade (karik iha) no nota se karik elektrisidade disponivel no funsiona iha tempu vizita. Tabela8-4 hatudu fonte principal enerjia maka liña elektrisidade. So CHC ida de’it maka relata uza jerador and CHC ida seluk relata laiha elektrisidade.
Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015 | 91
Tabela 8-4: Fonte enerjia por tipu fasilidade saúde
Fonte ba EnerjiaHospital
(N=6) CSI (N=8) CHC (N=59) Total (N=73)
n % n % n % n %
Liña Enerjia 6 8 57 96.6 71 97.3
Jerador 0 0 1 1.7 1 1.4
Laiha Elektrisidade 0 0 1 1.7 1 1.4
Menus ituan los husi metadi (49.3%) fasilidade maka iha jerador reserve. Maibé, husi fasilidade sira ne’ebé iha jerador, so 66.7% fasilidade relata sira em funsionamentu (tabela 8-5) ne’ebé sujere katak jerador sira ne’e la dun uza barak; tanba besik 33% jerador sira la funsiona.
Tabela 8-5: Disponibilidade eletrisidade ne’ebé funsiona no jerador reserve kada tipu fasilidade
Availability Of ElectricityHospital
(N=6) CSI (N=8) CHC (N=59) Total (N=73)
n % n % n % n %
Jerador reserva disponivel 6 5 25 42.4 36 49.3
Jerador reserve ne’ebé funsiona 5 3 16 64.0 24 66.7
Fonte Be No Disponibilidade Supply Be Ne’ebé Funsiona Iha Sala Maternidade Selesionadu
Hospital hotu no CSI 7 iha asesu ba be torneira. Liu iraetadi (57.6%) CHC iha asesu ba be torneira. CSI 1 no CHC 9 (15%) laiha asesu ba be torneira; maibé fasilidade sira ne’e iha asesu ba motabomba elektrika. CHC 6 laiha fonte be. So fasilidade ida maka asesu be husi be posu, no ida seluk asesu be husi be matan (tabela 8-6).
Tabela 8-6: Fonte primariu be por tipu fasilidade saúde iha asesmentu ne’e
Fonte beHospital
(N=6) CSI (N=8) CHC (N=59) Total (N=73)
n % n % n % n %
Be Torneira 6 7 34 57.6 47 64.4
Bomba Elektrika/Manual 0 1 9 15.3 10 13.7
Posu 0 0 1 1.7 1 1.4
Mota/Be Matan 0 0 1 1.7 1 1.4
Seluk 0 0 8 13.6 8 11.0
Laiha Supply Be 0 0 6 10.2 6 8.2
92 | Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015
Tabela 8-7 hatudu katak iha hospital hotu and CSI be disponivel iha sala operasaun hotu and salapartu. So 69.5% sala partu no 61% sala pós-natal iha CHC sira iha be.
Tabela 8-7: Suplai be ne’ebé funsiona iha area maternidade selesionadu por tipu fasilidade
Tipu SalaHospital
(N=6) CSI (N=8) CHC (N=59)
n % n % n %
Sala Partu 6 8 41 69.5
Sala Pós-Natal 6 7 36 61.0
Sala Operasaun 6 N/A N/A
Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015 | 93
9. AI MORUK ESENSIAL, EKIPAMENTU NO SUPLAIFasilidade saúde ami vizita atu avalia disponibilidade ai moruk sira rekomendada, ekipamentu no suplai presiza ba prestasaun servisu EmONC otimu. Seksaun ida ne’e relata konaba rezultadu.
9.1 Jestaun Ai moruk no SuplaiFasilidade hotu hotu (100%) relata katak sira iha inventory ai moruk, suplai ai moruk no/ou farmasia “in-houseI”. Menus husi 50% fasilidade governu iha farmasia disponivel 24 horas loron ida (hare figura 9-1). Governu maka supplier principal ba ai moruk no konsumavel sira. Klinika privada relatarelata katak sira iha suplai farmasia mai husi NGO ou farmasia privada.
Figura 9-1: Disponibilidade faramasia no asesibilidade 24/7 por tipu fasilidade
Kuaze fasilidade hotu (91.8%) relata katak ai moruk sira hetan proteisaun huai moisture, manas no infestasaun no nu minimu iha jeleira elektika/gas ne’ebé funsiona; maibé so 22% fasilidade de’it maka rai ai moruk iha jeleira.
Atu prevene uzu ai moruk liu prazu no “stock-out”, liu 86.3% fasilidade halo order ai moruk iha loron hanesan iha kada semana, fulan ou kuarter. Fasilidade nen halo order wainhira stock hotu no fasilidade 3 so halo order bainhira sira to ona nivel atu halo order hikas (re-order)(tabela 9-1).
94 | Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015
Tabela 9-1: Mekanismu diferente utiliza kada tipu fasilidade diferente atu halo order ai moruk
Mekanismu Order OioinHospital
(N=6) CSI (N=8) CHC (N=59) Total (N=73)
n % n % n % n %
Tempu hanesan (kada semana, fulan ou kuarter) 6 6 51 86.4 63 86.3
Halo order kuandu stock atinji ivel nre-order 0 1 2 3.4 3 4.1
Re-order kuandu ai moruk hotu 0 1 5 8.5 6 8.2
Seluk 0 0 1 1.7 1 1.4
Kauza principal atrazu iha lori suplai maka iha central “laiha stock” (56.2%). Fasilidade 5 relata atrazu, tanba transporte inadekuadu, no fasilidade 10 seluk relata difikuldade administrative (tabela 9-2).
Tabela 9-2: Kauza atrazu iha simu suplai hanesan relata por diferente fasilidade
Kauza Atrazu
Hospital
(N=6)
CSI
(N=8)
CHC
(N=59)
Total
(N=73)
n % n % n % n %
Nunka atraza 0 1 4 6.8 5 6.8
Transporte inadekuadu 0 3 11 18.6 14 19.2
Difikuldade administrativa 2 1 7 11.9 10 13.7
Insufisiente kombustivel 0 0 1 1.7 1 1.4
Insufisiente staff 0 0 1 1.7 1 1.4
Stock out iha armajen central 4 3 34 57.6 41 56.2
Seluk 0 0 1 1.7 1 1.4
9.2 Disponibilidade ai moruk por klaseAi moruk jeral agrupa tuir klasse farmaceutika no subset grupu (tabela 9-3). So iha exepsaun seluk maka antikonvulsan, antihipertensaun no anestezia. Amoruk sira ne’e disponivel iha liu 83% fasilidade. Iha ne’ebé iha falta, ida ne’e iha kuaze iha SSK ida.
Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015 | 95
Tabela 9-3: Disponibilidade diferenta klase ai moruk por diferente tipu fasilidade
Klase Ai moruk
Hospital
(N=6)
CSI
(N=8)
CHC
(N=59)
Total
(N=73)
n % n % n % n %
Antibiotika 6 100.0 8 100.0 59 100.0 73 100.0
Antikonvulsan 6 100.0 8 100.0 49 83.1 63 86.3
Antihipertensi 6 100.0 7 87.5 51 86.4 64 87.7
Oxitosin/ prostaglandin 6 100.0 8 100.0 57 96.6 71 97.3
Ai moruk emerjensia 6 100.0 8 100.0 57 96.6 71 97.3
Anestetika 6 100.0 7 87.5 48 81.4 61 83.6
Analgesika 6 100.0 8 100.0 59 100.0 73 100.0
Tokolitika 6 100.0 8 100.0 58 98.3 72 98.6
Steroid 6 100.0 8 100.0 59 100.0 73 100.0
Likidu IV 6 100.0 8 100.0 59 100.0 73 100.0
Antimalaria 5 83.3 8 100.0 53 89.8 66 90.4
Antiretroviral ba PMTCT / HIV 3 50.0 0 0.0 1 1.7 4 5.5
Kontraseptivu 6 100.0 8 100.0 58 98.3 72 98.6** Mos bolu stock ruptura
Iha falta kritiku ba ai moruk particular ruma iha grupu ai moruk hotu-hotu, inklui antiobiotika, antikonvulsan, ai moruk sira uza iha emerjensia ba anestezia, analgesia, likidu IV, antimalaria, ai moruk ba tratamentu PMTCT/HIV no liu tna. Por exemplu, so12% fasilidade maka ida magnesium sulfatu injeksaun 20%. Hare anexu tabela 12-20.
9.3 Ai moruk relasiona ho emerjensiaSo ai moruk sira uza iha emerjensia obstetria no bebé foin moris, no apoiu final funsaun EmONC maka apresenta iha seksaun ida ne’e iha relatoriu ne’e. Anexu tabela 12-20 oferese dadus konaba grupu ai moruk relasiona ho emerjensia no sinál funsaun sira iha hospital no centru saúde sira.
Disponibilidade ai moruk emerjensia varia husi fasilidade ida ba fasilidade seluk, ho hospital iha suplai ai moruk ne’ebé di’ak liu, mas CSI no CHC iha falta ai moruk balun. Disponibilidade kada ai moruk emerjensia iha CSI range husi 50% to 100%. Laiha CHC ho ai moruk emerjensia hotu and disponibilidade range husi 22% to 67%. Hanesan hare husi tabela 9-4 ai moruk sira ne’ebé suplai menus (<50%) maka aminofilina, atropine sulfatu, kalsiu glokunat, efedrin no nalaksone hidroklorida. Kada sala partu tenke rai Trolley Emerjensia ida ho ai moruk no ekipamentu EmONC nesesariu hotu.
96 | Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015
Tabela 9-4: Disponibilidade Ai moruk uza iha emerjensia iha diferente tipu fasilidade*
Ai moruk uza iha emerjensiaHospital
(N=6) CSI (N=8) CHC (N=59) Total (N=73)
n % n % n % n %
Adrenaline (Epinephrine) 6 100.0 7 87.5 40 67.8 53 72.6Aminophylline 6 100.0 4 50.0 20 33.9 30 41.1
Atropine sulphate 6 100.0 2 25.0 14 23.7 22 30.1
Calcium gluconate 6 100.0 5 62.5 22 37.3 33 45.2
Digoxin 6 100.0 7 87.5 40 67.8 53 72.6
Ephedrine 6 100.0 2 25.0 13 22.0 21 28.8
Frusemide 6 100.0 6 75.0 40 67.8 52 71.2
Hydrocortisone 6 1 u 00.0 8 100.0 52 88.1 66 90.4
Naloxone Hydrochloride 6 100.0 0 0.0 1 1.7 15 20.5
Promethazine Hydrochloride 4 66.7 7 87.5 49 83.1 60 82.2*Ai moruk atu apoia sinál funsaun iha seksaun 4 husi relatoriu ne’e
9.4 Suplai báziku relasiona ho emerjensia no sinál funsaun Ekipa koleksaun dadus avalia fasilidade hotu, ba disponibilidade suplai báziku oin 52 diferente utiliza iha emerjensia obstetria no bebé foin moris. Ba item ida ida iha lista, tenke iha nu minimu item 1 funsiona para bele documenta hanesan disponível.
Kuandu dadus sira agrupa no halo komparasaun ho fasilidade sira seluk, mosu pattern klaru ida iha tipe ekipamentu ne’ebé maka disponível no ekipamentu ne’ebé maka sei falta. Item báziku barak tan, hanesan makina sukat tensaun tan, stetoskop, bowls, basin no seringa disponivel hela.
Hanesan hare husi tabela 9-5 hatudu katak standarte infuz IV uniku item ne’ebé disponivel iha fasilidade hotu-hotu. Item sira ne’ebé maka iha <32% husi facilidade inklui iha ne’e: ultrasoun/Doppler (13.7%), infuz set ba neonatus sira (23.3%), mouth gag (31.5%), stick ba teste gluakoza ran nian no glukomenter (6.8%), dipstick ba teste protein iha urina (16.4%), pulsu oximeter (8.2%) and balnket ba tempu malirin 20.5%.
Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015 | 97
Tabela 9-5: Item selesionadu ne’ebé suplai menus iha diferente tipu fasilidade iha asesmentu ne’e
Specialised Items In Short Suplai Item Espesializadu Iha Nia Suplai Menus
Ospital
(N=6)
CSI
(N=8)
SSK
(N=59)
Total
(N=73)
n % n % n % n %
Ultrasound/Doppler 6 100.0 2 25.0 2 3.4 10 13.7
Refrigerador 5 83.3 6 75.0 54 91.5 65 89.0
Aparatu Presaun tensaun ran (mercury) 6 100.0 6 75.0 42 71.2 54 74.0
Foetal stethoscope* 6 100.0 5 62.5 37 62.7 48 65.8
Infusion set ba neonatus 5 83.3 1 12.5 11 18.6 17 23.3
Ventilator adultu bag and mask 6 100.0 5 62.5 29 49.2 40 54.8
Mouth gag 2 33.3 3 37.5 18 30.5 23 31.5
Wheelchair 6 100.0 7 87.5 40 67.8 53 72.6
glucometer Stick ba teste glukoza ran no glukometru 2 33.3 1 12.5 2 3.4 5 6.8
Urine dip stick ba teste proteina 4 66.7 3 37.5 5 8.5 12 16.4
Pulse oximeter 5 83.3 0 0.0 1 1.7 6 8.2
Blanket ba tempu malirin 6 100.0 5 62.5 4 6.8 15 20.5* Pinard-type. Laiha kestaun konaba iha ka laiha fetal Doppler.
9.5 KontraseptivuFigura 9-2 hatudu katak CSI sira iha metodu kontrasepsaun disponivel di’ak liu. Ida husi CSI hotu iha metodu hotu disponível. Disponibilidade metodu oioin iha hospital range husi50% ba IUD to 83.3% ba kontrasepsaun pill kombinadu. CHCs sira iha metodu barak liu hospital sira; kondom mane ne’e maka suplai baixa liu (74.6%), mas injeksaun fulan-3 nian maka aas liu hotu (94.9%). Suplai menus iha hospital kontra suplai aas liu iha CHC possivelmente relasiona barak liu ho funsaun facilidade, i.e. servisu nível tersiariu kontra kuidadu primariu.
98 | Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015
Figura 9-2: Disponibilidade metodu kontraseptivu oioin por tipu fasilidade (N=73)
9.6 Disponibilidade dokumentasaun no formatu por tipu fasilidade
Kolektor dadus sira mos halo check ba disponibilidade dokumentasaun no format sira hatudu iha tabela 9-6. So hospital 1 maka laiha dokumentasaun ho laiha formatus hotu. CSI iha entre 50-75% dokumentasaun no formatu no disponibilidade iha CHC sira varia husi 35.6% to 86.4% husi facilidade ne’ebé inklui iha asesmentu ne’e. Formatu ne’ebé ninia suplai menus inklui charts ba medikasaun (46.6%) no sheet ba sinál vital (43.5%). Partograf no formatu referral disponível iha kuaze facilidade sira hotu (86.3%).
Tabela 9-6: Disponibilidade dokumentasaun no formatu tipu fasilidade
Disponibilidade formatu Hospital (N=6) CSI (N=8) CHC (N=59) Total (N=73)
n % n % n % n %
Partograf 6 100.0 6 75.0 51 86.4 63 86.3
Dokumentu pasiente 6 100.0 6 75.0 45 76.3 57 78.1 Folha medikasaun 6 100.0 4 50.0 24 40.7 34 46.6
Folha sinál vital 6 100.0 4 50.0 21 35.6 31 42.5
LISIO 5 83.3 6 75.0 43 72.9 54 74.0
Formatu referral 6 100.0 6 75.0 51 86.4 63 86.3
Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015 | 99
9.7 Disponibilidade ekipamentu ba kuidadu bebé foin morisDisponibilidade ekipamentu ba kuidadu bebé foin moris and resusitasaun ne’e mos hetan asesmentu hotu. Disponibilidade ekipamentu ba kuidadu bebé foin moris deklina husi hospital to nível CHC sira; ho hospital sira iha kuazu ekipementu hotu disponível no CHC sira iha menus liu (tabela 9-7). Ba kuidadu bebé foin moris, ekipamentu ne’ebé maka ninia disponibilidade menus liu maka akesedor radiante (8.2%), tuba florescenti ba fototerapia (23.3%), kopu kiik ba hois susu bem inan nian (6.8%) no toalha/hena ba falun no hamaran neonatus (23.3%). Suplai menus ba ekipamentu hanesan akesedor radiante, bele kumpriende, maibé suplai sira ne’ebé ho kustu baixa, hanesan ekipamentu ba suporta fó susu bem inan nian no toalha ba falun no hamaran neonatus sira tenke disponível duni.
Tabela 9-7: Disponibilidade ekipamentu ba kuidadu bebé foin moris kada tipu fasilidade
Ekipamentu Ba Bebé Foin Moris
Hospitals
(N=6)
CSI
(N=8)
CHC
(N=59)
Total
(N=73)
n % n % n % n %
Dasin tetu bebé 6 100.0 7 87.5 52 88.1 65 89.0
Meja resusitasaun bebé foin moris 5 83.3 5 62.5 33 55.9 43 58.9
Inkubador 5 83.3 0 0.0 1 1.7 6 8.2
akesedor radiante 6 100.0 4 50.0 34 57.6 44 60.3
Tuba florescente ba fototerapia 4 66.7 0 0.0 0 0.0 4 5.5
Kopu kiik ba hasai susu ben inan nian 0 0.0 2 25.0 3 5.1 5 6.8
Toalha/ roupa atu falun no hamaran neonatu 4 66.7 4 50.0 9 15.3 17 23.3
Tabela 9-8 hatudu ekipamentu báziku ne’ebé falta ba apoia resusitasaun bebé foin moris iha kuaze fasilidade hotu. Esepesifikamente, inklui suction cateter (60.3%), laringoskop ba bebé ho reserva lampada no filha (13.7%) no disposable tubu trakea deskaratves (uncuffed) (21.9%).
Tabela 9-8: Disponilidade ekipamentu ba resusitasaun bebé foin moris por tipu fasilidade
Ekipamentu Ba Resusitasaun Bebé Foin Moris
Hospital (N=6) CSI (N=8) CHC
(N=59)Total
(N=73)
n % n % n % n %
Mucus extractor 6 100.0 6 75.0 48 81.4 60 82.2
Infant face masks 6 100.0 6 75.0 49 83.1 61 83.6
Ambu (ventilator) bag 6 100.0 7 87.5 50 84.7 63 86.3
100 | Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015
Ekipamentu Ba Resusitasaun Bebé Foin Moris
Hospital (N=6) CSI (N=8) CHC
(N=59)Total
(N=73)
n % n % n % n %
Suction catheter 6 100.0 4 50.0 34 57.6 44 60.3
Infant laryngoscope and spare bulbs/battery 4 66.7 1 12.5 5 8.5 10 13.7
Disposable uncuffed tracheal tubes 6 100.0 2 25.0 8 13.6 16 21.9
9.8 Disponibilidade instrumentu no ekipamentu ba apoia partu
Ekipamentu jeral partu nian
Hospital sira hotu no CSI 2 iha ekipamentu hotu (100%); CSI sira seluk falta instrumentu balunh. Laiha CHC ida maka iha ekipmentu kompletu: disponibilidade ekipamentu varia husi 67.8% na tizoura episiotomia; to 96.6% CHC iha forsep artéria (Hare anexu tabela 12-21, figura 12-14 no 15).
Vakuum extraksaun no forsep ba partu
Disponibilidade instrument ba partu asistidu deklina husi hospital to nivel CHC. Tabela 9-9 hatudu hospital hotu iha vakuum ekstraktor ho ninia tahan (cup) iha size diferente no hospital 5 husi 6 ne’e iha forsep outlet. En kontrariu, so 21 husi 59 CHC ho iha item sira ne’ebé semelhança. Preferensia ba vakuum ekstraktor no, hanesan recomendada iha matadalan, refleta konaba disponibilidade, kuandu kompara ho forsep outlet.
Tabela 9-9: Disponibilidade instrument ba vacuum estraksaun/forsep ba partu
Disponilidade Item EspesializaduHospital
(N=6) CSI (N=8) CHC (N=59)
Total (N=73)
n % n % n % n %
Vakuum estraksaun ho nia tahan iha diferente medida 6 100.0 7 87.5 21 35.6 34 46.6
Forsep obstetria outlet 5 83.3 2 25.0 6 10.2 13 17.8
Disponibilidade ekipmentu no suplai hodi apoia aspirasaun vacuum manual varia entre fasilidade sira. So 33 (45.2%) facilidade maka iha kanula fleksivel, 4-6mm no 39 (52.1%) facilidade iha forsep volsullum. Ekipamentu ne’ebé kuaze disponível hotu maka spekulum cuscos, iha facilidade 60 (82.2%). Fasilidade hotu ne’ebé oferese EmONC presiza kouta ekipamentu no suplai kompletu tabela 9-10.
Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015 | 101
Tabela 9-10: Disponibilidade ekipamentu vacuum aspirasaun manual/ suplai kada tipu fasilidade
Item Ne’ebé Suplai MenusOspital (N=6) CSI (N=8) SSK (N=59) Total (N=73)
n % n % n % n %
Vakuum aspirador/seringa 6 100.0 8 100.0 38 64.4 52 71.2
Lubrikante/ Oliu ba O-ring 3 50.0 4 50.0 26 44.1 33 45.2
Kanula Flexive, 4-6mm 5 83.3 8 100.0 34 57.6 47 64.4
Kanula Flexivel, 7-12mm 5 83.3 8 100.0 36 61.0 49 67.1
Spekulum Cuscos 6 100.0 8 100.0 46 78.0 60 82.2
Forsep Volsullum 6 100.0 6 75.0 26 44.1 38 52.1
9.9 Disponibilidade instrument no ekipamentu apoia jinekolojia
Semelhansa ho ekipamentu seluk atu apoia kuidadu maternidade, disponibilidade ekipamentu ginekolojia iha anexu tabela 12-22 deklina husi hospital to nivel CHC. Suplai menus; menus husi facilidade 33 (45.2%) maka spekulum vajinal, towel clips; instrument kuretajen uterus kroat no la kroat, dilator uterus no Sims Spekulum vajinal nian (hare tabela 9-11). Ekipamentu no suplai hotu presiza atu standariza iha facilidade hotu ne’ebé oferese 24 horas servisu EmONC and tenke maintein standar.
Tabela 9-11: Evakuasaun uterus no ekipamentu jinekolojia ne’ebé menus suplai kada fasilidade
Item Ne’ebé Menus SuplaiOspital (N=6) CSI (N=8) SSK (N=59) Total (N=73)
n % n % n % n %
Evakuasaun uterus
Spekulum vajinal, (Sims) 6 100.0 8 100.0 18 30.5 32 43.8
Klip towel 6 100.0 3 37.5 13 22.0 22 30.1
Dilatador uterus 6 100.0 4 50.0 7 11.9 17 23.3
Kuret uterus kroat 6 100.0 7 87.5 9 15.3 22 30.1
Kuret uterus la-kroat 6 100.0 4 50.0 8 13.6 18 24.7
Ekipamentu Ginekolojia
Spekulum Vajinal, Sims 6 100.0 8 100.0 19 32.2 33 45.2
Spekulum Vaginal, Cusco, medida virjin 6 100.0 5 62.5 29 49.2 40 54.8
102 | Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015
9.10 Sala operasaunHospital hotu hotu i.e. Hospital nasional Dili and hospital referensia 5 iha sala operasaun ida. Sala operasaun sira ne’e uza ba kazu geral no kazu maternidade. Iha klinika privada ida mos iha sala operasaun geral ida no ida seluk sala operasaun ba pasiente obstetria nian. Anexu figura 12-16 no anexu 12-23 hatudu katak sala operasun sira ne’e ekipadu ho meja operasaun, suplai no ahi (elektrisidade).
9.11 Ekipamentu laboratoriu no suplaiServisu laboratoriu presiza ba provizaun transfuzaun ran, teste HIV, diagnose malaria etc. Hospital hotu hotu, Csi no CHC 50 husi 59 iha servisu laboratório iha horas servisu loron nian, Númeru ne’e menus wainhira konsidera servisu 24/7 funsiona. So iha hospital 4, Csi 1 no CHC 12 maka oferese servisu laboratório “en kualker hora” (figura 9-3). Fasilidade hotu hotu ne’ebé oferese EmONC 24 horas presiza iha asesu ba atendimentu laboratório kalan no loron.
Figura 9-3: Disponibilidade laboratoriu por tipu fasilidade no funsiona 24/7 (N=75)
Disponibilidade koleksaun ran no teste screening varia entre diferente tipu fasilidade (figura 9-4). Teste sira ne’ebé mais larga disponível iha hospital sira. Depois ida ne’e, <25% koleksaun ran kompletu and teste screening disponível iha CSI no CHC sira. Disponibilidade screening laboratório no teste sira presiza atu revé hikas fali no standariza iha facilidade hotu ne’ebé oferese EmONC 24 horas.
Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015 | 103
Figura 9-4: Koleksaun ran/teste skrining disponivel iha fasilidade iha asesmentu ne’e (N=73)
9.12 Prevensaun infesaunSuplai prevensaun infeksaun iha area maternidade
Iha total ekipamentu no suplai atu apoia prevensaun infeksaun maka aseitavel maibé presiza melhoramentu. Husi tabela 9-12, ita bele hare item sira maka ninia suplai falta. Sira ne’e inklui luvas saudável (17.8%), reseptakulu bah ena foer (27.4%);trolley ba kampu steril (50.7%); no fatin lixu ne’ebé taka metin husi kontaminasaun (56.2%). Talves item sira ne’e la presiza no list standar presiza atu revé hikas no hadia tan fali.
Tabela 9-12: Disponibilidade suplai prevensaun infeksaun iha area maternidade por tipu fasilidade
Ekipamentu Laboratoriu No Suplai
Hospital
(N=6)
CSI
(N=8)
CHC
(N=59)
Total
(N=73)
n % n % n % n %
Sabaun 6 100.0 8 100.0 50 84.7 64 87.7
Antiseptika (providine iodine/betadine) 6 100.0 8 100.0 59 100.0 73 100.0
Luvas 6 100.0 8 100.0 49 83.1 63 86.3
Luvas Steril (range medida) 3 50.0 5 62.5 47 79.7 55 75.3
104 | Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015
Ekipamentu Laboratoriu No Suplai
Hospital
(N=6)
CSI
(N=8)
CHC
(N=59)
Total
(N=73)
n % n % n % n %
Luvas ba servisu todan nian 3 50.0 1 12.5 9 15.3 13 17.8
Autoklaf/boiler/steamer 5 83.3 7 87.5 45 76.3 57 78.1
Hena proteisaun non-steril 6 100.0 7 87.5 51 86.4 64 87.7
Kontendor dekontaminasaun 6 100.0 7 87.5 52 88.1 65 89.0
Brankeamentu ho fó brankeamentu 6 100.0 7 87.5 49 83.1 62 84.9
Solusaun dezinfektan 6 100.0 6 75.0 45 76.3 57 78.1
Fatin lixu regular 6 100.0 8 100.0 58 98.3 72 98.6
Fatin lixu falun metin kontaminadu 6 100.0 7 87.5 28 47.5 41 56.2
Kontendor ba daun kroat 6 100.0 8 100.0 55 93.2 69 94.5
Reseptakulu ba hena foer sira 5 83.3 1 12.5 14 23.7 20 27.4
Standarte Mayo (ou ekivalente ba kampu sterilizadu) 5 83.3 5 62.5 27 45.8 37 50.7
Dezinfektan no antiseptik
Tabela 9-13 hatudu disponibilidade desinfektan no antiseptika iha area maternidade husi fasilidade sira ne’ebé inklui iha asesmentu ne’e. Disponibilidade klorohexadin no etanol menus. Providin Iodin disponível iha besik 80% facilidade sira. Desinfektan no antiseptika presiza standariza iha facilidade sira hotu.
Tabela 9-13: Disponibilidade dezinfektan no antiseptika iha area maternidade por tipu fasilidade
Dezinfectan No AntiseptikaHospital
(N=6) CSI(N=8) CHC (N=59)
Total (N=73)
n % n % n % n %
Chlorhexidine 2 33.3 1 12.5 8 13.6 11 15.1
Ethanol 4 66.7 4 50.0 27 45.8 35 47.9
Polyvidone iodine 4 66.7 5 62.5 49 83.1 58 79.5
Autoklaf
Disponibilidade outklaf no ekipamentu sterilizasaun hatudu iha anexu figura 12-17. Iha CHC 3 no CSI 1 maka laiha autoklaf. Disponibiliadde diferente tipo autoklaf varia konseravelmente entre facilidade sira. Autoklaf ne’ebé uza komun liu maka sira ne’ebé iha mediasaun temperature, tuir kedas ho sterilizator ho be manas. Menus husi 50% facilidade sira maka iha insenerator. Presiza atu standriza ekipamentu autoklaf, no upgrade
Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015 | 105
10. REVEE KAZUHanesan parte ida husi asesmentu EmONC, kazu revee diferente tipu tolu maka hala’o, uza dokumentasaun iha fasilidade ne’ebé inklui iha asesmentu ne’e. Ida ne’e maka, revee utilizasaun partograf, seksio-cesariana no mortalidade materna. Kazu sira utiliza amostra konveniente. Tanba ne’e laiha extrapolasaun ou weighing posivel. Seksaun husi relatoriu ida ne’e apresenta rezultadu husi revee sira ne’e.
10.1 Revee partografPartograf ne’e instrumentu krusial tebes ba monitoriza progresaun partu. Kuandu priense ho loloos, partograf fo vista jeral pictorial ida ne’ebé fasilita halo-desizaun and identifikasaun imediata komplikasaun inan no fetus. Instrumentu ne’e dokumenta mediasaun xavi durante partu: i.e. tensaun arterial, temperature, pulsu, kontraksaun uterine, dilatasaun servix, batementu bebé nia fuan, no estadu membrane, koor liquidu regular no interval ne’ebé rekomendada.
Objetivu husi revee ida ne’e atu avalia uzu no kualidade partograf no jestaun partu iha fasilidade saúde. Tuir instrusaun ba ekipa koleksaun dadus, karik iha fasilidade ida uza partograf modifikadu husi WHO (Anexu figura 12-18) ekipa ne’e atu selesiona partograf tolu ne’ebé kompleta iha fulan kotuk. Karik sira uza partograf tipu seluk, asesmentu sei la halo.Mezmu kolektor dadus sira hetan instrusaun atu kompleta revee 3 husi kada fasilidade ne’ebé elijivel, sira nain tolu ne’e(partograf) la sempre kompleta. Total iha 180 partograf maka ba revee. Detallas husi revee ne’e iha Anexu 13.
Summariu: Revee Partograf
• Iha fasilidade 75 ne’ebé inklui iha asesmentu ne’e, hala’o estudu kazu ba 180 partograf. Iha total kualidade dokumentasaun iha media, ho foti mediasaun observasional simples ida hanesan pulsu, temperatura no tensaun arterial presiza melhoramentu.
• Fasilidade 13 (19%) la utiliza partograf. Utilizasaun partograf iha CSI no CHC presiza melhoramentu; partikularmente konsidera númeru intervensaun ne’ebé limitadu, hanesan partu asistidu, ne’ebé halo.
• Iha revee 180 ne’e hotu, laiha partu vajinal asistidu no seksio-cesariana ne’ebé indikadu, mezmu iha 39 kazu seluk; ne’ebé entre alerta no liña asaun, ou pas loos, ou liu liña asaun. Ida ne’e baixa liu 5-15% ne’ebé esperadu kuandu aplika standard UN nian. Iha mos preokupasaun kona ba utilizasaun aumento iha nivel CHC, iha ne’ebé partu asistidu raramente hala’o, no mos laiha reserva seksio-cesariana imediata ne’ebé disponivel.
106 | Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015
10.2 Revee partu cesarianaObjetivu revee partu cesariana hodi atu hatene indikasaun klinika principal (kauza) ba cesariana no atu avalia aspetu balun husi kualidade prosedimentu and rai dokumentasaun. Tuir instrusaun ba kolektor dadus sira, kazu cesariana mais recente tolu ne’ebé dokumenta iha fasilidade nia logbook/logbook sala operasaun nian ne’ebé hetan revee kuandu sira (pasiente) la internadu iha hospital ona no hala’o iha fulan 12 antes revee ne’e.
Karakteristika feto no outcome
Total 21 kazu cesariana hetan revee. Iha kazu tolu husi kada hospital 6 Ministerio Saúde nian no kazu tolu fasilidade privada. Iha kazu 10 husi kazu sira ne’e maka refere husi fasilidade saúde seluk.Kuaze feto barak (85.7%) ho idade tinan 20 to 34. Idade media tinan 27 no media paridade 3. Laiha feto ida mate (anexu tabela 12-24).
Indikasaun, tipu partu cesariana, no utilizasaun partograf
Tabela 10.1 hatudu karakteristika balun husi partu cesariana ne’ebé revee. Indikasun husi parte inan nian maka 71.3% no indikasaun fetus nian 19.1% husi seksio-cesariana. Iha total, indikasaun maior husi inan sira maka Cephalic Pelvic Disproportion (CPD)/ partu prolongada (23.8%), kanek anterior (19%), distress fetus (4.8%), no posizaun ho ain maka mai uluk (14.3%). Tolu husi 4 indikasaun fetus nian maka posizaun ou malposizaun.
Tabela 10-1: Indikasaun ba partu cesariana ne’ebé revee por tipu cesariana*
Indikasaun Ba Cesariana
Tipu cesarianaTotal
Emerjensia Elektivu Laiha informasaun
n=(19) n=(2) n=(0) n=(21) %
Indikasaun husi inan
Plasenta previa 2 1 0 3 14.2
Kanek (cesariana) anterior 3 1 0 4 19
CPD/partu prolongada 5 0 0 5 23.8
Gravida multiplu 3 0 0 3 14.3
Sub total 71.3
Indikasaun fetus
Fetal distress 1 0 0 1 4.8
Posizaun bebé ho ain/mal posizaun 3 0 0 3 14.3
Sub total 19.1
Seluk no laiha informsaun
Laiha informsaun 2 0 0 2 9.6
Sub total 9.6
Total 19 2 0 21 19.2
* Nota kazu sira ne’ebé maka la responde
Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015 | 107
Husi 21 cesariana ne’ebé hetan revee, 19 kazu maka emerjensia no 2 kazu elektivu. Entre feto sira ho emerjensia cesariana, so 2 de’it mana jere ho partograf. Utilizasaun baixa husi partograf hanesan preokupasaun ida. Mezmu númeru uitoan iha rezultadu ne’e, inkonsistente ho estudu kazu partograf iha ne’ebé hospital hotu relata katak uza partograf (Anexu tabela 12-27).
Tempu husi diagnosis/desizaun kona ba cesariana to operasaun aktual, no durasaun hela iha hospital.
Figura 10.1 hatudu lapsu tempu entre desizaun atu avansa ho seksio-cesariana no hahú sirurjia (operasaun).Standar internasional ne’ebé rekomenda ba tempu entre halo desizaun ida atu avansa ho seksio-cesariana, no hahú operasaun menus husi minute 30. Nain 4 (19%) husi 21 kazu ne’ebé kumpri standard. Iha kazu 9 (43%), lapsu entre desizaun atu hala’o operasaun seksio-cesariana to hahú operasaun entre horas 1 to horas 5 and iha kazu rua (9%) tenke hein liu horas 5 nia laran.
Figura 10-1: Tempu lapsu entre desizaun hala’o cesariana no operasaun aktual (N=21)
Tabela 10-2 hatudu katak iha total durasaun feto sira hela iha hospital, infesaun kanek no utilizasaun antibiotika kada tipu seksio-cesariana. Kazu 2 husi 21 ne’ebé hetan revee hela iha hospital durante loron 3 ou menus, kuaze kazu barak (84.2%) hela iha hospital durante loron 4 to loron 8, ho media durasaun tempu hela ba cesariana emerjensia maka loron 5. Durasaun ba cesarian elektiv kazu difisil atu determina tanba iha kazu rua de’it. Iha kazu ida ne’ebé relata ho infesaun kanek. Profilaksis antiotika utiliza ba 90.5% kazu sira, ne’ebé loloos tenke 100%. Maibe, númeru ki’ik restrita informasaun razoavel, ne’ebé bele hetan husi estudu kazu sira.
108 | Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015
Tabela 10-2: Tempu pasa iha hospital, infesaun kanek no utilizasaun antibiotika por kada tipu partu cesariana*
Indikasaun Cesariana
Tipu cesariana
Emerjensia Elektivu Total
n=(19) % n=(2) % n=(21) %
Tempu pasa iha hospital depois C/S
Loron 0 - 3 2 1 3
Loron 4 - 8 16 84.2 1 17 81.0
Loron 9 - 12 0 0 0
Loron 13+ 1 0 1
Media tempu pasa iha hospital (loron)* 5
Por kanek infesaun
Kanek infektadu 1 0 1
Kanek la-infektadu 17 89.5 1 18 85.7
Laiha informsaun 1 1 2
Utilizasaun antibiotika profilaxis
Uza 17 89.5 2 19 90.5
La uza 0 0 0
Laiha informasaun 2 0 2* Ba númeru menus husi 10 dokumenta númeru absolute de’it
Outcome bebé foin moris: karakteristik fetus
Rezultadu (outcome) husi seksio-cesarianana hanesan hatudu iha tabela 10-3. Presenza mekonium relata iha kazu 4. Iha ne’ebé dokumenta mekonium iha (kazu 4) no laiha (kazu 2), kazu sira ne’e hotu progresa no bebé moris atravez partu normal. Husi kazu sira ne’e, 12 (57.1%) kazu bebé moris husi partu normal, no kazu 3 rezulta bebé mate.
Tabela 10-3: Outcome bebé foin moris depois cesariana, karakteristika selesionadu*
KarakteristikaBebé moris
normal Bebé mateMate ida
ou liu (e.g. kaduak)
Total
n % n n n %
Outcomes bebé foin moris 18 85.7 1 2 21 100
Iha ka lae mekonium?
Loos 4 0 0 4
Lae 2 0 0 2
Laiha informasaun 12 57.1 1 2 15 71.4
Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015 | 109
Batementu bebé nia fuan ikus
Normal 15 71.4 1 1 17 81
Takikaardia 2 0 0 2
Laiha informasaun 1 0 1 2
Kauza primariu fetus mate
Relasiona ho prematuridade 0 1 0 1* Ba númeru menus husi 10 dokumenta númeru absolute de’it
Husi dokumentasaun ikus batementu fetus nia fuan, batementu normal notadu iha inan 17 no takikardia dokumenta iha kazu rua. Sira ne’ebé ho batementu fuan normal, feto 15 avansa to bebé moris liu husi partu normal, laiha dokumentasaun se mekonium iha ka laiha. Ikus liu, prematuridade dokumenta hanesan kauza bebé mate iha kazu ida. Kauza bebé mate iha segundu kazu (kaduak) la hatene. Klaramente kualidade informasaun ne’ebé dokumenta kona ba rezultadu bebé foin moris presiza hadia.
Rezultadu ba Seksio-cesarianana, kuandu iha seksio-cesarianana antes, partu ho prosizaun kidun ka ain no CPD/kazu prolongadu ne’e di’ak liu. Maibe, númeru ki’ik liu atu hola konkluzaun (tabela 10-4).
Tabela 10-4: Revee bazeia ba outcome fetus no indikasaun ba seksio-cesarianana
Indikasaun Ba CesarianaBebé moris
normal Bebé mateMate ida ou
liu (e.g.
kaduak)
Númeru total
cesariana ho indikasaun
n n n n
Plasenta previa 1 1 1 3
Kanek (cesariana) anterior 4 0 0 4
Foetal distress 1 0 0 1
Posizaun bebé ho ain/mal posizaun 3 0 0 3
CPD/partu prolongada 5 0 0 5
Gravida multiplu 2 0 1 3
Seluk 1 0 0 1
Laiha informasaun 1 0 0 1
10.3 Revee mortalidade maternaObjetivu revee mortalidade maternal atu identifika factor sira ne’ebé kontribui ba inan sira mate iha partu institusional, no hanesan iha revee sira seluk, sira demonstra aspetu relasiona ho kualidade jestaun pasiente no guarda-dokumentasaun. Informasaun hasai husi rejistu no dokumentu pasiente sira nian.
110 | Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015
Aliña ho revee partograf no partu cesariana, kolektor dadus sira hetan instrusaun atu revee iha kazu tolu inan mate ne’ebé akontese iha fasilidade iha tinan kotuk. Se karik akontese de’it kazu mate ida, entaun so halo revee ida. Karik akontese mate rua, enatun halo revee ba kazu mate rua. Rezultadu husi Sumario Kazu Fasilidade (Modulu 4) indika katak fasilidade 10, inklui hospital hotu, i.e. Hospital Nasional Dili no hospital referensia 5, relata nu minimu kazu inan mate ida.
Ekipa kolektor dadus relata katak, mezmu kazu inan mate akontese, membro staff fasilidade la sempre bele lokaliza dokumentu inan sira ne’e ba revee. Iha total inan 10 mate ne’ebé halo revee, nune menus husi inan nain 3 mate ne’ebé relata husi kada hospital. Númeru ne’ebé ki’ik no prosedimentu ne’ebé rapidu atu avalia kauza mate tau aproximasaun prudente iha interpretasaun rezultadu sira ne’e.
Kauza mortalidade materna
Husi revee kazu 10, mate sira ne’e akontese hospital.Kuaze inan sira hotu (9) mate tanba kauza direta, so kazu 1 de’it maka mate husi kauza indireta (Figura 10-2).Kauza direta primariu inan mate maka hemorajia pós-partu (kazu 4 husi inan 10 mate ne’ebé revee).
Figura 10-2: Mortalidade maternal ne’ebé revee bazeia ba kauza mate*
Data no horas eventu inan mate diferente ba kuaze kazu mate 10 ne’e. Tanba ne’e data no horas inan mate la signifikante. Figura 10-3 hatudu kuandu inan mate akontese; kazu hitu akontese depois gravida, no kazu tolu mate durante partu, antes partu no durante operasun obstetria.
Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015 | 111
Figura 10-3: Númeru inan sira ne’ebé sira nia mate revee bazeia ba tempu mate
Karakteristika feto, sira nia partu, no outcome bebé foin moris
Feto nain 4 ne’ebé mate ho idade entre 25 to 29; kazu 6 sira seluk distribui iha grupu idade hanesan hatudu iha anexu tabela 12-25. Entre feto sira ne’ebé partu ida tiha ona, kazu 1 partu iha uma ou iha dalan mai fasilidade, no kazu 8 partu iha fasilidade, no iha kazu ida maka laiha informasaun dokumentada. Metadi husi feto sira ne’e (kazu 5) iha ona seksio-cesarianana ida, kazu 2 ho partu vajinal sponteneu, kazu ida ho partu asistidu. Kondisaun husi bebé 4 ne’ebé foin moris ne’e normal, bebé 3 mate no ida seluk moris maibe hetan respiratoria distress. Kazu rua “la aplikavel” atu dokumenta.
Intervensaun ne’ebé hala’o husi pessoal saúde ba feto ne’ebé mate
Husi figura 10-4, it abele hare katak kuaze feto sira hotu simu oxijenio, likidu IV, oxitosin no antibiotika.
112 | Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015
Figure 10-4: Intervensaun ne’ebé hala’o husi pessoal saúde ba feto ne’ebé mate
Prosentu lima nolu (5) iha ona seksio-cesarianana ida no simu transfuzaun ran. Kazu ida ho laparatomia no kazu 3 iha histerektomia no kazu 2 partu asistidu. Revee kazu sujere katak metade husi kazu seksio-cesarianana tanba partu prolongada. Ida ne’e reforsa tenke iha nesesidade ba fasilidade hotu atu uza partograf no dokumentasaun informasaun akuradu no monitoriza ho dilijente ne’e para intervensaun pontual bele utiliza hodi prevene obstruksaun partu no komplikasaun sira seluk.
Fator relasiona ho evita mortalidade inan
Hospital hotu hotu iha ne’ebé kazu 10 mate klasifikadu hanesan fasilidade EmONC funsional kompleta, bazeia standard UN nian ne’ebé aplika durante peridodu fulan 12. Kazu 4 ne’ebé refere ba CHC ou fasilidade privada no kazu 6 akontese iha loron servisu nian.
Ekipapeskiza ba asesmentu ne’e hatene katak informasaun relasiona ho atrazu espesifiku, ne’ebé bele kontribui ba mate, la disponivel ba sira ho fasil, bele fo evidensia anecdotal ida kona ba kazu selektivu sira, rekuiñese bias tanba frakeza lembra hikas fali (poor recall), no mos subjetividade sira nia memoria sira. Iha situasaun relasiona ho kazu espesifiku sira, ne’ebé talvez afetadu husi atrazu to’o iha fasilidade saúde. Sira ne’e dokumenta iha anexu tabela 12-26 and inklui: atrazu atu to’o fasilidade(kazu 3), atrazu iha transfere ba nivel kuidadu aprorpiadu (kazu 3); atrazu tanba falta suplai (kazu 2), ausensia ka lento rekursu humanu (kazu 3), no atrazu atu to’o iha diagnose korektu(kazu 2).
Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015 | 113
11. DISKUSAUN NO REKOMENDASAUN SIRA
11.1 Rezultadu xaviIha total, asesmentu ne’e konfirma so fasilidade ida deit maka kumpri standard internasaional ne’e maka Hospital Nasionál iha capital, hospital referensia 5 susar atu tuir. Sira restu iha nasaun ne’e, mesmu iha gañamentu impresivu iha rehabilitasaun fasilidade iha dekada ikus, politika no plano Ministerio da Saúde nian ba EmONC seidauk traduz ba pratika otimu.
Mesmu rede CEmONC ne’ebé funsiona kumpri standard global en termus númeru, so iha deit fasilidade BEmONC 2 maka funsiona, sira rua ne’e situada iha Dili. Kontrariu ho evidensia ne’ebé hatudu maoiria komplikasaun obstetria bele halo tratamentu iha nive BEmONC, iha Timor-Leste ita observa buatida kontrariu, relasiona ho frakeza jeral iha estabelesementu no jestaun fasilidade BEmONC besik ba maioria populasaun vulneravel sira hela ba.
Asesu jeografika ba emerjénsia obstetria no kuidadu bebé foin moris ne’e nesidade fundamental ida. Standar internasionál rekomenda maximu horas rua tempu viagem husi uma ba fasilidade BEmONC, no maximu tempu viajen horas rua husi BEmONC ida ba fasilidade CEmONC ida. “Ruleof thumb” ida ne’e representa guia interesante ida ba analiza survey ida ne’e.
Timor-Leste país ida ne’e foho barak ho estimasaun 70% populasaun hela iha área rural. Área rural barak laiha Estrada alkatraun no susar atu asesu. Distritu hitu laiha EmONC ne’ebé funsional, 37% fasilidade inklui iha survey ne’e liu horas rua husi fasilidade nivel aas. Situasaun Estrada no komunikasaun laos resposabilidade department saúde maibé dialogu ho departementu relevantes hanesan xave importante.
Asesmentu ne’e klaramente hatudu disponibilidade ai moruk no ekipamentuinklui servisu laboratoriu hanesan kestaun ida ba CHC barak la bele oferese BEmONC, tamba kestaun suplai ai moruk, e.g. stock-out ai moruk esensial ba saúde materna nian (oxitosin, magnesium sulfat, antihipertensaun, kabas suku kanek).
Bazeia ba criteria distribuisaun jeografika no asesu, fasilidade presiza atu hili estratejikamente, presiza upgrade inkrimentada kada tinan no ikus mai kobre populasaun hotu.
Informasaun barak ba halo ida ne’e disponivel iha relatoriu ne’e. Spreadsheets ne’ebé hatudu disponibilidade sinal funsaun, servisu, rekursu humanu, infraestrutura, ekipamentu desenvolve ona no bele utiliza hodi apoia selesaun fasilidade. Hare anexu 12-5 no 12-6.
Tabela 11-1 hatudu populasaun no nacidos esperadu no komplikasaun esperadu iha distritu. Ida ne’e fó númeru komplikasaun obstetria iha kada distritu bele expekta kada semana, atu fó idea kona ba pezu servisu.
114 | Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015
Tabe
la 1
1-1:
Sum
ariu
nac
idos
esp
erad
u no
kom
plik
asau
n po
r dis
tritu
Dis
tritu
Popu
lasa
unCb
rTo
tal N
acid
os
Espe
radu
Kom
plik
asau
n Es
pera
du P
or T
inan
Kom
plik
asau
n Es
pera
du P
or S
eman
a
Alie
u48
,554
30.0
1457
219
4
Aina
ro66
,397
30.0
1992
299
6
Bauc
au12
4,06
133
.040
9461
412
Bobo
naro
98,9
3236
.035
6253
410
Cova
lima
64,5
5029
.018
7228
15
Dili
252,
884
33.0
8345
1252
24
Erm
era
127,
283
40.0
5091
764
15
Laut
em64
,135
37.0
2373
356
7
Liqu
ica
73,0
2736
.026
2939
48
Man
atut
o45
541
35.0
1594
239
5
Man
ufah
i52
,246
33.0
1724
259
5
Oec
usse
72,2
3040
.028
8943
38
Viqu
eque
77,4
0237
.028
6443
08
Tota
ls1,
167,
242
34.5
4048
660
7411
6
Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015 | 115
Hakat Ba Oin (Moving forward)
Ministerio da Saúde no Parseiru Desenvolvimentu tenke iha vizaun hanesan ne’ebé refleta realidade kontektu Timor-Leste.
Vizaun Planu Aksaun EmONC maka tenke Laiha Feto idaou bebé foin moris ida iha Timor-Leste atu mate husi kauza mortalidade maternal no bebé foin moris sira ne’ebé bele prevene ou kuidadu la pontual.
Nacidos hotu iha Timor-Leste akontese iha ou fasilidade EmONC besik liu. Feto hotu tenke la liu horas rua husi fasilidade EmONC; kuidadu ne’ebé oferese maka ho kualidade aas liu no fó husi pessoal saúde kompententi disponivel 24 horas loron ida.
Meta atu reduz liu tan mortalidade maternal no bebé foin moris iha Timor-Leste laran tomak, iha proporsaun ida ne’e aliña ho Meta Desenvolvimentu Sustentavel (STG).
Outcome maka aumenta kobertura and kualidade servisu EmONC 24 horas iha distritu hotu iha Timor-Leste.
11.2 Rekomendasaun xavi siraEn konsiderasaun oinsá Timor-Leste atu avansa, no oinsá atu resolve kobertura menus, kualidada la di’ak, no lakuna iha servisu EmONC, área tolu maka presiza konsiderasaun.
1. Rekomendasaun Polítika
2. Kobertura, Disponibilidade, Asesibilidade no Distribuisaun Jeografika Fasilidade EmONC
3. Hadia Kuidadu ne’ebe Kualidade
4. Recursu Umanu
1. Rekomendasaun Polítika
• Primeriu loos, lideransa Ministério da Saúde iha kesataun MNH, konserteza inklui EmONC, tenke reforsa, no contributor hotu ba Estratéjia National ba RMNCAH tenke apoia lideransa ne’e no halo tuir matadalan ne’ebé hasai husi Departementu
• Krusial atu hasae vizibilidade and importansia saúde publika EmONC iha Timor-Leste, maibé ita tempu hanesan atu foka katak EmONC hanesan parte ida husi estratéjia no programa hotu nasaun nian atu reduz morbidade no mortalidade maternal no bebé foin moris. Partikularmente EmONC la kobre asaun sira iha nivel suku, exeptu advokasia aktividade konsensializasaun. Husi aproximansaun “Atrazu Tolu”, EmONC preokupa liu ba atrazu terseiru, iha nivel fasilidade. Ida ne’e tenke “integradu iha aproximasaun luan atu hadi’a MNH”.
116 | Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015
• Rekomenda atu nomeia Koordenador Nasionál ba EmONC ne’ebé relata ba Diretor MCH, Ministério da Saúde. Knar husi koordenador ne’e sei sentraliza ba informasaun relasiona ho EmONC, koordena implementasaun Planu Asaun, no monitoriza progresu. Sei propoin perfil ida.
• Fasilidade BEmONC hotu (no mós CHC antes atu upgrade ba BEmONC) tenke autoriza no enkoraja atu mantein pasiente iha sira nia komplexo ba loron ruma ANTES no DEPOIS partu, bele iha Uma Hein Maternidade ou iha sala maternidade iha ne’ebé sir abele simu no prepara hahan, iha komfortu mínimu no dignidade (kama no lensol, haris fatin, kurtina separasaun, ect).
• Rejistu hotu relasiona ho EmONC tenke uniformiza no harmoniza, no utiliza iha fasilidade EmONC sira no mós unidade maternidade iha CHC. Ida ne’e tenke integra no koordena ho HMIS no/ou DMIS-2. Identifikasaun própriu no dokumentasaun komplikasaun obstetric no bebé foin moris hanesan xave ba kalkulasaun kualidade prosesu indikadór sira.
• Hola konsiderasaun ba espesifisidade populasaun no jeografia Timor-Leste, rekomenda atu uza benchmark fulan 12 ba asesmentu fasilidade EmONC sira tuir mai, bazeia ba empeñamnentu sinal funsaun. Kuandu benchmark fulan 12 kumpri ona, entaun bele adopta períodu fulan 3 iha future, maibé ida ne’e fisivel momentu ne’e.
• Hanesan resposta ba falta kritiku husi fasilidade BEmONC iha nivel sub-nasionál (So fasilidade 2 maka designadu hanesan fasilidade BEmONC ne’ebé funsiona, sira rua ne’e iha Dili hotu), presiza atu iha polítika ida atu prioritiza fasilidade BEmONC sub-nasionál sira no reforsa sira ida kada ida estratejikamente. Anexu hatudu lista criteria, no mós lista “fasilidade kandidatu” ne’ebé presiza upgrade iha prioridade kada distritu. “Golden Rule” spesifika katak laiha fasilidade saúde liu horas 2 husi suku, no laiha fasilidade saúde liu horas 2 tempu viajen husi fasilidade referral nivel aas.
• Norma no standard sira ba EmONC, no mós matadalan no protokolu sei presiza atu halo revizaun no desimina ne para sir abele disponivel ba fornesedor sira no sira nia supervisor sira.
• Kada kategoria funsionáriu fasilidade EmONC nian tenke tuir standard,no bele ejerse flexibilidade atu re-aloka funsionáriu bainhira iha nesesidade husi fasilidade ida ba fasilidade seluk.
• Polítika kona ba proporsaun nacidos hotu katak tenke akontese iha fasilidade EmONC tenke evolui tuir tempu, bazeia ba progresu indikadór ne’e. Estratéjia Nasionál RMNCAH rekomenda atu atinji 75% atendimentu partu husi skill professional iha fasilidade sira. Planu Asaun ba melhoramentu EmONC bele espesifika 65% partu hotu iha fasilidade EmONC sira ne’ebé funsiona.
Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015 | 117
• Tenki iha renovasaun no expresa fortemente foku ba saúde bebé foin moris. Númeru mortalidade esperadu ba bebé foin moris tenke boot liu númeru mortalidade inan (500 vs 100 kada tinan). Ekipamentu no skill ba kuidadu bebé foin moris iha tempu moris bele fasilmente disponivel no potensialmente efektivu loos. Sira presiza atu utiliza.
• Polítika Transfuzaun Ran ne’ebé nia esbosu halo iha 2015 tenke aprova no implementa. Tenki fixa eskolla estratejiku sira ne’e para fasilidade CEmoNC sira iha asesu ba unidade ran menus husi horas ida husi desizaun ba hala’o transfuzaun ran. Tekiniku laboratoriu tenke disponivel iha fatin 24/7.
2. Kobertura, Disponibilidade, Asesibilidade no Distribuisaun Jeografika Fasilidade EmONC
• Bazeia standard UN nian, Timor-Leste tenke iha fasilidade CEmONC 3 no fasilidade BEmONC 12. Survey ne’e hatudu katak iha fasilidade CEmONC 6 no fasilidade BEmONC so 2 deit maka funsiona ne’ebé responde ba kritéria (nein ida iha distritu). Resposta ba distorsaun ida ne’e, no hola konsiderasaun ba espesifisidade populasaun no jeografia Timor-Leste, rekomenda katak fasilidade 6 CEmONC tenke mantein no reforsa, iha tempu hanesan CSI 8 no besik CHC 18 presiza atu upgrade ba sai fasilidade BEmONC.
• Kritéria atu selesiona fasilidade ida ne’ebé presiza atu upgrade hanesan prioridade, depois diskusaun ho ofisial sira DSM no DPHO-SMI nian, ne’e asuntu tékniku no lojistiku. Prioridade fob a CSI 8 ka 9 no distritu 7 ne’ebé laiha fasilidade EmONC ida. “Golden Rule” menus husi horas 2 tempu referral tenke sai hanesan kritéria topu ida.
• “Úpgrading” signifika aumenta númeru no kualidade servisu EmONC ba to standard. Iha komponente lobuk ida husi prosesu upgrading, halo parte ba kategoria fíziku/infraestrutua, kategoria ekipamentu/ai moruk, kategoria komunikasaun/transporte, kategoria funsionáriu/treinamnetu, no kategoria kualidade kuidadu. Detallu sira iha Planu Asaun ba Melhoramentu Servisu EmONC.
3. Hadia Kuidadu ne’ebe Kualidade
• Tabela balun iha relatóriu laran ne’e hatudu defisiensia iha kuidadu ne’ebé oferese husi nivel diferente husi fasilidade saúde. Laiha fasilidade nivel baixa (CHC no CSI fora husi Dili) ne’ebé maka BEmONC funsiona. Fasilidade sira iha nivel diferente tenke upgrade, atu oferese pakote EmONC strandarizadu hamutuk ho kuidadu kontínua. Konseitu standarizasaun no fasilidade preparadu 24/4 tenke introduz, jestor no funsionáriu kliniku treinadu iha aproximasaun jesataun standard-bazeada.
• Falta rekuñesementu, no diagnose la dun loos ba komplikasaun obstetria no bebé foin moris, hanesan factor xave ne’ebé limita funsionalidade kompleta fasilidade EmONC. Kuandu rekuñese ona no diagnose ona kondisaun horak ne’e, presiza kuidade didi’ak. Ida ne’e bele presiza intervensaun imediata no/ou stabilizasaun no referral pontual. Estratéjia adisional presiza atu asegura diagnose korektu no intervensaun pontual. Nebe bele apoia melhoramentu EmONC.
118 | Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015
• Supervizaun suportivu introduz tiha ona iha programa barak: ida ne’e importante wainhira vida moris inan no bebé foin moris ne’ebé frekuente iha entre balansu no stress. MdS konsidera hala’o observasaun skill kliniku hanesan parte husi supervizaun.
• Komisaun jestaun fasilidade hatudu ona hanesan pratika jesataun di’ak ida iha ne’ebé ne’ebé. Involve komunidade lokál iha avaliasaun kualidade kuidadu hanesan sira sira nia persebe asuntu ne’e.
• Kualidade kuidadu involve kualidade dadus, kobre dokumentasaun dadus no jestaun dadus. Hadia treinamentu HMIS, supervizaun no monitorizasaun, espesialmente relasiona ho klasifikasaun komplikasaun obstetria, bebé mate iha kabun laranno bebé mate wianhira moris, mortalidade maternal direta no indireta, no mós rejistu sivil.Aumenta tan, revee/audit mortalidade maternal no mortalidade bebé foin moris bele ajuda hadi’a klasifikasaun lolos kona ba kauza mate.
• Ba fasilidade sira ne’ebé maka sei falta sinal funsaun EmONC ida ka rua, tenke halo planu hodi asegura katak funsionáriu iha skill no ambiente suportivu atu empeña sinal funsaun sira ne’e. Presiza treinamentu ba pesoál sira ne’ebé atende partu kona ba hasai plasenta manual, partu vajinal asistidu, hasai produtu restu husi kabun laran, no fó antikonvulsan parenteral, iha fasilidade saúde sira ne’ebé funsiona parsialmente ho partu liu 10 kada fulan.
• Kontinua reforsa matadalan nasionál sira no protokolu be jestaun klinika ba komplikasaun obstetria no bebé foin moris. Iha ne’ebé maka existe matadalan, treinamentu, no supervizaun ba melhoramentu kualidade tenke tuir kedas. Iha fatin ne’ebé sira sedauk existe, tenke distribui ba sira. Kada fasilidade presiza set kompletu ida ba matadalan sira ne’e, akompañadu ho poster sira, wall charts, ou chart espesifiku ruma kona ba komplikasaun sira ne’ebé designa tratamentu apropriadu iha kada nivel.
• Matadalan no protokolu sira disponivel iha fasilidade menus husi 50%. Lakuna boot iha matadalan no protokolu sira iha CHC. Klaramente presiza atu revee hikas no asegura 100% matadalan no protokolu sira disponivel no uza iha fasilidade hotu.
• Pasiente emerjénsia tenke hetan akompañamentu husi professional saúde ne’ebé kualifikadu. Kondutor sira hotu tenke hetan treinamentu kona ba “primeiru sukoru” no kareta ne’ebé hanesan transporte tenke iha telekomunikasaun disponivel (telemovel ou radio komunikasaun).
• Ospitál hotu tenke dokumenta referral tama no referral sai and kolleita informasaun kona ba kada feto ida ne’ebé hetan referral. Nia (feto) ne’e mai husi ne’ebé? Atu ba ne’ebé? Objetivu referral ne’e ba saida? Rezultadu saida ba pasinte?
• Mantein stock emerjénsia (trolley no kaixa) ba ai moruk xave sira (iha sala operasaun, sala partu no sala maternidade) iha fasilidade hotu, mezmu iha fatin ne’ebé farmasia sempre loke. Stock emerjénsia bele enxe fali ba nivel re-oder.
• Karik posivel, mantein pratika revee partograf, revee seksio-cesarianana, no revee mortalidade maternal/bebé foin moris ho intensaun hasai kompetensia no prevene re-okurensia eventu adversariu.
Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015 | 119
4. Rekursu Umanu
• In addition to midwives and doctors, essential funsionáriu should also include: Asegura disponibilidade funsionáriu kompetenti no kualifikadu at CHC no ospitál sira ne’ebé oferese servisu BEmONC and CEmONC respektivamente.
• Tékniku laboratoriu kualifikadu/treinadu
• Farmacista
• Iha ospitál espesifiku: pediatra no enfermeiru pediatira, nu mínimu sirurjian reserve ida hodi kobre ausensia obstretiku nian; anestejista no tekiniku sala operasaun.
• Jestor saúde no administrador
• Tékniku laboratoriu ida ne’ebé disponivel iha fasilidade CEmONC sira hotu 24/7 para halo blood grouping no blood matching ba transfuzaun ran urjenti.
• Aumenta disponibilidade funsionáriu nasionál sira hodi apoia EmONC no kuidade maternal no bebé foin moris. Oferese oportunidade, bolsu estudu, ba funsionáriu nasionálsira atu bele hetan kompetensia sira ne’ebé falta iha área espesializadu sira hanesan ostreticia, neonatolojia, anestesiolojia, medicina emerjénsia.
• Rekruta no treinu doutor senior 2-3 no/ou parteira por distritu, hodi apoia treinamentu bazeada-klinika no pratika iha servisu fatin, liu husi supervizaun fasilitativu no/ou treinamentu kliniku; no/ou konsidera sistema rotasaun ne’ebé bele permite funsionáriu praktika intervensaun esensial hodi suporta EmONC no kuidadu esensial bebé foin moris regularmente hodi prevene funsionáriu sira lakon sira nia skill.
• Konsidera aumenta númeru Centru Treinamentu Kliniku iha país ne’e (nu mínimu adisional 3) ne para ema sira tuir treinu ne’e iha oportunidade barak liu atu pratika.
120 | Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015
Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015 | 121
12. ANEKSU SIRA
Aneksu 1: Lista fasilidade ne’ebé inklui iha asesmentu ne’eAneksu 1 Tabela 1 : Lista fasilidade ne’ebé inklui iha asesmentu ne’e
No. Distritu Sub Distritu Naran Fasilidade Saúde
Tipu Fasilidade Saúde
1 Ailieu Liquidoe Namoleso CHC
2 Ailieu Ailiu Vila Ailiu Vila (CSI) CSI
3 Ailieu Remexio Remexio CHC
4 Ailieu Laulara Laulara CHC
5 Ainaro Maubesse CHC Maubesse CHC
6 Ainaro Hatu-Builico Hautio CHC
7 Ainaro Ainaro Ainaro (CSI) CSI
8 Ainaro Hatu-Udo Leolima CHC
9 Ainaro Maubisse HR Maubisse HR
10 Baucau Vemase Vemase CHC
11 Baucau Venilale Venilale CHC
12 Baucau Baucau Reamare CHC
13 Baucau Baucau Uailili CHC
14 Baucau Laga Laga CHC
15 Baucau Baucau HR- Baucau HR
16 Baucau Quelicai Quelicai CHC
17 Baucau Baguia Baguia CHC
18 Bobonaro Maliana HR Maliana HR
19 Bobonaro Lolotoe Lolotoe CHC
20 Bobonaro Bobonaro Bobonaro CHC
21 Bobonaro Cailaco Marco CHC
22 Bobonaro Maliana Maliana Vila CHC
23 Bobonaro Balibo Balibo CHC
24 Bobonaro Atabae Atabae CHC
25 Covalima Zumalai Zumalai CHC
26 Covalima Suai Vila HR Suai HR
122 | Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015
No. Distritu Sub Distritu Naran Fasilidade Saúde
Tipu Fasilidade Saúde
27 Covalima Suai Vila CHC Suai Vila CHC
28 Covalima Tilomar Tilomar CHC
29 Covalima Fatumean Belulic Leten CHC
30 Covalima Fatululik Fatululik CHC
31 Covalima Fohorem Fohorem CHC
32 Covalima Maukatar Maukatar CHC
33 Dili Nain Feto HNGV NH
34 Dili Dom Aleixo MENSF Private
35 Dili Dom Aleixo Bairopite Private
36 Dili Metinaro Metinaro CHC
37 Dili Cristo Rei Becora CHC
38 Dili Nain Feto Centro CHC
39 Dili Vera Cruz Vera Cruz CHC
40 Dili Dom Aleixo Comoro CHC
41 Dili Atauro Atauro CHC
42 Ermera Gleno/Ermera Gleno (CSI) CSI
43 Ermera Gleno/Ermera Ermera Lama CHC
44 Ermera Atsabe Atsabe CHC
45 Ermera Letefoho Letefoho CHC
46 Ermera Railaco Railaco CHC
47 Ermera Lama Hatolia Hatolia CHC
48 Lautem Iliomar Iliomar CHC
49 Lautem Lautem Lautem CHC
50 Lautem Luro Luro CHC
51 Lautem Lospalos Lospalos CSI CSI
52 Lautem Tutuala Tutuala CHC
53 Liquica Maubara Maubara CHC
54 Liquica Liquica (CSI) Liquica (CSI) CSI
55 Liquica Bazartete Fatumasi CHC
56 Manatuto Laclo Laclo CHC
57 Manatuto Laleia Laleia CHC
Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015 | 123
No. Distritu Sub Distritu Naran Fasilidade Saúde
Tipu Fasilidade Saúde
58 Manatuto Manatuto (CSI) Manatuto (CSI) CSI
59 Manatuto Barique Natarbora CHC
60 Manatuto Soibada Soibada CHC
61 Manatuto Laclubar Laclubar CHC
62 Manufahi Turiscai CHC Turiscai CHC
63 Manufahi Fatuberliu Fatuberliu CHC
64 Manufahi Alas Alas CHC
65 Manufahi Same Same (CSI) CSI
66 Oecusse Pante Macassar Oecusse HR HR
67 Oecusse Pante Macassar CHC Baqui CHC
68 Oecusse Oesilo Bobometo CHC
69 Oecusse Pante Macassar Passabe CHC
70 Oecusse Nitibe Baucanana CHC
71 Viqueque Uatucarbau Uatucarbau CHC
72 Viqueque Uato-Lari Watulari CHC
73 Viqueque Viqueque Viqueque (CSI) CSI
74 Viqueque Lacluta Lacluta CHC
75 Viqueque Ossu Ossu CHC
124 | Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015
Ane
ksu
2 Ta
bela
1: L
ista
sin
al fu
nsau
n ne
’ebé
em
peña
hus
i kad
a fa
silid
ade
saúd
e si
ra in
klui
iha
ase
smen
tu 2
015
Dis
tritu
Nar
an
Fasi
lidad
e
Stat
us E
mO
NC
#Fun
saun
ne
’ebé
em
peña
iha
fula
n 3
ikus
#Fun
saun
ne
’ebé
em
peña
iha
fula
n 12
ikus
Ant
ibio
tika
Oxi
tosi
nA
ntik
onvu
lsan
Has
ai
plas
enta
m
anua
l
Has
ai
prod
utu
rest
u
Part
u as
istid
u
Resu
sita
saun
be
bé fo
in
mor
is
Part
u ce
saria
naTr
ansf
uzau
n ra
n
BEm
ON
C 3M
BEm
ON
C 12
MCE
mO
NC
3MCE
mO
NC
12M
1-7
1-9
1-7
1-9
3M12
M3M
12M
3M12
M3M
12M
3M12
M3M
12M
3M12
M3M
12M
3M12
M
Ailie
uAi
leu
Vila
(CSI
)N
ON
ON
ON
O6
66
61
1
1
1
1
0
01
0
00
0
Ailie
uN
amol
eso
NO
NO
NO
NO
33
33
1
1
00
00
00
00
1
00
00
Ailie
uRe
mex
ioN
ON
ON
ON
O4
46
61
1
0
10
11
0
01
0
00
0
Ailie
uLa
ular
aN
ON
ON
ON
O1
13
30
11
0
00
00
00
00
10
00
0
Aina
roAi
naro
(CSI
)N
ON
ON
ON
O4
44
40
01
0
01
1
0
01
0
00
0
Aina
roH
autio
NO
NO
NO
NO
11
11
00
1
00
00
00
00
00
00
00
Aina
roCH
C M
aubi
sse
NO
NO
NO
NO
00
00
00
00
00
00
00
00
00
00
00
Aina
roH
atu-
Udo
NO
NO
NO
NO
44
44
1
1
00
1
00
00
1
00
00
Aina
roH
R M
aubi
sse
CMO
CMO
CMO
CMO
79
79
1
1
1
1
1
1
1
1
1
Bauc
auUa
ilili
NO
NO
NO
NO
33
33
00
1
00
1
1
00
00
00
00
Bauc
auLa
gaN
ON
ON
ON
O4
44
40
01
1
1
1
0
00
00
00
0
Bauc
auQ
uelic
aiN
ON
ON
ON
O3
33
30
01
0
01
0
00
01
0
00
0
Anek
su 2
: Sina
l fun
saun
ne’
ebé
empe
ña
Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015 | 125
Dis
tritu
Nar
an
Fasi
lidad
e
Stat
us E
mO
NC
#Fun
saun
ne
’ebé
em
peña
iha
fula
n 3
ikus
#Fun
saun
ne
’ebé
em
peña
iha
fula
n 12
ikus
Ant
ibio
tika
Oxi
tosi
nA
ntik
onvu
lsan
Has
ai
plas
enta
m
anua
l
Has
ai
prod
utu
rest
u
Part
u as
istid
u
Resu
sita
saun
be
bé fo
in
mor
is
Part
u ce
saria
naTr
ansf
uzau
n ra
n
BEm
ON
C 3M
BEm
ON
C 12
MCE
mO
NC
3MCE
mO
NC
12M
1-7
1-9
1-7
1-9
3M12
M3M
12M
3M12
M3M
12M
3M12
M3M
12M
3M12
M3M
12M
3M12
M
Bauc
auBa
guia
N
ON
ON
ON
O5
55
51
1
0
01
1
0
01
0
00
0
Bauc
auVe
mas
eN
ON
ON
ON
O3
33
30
01
0
00
01
0
01
0
00
0
Bauc
auVe
nila
leN
ON
ON
ON
O3
34
40
11
0
01
0
00
01
0
00
0
Bauc
auRe
amar
iN
ON
ON
ON
O4
44
40
01
0
01
1
0
01
0
00
0
Bauc
auH
R- B
auca
uCM
OCM
OCM
OCM
O7
97
91
1
1
1
1
1
1
1
1
Bobo
naro
Mal
iana
Vila
N
ON
ON
ON
O0
00
00
00
00
00
00
00
00
00
00
0
Bobo
naro
Caila
coN
ON
ON
ON
O2
23
30
01
0
00
01
0
00
10
00
0
Bobo
naro
Balib
oN
ON
ON
ON
O2
23
30
01
0
00
01
0
00
10
00
0
Bobo
naro
Atab
aeN
ON
ON
ON
O3
33
31
1
0
00
00
00
01
0
00
0
Bobo
naro
Lolo
toe
NO
NO
NO
NO
11
22
00
1
00
01
00
00
00
00
00
Bobo
naro
Bobo
naro
NO
NO
NO
NO
11
22
01
1
00
00
00
00
00
00
00
Bobo
naro
HR
Mal
iana
BMO
CMO
BMO
CMO
68
79
1
1
1
1
1
01
1
1
1
Cova
lima
Fatu
lulik
NO
NO
NO
NO
11
11
00
1
00
00
00
00
00
00
00
Cova
lima
Fatu
Mea
NO
NO
NO
NO
11
22
00
1
00
00
00
00
01
00
00
Cova
lima
Foho
rem
NO
NO
NO
NO
44
55
00
1
01
1
1
00
1
00
00
Cova
lima
Mau
cata
rN
ON
ON
ON
O0
00
00
00
00
00
00
00
00
00
00
0
126 | Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015
Dis
tritu
Nar
an
Fasi
lidad
e
Stat
us E
mO
NC
#Fun
saun
ne
’ebé
em
peña
iha
fula
n 3
ikus
#Fun
saun
ne
’ebé
em
peña
iha
fula
n 12
ikus
Ant
ibio
tika
Oxi
tosi
nA
ntik
onvu
lsan
Has
ai
plas
enta
m
anua
l
Has
ai
prod
utu
rest
u
Part
u as
istid
u
Resu
sita
saun
be
bé fo
in
mor
is
Part
u ce
saria
naTr
ansf
uzau
n ra
n
BEm
ON
C 3M
BEm
ON
C 12
MCE
mO
NC
3MCE
mO
NC
12M
1-7
1-9
1-7
1-9
3M12
M3M
12M
3M12
M3M
12M
3M12
M3M
12M
3M12
M3M
12M
3M12
M
Cova
lima
CHC
Suai
Vila
NO
NO
NO
NO
00
00
00
00
00
00
00
00
00
00
00
Cova
lima
Tilo
mar
NO
NO
NO
NO
11
22
00
1
00
00
01
00
00
00
00
Cova
lima
Zum
alai
N
ON
ON
ON
O3
35
50
11
0
11
0
00
01
0
00
0
Cova
lima
HR
Suai
BMO
CMO
BMO
CMO
78
79
1
1
1
1
1
1
1
01
1
Dili
Bairo
pite
BMO
BMO
BMO
BMO
77
77
1
1
1
1
1
1
1
00
00
Dili
Cent
roN
ON
ON
ON
O2
26
60
11
1
0
10
10
10
00
00
0
Dili
Met
inar
oN
ON
ON
ON
O3
33
30
01
0
00
01
0
01
0
00
0
Dili
Atau
roN
ON
ON
ON
O6
66
61
1
1
1
1
0
01
0
00
0
Dili
Com
oro
NO
BMO
NO
BMO
66
77
1
1
1
1
01
1
1
00
00
Dili
Beco
raN
ON
ON
ON
O5
55
51
1
0
01
1
0
01
0
00
0
Dili
Vera
Cru
zN
ON
ON
ON
O5
56
61
1
1
0
11
0
01
0
00
0
Dili
MEN
SFN
ON
ON
ON
O4
65
71
1
0
01
1
0
00
11
1
Dili
HN
GV
CMO
CMO
CMO
CMO
79
79
1
1
1
1
1
1
1
1
1
Erm
era
Raila
coN
ON
ON
ON
O1
11
10
01
0
00
00
00
00
00
00
0
Erm
era
Gle
no (C
SI)
NO
NO
NO
NO
55
66
1
1
1
1
01
00
1
00
0
Erm
era
Erm
era
Lam
aN
ON
ON
ON
O3
34
41
1
0
00
00
10
01
0
00
0
Erm
era
Lete
foho
NO
NO
NO
NO
22
22
00
1
00
1
00
00
00
00
00
Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015 | 127
Dis
tritu
Nar
an
Fasi
lidad
e
Stat
us E
mO
NC
#Fun
saun
ne
’ebé
em
peña
iha
fula
n 3
ikus
#Fun
saun
ne
’ebé
em
peña
iha
fula
n 12
ikus
Ant
ibio
tika
Oxi
tosi
nA
ntik
onvu
lsan
Has
ai
plas
enta
m
anua
l
Has
ai
prod
utu
rest
u
Part
u as
istid
u
Resu
sita
saun
be
bé fo
in
mor
is
Part
u ce
saria
naTr
ansf
uzau
n ra
n
BEm
ON
C 3M
BEm
ON
C 12
MCE
mO
NC
3MCE
mO
NC
12M
1-7
1-9
1-7
1-9
3M12
M3M
12M
3M12
M3M
12M
3M12
M3M
12M
3M12
M3M
12M
3M12
M
Erm
era
Atsa
beN
ON
ON
ON
O3
35
51
1
0
00
10
10
01
0
00
0
Erm
era
Hat
olia
NO
NO
NO
NO
33
44
01
1
00
1
00
00
1
00
00
Laut
emLo
spal
os C
SI
NO
NO
NO
NO
55
55
1
1
00
1
1
00
1
00
00
Laut
emLa
utem
NO
NO
NO
NO
33
55
01
1
00
01
1
00
1
00
00
Laut
emIli
omar
NO
NO
NO
NO
11
33
01
1
00
01
00
00
00
00
00
Laut
emLu
ro
NO
NO
NO
NO
11
11
00
1
00
00
00
00
00
00
00
Laut
emTu
tual
aN
ON
ON
ON
O2
23
30
01
0
00
10
00
01
0
00
0
Liqu
ica
Fatu
mas
iN
ON
ON
ON
O2
22
20
01
1
0
00
00
00
00
00
0
Liqu
ica
Liqu
ica
(CSI
)N
ON
ON
ON
O2
23
30
01
0
00
10
00
01
0
0
0
Liqu
ica
Mau
bara
NO
NO
NO
NO
22
55
1
1
00
01
01
00
01
00
00
Man
atut
oM
anat
uto
(CSI
)N
ON
ON
ON
O3
35
51
1
0
00
11
0
00
10
00
0
Man
atut
oLa
leia
NO
NO
NO
NO
22
22
00
1
00
00
1
00
00
00
00
Man
atut
oLa
clo
NO
NO
NO
NO
22
44
01
1
00
01
1
00
00
00
00
Man
atut
oSo
ibad
aN
ON
ON
ON
O3
34
41
1
0
00
01
0
00
10
00
0
Man
atut
oN
atar
bora
NO
NO
NO
NO
11
11
00
1
00
00
00
00
00
00
00
Man
atut
oLa
club
arN
ON
ON
ON
O3
33
31
1
0
00
01
0
00
00
00
0
Man
ufah
iSa
me
(CSI
)N
ON
ON
ON
O6
66
61
1
1
1
1
0
01
0
00
0
128 | Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015
Dis
tritu
Nar
an
Fasi
lidad
e
Stat
us E
mO
NC
#Fun
saun
ne
’ebé
em
peña
iha
fula
n 3
ikus
#Fun
saun
ne
’ebé
em
peña
iha
fula
n 12
ikus
Ant
ibio
tika
Oxi
tosi
nA
ntik
onvu
lsan
Has
ai
plas
enta
m
anua
l
Has
ai
prod
utu
rest
u
Part
u as
istid
u
Resu
sita
saun
be
bé fo
in
mor
is
Part
u ce
saria
naTr
ansf
uzau
n ra
n
BEm
ON
C 3M
BEm
ON
C 12
MCE
mO
NC
3MCE
mO
NC
12M
1-7
1-9
1-7
1-9
3M12
M3M
12M
3M12
M3M
12M
3M12
M3M
12M
3M12
M3M
12M
3M12
M
Man
ufah
iAl
asN
ON
ON
ON
O1
11
10
01
0
00
00
00
00
00
00
0
Man
ufah
iFa
tube
rlio
NO
NO
NO
NO
11
22
00
1
00
00
01
00
00
00
00
Man
ufah
iCH
C Tu
risca
iN
ON
ON
ON
O1
11
10
01
0
00
00
00
00
00
00
0
Oec
usse
CHC
Baqu
iN
ON
ON
ON
O2
22
20
01
0
01
0
00
00
00
00
0
Oec
usse
Baoc
nana
NO
NO
NO
NO
22
22
00
1
00
00
00
00
1
00
00
Oec
usse
Bobo
met
oN
ON
ON
ON
O1
11
10
01
0
00
00
00
00
00
00
0
Oec
usse
Pass
abe
NO
NO
NO
NO
11
33
01
1
00
00
00
00
01
00
00
Oec
usse
Oec
usse
HR
BMO
CMO
BMO
CMO
68
79
1
1
1
1
1
01
1
1
1
Viqu
eque
Uatu
carb
auN
ON
ON
ON
O2
22
20
1
0
00
00
00
01
0
00
0
Viqu
eque
Oss
uN
ON
ON
ON
O4
45
50
11
0
01
1
0
01
0
00
0
Viqu
eque
Uato
lari
NO
NO
NO
NO
22
22
00
1
00
00
00
00
1
00
00
Viqu
eque
Viqu
eque
(CSI
)N
ON
ON
ON
O6
66
61
1
0
01
1
1
1
0
00
0
Viqu
eque
Lacl
uta
NO
NO
NO
NO
33
33
1
1
00
00
00
00
1
00
00
Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015 | 129
Ane
ksu
3 Ta
bela
1: L
ista
fasi
lidad
e Em
ON
C ne
’ebé
funs
iona
uza
ben
chm
ark
fula
n 3.
Dist
ritu
Nar
an F
asili
dade
Stat
us E
mO
NC
# Fu
nsau
n
ne’e
bé
empe
ña ih
a
fula
n 3
ikus
# Fu
nsau
n
ne’e
bé
empe
ña ih
a
fula
n 12
ikus
Antib
iotik
aO
xito
sinAn
tikon
vulsa
n
Has
ai
plas
enta
man
ual
Has
ai
prod
utu
rest
u
Partu
asist
idu
Resu
sitas
aun
bebé
foin
mor
is
Partu
cesa
riana
Tran
sfuz
aun
ran
BEm
ON
C
3M
BEm
ON
C
12M
CEm
ON
C
3M
CEm
ON
C
12M
1-7
1-9
1-7
1-9
3M12
M3M
12M
3M12
M3M
12M
3M12
M3M
12M
3M12
M3M
12M
3M12
M
Aina
roH
R M
aubi
sse
CMO
CMO
CMO
CMO
79
79
1
1
1
1
1
1
1
1
1
Bauc
auH
R- B
auca
uCM
OCM
OCM
OCM
O7
97
91
1
1
1
1
1
1
1
1
Bobo
naro
HR
Mal
iana
BMO
CMO
BMO
CMO
68
79
1
1
1
1
1
01
1
1
1
Cova
lima
HR
Suai
BMO
CMO
BMO
CMO
78
79
1
1
1
1
1
1
1
01
1
Dili
Bairo
pite
BMO
BMO
BMO
BMO
77
77
1
1
1
1
1
1
1
00
00
Dili
HN
GV
CMO
CMO
CMO
CMO
79
79
1
1
1
1
1
1
1
1
1
Oec
usse
Oec
usse
HR
BMO
CMO
BMO
CMO
68
79
1
1
1
1
1
01
1
1
1
Anek
su 3
: Fas
ilidad
e Em
ONC
ne’
ebé
funs
iona
(fula
n 3)
130 | Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015
Anek
su 4
: Fas
ilidad
e Em
ONC
ne’
ebé
funs
iona
(fula
n 12
)
Ane
ksu
4 Ta
bela
1: L
ista
fasi
lidad
e Em
ON
C ne
’ebé
funs
iona
uza
ben
chm
ark
fula
n 12
.
Dist
ritu
Nar
an
Fasil
idad
e
Stat
us E
mO
NC
#Fun
saun
ne
’ebé
em
peña
iha
fula
n 3
ikus
#Fun
saun
ne
’ebé
em
peña
iha
fula
n 12
ikus
Antib
iotik
aO
xito
sinAn
tikon
vulsa
nH
asai
pl
asen
ta
man
ual
Has
ai
prod
utu
rest
u
Partu
as
istid
u
Resu
sitas
aun
bebé
foin
m
oris
Partu
ce
saria
naTr
ansf
uzau
n ra
n
BEm
ON
C 3M
BEm
ON
C 12
MCE
mO
NC
3MCE
mO
NC
12M
1-7
1-9
1-7
1-9
3M12
M3M
12M
3M12
M3M
12M
3M12
M3M
12M
3M12
M3M
12M
3M12
M
Aina
roH
R M
aubi
sse
CMO
CMO
CMO
CMO
79
79
1
1
1
1
1
1
1
1
1
Bauc
auH
R-
Bauc
auCM
OCM
OCM
OCM
O7
97
91
1
1
1
1
1
1
1
1
Bobo
naro
HR
Mal
iana
BMO
CMO
BMO
CMO
68
79
1
1
1
1
1
01
1
1
1
Cova
lima
HR
Suai
BMO
CMO
BMO
CMO
78
79
1
1
1
1
1
1
1
01
1
Dili
Bairo
pite
BMO
BMO
BMO
BMO
77
77
1
1
1
1
1
1
1
00
00
Dili
Com
oro
NO
BMO
NO
BMO
66
77
1
1
1
1
01
1
1
00
00
Dili
HN
GV
CMO
CMO
CMO
CMO
79
79
1
1
1
1
1
1
1
1
1
Oec
usse
Oec
usse
H
R BM
OCM
OBM
OCM
O6
87
91
1
1
1
1
0
11
1
1
Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015 | 131
Rejiaun
Ekipa plus UFI
UFI
Kode Distritu
Naran Distritu
Naran Fasilidade Saúde
Tipu Fasilidade Saúde
No. HP ne’ebé kobre
Populasaun ne’ebé kobre
No. onacidos relata iha fulan 12
Tempu presiza ba nivel aas
Total kama iha fasilidade
Total kama ba pasiente obstetria
Total meja partu
Electrisidade
Back up jerador
Be’e
Telemovel (Fasilidade nian)
Telemovel (Staff nian)
Ambulansia
Kareta multi funsaun
Durasaun hela ba partu normal (loron)
Servisu EmONC 24/7
Farmasia
Farmasia disponivel 24 horas
Disponibilidade Laboratoriu
Disponibilidade atendimentu laboratoriu
24/7
Jeleira ba rai ran
Sala partu
Sala póspartu
Sala kuidadu neonatal
Sala operasaun
Sala Banku Ran
121
212
3Ba
ucau
Bagu
ia
CHC
310
418
215
3 ho
urs
76
3Lo
sLo
sLo
sLo
sLo
sLa
eLo
s1
Los
Los
Los
Los
Los
Los
Los
Los
Lae
Lae
Lae
44
242
8La
utem
Losp
alos
CS
I CS
I1
3341
058
62
hour
s32
113
Los
Los
Los
Lae
Los
Los
Los
3Lo
sLo
sLa
eLo
sLa
eLa
eLo
sLo
sLa
eLa
eLa
e
44
444
8La
utem
Iliom
arCH
C3
7953
482
hour
s 30
m
inut
es7
52
Los
Los
Los
Los
Los
Lae
Los
1Lo
sLo
sLa
eLo
sLa
eLa
eLo
sLo
sLa
eLa
eLa
e
46
464
13Vi
queq
ueUa
tuca
rbau
CHC
377
5896
4 ho
urs
76
1Lo
sLa
eLo
sLa
eLo
sLa
eLo
s1
Los
Los
Lae
Los
Lae
Lae
Los
Los
Lae
Lae
Lae
46
666
13Vi
queq
ueUa
tola
riCH
C12
1826
627
72
hour
s 30
m
inut
es8
11
Los
Lae
Los
Lae
Los
Lae
Los
0Lo
sLo
sLa
eLo
sLa
eLa
eLo
sLo
sLa
eLa
eLa
e
46
767
13Vi
queq
ueVi
queq
ue
(CSI
)CS
I8
2619
938
33
hour
s24
42
Los
Los
Los
Lae
Los
Los
Los
1Lo
sLo
sLa
eLo
sLa
eLa
eLo
sLo
sLa
eLa
eLa
e
46
868
13Vi
queq
ueLa
clut
aCH
C2
6352
782
hour
s9
53
Los
Los
Los
Los
Los
Lae
Los
0Lo
sLo
sLa
eLo
sLa
eLa
eLo
sLo
sLa
eLa
eLa
e
210
55
2Ai
naro
Aina
ro (C
SI)
CSI
317
709
199
1 ho
ur
30
min
utes
152
2Lo
sLa
eLo
sLo
sLo
sLo
sLo
s1
Los
Los
Los
Los
Los
Lae
Los
Los
Lae
Lae
Lae
10
11
1Ai
lieu
Aile
u Vi
la
(CSI
)CS
I4
2431
155
41
hour
104
2Lo
sLa
eLo
sLo
sLo
sLa
eLo
s1
Los
Los
Los
Los
Los
Lae
Los
Los
Lae
Lae
Lae
35
656
11M
anuf
ahi
Sam
e (C
SI)
CSI
831
573
370
1 ho
ur
20
min
utes
295
2Lo
sLo
sLo
sLo
sLo
sLo
sLo
s0
Los
Los
Lae
Los
Lae
Lae
Los
Los
Los
Lae
Lae
35
858
11M
anuf
ahi
Fatu
berli
oCH
C3
8058
121
2 ho
urs
54
2Lo
sLa
eLo
sLo
sLo
sLa
eLo
s0
Lae
Los
Los
Los
Los
Lae
Los
Los
Lae
Lae
Lae
343
232
6D
iliAt
auro
CHC
611
494
104
4 ho
urs
115
1Lo
sLo
sLo
sLa
eLo
sLa
eLo
s0
Los
Los
Los
Los
Lae
Lae
Los
Los
Lae
Lae
Lae
33
737
7Er
mer
aG
leno
(CSI
)CS
I3
3830
632
41
hour
204
2Lo
sLa
eLo
sLo
sLo
sLo
sLo
s0
Los
Los
Los
Los
Lae
Lae
Los
Los
Lae
Lae
Lae
34
040
7Er
mer
aAt
sabe
CHC
319
739
147
4 ho
urs
118
2Lo
sLa
eLo
sLa
eLo
sLa
eLo
s0
Los
Los
Lae
Los
Lae
Lae
Los
Los
Los
Lae
Lae
Anek
su 5
: Fas
ilidad
e ne
’ebé
pro
poin
atu
hakb
i’itA
neks
u 5
Tabe
la 1
: Fas
ilida
de n
e’eb
é pr
opoi
n at
u ha
kbi’i
t ba
BEm
ON
C
132 | Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015
Rejiaun
Ekipa plus UFI
UFI
Kode Distritu
Naran Distritu
Naran Fasilidade Saúde
Tipu Fasilidade Saúde
No. HP ne’ebé kobre
Populasaun ne’ebé kobre
No. onacidos relata iha fulan 12
Tempu presiza ba nivel aas
Total kama iha fasilidade
Total kama ba pasiente obstetria
Total meja partu
Electrisidade
Back up jerador
Be’e
Telemovel (Fasilidade nian)
Telemovel (Staff nian)
Ambulansia
Kareta multi funsaun
Durasaun hela ba partu normal (loron)
Servisu EmONC 24/7
Farmasia
Farmasia disponivel 24 horas
Disponibilidade Laboratoriu
Disponibilidade atendimentu laboratoriu
24/7
Jeleira ba rai ran
Sala partu
Sala póspartu
Sala kuidadu neonatal
Sala operasaun
Sala Banku Ran
34
848
9Li
quic
aLi
quic
a (C
SI)
CSI
724
226
304
1 ho
ur12
42
Los
Los
Los
Los
Los
Los
Los
0Lo
sLo
sLa
eLo
sLa
eLa
eLo
sLo
sLo
sLa
eLa
e
34
949
9Li
quic
aM
auba
raCH
C7
2129
517
62
hour
s3
22
Los
Lae
Los
Los
Los
Lae
Los
0Lo
sLo
sLo
sLa
e
Lae
Los
Los
Lae
Lae
Lae
45
050
10M
anat
uto
Man
atut
o (C
SI)
CSI
313
959
204
1 ho
ur
30
min
utes
186
2Lo
sLo
sLo
sLa
eLo
sLo
sLo
s1
Los
Los
Lae
Los
Lae
Lae
Los
Los
Lae
Lae
Lae
45
555
10M
anat
uto
Lacl
ubar
CHC
512
988
823
hour
s 30
m
inut
es10
73
Los
Lae
Los
Lae
Los
Lae
Los
1Lo
sLo
sLo
sLo
sLa
eLa
eLa
eLo
sLa
eLa
eLa
e
412
828
5Co
valim
aZu
mal
ai
CHC
211
987
154
1 ho
ur
30
min
utes
94
2Lo
sLa
eLo
sLo
sLo
sLa
eLo
s0
Los
Los
Lae
Los
Lae
Lae
Los
Los
Lae
Lae
Lae
Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015 | 133
Aneksu 6: Dadus atu apoia indikador ONU nian
Aneksu 6 Tabela 1: Númeru inan mate kada tipu fasilidade
Tipu Fasilidade Saúde No. Mortalidade Obstetria Tanba Kauza Direta
No. Mortalidade Obstetria Tanba Kauza Indireta
NH 9 3
RH 10 4
CSI 1 0
CHC 5 0
Klinika privada 0 0
Total 25 7
Aneksu 6 Tabela 2: Case fatality rate husi obstretria direta iha fasilidade hotu inklui iha asesmentu ne’e por distritu
DistrituNo. Mortalidade Obstetria Tanba
Kauza DiretaNo. Kazu
KomplikaduDocfr
%
Nivel Recommendada
%
Alieu 0 36 0.0
≤ 1
Ainaro 6 181 3.3
Baucau 3 314 1.0
Bobonaro 1 199 0.5
Covalima 2 123 1.6
Dili 9 1502 0.6
Ermera 3 320 0.9
Lautem 0 118 0.0
Liquica 0 144 0.0
Manatuto 0 44 0.0
Manufahi 0 156 0.0
Oecusse 0 79 0.0
Viqueque 1 100 1.0
Total 25 3316 0.8
134 | Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015
Aneksu 6 Tabela 3: Númeru bebé foin moris ne’ebé mate kada tipu fasilidade saúde
Tipu Fasilidade Saúde No. Mortalidade fetus Intra Uterina ≥ 2.5kg + mortalidade bebé foin moris imediata iha
primeiru 24 horas ≥ 2.5kg
Hospital Nasionál Dili 53
Hospital Reeferensia 50
CSI 6
CHC 25
Klinika privada 0
Total 134
Aneksu 6 Tabela 4: Taxa bebé ne’ebé mate intrapartu no mate imediata no tarde depois moris mai iha fasilidade hotu inklui iha asesmentu ne’e por distritu
Distritu
Mortalidade Fetal Intra Uterine ≥ 2.5Kg + Mortalidade Bebé Foin Moris Imediata
No Tarde Iha Primeiru 24 Horas ≥ 2.5Kg
No. Inan Partu
Taxa Mortalidade Intrapartu No Bebé Foin Moris Imediata
No Tarde
%
Alieu 0 874 0.0
Ainaro 22 613 3.6
Baucau 1 2481 0.0
Bobonaro 10 1025 1.0
Covalima 4 974 0.4
Dili 56 8724 0.6
Ermera 12 789 1.5
Lautem 2 816 0.3
Liquica 0 570 0.0
Manatuto 7 383 1.8
Manufahi 1 612 0.2
Oecusse 15 531 2.8
Viqueque 4 969 0.4
Total 134 19361 0.7
Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015 | 135
Aneksu 6 Tabela 5: Proporsaun inan sira mate husi kauza indireta iha fasilidade hotu ne’ebé inklui iha asesmentu ne’e
DistrituNo Inan Mate Rezulta Husi Kauza Indireta
All Maternal Deaths Mortalidade Inan Sira Hotu
Proporsaun Inan Mate Husi Kauza Indireta
Alieu 0 0 -
Ainaro 0 6 0.0
Baucau 3 6 50.0
Bobonaro 1 2 50.0
Covalima 0 2 0.0
Dili 3 12 25.0
Ermera 0 3 0.0
Lautem 0 0 -
Liquica 0 0 -
Manatuto 0 0 -
Manufahi 0 0 -
Oecusse 0 0 -
Viqueque 0 1 0.0
Total 7 32 21.9
136 | Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015
Aneksu 7: Apoiu sinal funsaun no servisu vital MNCH nian
Aneksu 7 Tabela 1: Razaun ba la empeña sinal funsaun iha fasilidade hotu ne’ebé inklui iha asesmentu ne’e (n=75)
Sinal Funsaun Ne’ebé La Funsiona
Kestaun Rekursu Umanu
Kestaun Treinamentu
Kestaun Suplai,
Ekipamentu No Ai moruk
Kestaun Jestaun
Kestaun Politika
Laiha Indikasaun
n % N % n % n % n % n %
Antibiotika p 0 0.0 4 5.3 8 10.7 0 0.0 0 0.0 34 45.3
A d m i n i s t r a ai moruk uterotonika 0 0.0 0 0.0 1 1.3 1 1.3 0 0.0 3 4.0
Antikonvulsaun parenteral 2 2.7 13 17.3 11 14.7 5 6.7 0 0.0 42 56.0
Hasai plasenta manual 1 1.3 11 14.7 1 1.3 1 1.3 0 0.0 43 57.3
Hasai produtu restu manual 1 1.3 15 20.0 4 5.3 2 2.7 0 0.0 30 40.0
Partu vajinal asistidu 5 6.7 22 29.3 25 33.3 2 2.7 0 0.0 48 64.0
Resus i tasaun bebé foin moris 1 1.3 7 9.3 3 4.0 1 1.3 0 0.0 32 42.7
S e k s i o cesariana 1 1.3 0 0.0 1 1.3 0 0.0 66 88.0 2 2.7
Transfuzaun ran 0 0.0 0 0.0 0 0.0 0 0.0 68 90.7 1 1.3
Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015 | 137
Aneksu 7 figura 1: Servisu MNCH baziku ne’ebé oferese NH, RH, no fasilidade privada (N= 8)
138 | Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015
Aneksu 7 Tabela 2: Disponibilidade matadalan no protokolu sira iha kada tipu fasilidade
Matadalan, Protokolu No/Ou Manual Kna’ar
Hospital
(N=6)
CSI
(N=8)
CHC
(N=59)
Fasilidade privada
(N=2)
Total
(N=75)
n % n % n % n % n %
Jestaun PPH 4 66.7 5 62.5 28 47.5 2 100 39 52.0
Jestaun shock 4 66.7 5 62.5 26 44.1 2 100 37 49.3
Jestaun ativu ba partu etapa terseiru
4 66.7 5 62.5 39 66.1 2 100 50 66.7
Induksaun partu 5 83.3 4 50.0 25 42.4 2 100 36 48.0
Administrasaun magnesium sulfate
6 100 8 100 46 78.0 2 100 62 82.7
Kontaktu imediata kuidadu kulit-ba-kulit ba bebé foin moris, kontrolu manas
4 66.7 4 50.0 23 39.0 2 100 33 44.0
Resuscitation of asphyxiated neonates with bag and maskResusitasaun neonates asfiksia ho bomba maskra
5 83.3 7 87.5 39 66.1 2 100 53 70.7
Kuidadu inan Kanguru 2 33.3 3 37.5 12 20.3 2 100 19 25.3
Aneksu 7 figura 2: Servisu MNCH baziku ne’ebé oferese husi fasilidade CHC no CSI sira (N= 67)
Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015 | 139
Matadalan, Protokolu No/Ou Manual Kna’ar
Hospital
(N=6)
CSI
(N=8)
CHC
(N=59)
Fasilidade privada
(N=2)
Total
(N=75)
n % n % n % n % n %
Kuidadu Antenatal 6 100 6 75.0 39 66.1 2 100 53 70.7
Prevensaun transamisaun HIV (PMTCT) husi inan-ba-oan (doze ba inan no bebé foin moris)
4 66.7 3 37.5 19 32.2 2 100 28 37.3
Prevensaun Infesaun (IP) ba HIV/SIDA (prekausenariu universal, fase liman)
5 83.3 7 87.5 47 79.7 2 100 61 81.3
Aspirasaun Vakum Manual (kuidadu pós abortu
4 66.7 5 62.5 24 40.7 1 50.0 34 45.3
Planeamentu família 6 100 7 87.5 52 88.1 2 100. 67 89.3
Aneksu 8: Tabela relasiona ho rekursu umanu
Aneksu 8 Tabela 1: Persentajen husi fasilidade hotu ne’ebé avaliadu ho staff disponibel 24 oras loron ida (N=73)*
Kategoria Staff
Segunda-Sesta
Loron
(%)
Segunda-Sesta
Kalan
(%)
Sábadu-Domingu
Loron
(%)
Sábadu-Domingu
Kalan
(%)
On duty
On Call NA On
dutyOn Call NA On
dutyOn Call NA On
dutyOn Call NA
Parteira 72 0 1 26 44 3 26 44 3 25 44 4
Obstetriku/Gynecologista 5 0 68 0 5 68 1 4 68 0 5 68
Médiku Jeral (GPs) 66 1 6 19 41 13 20 40 13 19 39 15
Enfermeiru 34 2 37 7 25 41 8 25 40 6 26 41
Anestesiolojista (MD) 2 0 71 1 1 71 1 1 71 1 1 71
Enfermeiru anestesiolojista 7 0 66 1 4 68 1 4 68 0 5 68
Neonatolojista 0 0 73 0 0 73 0 0 73 0 0 73
Paediatra 5 0 68 0 5 68 0 5 68 0 5 68
Tékniku laboratoriu 48 5 20 3 14 66 5 15 53 14 3 56
* Fasilidade privada la inklui.
140 | Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015
Ane
ksu
8 Ta
bela
2: N
úmer
u os
pita
l sira
ne’
ebé
ofer
ese
sina
l fun
saun
Em
ON
C ka
da p
rofe
ssio
nal s
aúde
(N=6
)
Kat
egor
ia P
rofe
ssio
nal
Nú
me
ru
Fasi
lid
ade
Iha
Ai m
oruk
par
ente
ral
Pros
edim
entu
Ant
ibio
tika
Oxi
tosi
nA
nti-
Kon
vuls
an
Has
ai
Plas
enta
M
anua
l
Mva
Or
Asp
irasa
un
Elek
trik
a
Vaku
um
Extr
aksa
unPa
rtu
Ho
Fors
ep
Resu
sita
saun
Be
bé F
oin
Mor
is
Part
u Ce
saria
naTr
ansf
uzau
n Ra
n Ba
Inan
Tran
sfuz
aun
Ran
Ba
Bebé
Foi
n M
oris
nn
nn
nn
Nn
nn
n
Parte
ira6
66
66
53
06
06
1
Obs
tetri
ku/G
ynec
olog
ista
53
33
55
54
35
30
Méd
iku
Jera
l (G
Ps)
43
32
22
10
30
21
Enfe
rmei
ru0
Anes
tesio
lojis
ta (M
D)
21
21
00
00
10
20
Enfe
rmei
ru
anes
tesio
lojis
ta6
44
30
00
03
05
0
Neo
nato
lojis
ta0
Paed
iatra
52
01
00
00
50
03
Tékn
iku
labo
rato
riu6
00
00
00
00
01
0
Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015 | 141
Ane
ksu
8 Ta
bela
3:
Núm
eru
CSI s
ira n
e’eb
é of
eres
e si
nal f
unsa
un E
mO
NC
kada
pro
fess
iona
l saú
de (N
=8)
Kat
egor
ia
Prof
essi
onal
N
úmer
u Fa
silid
ade
Iha
Ai m
oruk
par
ente
ral
Pros
edim
entu
Ant
ibio
tika
Oxi
tosi
nA
nti-
Kon
vuls
an
Has
ai
Plas
enta
M
anua
l
Mva
Or
Asp
irasa
un
Elek
trik
a
Vaku
um
Extr
aksa
un
Part
u H
o Fo
rsep
Resu
sita
saun
Be
bé F
oin
Mor
is
Part
u Ce
saria
naTr
ansf
uzau
n Ra
n Ba
Inan
Tran
sfuz
aun
Ran
Ba
Bebé
Foi
n M
oris
nn
nn
nn
nn
nn
n
Parte
ira8
88
68
62
08
Obs
tetri
ku/
Gyn
ecol
ogist
a0
Méd
iku
Jera
l (G
Ps)
87
42
31
10
5
Enfe
rmei
ru2
21
10
00
01
Anes
tesio
lojis
ta
(MD
)0
Enfe
rmei
ru
anes
tesio
lojis
ta0
Neo
nato
lojis
ta0
Paed
iatra
0
Tékn
iku
labo
rato
riu8
00
00
00
00
142 | Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015
Ane
ksu
8 Ta
bela
4:
Núm
eru
CHC
sira
ne’
ebé
ofer
ese
sina
l fun
saun
Em
ON
C ka
da p
rofe
ssio
nal s
aúde
(N=5
9)
Kate
goria
Pr
ofes
siona
l
Núm
eru
Fasil
idad
e Ih
a
Ai m
oruk
Par
ente
ral
Pros
edim
entu
Ant
ibio
tika
Oxi
tosi
nA
nti-
Kon
vuls
an
Has
ai
Plas
enta
M
anua
l
Mva
Or
Asp
irasa
un
Elek
trik
a
Vaku
um
Extr
aksa
unPa
rtu
Ho
Fors
ep
Resu
sita
saun
Be
bé F
oin
Mor
is
Part
u Ce
saria
naTr
ansf
uzau
n Ra
n Ba
Inan
Tran
sfuz
aun
Ran
Ba B
ebé
Foin
Mor
is
nn
nn
nn
Nn
nn
n
Parte
ira58
4354
2237
191
044
Obs
tetri
ku/
Gyn
ecol
ogist
a0
Méd
iku
Jera
l (G
Ps)
5636
4213
100
00
32
Enfe
rmei
ru35
2419
70
00
09
Anes
tesio
lojis
ta (M
D)
0
Enfe
rmei
ru
anes
tesio
lojis
ta1
00
00
00
00
Neo
nato
lojis
ta0
Paed
iatra
0
Tékn
iku
labo
rato
riu41
00
00
00
00
Not
a 1:
Miss
ing
valu
es a
re le
ss th
an x
Fas
ilida
de si
ra n
e’eb
é m
aka
la fó
resp
osta
exk
lui h
usi k
alku
lasa
un n
e’e
Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015 | 143
Aneksu 8 figura 1: Sinalfunsaun sira ne’ebé oferese husi diferente profisional iha hospital sira ne’ebé inklui iha asesmentu ne’e (N=6)
Aneksu 8 figura 2: Sinalfunsaun sira ne’ebé oferese husi diferente anestesiolojista iha hospital sira ne’ebé inklui iha asesmentu ne’e (N=6)
144 | Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015
Aneksu 8 figura 3: Empeñamentu sinal funsaun iha CSI sira husi profisional diferente médiku jeral, parteira no enfermeiru sira (N=8)
Aneksu 8 figura 4: Empeñamentu sinal funsaun iha CHC sira husi profisional diferente médiku jeral, parteira no enfermeiru sira (N=59)
Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015 | 145
Ane
ksu
8 Ta
bela
5:
Núm
eru
ospi
tal s
ira n
e’eb
é fo
rnes
e se
rvis
u no
pro
sedi
men
tu e
sens
ial h
usi k
ada
profi
sion
al s
aúde
(N
=6)
Kat
efor
ia
Profi
sion
al
Núm
eru
Fasi
lidad
e Ih
a
Ate
nde
Part
u N
orm
al
Adm
inis
trai
m
oruk
U
tero
toni
ka
Subl
ingu
al,
Rekt
al, O
u Va
jinal
Forn
ese
Ane
stes
ia
Jera
l
Forn
ese
Ane
stes
ia
Rejio
nal/
Spin
al/
Epid
ural
Hal
o Pa
rtu
Posi
zaun
K
idun
(P
osis
i Bo
kong
)
Prie
nse
No
Uza
Pa
rtog
raf
Forn
ese
Kui
dadu
Im
edia
ta
Ba B
ebé
Foin
M
oris
Forn
ese
Kui
dadu
A
nten
atal
Forn
ese
Kon
selin
g Pl
anea
men
tu
Fam
ília
Forn
ese
Met
ode
Plan
emen
tu
Tem
pora
ria
Kes
i Tu
ba
nn
nn
nn
nn
nn
n
Parte
ira6
66
00
66
66
66
0
Obs
tetri
ku/
Gyn
ecol
ogist
a5
34
00
52
33
33
4
Méd
iku
Jera
l (G
Ps)
43
30
01
12
32
11
Enfe
rmei
ru0
Anes
tesio
lojis
ta
(MD
)2
00
22
00
00
00
0
Enfe
rmei
ru
anes
tesio
lojis
ta6
01
55
00
20
00
0
Neo
nato
lojis
ta0
Paed
iatra
50
00
00
05
00
00
Tékn
iku
labo
rato
riu6
00
00
00
00
00
0
146 | Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015
Ane
ksu
8 Ta
bela
6:
Núm
eru
CSI s
ira n
e’eb
é fo
rnes
e se
rvis
u no
pro
sedi
men
tu e
sens
ial h
usi k
ada
profi
sion
al s
aúde
(N=8
)
Kat
efor
ia
Profi
sion
alN
úmer
u Fa
silid
ade
Iha
Ate
nde
Part
u N
orm
al
Adm
inis
tr
Ai m
oruk
U
tero
toni
ka
Subl
ingu
al,
Rekt
al, O
u Va
jinal
Forn
ese
Ane
stes
ia
Jera
l
Forn
ese
Ane
stes
ia
Rejio
nal/
Spin
al/
Epid
ural
Hal
o Pa
rtu
Posi
zaun
K
idun
(P
osis
i Bo
kong
)
Prie
nse
No
Uza
Pa
rtog
raf
Forn
ese
Kui
dadu
Im
edia
ta
Ba B
ebé
Foin
M
oris
Forn
ese
Kui
dadu
A
nten
atal
Forn
ese
Kon
selin
g Pl
anea
men
tu
Fam
ília
Forn
ese
Met
ode
Plan
emen
tu
Tem
pora
ria
Kes
i Tu
ba
nn
nn
nn
nn
nn
n
Parte
ira8
81
00
87
88
85
0
Ob
ste
trik
u/
Gyn
ecol
ogist
a0
0
Méd
iku
Jera
l (G
Ps)
85
20
01
14
64
20
Enfe
rmei
ru2
21
00
00
20
10
0
Ane
stes
iolo
jista
(M
D)
0
En
ferm
eir
u an
este
siolo
jista
0
Neo
nato
lojis
ta0
Paed
iatra
0
Té
kn
ik
u la
bora
toriu
80
00
00
00
00
00
Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015 | 147
Ane
ksu
8 Ta
bela
7:
Núm
eru
CHC
sira
ne’
ebé
forn
ese
serv
isu
no p
rose
dim
entu
ese
nsia
l hus
i kad
a pr
ofisi
onal
saú
de (
N=5
9)
Kat
efor
ia
Profi
sion
al
Núm
eru
Fasi
lidad
e Ih
a
Ate
nde
Part
u N
orm
al
Adm
inis
tr
Ai m
oruk
U
tero
toni
ka
Subl
ingu
al,
Rekt
al, O
u Va
jinal
Forn
ese
Ane
stes
ia
Jera
l
Forn
ese
Ane
stes
ia
Rejio
nal/
Spin
al/
Epid
ural
Hal
o Pa
rtu
Posi
zaun
K
idun
(P
osis
i Bo
kong
)
Prie
nse
No
Uza
Pa
rtog
raf
Forn
ese
Kui
dadu
Im
edia
ta
Ba B
ebé
Foin
M
oris
Forn
ese
Kui
dadu
A
nten
atal
Forn
ese
Kon
selin
g Pl
anea
men
tu
Fam
ília
Fo
rn
es
e M
et
od
e Pl
anem
entu
Te
mpo
raria
Kes
i Tu
ba
nn
nn
nn
nn
nn
nn
Parte
ira58
5617
11
4350
5557
5838
0
Ob
ste
trik
u/
Gyn
ecol
ogist
a0
Méd
iku
Jera
l (G
Ps)
5643
141
08
1044
4439
141
Enfe
rmei
ru35
233
00
40
189
224
0
Ane
stes
iolo
jista
(M
D)
0
En
ferm
eir
u an
este
siolo
jista
10
00
00
00
00
00
Neo
nato
lojis
ta0
Paed
iatra
0
Té
kn
ik
u la
bora
toriu
410
00
00
00
00
00
Not
a 1:
Fas
ilida
de n
e’eb
é la
forn
ese
resp
osta
exk
lui h
usi k
alku
lasa
un. V
alor
falta
(miss
ing
valu
e) m
enus
hus
i x
148 | Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015
Aneksu 8 figura 5: Servisu MNCH esensial ne’ebé empeña iha hospital sira husi profisional diferente (N=6)
Nota: Anestesiolojista (MD) ou enfermeiru anestesiolojista ou sira la empeña servisu esensial MNCH, exeptu servisu anestesia. Parteira inklui ona iha figura 8-7
Aneksu 8 figura 6: Empeñamentu servisu MNCH esensial iha CSI husi médiku jeral, parteira no enfermeiru sira (N=8)
Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015 | 149
Aneksu 8 figura 7: Empeñamentu servisu MNCH esensial ne’ebé hala’o iha CHC husi médiku jeral, parteira no enfermeiru sira (N=59)
Aneksu 9: Dadus ne’ebé suporta kuiñesimentu, treinamentu no emepeñamentu respondente sira
Aneksu 9 Tabela 1: Kuiñesimentu relasiona ho gravida, partu no kuidade partu
RespostaParteira
Doutor Sira Husi Grupu Hotu
Total
(N=81) (N=68) (N=149)
1. Kuinesimentu Focus Ba Kuidadu Antenatal
Skor media (husi 6) 4 4 4
Persentajen Fó Resposta Espesifiku: % % %
• Konsulta minimu 4 71.6 67.6 69.8
• Asegura inan sira iha planu ba partu 56.8 38.2 48.3
• Prevene moras no promove saúde 93.8 91.2 92.6
• Deteta moras existente no jere komplikasaun sira 63.0 70.6 66.4
• Hanorin konaba sinal perigu sira 74.1 76.5 75.2
• Promove susu ben inan 22.2 13.2 18.1
2. Kuiñesimentu Inan Sira Rua Ida Ne’ebé Maka Iha Risku
Skor media (husi 11) 5 4 5
150 | Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015
RespostaParteira
Doutor Sira Husi Grupu Hotu
Total
(N=81) (N=68) (N=149)
Persentajen Ne’ebé Fó Resposta Espesifiku: % % %
• Partu Primeiru (Para 0) 30.9 22.1 26.8
• Idade nurak < 18 82.7 67.6 75.8
• Inan sira ne’ebé maka liu ona cesariana 66.7 48.5 58.4
• Inan sira ne’ebé ho partu 5 ka liu 72.8 44.1 59.7
• < tinan 2 ou>tinan 5 entre gravida 46.9 29.4 38.9
• Antes iha stillbirth 9.9 10.3 10.1
• Antes iha bebé mate 14.8 16.2 15.4
• Antes iha partu ho instrumentu 17.3 17.6 17.4
• Historia komplikasaun obstetria todan 79.0 79.4 79.2
• Inan sira badak <150 Cm 59.3 58.8 59.1
• Inan isin rua hotu hotu iha risku 34.6 38.2 36.2
3. Oinsa Ita Hatene Inan Isin Rua Ida Iha Prosesu Partu ?
Skor media (husi 4) 3 3 3
Persentajen Ne’ebé Fó Resposta Espesifiku: % % %
• Kontraksaun uterine regular 95.1 89.7 92.6
• Dilatasaun servix 86.4 76.5 81.9
• Ran ho mucus sai 93.8 66.2 81.2
• Ruptura membrane/be’e manas fakar 46.9 58.8 52.3
4. What Do You Monitor When A Woman Is In Labour?
Skor media (husi 10) 8 7 8
Persentajen Ne’ebé Fó Resposta Espesifiku: % % %
• Batementu bebé nia fuan 98.8 91.2 95.3
• Koor likidu amniotika 82.7 52.9 69.1
• Degree of moulding 40.7 10.3 26.8
• Dilatasaun servix 96.3 86.8 91.9
• Descende bebé nia ulun 86.4 45.6 67.8
• Kontraksaun uterina 82.7 83.8 83.2
• Inan nia tensaun ran 98.8 89.7 94.6
• Taxa mortalidade materna 56.8 51.5 54.4
Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015 | 151
RespostaParteira
Doutor Sira Husi Grupu Hotu
Total
(N=81) (N=68) (N=149)
• Temperature Inan 92.6 67.6 81.2
• Pulsu Inan 93.8 79.4 87.2
5. Kuidadu Imediata Bebé Foin Moris
Skor media (husi 7) 5 4 4
Persentajen Ne’ebé Fó Resposta Espesifiku: % % %
• Tempu xamada nacido nian 45.7 20.6 34.2
• Hamaran hahú kedas segundu 5 depois bebé moris 91.4 88.2 89.9
• Hamaran bebé kompletu 81.5 76.5 79.2
• Hare bebé dada iis ka lae durante hamaran 81.5 70.6 76.5
• Hasai roupa bokon 63.0 48.5 56.4
• Tau bebé kedas ba kontaktu kulit-ba-kulit 90.1 79.4 85.2
• Falun bebé nia isin 28.4 13.2 21.5
6. Aksaun Sira Ne’ebé Foti Durante Jestaun Etapa Terseira Partu
Skor media (husi 10) 7 5 6
Persentajen Ne’ebé Fó Resposta Espesifiku: % % %
• Check ba bebé Segundo (karik kaduak) 74.1 35.3 56.4
• Oxitosin imediata (minitu 1 to 2) 98.8 85.3 92.6
• Hasai tiha luvas primeiru antes kaer bebé nia husar 6.2 11.8 8.7
• Check pulsasaun hussar talin no habit depois pulsasun para. 29.6 26.5 28.2
• Habit no koa hussar talin 75.3 41.2 59.7
• Kontrola traksaun hussar talin 95.1 77.9 87.2
• Check karik plasenta ho nia membrane sira ne’e kompletu ka lae 84.0 76.5 80.5
• Masajen uterus 90.1 73.5 82.6
• Akonsella inan kobana fó susu 37.0 23.5 30.9
• Monitoriza sinal vital husi inan no bebé 64.2 41.2 53.7
7. Saida Maka Tenki Hare Wainhira Inan Ida Hetan Hemorajia Makas Depois Bebé Moris
Skor media (husi 7) 5 4 4
152 | Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015
RespostaParteira
Doutor Sira Husi Grupu Hotu
Total
(N=81) (N=68) (N=149)
Persentajen Ne’ebé Fó Resposta Espesifiku: % % %
• Sinal shock 93.8 97.1 95.3
• Montante ran ne’ebé fakar 64.2 61.8 63.1
• Sinal anaemia 75.3 82.4 78.5
• Karnek iha traktus jenetalia 59.3 42.6 51.7
• Uterus iha kontraksaun ka lae 70.4 45.6 59.1
• Produtu restu (ran maten) ou plasenta restu 77.8 57.4 68.5
• Vesika urinaria nakonu 21.0 11.8 16.8
8. Suspeitu Infesaun Ou Sepsis
Skor media (husi 9) 5 5 5
Persentajen Ne’ebé Fó Resposta Espesifiku: % % %
• Menus movimentu (tonus muskulu la di’ak), hipertonus, floppy 40.7 54.4 47.0
• Konvulsaun 51.9 38.2 45.6
• La dun dada ii sou la dada iis 80.2 73.5 77.2
• Hipotermia (<350 C) or hipertermia(>380 C) 87.7 88.2 87.9
• Faligadu ou iritadu 32.1 44.1 37.6
• Susar dada iis (hirus matan dada an ba laran) ou dada iis lalais (RR ≥ 60) 59.3 63.2 61.1
• Jaundice klean 60.5 72.1 65.8
• Abdomen distensaun makas 8.6 8.8 8.7
• Pus iha husar talin hun 74.1 44.1 60.4
9. Kuadadu Ba Bebé Moris Ho Pezu Baixu
Skor media (husi 5) 3 3 3
Persentajen Ne’ebé Fó Resposta Espesifiku: % % %
• Asegura proteksauns manas (kulit-ba-kulit) 88.9 58.8 75.2
• Fó apoiu extra ba inan atu estabelese fó susu 91.4 94.1 92.6
• Monitoriza abilidade fó susu 72.8 79.4 75.8
• Monitoriza bebé iha primeiru 24 horas 33.3 52.9 42.3
• Asegura prevensaun infesaun 39.5 36.8 38.3
Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015 | 153
Aneksu 9 Tabela 2 : Treinamentu, Empeñamentu no Konfidensia
Area Treinamentu No Empeñamentu
SIMU TREINAMENTU?
EMPEÑA IHA FULAN 6 IKUS?
FIAR AAN IHA EMPEÑAMENTU
SKILL?
Parteira N=239
Doutor N=121
Parteira N=239
Doutor N=121
Parteira N=239
Doutor N=121
% % % % % %
Hemorajia iha Gravida
Jere hemorajia iha inisia gravida 56.9 8.3 48.5 33.9 63.2 49.6
Jere hemorajia iha gravida avansada no iha partu
57.3 5.8 43.5 23.1 63.2 38.8
Jere hemorajia pós-partu 63.2 14.9 56.5 29.8 69.5 52.1
Problema Tensaun Ran Aas
Jere pre-eklamsia 57.7 8.3 43.1 33.9 59.4 47.9
Jere eklampsia 55.6 6.6 32.2 14.0 45.2 31.4
Isin Manas
Jere isin manas antes partu (amnionitis) 59.4 9.1 36.4 26.4 57.7 50.4
Jere isin manas depois partu (endometritis) 58.2 7.4 33.1 22.3 57.3 52.1
Prosedimentu ba Probelma Gravida imeediata
Hala’o Vakuum Aspirasaun Manual 51.0 5.8 24.3 10.7 36.0 13.2
Partu Normal no Partu ho Problea
Avalia posizaun fetus 68.2 14.0 77.0 59.5 81.2 69.4
Avalia progresu partu 78.7 28.9 87.4 66.1 90.8 74.4
Uza partograf koretamente no kompetemente to Etapa hat partu
77.8 27.3 82.0 38.0 84.9 41.3
Jere partu normal 77.8 28.1 91.2 75.2 93.3 81.8
Jere partu abnormal imediata (fase laten) 67.4 12.4 58.6 34.7 71.5 45.5
Jere partu abnormal partu ativu (etapa primeiru)
67.8 14.0 60.7 30.6 70.7 44.6
154 | Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015
Area Treinamentu No Empeñamentu
SIMU TREINAMENTU?
EMPEÑA IHA FULAN 6 IKUS?
FIAR AAN IHA EMPEÑAMENTU
SKILL?
Parteira N=239
Doutor N=121
Parteira N=239
Doutor N=121
Parteira N=239
Doutor N=121
% % % % % %
Jere abnomrmal segundu etapa segundu 61.1 13.2 49.4 25.6 63.2 40.5
Jere abnormal etapa terseiru 58.6 11.6 46.9 23.1 59.8 39.7
Halo induksaun partu 61.5 11.6 54.8 35.5 66.9 36.4
Jere partu husi inan ne’ebé iha cesariana antes
31.8 5.8 19.7 12.4 26.8 16.5
Jere bebé moris normal 81.6 30.6 91.6 76.0 94.1 85.1
Hala’o partu ho vacuum 51.0 3.3 15.1 9.1 21.810.7
Hala’o partu ho forsep 31.0 2.5 5.0 3.3 9.2 6.6
Posizaun bebé abnormal
Kuiñese posizaun breech 64.4 9.9 56.9 32.2 69.5 43.0
Jere partu ho posizaun breech 57.7 4.1 46.0 17.4 54.4 14.9
Jere posizaun bebé transversal 43.9 5.0 14.6 9.9 17.6 13.2
Jere prolapsu husar talin 54.4 5.8 25.5 14.0 37.7 21.5
Kondisaun seluk ne’ebé afeta partu no fó partu
Jere malaria 52.3 7.4 26.8 14.9 42.7 43.0
Identifika problema fuan 39.3 5.0 26.8 23.1 32.2 33.1
Prosedimentu partu no fó partu
Halo amniotomia 64.0 8.3 60.3 21.5 72.8 41.3
Halo no suku episiotomia ho kabas absorbavel 71.5 19.0 77.4 46.3 86.2 66.1
Hadi’a kanek grau primeiru 75.3 19.0 86.2 52.1 90.8 70.2
Hadi’a kanek grau segundu 73.6 15.7 75.7 37.2 82.8 52.9
Hadi’a kanek grau terseiru 41.4 6.6 23.8 17.4 30.5 23.1
Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015 | 155
Area Treinamentu No Empeñamentu
SIMU TREINAMENTU?
EMPEÑA IHA FULAN 6 IKUS?
FIAR AAN IHA EMPEÑAMENTU
SKILL?
Parteira N=239
Doutor N=121
Parteira N=239
Doutor N=121
Parteira N=239
Doutor N=121
% % % % % %
Hadi’a kanek iha servix 20.5 4.1 7.1 7.4 12.1 10.7
Partu komplikadu
dystocia Halo manuver ba distosia kabaas 59.0 6.6 31.8 9.1 45.6 16.5
Jere partu kaduak 59.8 5.8 43.1 13.2 61.1 17.4
Hasai pasenta manual 58.2 7.4 43.5 27.3 58.6 39.7
Halo kuretajen ou MVA produtu restu 51.9 5.0 26.8 14.0 36.8 20.7
Halo kompresaun bimanual 58.6 11.6 25.9 14.0 45.2 20.7
Halo kompresaun aorta abdominal 55.2 4.1 18.8 4.1 38.1 9.1
Kuidadu pós-partu
Halo vizita ba kuidadu pós-partu ba Loron 1, 3 & 7 (BSP) no Loron 3, 7 & Semana 6 (LISIO)
72.8 20.7 88.3 55.4 87.9 69.4
Halo konselling ba planeamentu família 73.6 13.2 92.1 71.9 91.6 77.7
Halo insersaun IUD depois partu ou abortu 56.9 3.3 33.1 2.5 42.7 5.0
Pain Management Jestaun Moras (pain)
Halo anestesia local iha perinemum 65.7 15.7 63.6 35.5 72.0 47.9
Prosedimentu ba bebé foin moris
Halo kuidadu esensial ba bebé foin moris (check pezu lolos, Vit K & tau Oxitertrasiklin pomade matan, kuiñesimentu ba sinal perigu 10))
78.2 40.5 87.9 71.1 90.0 81.8
Halo resusitasaun bebé foin moris 70.3 37.2 61.1 45.5 74.5 64.5
Seluk
Halo asesmentu inisial rapidu ba emerjensia 53.1 5.0 44.8 22.3 58.2 33.1
156 | Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015
Area Treinamentu No Empeñamentu
SIMU TREINAMENTU?
EMPEÑA IHA FULAN 6 IKUS?
FIAR AAN IHA EMPEÑAMENTU
SKILL?
Parteira N=239
Doutor N=121
Parteira N=239
Doutor N=121
Parteira N=239
Doutor N=121
% % % % % %
Jere shock husi hemorajia 62.8 19.0 49.8 28.9 69.0 57.0
Jere shock husi sepsis 55.6 5.8 24.7 11.6 43.5 38.8
Halo resusitasaun adulto 33.9 13.2 18.8 14.0 32.6 48.8
Implementa medidas prevensaun infesaun 70.3 22.3 71.1 46.3 79.1 65.3
Rekoilla dokumentus mortalidade ida ne’ebé refleta kronolojia eventu aktual
11.7 3.3 13.4 6.6 15.9 13.2
Revé mortalidade inan 11.3 4.1 11.7 4.1 14.2 8.3
Aneksu 9 figura 1: Relata-an (self reported) konaba treinamentu ne’ebé simu relasiona ho EmONC (Parteira N=239 and Doutor N=121)
Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015 | 157
Aneksu 9 figura 2: Relata-an konaba empeñamentu particular skill relasiona ho EmONC fulan 6 antes asesmentu (Parteira N=239 and Doutor N=121)
158 | Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015
Aneksu 9 figura 3: Relata-an konaba konfidente (fiar an) iha empeña skill particular relasiona ho EmONC
(Parteira N=239 and Doutor N=121)
Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015 | 159
Aneksu 10: Infraestrutura baziku no durasaun hela
Aneksu 10 Tabela 1: Durasaun hela iha loron depois partu normal por kada tipu fasilidade ne’ebé inklui iha asesmentu ne’e
FasilidadePartu Normal
Mean Mode Range
Hospital Referensia 1 1 1
CSI 1 1 0-3
CHC 0.5 0 0-1
Aneksu 10 figura 1: Infraestrutura baziku disponivel iha fasilidade hotu iha asesmentu ne’e (N =75)
160 | Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015
Aneksu 11: Dadus Apoiu: ai moruk, suplai no ekipamentuAneksu 11 Tabela 1: Fonte principal ai moruk/suplai iha fasilidade hotu iha
asesmentu ne’e por kada fasilidadeProsesu Farmasia
Hospital
(N=6)
CSI
(N=8)
CHC
(N=59)
Klinika privada
(N=2)
Total
(N=75)
n % n % n % n % n %
Governu 6 8 59 100 0 73 97.3
Farmasia privada 0 0 0 0 1 1 1.3
NGO 0 0 0 0 1 1 1.3
Aneksu 11 Tabela 2: Armajen farmasia iha fasilidade hotu iha asesmentu ne’e por kada fasilidade
Prosesu farmasia
Hospital
(N=6)
CSI
(N=8)
CHC
(N=59)
Total
(N=73)
n % n % n % n %
Protejidu husi mahuben/masna/infestasaun 6 7 54 91.5 67 91.8
Ai moruk sira ne’ebé presiza jeleira 5 6 46 78.0 57 78.1
Nu minimu ida funsiona jeleira electrik/ga 5 8 54 91.5 67 91.8
Nu minimu ida funsionajeleira solar 4 2 18 30.5 24 32.9
Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015 | 161
Aneksu 11 Tabela 3: Disponibilidade ai moruk kada klasse por fasilidade
Kategoria ai moruk
Hospital CSI CHC Fasilidade privada Total
(N=6) (N=8) (N=59) (N=2) (N=75)
n % n % n % n % n %
Antibiotika
Amoxicillin 6 6 50 84.7 2 64 85.3
Ampicillin 5 6 41 69.5 2 54 72.0
Cefriaxone 6 7 41 69.5 2 56 74.7
Chloramphenicol (injection) 6 3 16 27.1 1 26 34.7
Cloxacillin sodium 6 8 55 93.2 2 71 94.7
Erythromycin 6 8 58 98.3 2 74 98.7
Gentamicin (injection) 6 6 48 81.4 2 62 82.7
Metronidazole (injection) 5 5 28 47.5 2 40 53.3
Penicillin G (Benzyl) 6 7 37 62.7 1 51 68.0
Procaine benzylpenicillin (procaine penicillin G) 6 7 25 42.4 2 40 53.3
Trimethoprim/ Sulfamentoxazole 4 3 36 61.0 2 45 60.0
Tetracycline eye ointment/drops 6 8 36 61.0 2 52 69.3
Antikonvulsan
Magnesium sulfate (injection) 50% or 40% concentration
5 4 31 52.5 2 42 56.0
Magnesium sulfate (injection) 20% 3 1 4 6.8 1 9 12.0
Diazepam (injection) 6 6 40 67.8 2 54 72.0
Phenobarbitone 6 5 16 27.1 1 28 37.3
Antihipertensaun
Hydralazine 4 21 35.6 1 29 38.7
Methyldopa 6 35 59.3 1 48 64.0
Nifedipine 4 43 72.9 2 55 73.3
Oxitosin no prostaglandin
162 | Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015
Kategoria ai moruk
Hospital CSI CHC Fasilidade privada Total
(N=6) (N=8) (N=59) (N=2) (N=75)
n % n % n % n % n %
Ergometrine 6 6 36 61.0 1 49 65.3
Misoprostol 6 0 2 3.4 2 10 13.3
Oxytocin 6 8 57 96.6 2 73 97.3
Ai moruk uza iha emerjensia
Adrenaline (Epinephrine) 6 100 7 87.5 40 67.8 2 100 55 73.3
Aminophylline 6 100 4 50 20 33.9 1 50 31 41.3
Atropine sulphate 6 100 2 25 14 23.7 1 50 23 30.7
Calcium gluconate 6 100 5 62.5 22 37.3 2 100 35 46.7
Digoxin 6 100 7 87.5 40 67.8 2 100 55 73.3
Ephedrine 6 100 2 25 13 22 1 50 22 29.3
Frusemide 6 100 6 75 40 67.8 2 100 54 72
Hydrocortisone 6 100 8 100 52 88.1 2 100 68 90.7
Naloxone Hydrochloride 6 100 0 0 1 1.7 1 50 8 10.7
Promethazine Hydrochloride 4 66.7 7 87.5 49 83.1 2 100 62 82.7
Anestetika
Halothane 6 0 0 0.0 1 7 9.3
Ketamine 6 0 2 3.4 1 9 12.0
Lignocaine/Lidocaine 2% or 1% 5 7 47 79.7 2 61 81.3
Spinal Anesthetic 5 0 1 1.7 1 7 9.3
Analgesika
Morphine 5 0 1 1.7 1 7 9.3
Paracetamol 6 7 56 94.9 2 71 94.7
Tramadol 6 7 50 84.7 2 65 86.7
Tokolitika
Salbutamol 6 8 58 98.3 2 74 98.7
Steroid
Dexamethasone 6 8 53 89.8 2 69 92.0
Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015 | 163
Kategoria ai moruk
Hospital CSI CHC Fasilidade privada Total
(N=6) (N=8) (N=59) (N=2) (N=75)
n % n % n % n % n %
Prednisolone 6 8 59 100.0 2 75 100.0
IV Fluid
Plasma expanders 1 1 1 1.7 0 3 4.0
Dextran 3 0 9 15.3 2 14 18.7
Glucose 5% 6 6 49 83.1 2 63 84.0
Glucose 10% 6 6 28 47.5 1 41 54.7
Glucose 40% or 50% 4 0 3 5.1 1 8 10.7
Normal saline 3 5 43 72.9 2 53 70.7
Ringer’s lactate 6 8 58 98.3 2 74 98.7
Antimalaria
Chloroquine 5 8 48 81.4 2 63 84.0
Artemisium–based combination therapy (ACT)
5 7 50 84.7 2 64 85.3
Antiretroviral (ARVs)
Nevirapine (for mother) 3 0 0 0.0 1 4 5.3
Nevirapine (for newborn) 3 0 0 0.0 1 4 5.3
Post-HIV exposure prophylactic treatment 3 0 0 0.0 0 3 4.0
Combined ARVs for mother 3 0 0 0.0 1 4 5.3
Combined ARVs for newborn 3 0 0 0.0 1 4 5.3
Kontraseptivu
Combined oral contraceptives 5 8 54 91.5 1 68 90.7
Progestogen only pill 3 8 55 93.2 1 67 89.3
Implants 4 8 50 84.7 0 62 82.7
3-monthly injectables 4 7 56 94.9 1 68 90.7
Intrauterine devices (IUDs) 3 8 48 81.4 1 60 80.0
Male condoms 4 8 44 74.6 1 57 76.0
Ai moruk seluk no suplai
Vitamin K (for newborn) 5 4 31 52.5 2 42 56.0
164 | Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015
Kategoria ai moruk
Hospital CSI CHC Fasilidade privada Total
(N=6) (N=8) (N=59) (N=2) (N=75)
n % n % n % n % n %
Nystatin (oral) (for newborn) 6 6 48 81.4 2 62 82.7
Oral rehydration solution 5 2 21 35.6 2 30 40.0
Gentian violet paint 4 4 27 45.8 0 35 46.7
Ferrous sulfate or fumarate 6 7 46 78.0 2 61 81.3
Folic acid 6 6 53 89.8 2 67 89.3
Heparin 4 0 0 0.0 1 5 6.7
Sodium citrate 2 0 5 8.5 0 7 9.3
Tetanus toxoid vaccine 5 8 56 94.9 2 71 94.7
Anti-Rho (D) immune globulin 1 0 0 0.0 0 1 1.3
Aneksu 11 Tabela 4: Disponibilidade item baziku selesionadu ba apoiu kuidadu materna
Item espesializadu ne’ebé nia suplai menus
Hospital
(N=6)
CSI
(N=8)
CHC
(N=59)
Total
(N=73)
n % n % n % n %
Filled O2cylinder with carrier and key 6 100.0 8 100.0 34 57.6 48 65.8
Ultrasound/Doppler 6 100.0 2 25.0 2 3.4 10 13.7
Refrigerator 5 83.3 6 75.0 54 91.5 65 89.0
Blood pressure apparatus (mercury) 6 100.0 6 75.0 42 71.2 54 74.0
Stethoscope 5 83.3 8 100.0 57 96.6 70 95.9
Foetal stethoscope 6 100.0 5 62.5 37 62.7 48 65.8
Clinical thermometer 6 100.0 7 87.5 52 88.1 65 89.0
Syringes 6 100.0 8 100.0 58 98.3 72 98.6
Absorbable suture materials 5 83.3 8 100.0 50 84.7 63 86.3
Infusion set 6 100.0 8 100.0 57 96.6 71 97.3
IV Infusion stand(s) 6 100.0 8 100.0 59 100.0 73 100.0
Urinary catheters 6 100.0 8 100.0 55 93.2 69 94.5
IV cannulae 6 100.0 8 100.0 55 93.2 69 94.5
Infusion set for neonate 5 83.3 1 12.5 11 18.6 17 23.3
Adult ventilator bag and mask 6 100.0 5 62.5 29 49.2 40 54.8
Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015 | 165
Item espesializadu ne’ebé nia suplai menus
Hospital
(N=6)
CSI
(N=8)
CHC
(N=59)
Total
(N=73)
n % n % n % n %
Mouth gag 2 33.3 3 37.5 18 30.5 23 31.5
Wheelchair 6 100.0 7 87.5 40 67.8 53 72.6
Stretcher with trolley 6 100.0 6 75.0 37 62.7 49 67.1
Examination table 6 100.0 8 100.0 54 91.5 68 93.2
Labour/delivery table 6 100.0 8 100.0 58 98.3 72 98.6
Watch /clock with second hand easily seen 6 100.0 7 87.5 43 72.9 56 76.7
Measuring tape 6 100.0 8 100.0 51 86.4 65 89.0
Nasogastric tubing for O2 administration 6 100.0 7 87.5 36 61.0 49 67.1
Blood sugar testing sticks and glucometer 2 33.3 1 12.5 2 3.4 5 6.8
Urine dip stick for protein test 4 66.7 3 37.5 5 8.5 12 16.4
Pulse oximeter 5 83.3 0 0.0 1 1.7 6 8.2
Instrument trolley 6 100.0 8 100.0 53 89.8 67 91.8
Instrument tray 5 83.3 5 62.5 39 66.1 49 67.1
Kama 6 100.0 8 100.0 55 93.2 69 94.5
Hena 6 100.0 6 75.0 44 74.6 56 76.7
Blanket ba tempu malirin 6 100.0 5 62.5 4 6.8 15 20.5
166 | Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015
Aneksu 11 figura 1: Disponibilidade instrument/ekipamentu atu apoia partu por kada tipu fasilidade (N=73)
Aneksu figura 12-16 hatudu katak instrument/ekipamentu ba apoia episiotomia iha konsidaun di’ak. Hospital no CSI hotu kuaze iha hotu ekipamentu sira ne’e. CSI ida laiha forsep arteria. CHC hotu hotu iha nafuder (ekipamentu habit daun) no speculum ajinal. Forsep sponge la disponivel 27.1% fasilidade, ekipamentu sira seluk disponivel iha liu 89% fasilidade.
Aneksu 11 figura 2: Disponibilidade instrument/ekipamentu atu apoia episiotomia por kada fasilidade (N=73)
Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015 | 167
Aneksu 11 Tabela 5: Evakuasaun uterine no ekipamentru jinekolojia iha kada fasilidade
Items in short suplai
Hospitals
(N=6)
CSI
(N=8)
CHC
(N=59)
Total
(N=73)
n % n % n % n %
Evaluasaun Uterina
Sepkulum Vajinal, (Sims) 6 100.0 8 100.0 18 30.5 32 43.8
Spekulum Cusco’s 6 100.0 8 100.0 57 96.6 71 97.3
Forsep Sponge 6 100.0 7 87.5 44 74.6 57 78.1
Forsep Volsullum 6 100.0 7 87.5 32 54.2 45 61.6
Dissecting forceps, serrated jaws 5 83.3 5 62.5 34 57.6 44 60.3
Klip Towel 6 100.0 3 37.5 13 22.0 22 30.1
Forsep Ovum 6 100.0 8 100.0 53 89.8 67 91.8
Forsep Uterina 5 83.3 8 100.0 37 62.7 50 68.5
Dilatador Uterine 6 100.0 4 50.0 7 11.9 17 23.3
Kuret uterine kroak 6 100.0 7 87.5 9 15.3 22 30.1
Kuret uterine la kroak 6 100.0 4 50.0 8 13.6 18 24.7
Sonde Uterina 6 100.0 8 100.0 53 89.8 67 91.8
Ekipamentu Jinekolojia
Sepkulum Vajinal, Sims 6 100.0 8 100.0 19 32.2 33 45.2
Sepkulum Vajinal, Cusco, medida virjin 6 100.0 5 62.5 29 49.2 40 54.8
Sepkulum Vajinal, Cusco medida adultu 6 100.0 8 100.0 57 96.6 71 97.3
Uterine sound 6 100.0 8 100.0 51 86.4 65 89.0
Forsep Volsullum 6 100.0 7 87.5 38 64.4 51 69.9
Tizoura, straight 6 100.0 8 100.0 47 79.7 61 83.6
168 | Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015
Aneksu 11 figura 3: Fasilidade sira ho sala operasaun (OT) (N=8)
Aneksu 11 Tabela 6: Item sira ne’ebé ninia suplai menus iha sala operasaun iha inklui iha asesmentu ne’e
Item Sira Ne’ebé Nia Suplai Menus
Hospital
(N=6)
N %
Meja operasaun 6 100.0
Ahi Adjustavel 5 83.3
Pakote Laparotomia ,Pakote LSCS ba sirurjia 6 100.0
Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015 | 169
Aneksu 11 figura 4: Tipu autoklaf utiliza iha fasilidade diferente iha asesmentu ne’e (N=73)
170 | Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015
Aneksu 12 Tabela 1: Karakteristika no outcome inan sira ne’ebé sira nia partu cesariana revé
N= 21 %
Idade (tinan)
<20 1 4.8
20-24 6 28.6
25-29 7 33.3
30-34 5 23.8
35-39 2 9.5
>40 0 0.0
Idade media (tinan) 27
Paridade
0 4 19.0
1 5 23.8
2-3 7 33.3
4-5 1 4.8
> 6 4 19.0
Media paridade 2
Kondisaun Inan
Moris 21 100.0
Mate 0 0.0
Laiha informasaun 0 0.0*Kazusira ne’ebé exklui ba sira ne’ebé laiha informasaun konaba idade ou paridade
Aneksu 12: Dadus apoiu estudu kazu
Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015 | 171
Aneksu 12 Tabela 2: Distribuisuan mortalidade inan ne’ebé revé tuir criteria selesionadu*
N= 32 ??
Idade Inan1
<20 1
20-24 2
25-29 4
30-34 1
35-39 2
Mean age (in years) 28
Fatin partu
Iha uma 1
iha hospital 8
Laiha informasaun 1
Tipu partu
LA aplikavel 2
Vajinal 2
Ajuda ho vacuum extractor ou forsep 1
Cesariana 5
Kondisaun neonatu
La aplikabvel 2
Bebé moris normal 4
Bebé moris ho distress 1
Mate 3
*Idade, fatin, númeru partu, tipu partu no kondisaun bebé foin mori Númeru s <10 relata hanesan númeru absoluta deit
172 | Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015
Aneksu 12 Tabela 3: Mortalidade ne’ebé revé relasiona ho tipu fasilidade, referral no faktor mate*
N= ??
Klasifikasaun EmONC
EmONC Komprehensivu 6
Refere husi:
La refere 5
CHC 3
Hospital privada/klinika privada 1
Laiha informasaun 1
Faktor sira kontribui ba mate
Atrazu to’o iha fasilidade 3
Atrazu iha transfere ba nivel kuidaud apropriadu 2
Atrazu tanba falta suplai 2
Atrazu tanba ausensia ou lentu rekursu humanau 3
Atrazu iha halo diagnose koretu 2* Number less than 10 reported as absolute numbers only
Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015 | 173
Aneksu 12: Dadus apoiu revé partograf
Aneksu 12 figura 1: Amostra husi partograf modifikadu WHO ne’ebé utiliza iha revé kazu sira ne’e hotu
174 | Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015
Uza partograf
Partograf tenki utiliza ba partu hotu hotu hamutuk ho protokolu jestaun partu. Maibé, husi 75 fasilidade ne’ebé inklui iha asesmentu ne’e, hospital hotu (n=6) no hospital privada (n=2) relata sira uza partiograf. CSI 2 no CHC 10 (19%) relata la uza partograf no so 55% fasilidade deit maka iha protokolu ba jestaun partu (tabela 10-1). Iha fasilidade sira ne’e, sinal funsaun, hanesan partu asistidu, hala’o. Kazu sira ne’e tenki monitoriza utiliza partograf, no hatudu oinsa halo desizaun wainhira feto ida la hatudu progresu iha prosesu partu. Razaun principal ne’ebé mak fó hodi la uza partograf maka “laiha formatu partograf disponivel”.
Kualidade Partograf Ne’ebé Kompleta
1.Disponibilidade partograf ba assessmentu
Iha fasilidade 75 ne’ebé inklui iha asesmentu ne’e, laos fasilidade hotu ne’ebé revé iha partograf 3, no iha kazu 14 maka exklui tanba laiha informasaun ou falla iha dokumentasaun informasaun vital iha partograf (hare 10-2 no 10-4). Iha total, hala’o estudu kazu 180 partograf; 18 iha hospital 6, 17 iha CSI 8 no 139 iha CHC 59 no 6 iha hospital privada 2 (tabela 10-1 no 10-2).
2. Frekuensia dokumentasaun durante partu
Tabela 10-2 no 10-3 demonstra importansia standar sira ne’e, ba dokumenta observasaun durante partu, ne para hodi jere partu ho lolos. Halo anilize hotu ba batementu fetun nia fuan, temperatura, tensaun ran, pulsu, kontraksaun, delatasaun servix no desende bebé nia ulun tuir númeru horas ne’ebé inan sira iha prosesu partu. Kada pergunta sira halo ho fraze hanesan, por exemplu, “Dala hira maka halo check ba inan sira nia temperature no dokumenta entre admisaun no partu?”
Aneksu 13 Tabela 1: Uza partograf no protokolu jestaun por kada tipu fasilidade
Hospital
(N=6)
CSI
(N=8)
CHC
(N=59)
Privada
(N=2)
Total
(N=75)
n % n % n % n % n %
Fasilidade uza partograf 6 6 49 83 2 62 81
Protokolu jestaun partu ne’ebé uza hela 3 6 30 51 2 41 55
Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015 | 175
Aneksu 13 Tabela 2: Partograf tuir horas entre examinasaun primeiru no partu por kada tipu fasilidade
Horas entre examinisaun primeiru no
partu
Inan ho partograf iha
hopsital
(N=18)
Inan ho partograf iha
CSI
(N=17)
Inan ho partograf iha
CHC
(N=139)
Inan ho partograf iha
fasilidade privada
(N=6)
Fasilidade hotu
(N=180)
n % n % n % n % n %
0-2 3 16.7 4 23.5 25 18.0 2 33.3 34 18.9
3-5 8 44.4 12 70.6 58 41.7 3 50.0 81 45.0
6-8 6 33.3 1 5.9 38 27.3 1 16.7 46 25.6
9+ 0 0.0 0 0.0 5 3.6 0 0.0 5 2.8
No information 1 5.6 0 0.0 13 9.4 0 0.0 14 7.8
Númeru horas iha prosesu partu tuir tipu fasilidade: Tabela 10-2 hatudu katak iha total, 45% feto/inan sira nia prosesu partu menus husi horas 6; 44.4% inan sira iha hospital, 70.6% iha CSI no 57% iha CHC no 3 husi 6 iha fasilidade privada sira. 3.6% inan nia prosesu partu kleur liu horas 9 nia laran; ida ne’e akontese iha CHC ida, ida ne’e reforsa tan evidensia katak prosesu partu kleur liu iha centru saúde sira kompara ho fasilidade sira seluk.
Temperatura: Temperatura inan sira nian tenki sukat kada horas 2. Liu metade inan sira (59.7%) sira nia temperatura ema sukat liu dala rua, ne’ebé maka enkoraja tebes atu hare. Kazu 18 (10.8%) sira nia temperatura ema la sukat, nein dala ida, irrespektiva ho númeru horas ne’ebé sira iha prosesu partu iha fasilidade (tabela 10-3 ba temperatura no subsekuente mediasaun sira hotu)
Tensaun ran: Instrusaun partograf rekomenda katak tenki sukat inan sira nia tensaun ran kada horas 4. Kuaze hotu hotu, sukat tensaun ran halo regularmente. 116 (69.9%) sira nia tensaun ran ema sukat liu dala rua. Iha kazu ida maka tensaun ran la sukat no kazu 49 (29.5%) sira nia tensaun ran ema sukat dala ida (tabela 10-3).
176 | Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015
Aneksu 13 Tabela 3: Númeru inan ho partograf and tempu mediasaun xavi ne’ebé halo no dokumenta por horas entre examinasaun primeiru no partu
Horas entre primeiru examinasaun no partu0-2
(N=34)3-5
(N=81)6-8
(N=46)9+
(N=5)Total
(N=166)n % n % n % n % n %
Temperatura (standar)
0 4 11.8 11 13.6 3 6.5 0 0.0 18 10.81 19 55.9 24 29.6 6 13.0 0 0.0 49 29.52 11 32.4 36 44.4 28 60.9 1 20.0 76 45.8
3+ 0 0.0 10 12.3 9 19.6 4 80.0 23 13.9
Tensaun Ran (standar)
0 0 0.0 0 0.0 1 2.2 0 0.0 1 0.61 19 55.9 26 32.1 4 8.7 0 0.0 49 29.52 13 38.2 44 54.3 32 69.6 1 20.0 90 54.2
3+ 2 5.9 11 13.6 9 19.6 4 80.0 26 15.7
Pulsu inan nian (standar)
0 1 2.9 3 3.7 2 4.3 0 0.0 6 3.61 11 32.4 6 7.4 1 2.2 0 0.0 18 10.82 6 17.6 8 9.9 1 2.2 1 20.0 16 9.63 5 14.7 4 4.9 0 0.0 0 0.0 9 5.4
4+ 11 32.4 60 74.1 42 91.3 4 80.0 117 70.5
Fetus nia fuan observa ka lae? (Standard)
Yes 34 100.0 78 96.3 46 100.0 5 100.0 163 98.2
Kontraksaun avalia ka lae? (standar)
Yes 34 100.0 81 100.0 45 97.8 5 100.0 165 99.4
Examinasaun vajinal (standar)
0 0 0.0 0 0.0 0 0.0 0 0.0 0 0.01 7 20.6 3 3.7 1 2.2 0 0.0 11 6.62 26 76.5 60 74.1 6 13.0 0 0.0 92 55.4
3+ 1 2.9 18 22.2 39 84.8 5 100.0 63 38.0
Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015 | 177
Pulsu inan nian:Pulsu inan nian tenki sukat kada minute 30. So inan nain 6 (3.6%) ne’e maka sira nia pulsu ema la sukat no tuir mai 18 kazu (10.8%) maka sira nia pulsu ema sukat dala ida durante partu. Kuandu inan ida kleur liu iha prosesu partu, probavelmente sira nia pulsu hetan sukat menus.
Batementu fetus nia fuan: Batementu fetus nia fuan tenki dokumenta kada meia hora. Kuaze inan sira hotu (98.2%) sira nia fetus nia batementu fuan ema monitoriza. Ida ne’e presiza hakerek iha kontektu bebé mate iha kabun laran (stillbirths) ho partu vajinal spentaneu (SVDs) lao ka husik hela liu liña alerta – hare tabela 10-5
Kontraksaun: Kontraksaun tenki monitoriza kada meia hora. Kuaze inan sira hotu (99.4%) sira nia kontraksaun monitorizadu durante partu. Ida ne’e kontinua durante prosesu partu. Kontraksaun, hamutuk ho dilatasaun sevix no desende bebé nia ulun ne’e kritiku tebes para hare progresu partu no detekta devisaun ruma husi normal, hodi prevene partu prolongada/partu obstrusaun. Enkoraja tebes atu hare Timor-Leste halo di’ak iha parte ida ne’e, iha ne’ebé utiliza partograf.
Examinasaun vajinal hodi hare dilatasaun servix: Rekomendasaun katak examinasaun vajinal tenki hala’o nu minimu kada horas 4 dala ida durante etapa priemeiru partu. Dadus iha tabela 10-3 hatudu katak inan sira hotu hetan examinasaun vajinal durante partu. Inan nain 6 (6.6%) hetan examinasaun vajinal dala ida antes partu. Maibé iha total, examinasaun vajinal hala’o regularmente.
Tabela 10-4 hatudu katak, 180 inan sira ne’ebé progresu partu bele avalia uza partograf, 76.5% partu luir duni ou ses husi liña alerta, 19.9% partu iha entre liña alerta no liña aksaun, ida ne’ebé maka konsidera zona referral ou transfere, no 3.6% partu liu husi liña aksaun. Kuandu kompara hospital no centru saúde sira, 82.4% inan sira iha hospital partu iha eskerda liña alerta, kompara ho 72.2% iha centru saúde sira (variasaun 10%).
Aneksu 13 Tabela 4: Asesmentu partograf por progresaun partu no augmentasaun por tipu fasilidade
Partu no augmentasaun
Hospital CSI CHC Privada Total
(N=18) (N=17) (N=139) (N=6) (N=180)
n % n % n % n % n %
Dilatasaun primeiru no marka koretamente iha liña alerta
17 94.4 17 100.0 126 90.6 6 100.0 166 92.2
Entre sira ne’ebé marka koretamente, partu
Iha los ou eskerda liña alerta 14 82.4 17 100.0 91 72.2 5 83.3 127 76.5
Entre alerta no liña aksaun 3 17.6 0 0.0 30 23.8 0 0.0 33 19.9
Los ou liu liña aksaun 0 0.0 0 0.0 5 4.0 1 16.7 6 3.6
Uza augmentasaun 1 5.6 0 0.0 6 4.3 0 0.0 7 5.0
178 | Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015
Partu no augmentasaun
Hospital CSI CHC Privada Total
(N=18) (N=17) (N=139) (N=6) (N=180)
n % n % n % n % n %
Entre sira ne’ebé uza augmentasaun
Uza iha liña alerta 1 0 1 0 2
Uza entre liña alerta no liña aksaun 0 0 3 0 3
Uza los ou liu liña aksaun 0 0 2 0 2
Partu entre liña alerta no liña aksaun, no liu husi liña aksaun, aas liu ituan iha centru saúde sira (4-6%). Aumento ida ne’e normalmente la rekomenda in centru saúde sira no perigu, anaunser iha neba iha resera ba cesariana. Mas iha kazu 6. Maibé, iha kazu 5 iha CHC sira, iha ne’ebé aumento utiliza ho sein iha reserva seksio-cesarianana.
Tabela 10-5 hatudu tipu partu no rezultadu partu, bazeia ba progresaun partu iha partograf. Husi inan 158, 119 (95.2%) hetan SVD, no 93.7% husi partu sira ne’e durante etapa ativu normal (lolos ou eskerda husi liña alerta). Iha neba laiha seksio cesariana ou partu asistidu entre kazu sira iha estudu kazu ne’e mesmu iha 39 kazu bele monu entre liña alerta no liña aksaun ou liu hisu liña aksaun. Iha kazu ida bebé mate iha kabun laran (stillbirth) (<1%) entre inan 166 ne’ebé iha partograf. Bebé ida stillbirth ne’e partu ida etapa ativu normal (lolos ou eskerda husi liña alerta). Inan nain 7 (4.2%) ne’ebé sira nia partograf hetan asesmentu simu aumento, iha ne’ebé nain 2 (1.6%) partu tuir los ou eskerda husi liña alerta, tolu partu entre liña alerta no liña aksaun no nain 2 partu los ou liu liña aksaun. Normalmente ida ne’e la rekomenda atu maintein partu antes atinji liña aksaun, anaunser iha patolojia ruma maka halo deviasaun husi protokolu nesesariu.
Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015 | 179
Aneksu 13 Tabela 5: Partograph by progress of labour, delivery type and foetal outcome distribution in all facilities
Komponente jestaun
Bazeia ba partograf, inan ne’ebé partu
Durnte fase ativu normal (pas
los ou eskerda liña alerta)
Entre liña alerta no liña
aksaunPas los ou liu liña aksaun Total
(N=127) (N=33) (N=6) (N=166)
n % n % n % n %
Tipu partu
Casarina 0 - 0 - 0 - 0 -
Vakuum extraksaun 0 - 0 - 0 - 0 -
SVD 119 93.7 33 100.0 6 100.0 158 95.2
Laiha informasaun 8 6.3 0 0.0 0 0.0 8 4.8
Total kazu 127 100.0 33 100.0 6 100.0 166 100.0
Partu augmentadu 2 1.6 3 9.1 2 33.3 7 4.2
Outcome ba bebé
Bebé moris 124 97.6 32 97.0 6 100.0 162 97.6
Bebé moris distress 1 0.8 1 3.0 0 0.0 2 1.2
Stillbirth(Bebé mate iha kabun laran) 1 0.8 0 0.0 0 0.0 1 0.6
Laiha informasaun 1 0.8 0 0.0 0 0.0 1 0.6
Total kazu 127 100.0 33 100.0 6 100.0 166 100.0
180 | Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015
Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015 | 181
13. REFERENCIATimor Leste Population and Housing Censuses 2010; Maternal Mortality Monograph. National Statistics Directorate (NSD)
UN estimate 2013
National Statistics Directorate and ICF Macro. Timor-Leste Demographic and Health Survey 2009-10. Dili, 2010.
https://www.mof.gov.tl/timor-leste-the-millennium-development-goals-report-2014/?lang=en
General Directorate of Statistic. Population and Housing Census 2015: Preliminary Results. 2015.
Eighty percent of health centers were badly damaged during the independence struggle.
WHO et al. 2015. Trends in maternal mortality: 1990 to 2015 Estimates by WHO, UNICEF, UNFPA, The World Bank and the United Nations Population Division. National Statistics Directorate and UNFPA 2011. Timor-Leste 2010 Population and Housing Census.
National Statistics Directorate and UNFPA 2012. Analytical Report on Mortality. Volume 6. Timor-Leste 2010 Population and Housing Census.
National Statistics Directorate and ICF Macro 2010. Timor-Leste Demographic and Health Survey 2009-10.
State of the World’s Midwifery Report 2014
HMIS 2015. Table 4 Data for January-September 2015.
National strategy on Reproductive, Maternal, Newborn, Child and Adolescent Health, 2015-2019; MOH
WHO, UNFPA, UNICEF and AMDD., Monitoring emergency obstetric care: A handbook, WHO, 2009
Lancert Global Health 2014; 2:e323-33 Global causes of maternal death: a WHO systematic analysis
WHO/UNICEF/UNFPA (2008) The Indicators for Monitoring the Availability and Use of Obstetric Services:
According to a MMR of 270 per 100,000 live births - WHO et’al 2015 trends in maternal mortality estimates 1990 - 2015
Direct quote from AMDD Guidelines, p. 49
The Indicators for Monitoring the Availability and Use of Obstetric Services: A Handbook
UNICEF, UNFPA, WHO, 1997 p 26 [5]
182 | Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015
Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015 | 183
14. AGRADESIMENTUAvaliasaun Kuidadu Emerjensia Obstetrika no Bebe Foin Moris (EmONC) halao husi Ministerio Saúde ho suporta tekniku husi UNFPA no input husi core group ne’ebé kompostu husi tekniku sira. Ami hakarak hato’o ami nia obrigado ba Instituisaun no ema hotu nia suporta ba sira nia komitmentu no koperasaun hodi kompleta asesmentu ne’e.
Ami nia gratidaun ba:
• Primeiru no prinsipal ba S.E. Dra. Maria do Ceu Sarmento Pina da Costa, Ministra da Saúde no Dra. Odete da Silva Viegas, Diretor Jeral ba Prestasaun Servisu ne’ebé fó sira nia lideransa.
• Dr. Vincent Fauveau, Dr. Mao Bunsoth, Ms. Jenny Middleton ba sira nia asistensia no gia iha dezeña, treinamentu ba ekipa koleksaun dadus, data prosesu, analize, interpretasaun no hakerek relatoriu.
• Lideransa Ministerio Saúde ne’ebé permite ona avaliasaun ne’e no hatudu sira nia Interese bo’ot hanesan Instrumentu importante ba intervensaun iha futuru.
• Representante UNFPA Mr. John M. Pile, Representante WHO Dr. Rajesh Pandav no Adjunta Representante Dra. Domingas Bernardo ba sira apoiu excelente iha planeamentu no halo kompletu ho suksesu Asesmentu Nesesidade EmONC ida ne’e.
• UNICEF ba sira nia parseiriadade.
• Organizasaun Parseria sira: Health Alliance International, USAID/JSI Hadiak project, ba sira nia partisipasaun iha asesmentu ne’e.
• Membru ekipa prinsipal ba Asesemntu Nesesidade EmONC nian ne’ebé fó sira nia input husi etapa planeamentu to’o halo kompletu planu melhoramentu ida ne’e.
• Membru Ekipa koleksaun dadus sira hotu ne’ebé kontribui iha dalan oioin ne’ebé kompententemente hala’o Asesmentu Nesesidade EmONC 2015 ne’e no desenvolve Planu Asaun.
• Delegadu Saúde Munisípiu no District Public Health Officers (DPHO) SMI iha Munisípiu 13 ne’ebé extende sira nia koorperasaun maximu iha kolekasaun dadus.
184 | Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015
Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015 | 185
15. KONTRIBUTOR SIRAEkipa Tékniku
1. Ms Jenny Middleton, UNFPA Consultant
2. Dr Mao Bunsot, UNFPA Consultant
3. Dr Vincent Fauveau, UNFPA Consultant
4. Dr. Chandani Galwaduge, UNFPA Timor-Leste
Ekipa Intimu
1. Dr. Triana do Rosario, Head of MCH Department, MoH
2. Ms. Florencia Corte-Real Tilman, Safe Motherhood Officer, MoH
3. Ms. Norberta Belo, Advisor, MoH
4. Dr. Carla Jesuina do Carmo Quintão, Health Officer UNICEF
5. Dr. Arun Malik, WHO
6. Ms. Nelinha do Santos, INS
7. Dr. Amita Pradhan Thapa, OBGyn-MoH/HNGV
8. Ms. Lurdes Vidigal-MoH/HNGV
9. Ms. Antonia Mesquita Fernandes, HADIAK
10. Ms. Teresinha Quevedo Sarmento, HAI
11. Dr. Domingas Ângela Sarmento-UNFPA
Ekipa Koleksaun Dadus
1. Dr. Francis Saison, OBGyn-MoH/HR Maubisse – Team leader
2. Dr. Amita Pradhan Thapa, OBGyn-MoH/HNGV- Team leader
3. Dr. Jannatul Ferdous-MoH/ MCH Advisor – Team leader
4. Dr. Domingas Ângela Sarmento-UNFPA – Team leader
5. Ms. Florencia Corte-Real Tilman-MoH/ MCH Department
6. Ms. Fatima Isabel Gusmão-MoH/MCH Department
7. Ms. Emilia Ayati-MoH/CHC Comoro
8. Ms. Nelinha dos Santos-INS
9. Ms. Filomena Mendonca do Espirito Santo-MoH/Vera Cruz
10. Ms. Lurdes Vidigal-MoH/HNGV
11. Ms. Maria Lucia Godinho F. Soares-MoH/HNGV
186 | Nesesidade Avaliasaun Kuidadu Emerjénsia Obstretrika No Bebé Foin Moris – Timor-Leste 2015
12. Ms. Filomena de Carvalho-HADIAK
13. Ms. Antónia Maria R. M. Fernandes-HADIAK
14. Ms. Teresinha Quevedo Sarmento-HAI
15. Ms. Rara Deathicta A. S. S. Dethan-HAI
16. Ms. Maria Jacinta Araújo Chang-HAI
17. Ms. Paulina de A. Pereira de Neri-MoH/DPHO Maliana
18. Ms. Justa Pereira-MoH/ CSI Same Vila
Ekipa Mapamentu
1. Mr. João Soares Gusmão, Deaprtment of Census and Statistics
2. Mr. Alipio Cardoso Moniz, Deaprtment of Census and Statistcs