medi ul polar si sub polar

8/15/2019 Medi Ul Polar Si Sub Polar

1/12

ediul Polar i Subpolar

A.m diul polar

Acest tip de mediu se intalneste in Antarctida, Groenlanda, InsulaNovaia Zemlea, Insula Tara lui Franz Joseph, ArhipelagulSpitzbergen, Arhipelagul Nord-anadian!

Substratul se caracterizeaza printr-o participare redusa lastructurarea enviromentului, el stand sub incidenta calotei glaciarecare ii imprima nota dominanta de modelare! In consecinta, laaceste latitudini se instaureaza un mediu mor"ogenetic de tip polar,in care "ormele de relie" intalnite sunt reprezentate de "#eld-uri,roches moutonees, monadno$-uri,lacuri si mlastini, drumulinuri,depozite de dezagregare, platouri usor ondulate! Solul este inghetatpana la adancimi mari%in Antarctica &'' m(!

omunitatea vie! )a nord de *+ lat N si . lat S comunitatile

biotice lipsesc sau sunt restranse, in rest au o des"asurare destul debuna!

/ediul hidro-atmos"eric se caracterizeaza prin0

-temperaturi medii de -1'!!!-1 in anotimpul de vara, si de-+'!!!-&' c in anotimpul de iarna!

-iarna este incredibil de severa,temperaturile atingand -'!!!-2'la 3imea$on, unde in ciuda acestora, regiunea este locuita saucolonizata de catre rusi4

-o alta trasatura a climatului este bruschetea schimbarilor detemperatura, mai ales pe versantii opusi ai muntilor cu e5punere lamare, a"ectati de o circulatie atmos"erica de tip "oehn4 acestevariatii bruste de temperatura pot oscila iarna intre -6' si &ceea ce duce la dereglarea 7ziologica a corpului uman4

-conditii speciale de luminozitate si termicitate, con"erite deinclinarea razelor solare "ata de supra"ata topogra7ca %e5ista douasituatii de intuneric si de lumina totala, respectiv noaptea si ziuapolara, 7ecare avand o durata de circa . luni(4

-circulatia atmos"erica permanent descendenta, dezvoltata in cadrulputernicilor anticicloni polari care determina precipitatii reduse%sub


2/12

1'' mm8an(si sub "orma solida ,precum si prezenta unor vanturiputernice si permanente %vanturile polare(4

In cadrul acestui mediu se di"erentiaza cateva submedii cu trasaturispeci7ce0

a(mediul calotei glaciare,in care "actorul de semni7catie estereprezentat de platosa de gheata,la acesta asociindu-seluminozitatea alternanta,lipsa cominitatii vii!

b(mediul deserturilor reci pietroase,cu caracter dezolant restrictiv!

c(mediul de mlastina,situat in zona de contact cu mediul subpolar!

b)m diul subpolar

3cupa 1' 9 din emis"era nordica, 7ind intalnit in nordul anadei,Alas$a,

Siberia, tundrele euro-asiatice si cele ale muntilor inalti%:amir,;imalausia si perma"rostin anada( #oaca un rol de orizont impermeabil, acesta 7indinghetat diurn,sezonier sau de lunga durata si are inconveniente

similare in toata lumea arctica!?intre e"ectele impuse de substratul inghetat mentionam0

-impiedicarea dezvoltarii unei vegetatii "orestiere4

-limitarea construirii de aeroporturi si drumuri in >usia si anada4

-instabilitatea substratului a"ecteaza constructia decladiri,autostrazi,cai "erate4

)a acest orizont inghetat se mai adauga molisolul,ambele 7ind

caracterizate de prezenta curgerilor soli=u5ionale, a "ormelorpozitive reziduale,a hidrolacolitilor, turbarii bombate, depresiunitermocarstice, mlastini, soluri poligonale, niste nivale!

In timp ce temperatura ramane sub 1' timp de zece luni pe an,substratul ramane inghetat permanent, situatie cu e"ecteincalculabile la nivelul mediului, in general si la nivelul componenteiumane, in particular!

omunitatea vie se adapteaza la conditiile aspre si estereprezentata de muschi,licheni,alge si chiar plante pitice!Fauna este"oarte bine reprezentata in apa%moluste,"oca,morsa,salcie(,iar peuscat intalnim ursul polar,renul,caribu,pasari!


3/12

?intre adaptarile speci7ce ale plantelor si animaleloramintim0hibernarea animalelor, migrarea sezoniera a pasarilor!

omponenta hidro-atmos"erica este reprezentata de0

-temperaturi medii anuale de apro5imativ ', iar in scurta vara

polara de cca!-* , consecinte ale iluminarii si incidentei oblice arazelor solare care determina reducerea cantitatii de calduraabsorbita de sol si de aerul din imediata apropiere a supra"eteitopogra7ce4

-e5istenta noptii polare ca o consecinta a climatului, impune oconditionare tuturor "ormelor de viata4

-precipitatiile mai abundente ca in mediul polar %6''-'' mm8an(,dar tot sub "orma de ninsoare4

-iarna este anotimpul in care soarele nu se ridica deasupraorizontului, noaptea continua e5tinzandu-se pe perioada catorvaluni4 aceasta e5plica temperaturile "oarte reduse ale aerului inimediata vecinatate a polilor terestrii4

-in=uenta ciclonilor subpolari a caror activitate este mai intensa peoceane!

Solurile sunt reprezentate de cele poligonale detundra,scheletice,cu pro7l ingust, acide, lipsite de "ertilitate si carese a=a mai mult in stare inghetata!

:rocesele geomor"ologice sunt dominate de eolizatie, crioturbatie,geli"ractie!

Si in acest mediu se di"erentiaza mai multe submedii0

a(mediul subpolar de tundra mlastinoasa

b(mediul subpolar cu perma"rost sezonier

c(mediul subpolar "ara perma"rost in anotimpul cald!

CONCLUZII:

In anasamblu,mediile de viata reci se caracterizeaza prin0

-veri scurte si ierni lungi si aspre4

-termicitate si luminozitate,care conditioneaza in comunitatileumane variate stari de depresie, neurastenie, tulburari phisice4

-procesele glaciare si cele periglaciare domina mor"ogeneza sipedogeneza4


4/12

-adaptarea vietuitoarelor la mediul aspru si auster este re=ectata denumarul indivizilor si speciilor, dimensiuni,mor"ologie, "unctiile sicomportamentul acestora4

-cresterea surprinzatoare a numarului de insecte si mami"ere lalatitudini inalte

Aceste conditii se re=ecta si la nivelul componentei umane prinmigrari sezoniere! :opulatia este restransa ca numar si reprezentatade comunitati de es$imosi %cca 6'!'''(,laponi %cca+'!''' (,ia$uti %cca 1''!'''-16!''' (! /odul de viata esteprimitiv si, in unele cazuri, chiar mizer! Toate materialele deconstructie, obiectele de uz personal si hrana acestor comunitatiumane stau sub incidenta componentei naturale!

;abitatul nu gaseste conditii prielnice pentru dezvoltare,atat

numarul cat si dimensiunea asezarilor 7ind redus!omunitatea umana se caracterizeaza prin anumite convingerireligioase, conceptii despre lume si viata, avand un sistem socialaparte!

>esursele mediilor de viata! ?esi mediile de viata reci sunt aspre siaustere, ele prezinta totusi, o paleta destul de variata de resurse0

-blanurile animalelor,care au constituit de multe ori vectori decolonizare a unor teritorii4

-carnea si grasimea animalelor4-zacamintele de minereuri rare care au atras omul cu activitatile luide e5tractie si de prelucrare, determinau implicit constituirea unorhabitate cai de comunicatie4

:entru om viata este di7cila sau aproape imposibila mai ales atuncicand el nu dispune de o serie de mi#loace solide care sa-i spri#inemodul de viata!Temperaturile "oarte scazute, "urtunile de zapada sivanturile violente se constituie in hazarduri si riscuri enviromentale

care pun in pericol sistemul nervos si balanta termica a corpuluiuman!

el mai teribil inamic uman in aceste tinuturi sunt viscolele carebulverseaza aproape toate activitatile umane!

In aceste conditii viata umana este o continua si permanenta luptade supravietuire care lasa perioade prea scurte de timp pentrusatis"acea unor nevoi umane mai ridicare sau pentru progresul catreatingerea unui standard inalt de civilizatie!

- Cara ct ristici g n ral -


5/12

Al saptelea continent ca marime , al Terrei, Antarctica este cel mai sudic, mairece, mai îndepartat si mai recent descoperit continent, fiind pentru primaoara detectat la începutul secolului al XIX-lea. Acoperita aproape în totalitatede gheata si fara a avea o populatie umana stabila, ea înconjoara Polul Sud.

a r!ndul sau Antarctica este înconjurata de "#ceanul Antarctic", întindere de

apa creata din $onele de sud ale oceanelor Pacific, Atlantic si Indian, dar fiindconsiderat un ocean separat de celelalte datorita temperaturii mai sca$ute aapei si a salinitatii mai mici.

- Întind r -

Antarctica, numita ast"elpentru a o deosebi departea opusa a globului -

zona arctica - se @ntindedupa paralela de .' degrade latitudine sudica!el mai a propiat vecinal ei se gaseste la 1!'''de $m si este America deSud, urmata de Australia siA"rica, la 6!'' si &!''' de$m departare! ea mai

mare parte a teritoriuluisau se @ntinde @n emis"eraestica, @n partea vestica segaseste :eninsulaAntarctica, @ntindere ce

apropie continentul de America de Sud! el mai @nalt vBr" de pecontinent atinge !1&' m %@n masivul Cinson din partea vestica(, iar

@naltimea sa medie este putin mai mare de 6!''' de metri, ceea ce @l "ace continentul cu cea mai mare înaltime medie!

Antarctica are o supra"ata totala de 1+!12*!''' $m patrati, 7indast"el mai mare decBt Duropa si Australia!

- Cl ima -

:ozitia pe latitudine si @naltimile ei mari "ac din Antarctica cel mairece continent !u toate acestea se deosebesc doua anotimpuri!Enanotimpul rece temperatura @n zonele intercontinentale poatescadea sub -*', @n timp ce @n anotimpul cald temperatura sepoate ridica, @n aceleasi zone, pBna peste -+'! En zonele de coasta

se poate a#unge, @n sezonul cald, la temperatura de @nghet %'(,dar si aici valorile negative sunt ridicate @n perioada rece!


6/12

Antarctica detine si recordul temperaturii negative. În anul 1960,la statiunea ruseasca de cercetare "Vostok" s-au înregistrat -89,2ºC.Interiorul Antarcticii este un desert polar @n care bat vBnturi moderate ce rareori ating +' $m8h, @nsa elese @ntetesc si devin mai persistente @n apropierea coastelor! CBnturi e5trem de reci, compuse din aerula=at @n partea in"erioara a versantilor abrupti din interiorul regiunilor muntoase, bat spre pantele de

gheata mai mici!

Zona este "oarte saraca @nprecipitatii, un dintre cele maiuscate zone de pe glob,apro5imativ ' mm deprecipitatii cazBnd aici anual!Acestea cresc cu cBt neapropiem de tarm, atingBnd @nzonele apropiate de coasta

6'' mm8an! :recipitatiile sunt"ormate @n mare masura dincaderi de zapada aduse decicloni! ?e obicei ele cad sub"orma de zapada sau gheata,

dar uneori se @nregistreaza si ploi, @n zonele litorale!

D5ista mai multe tipuri de climat @n Antarctica, toate sunt reci, dardi"era @n severitate! )a "el ca si precipitatiile climatul se @mblBnzestecu cBt latitudinea scade! :eninsula Antarctica este zona @n care se

@ntBlneste clima cea mai blBnda, aici temperatura putBndu-se situa @n timpul sezonului mai cald @n #urul valorii de '!

- V g tatia -

Acoperita aproape @n totalitate de un strat gros de gheata, Antarctica are "oarte putin teren disponibilpentru "ormarea solurilor sau aparitia vegetatiei! Solul e5istent s-a "ormat @n perioada mai recenta ae5istentei continentului si are un continut organic scazut, la "el ca si capacitatea de stocare a apei!

Antarctica 7ind izolata de alte continente, este "oarte greu pentru alte tipuri de vegetatie sa seraspBndeasca pe teritoriul ei! Temperatura constant scazuta, vBnturile puternice si lipsa umiditatiidescura#eaza alte plante! D5ceptie "ac plantele ce se pot adapta la aceste conditii, 7ind capabile sa sedezvolte activ numai cBteva zile pe an!

Acesti "actori limiteaza e5istenta plantelor @n Antarctica numai la cale din >egnul :rotista %organismesimple, de obicei unicelulare(0 alge, licheni si muschi! En Antarctica e5ista numai doua specii cunoscutede plante ce @n=oresc, ele se gasesc @n :eninsula Antarctica si insulele din #urul sau!

ontinentul nu are un echivalent al tundrei arctice, unde se gasesc o mai mare varietate de plante0 ceamai bogata vegetatie a Antarcticii poate 7 comparata mai mult cu cea din nord, vegetatia saraca adeserturilor polare arctice! u toate acestea petice de vegetatie cresc pe toate stBncile neacoperite degheata, pBna la 6' $m distanta de :olul Sud! Alge de zapada cresc pe zapada si pe supra"ata ghetiiaproape de coasta, @n special de-a lungul :eninsulei Antarctice, unde pasarile de mare si briza oceanuluiaduc posibilitati de nutritie!

Apele antarctice suporta si alte tipuri de vegetatie! uruieni de apa din zonele de coasta cresc pe si @n #urul insulelor, aproape de continent, dar nu pot aparea aici datorita ghetii marine ce rade tarmurile! Enapele reci ale oceanului ce @ncon#oara Antarctica se gasesc di"erite tipuri de alge ce plutesc pe o

perioada scurta, atBt cBt sa se @nmulteasca pe perioada anotimpului cald, mai ales @n zonele undeizvoarele aduc la supra"ata ape cu o cantitate nutritiva ridicata! Aceste alge plutitoare sunt o sursa bogatade hrana pentru animalele marine!


7/12

- Fauna -

limatul aspru si saracia vegetatieiregiunilor de pamBnt ale Antarcticiiaccepta numai animale microscopice,insecte primitive si alte specii de acest "el cepot supravietui @n solurile umede! Se maigasesc si alte nevertebrate, saritoare si mici!Cel mai mare animal terestru din

Antarctica poate creste pâna la 1 mm! Encontrast cu uscatul oceanul contine o marevarietate de animale, toate depinzBnd, @ntr-un "el sau altul, de algele ce cresc lasupra"ata apei!

3rganismele zooplancton, cum ar 7 viermii-sageata, pestii-#eleu, pestii-larva, alte larve,stelele de mare se hranesc cu organisme7toplancton - alge plutitoare! )a rBndul lor,organismele zooplancton sunt o sursa dehrana pentru pesti si calmari, ambele tipuriabundBnd @n apele antarctice! Acest lant

continua, pestii si calmarii 7ind o sursa dehrana pentru "oci, balene si pasari de marecei mai mari si mai buni pradatori ai zonei! En acest 3cean Sudic se hranesc sapte specii de balene siopt de del7ni4 cBteva dintre aceste specii @ntra adBnc banchiza @n timpul sezonului cald! sapte specii de"oci respira @n regiunea antarctica, unele pe tarmurile sudice ale insulelor, altele e5clusiv @n regiuneabanchizei! Apro5imativ &' de specii de pasari de apa -incluzBnd 2 de pinguini, & de albatrosi, cormorani,pescarusi s!a! - sunt raspBndite @n Antarctica, mai ales pe insule si coaste! /ulta vreme vBnate pentruulei, marile animale marine #oaca un rol important @n atragerea oamenilor spre Antarctica! En prezentlegile internationale, @n vigoare din anii 1.', le prote#eaza!

Antarctida este continentul cel mai sarac din punct de vedere biotic. %onditiileclimatice deosebit de aspre, cu temperaturi negative in tot timpul anului, cuvanturi puternice si ume$eala relative mica, repre$inta o piedica in calea

proliferarii vietii. a conditiile climatice se adauga viata care acopera uscatul,inpiedicand formarea solului si implicit a invelisului vegetal si animal, cu micie&ceptii.

Ciata animala din Antarctida este legata direct de mare, singurasursa de hrana 7ind o"erita de apele reci, inghetate, dar "oartebogate in plancton si peste pe seama carora vietuiesc pinguini,balenele, ele"antilor de mare si "ocilor! :e tarmaul Antarctidei se maiintalnesc insa cateva insecte mici si alte animale de dimensiunireduse! Hnele dintre acestea pot trai independent in muschi si

lichieni, altele isi duc viata ca paraziti pe pasari si "oci!In Antarctida nu e5ista insecte cu aripi! Singura musca dinAntarctida este elgica antarctida, specie "ara aripi, descoperita pecoasta de vest a :eninsulei Antarctidei, cu olungime de 1 cm!

Formele de viata microscopica sunt "oarte bine adaptate laparametri climatici, alegandu-si conditiile de mediu cele mai"avorabile, adapostite de vant si cu un grad de insolatie ma5ima!Hnele dintre aceste vietuitore mici pot suporta temperaturi de

-', iar cand temperatura coboara si mai mult intra in hibernare,indi"erent de stadiul de dezvoltare in care se a=a, si raman asapana cand teperatura creste din nou!


8/12

:asarile! ?intre tote animalele ce traiesc in zona Antarcticii, celemai numeroase suntpasarile%1' genuri(! In timpul verii australe,cand planctonul urca spre supra"ata oceanului, se aduna la aceastasursa de hrana indestulatoare si inepuizabila, balenele, "ocile sipasarile!

?intre pasarile Antarcticii care a#ung si traiesc si pe tarmurileAntarctidei, cele mai reprezentative sunt pinguinii! :ana in prezentcercetatorii au determinat 12 speci de pinguini des"asurandu-siintreaga viata,in zona apelor inghetate protr#atii in potriva vantuluide stancile granitice ale oazelor!

PINGINI

Sunt singurele pasarii relicte, dintr-o perioada candAntarctida bene7cia de o clima calda! In conditiile inghetarii,continentului, pinguinul s-a adaptat la noile conditii de mediupentru a-si procura hrana, aripile sale sau trans"ormat in,e5celenteinotatoare, pasarea simtindu-se mai bine in mediul marindecat pe uscat!

Trans"ormarea aripilor in inotatoare priveaza pinguinii de zbor! ?eaceea, deplasarea lor pe gheasta sau pe uscat se "ace in cele maimulte cazuri, in pozitie verticala ,printr-un mers leganat! 3 particula


9/12

aparte prezinta limba pinguinilor! :entru prote#area speciei natura aavut gri#a ca in adaptarea noile conditii de mediu, limba pinguinilorsa se imbogateasca cu niste e5crescente asemanatoare unor spinide tranda7r! In timpul pescuitului, daca pinguinul vrea sa sehraneasca spinii intra in lacasul lor in interiorul limbii, aceasta

devine neteda si pestele au crustaceii patrund cu repeziciune prineso"ag, in stomac! and pinguinul s-a saturat si vrea sa pescuiascapentru "emela si puii ramasi in colonie spinii ies din teaca lor si sein7g in peste! Acesta , desi se zbate, nu mai poate scapa si estetransportat uneorii cale de 6-+ $m cat desparte colonia de copca"acuta in gheata de "oci sau de ochiurile de mare "ara sloiuri createde vant sau de balene! S-a constatat ca daca pinguinului ii cadeprada pescuita pe gheata, con"ormatia ciocului sau nu-l a#uta sa-sirecupereze prada!

;rana pinguinilor este constituita in deosebi de peste, dar consumacu placere si moluste, crustacee iar pescarii de pe balerinepovestesc ca pinguinii mananca si carne de balena! Di beau apadirect din mare, care in impre#urimile Antarcticii are o salinitate mairedusa din cauza topiriigheturilor ! Sunt insa cazuri cand isi potolescsetea cu zapada proaspata a"anata! Femelele "ac unul, ma5im douaoua! locitul este "acut de ambii partenerii cu schimbul, si dureaza+'-+ de zile!

- Soluril si r surs l m in ral -

?esi are o @ntindere destul de mare,Antarctica are solul compus @nma#oritatea din gheata! En partea saestica se gaseste sub stratul degheata o masa de pamBntapro5imativ de marimea Australiei, @ntimp ce @n zona vestica se a=a mai

multe insule acoperite si unite @ntreele si de continent de gheata! ?eaceea numai circa 6,& 9 din ariaAntarcticii este roca vizibila, restula=Bndu-se sub gheata! Zonele e5puseinclude vBr"urile a cBtorva lanturimuntoase si ale altor resturi

@mprastiate! Se remarca aici lantulTransantarctic care separa parteade vest a continentului de cea de est!Se mai gasesc si niste vai glaciare,neacoperite de gheata si pastrateuscate de vBnturile ce bat dininteriorul continentului!

Numai 69 din zonele costale sunt tarmuristBncoase sau zone litorale! >estul tarmuluieste "ormat din gheata ce se continua si dupacapatul rocilor continentale! anchiza ce


10/12

@ncon#oaraAntarctica, "ormata cu milioane de ani @n urma, are o grosime medie de 6!1.' de metri, @ntimp ce recordul de grosime atinge &!2'' de metri! Formarea acestei banchize s-a produs prinsuprapunerea straturilor de zapada cazute si trans"ormarea lor @n gheata!

Solul ce se a=a sub gheata este "ormat din roci metamor7ce, acoperite de sedimente din perioadelegeologice retacic si :ermian! ontinBnd evidente despre paduri tropicale si deserturi ce au precedat mairecenta perioada de conditii glaciare, aceste straturi re=ecta comple5itatea climatului istoric alAntarcticii! eea ce acopera acum solurile continentului este o uriasa cupola de gheata ce se ridica depe coastele acestuia si se ridica @ntr-un platou @nalt de peste &!''' m, a=at @nca @n crestere!

/untii Transantarctici se @ntind pe o distanta de +!'' $m de-a lungul =ancului vestic al Antarcticii deDst, separBnd-o pe aceasta de partea de vest a continentului! Acest sir este un masiv stavilar penetrat deghetari pentru platoul de gheata al Antarcticii de Dst, care, dealt"el, contine 68+ din teritoriul continentului!

Btiva vulcani activi, printre care si vulcanul Drebus, puncteaza coasta Antarcticii si zonele insulareapropiate! Solul multistrati7cat al Antarcticii de Cest, a"ectat si trans"ormat de modi7carea structuriigeologice, dezvaluie o istorie geologica distincta a acesteia, mult mai zbuciumata decBt cea a partii deest a continentului! Aceasta multistrati7care are la baza un strat din :recambrian, acoperit de sedimentevulcanice din :erioada arboni"era, si altele din /ezozoic si Tertiar!

?esi numai apro5imativ 19 din solul continentului a "ost cercetat pentru minerale, se pare ca Antarcticaare resurse minerale !ogate! /untii Transantarctici contin resurse considerabile de carbune, precum sicupru, plumb, zinc, cositor, argint si aur! En muntii din estul Antarcticii se mai gasesc @nsemnateminereuri de 7er, alte zacaminte se mai gasesc si @n :eninsula Antarctica! Alte metale prezente pe

continent sunt cromul, nichelul si platina! Se crede de asemenea, ca e5ista si zacaminte de petrol si gazenaturale, sub /area >oss %@n sud-vestul continentului(! En prezent acest potential mineral al Antarcticiinu este utilizat decBt de cercetatorii de la statiile de cercetare prezente pe continent!

G!etarii

Gheata este principalul component al peisa#ului Antarctidei!?ealt"el, in literatura de specialitate, continentul sudic i se maispune0 continentul de gheata, continentul alb sau continentuinghetat!

Aparitia ghetii aici a"ost datorata interdependentei dintretemperatura si umezeala aerului! Scaderea accentuata si constantaa temperaturii, concomitent cu scaderea umezelii aerului acontribuit la "ormarea ghetii! ?esigur, prima scadere a precipitatiilorsolide in sezonul rece nu poate conduce la trans"ormarea acestora

in gheata! Tot in acest sens se poate a7rma ca in ceea ce privestecontinutul de vapori de apa din din atmos"era Antarctidei desi #oacaun rol important in "ormarea ghetii, nu i se poate acorda un roldeterminant! Capori de apa se intalnesc in toata atmos"era, incantitati mai mari sau mai mici! )a ecuador, de e5emplu, continutulin vaori de apa este de -1' ori mai ridicat decat la pol, dar cu toateacestea aici nu se "ormeaza ghetari decat la atitudini mai mari de&'' m, unde sunt intrunite conditiile de temperatura! ?aca se iauin consideratie zonele climatice de pe glob, se pote constata ca

gheata se "ormeaza in zonele cu cele mai sarace cantitati deprecipitatii! In cazul Antarctidei s@nt intrunite cele mai "avorabileconditii termice de "ormare aghetii, cu valori medii zilnice, decadale,


11/12

lunare si anuale ce oscileaza intre -6' si -*' ! :e continent,umezeala aerului si temperaturi sint in stransa interdependenta cualtitudinea relie"ului!

Gradul de acoperire cu gheata al di"eritelor supra"ete nu esteuni"orm si depinde de "orma relie"ului, pe de o parte, ca si de

caracterul maselor de aer cu care vine in contact supra"ata activa,pe de alta parte! In Antarctida supra"etele neacoperite cu gheatacoincid cu peisagele geogra7ce in care limbile ghetarilor se oprescintr-un relie" stancos! ?e asemenea, circulatia, predominant nordicain :eninsula Antarctidei creaza conditi "avorabile ca pe tarmulnordic al acesteia sa apara si portiuni "ara gheata!

Tipurile principale de gheata in Antarctida sint prezentate, pe *'9din supra"ata sa, de gheata sb "orma de cupola, iar pe restulsupra"etei, prin ghetari de tip penat, ghetari liniari, ghetaripremontani, ghetari sub "orma de limbi, ghetari radiali etc!

Invelisul de gheata al Antarctidei consta din partea continentala%ghetarii de tip scut si ghetarii de tip cupola( si dintr-o parteplutitoare %dintre care cei mai reprezentativi sunt ghetarii de sle"(!S-a stabilit ca, in medie, 7ecare centimetru din supra"ata de gheataa Antarcctidei primeste intr-un an 1+-1& g de precipitatii solide!

Impartirea ghetarilor Antarctidei se poate "ace in primul rand pecriteriul pozitiei geogra7ce in0 ghetari situati deasupra uscatului

%scutul de gheata sau cupola de gheata( si ghetari situati deasupraoceanului sau marilor bordiere %ghetari de sle" si asberguri(!

Cupola de gheata. 3cupa cea mai mare parte din Antarctida deDst si o portiune din Artactida de Cest! Grasimea cupolei variazaintre &'' m si '' m %in unele gropi unde cobore sub nivelul marii(!Aceasta uriasa cuvertura acopera un relie" asemanator unei cladiricu marginile ridicate sub "orma unor munti, ce doar in cateva locuristrapung scutul de gheata! ?in aceasta parte centrala masiva,gheata se deplaseaza spre peri"erie cu o viteza mai mare sau maimica

hetarii de !le" . Sant situati, indeosebi a marilor >oss si eddell!DI prezinta grosimi de 6''-+'' m! ?upa ultimele cercetari s-aconstatat ca uneori limbile ghetarilor continentali se perd in ghetariide sle" cu care adesea se con"unda! ?e asemenea, este "oarte deprecizat limita intre ghetarii de sle" si ghetarii plutitori care contiuain mare pe primii!

Ai!#ergurile. >eprezinta gheturile plutitoare, prin care se produc

principala pierdere de ghetata din zona cupolei! ercetatorulsovietic)!?!?olgusin apreciaza ca intr-un an, de pe intregulcontinent se scurg in mare 12'' $mc de gheata care se trans"orma


12/12

in aisberguri, adica apro5imativ echivalentul a1'' $mc de apadulce!

Temperatura oscileaza in interiorul masei aisbergului intre - si

-1' ! Acesta temperatura este in=uintata de mediul incon#urator dar, la randul lui, aisbergul in=uinteazasi el pe aceasta creind in #urul lui un topoclimat speci7c! In conditiile in care temperatura apei din #urulaisbergurilor este negativa, aceasta nu numai ca se topeste, dar chiar mani"esta tendinta de a-si mari

volumul!

?isparitia aisbergurilor se "ace pe doua cai! ea mai des intalnitaeste calea naturala-prin topirea ghetii sub actiunea insolatiei directede la latitudine #oasa, con#ugata cu apa sarata a marii! A doua cale,mai rar intalnita, este aceea a autodistrugerii prin rasucire subimpulsul "urtunilor do la &'lat! S! In timpul rasucirii, partea maimoale, care a stat in apa macinata de sarea marii, a#ungind lasupra"ata intra direct sub loviturile puternice ale valurilor! Gheatadevenita poroasa, lovita de valuri cedeaza usor, spargandu-se in

milioane de particule mai mari sau mai mici!Aisbergurile capata in conditiile revolutiei tehnico-stiinti7cemondiale o importanta deosibita! ontinand o cantitate inepuizabilade apa dulce ele tind sa devina tot mai mult o materie prima aintregii umanitati! D5ista de#a mai mul

medi ul polar si sub polar

Documents