la moartea regelui carol.dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/69918/1/bcucluj_fp_p253… ·...
TRANSCRIPT
Nn 248. Braşov, Vineri 3 (16) Octomvrie n. 1914. Anul LXXVII
ABONAMENTUL
Pe eu ^Pe o J m de an 12 „ Pe trei tani. . . 6 *
P«P*M *«P»l«Je ţ!străinătate:
Pe n* an,... - . . 40 lei, Pe o jw . de an 20 „
R E D A C Ţ I A Şl ADMINISTRAŢIA
TAr2UI Imum Nr. 30
ENSERATBţJB *e prUÉéis li tfţatdnli- traţle. Preţul după larii
ţ i învoială.
« K i m *«. m . ZIAR POLITIC NAPONAL. lUnmelttii m «a IdmUMfeătfk,'
_____ ___ __ . . .. ..... 1 r, --- . |
"Îtestameutul m eu scris şi iscălit de propria mea m ână Ia 14/26 Fbferuarie 1899 în Capitala m ea Bucureşti.
— Fine. —
D om e c a . corpul m ea să fie îngropat lângă biserica Cariei de Argeş, reclădită de mine, şi care
deveni mormântul dinastiei rom âne ; Insă când Capitala Regata* toi va cere ca cenuşele mele să ră- jgânâ: |g mijloc«! iubiţilor mei Bu • C reştem , atunci înm orm ântai»* la Ctirtea-de-Argeş Ta fi
m w M d t mp e o înălţime Impresarul oraşului, unde se peşte deschide un bulevard (mă găndeeo Ia înălţimea, înainte de Mterica Cărămidari, unde se găseşte astăzi u n paTfHeii al matitutalui geografic mifitar).
Recomand pe Regina Elisabeta Pާorului meu, sigur fiind, că toţi Rom ânii ror înconjura cu dragoste ^ credinţă pe prea iubita m ea . soft*. Am hotărât ca Regina ERsabeta să se folosească, cât eu r a trăi, de toate veniturile moşiilor Broşteni, B»aia-Predeal şi Monastirea, care dau îm preună o sum ă de patru sute m u lei cel puţin ; în carul că veniturile vor scădea sub sum a aci in« dicată, atunci succesoral m ea va com plecta ce lipseşte. Sper că apartam entele din palatul regal dei* Bucureşti* ocupata astăzi de Regina* vor răm âne la dispoziţia sa. Castelul Peleş îl hotărăsc ca reşedinţă, de vară pentru mult iubit a m ea soţie, întreţinerea acestei reşedinţe este în sarcina succesorului meu, căruia las moştenire Castelul îm preună cu întreaga moşie Sinaia-Predeal cu toate clădirile şi stabilimentele. Moşia mea Broşteni din judeţu l Suceava revine asemenea viitorului Rege al Romă* mei din casa de Hohenzolern. Moşia m ea Monastirea din judeţul Ilfov va deveni proprietatea strănepotului şi finului meu, Principele Carpi, al României, din ziuă majorităţei sale; djn veniturile acestei moşii însă, nu se poate, dispune înainte de moartea Reginei Elisabeta. Moşia mea Slobozia-Zorleni din judeţul Tutova, cum părată din moştenirea* m ea părintească, «m destinat«© printr-un act deosebit,*) iubitului meu nepot, Prinripele Carol de HohnnzoUern;— orfelinatul agricol „Ferdinand“ va răm âne neatins pe moşie şi întreţin u t de viitorul Rege al României.
Omeâe «fonentiril« mei« te* p re juk it Palahfini Capitalei trec în poaesiimea vutowlm Rege ah Rom ânim»
Qiteiifi m ea de tablomri, tocmai cam este descrisă în catalogul ilustrat al, bibliotecarului mnu Bachelin,
răm âne pentru W ^auna.şjL dea- TO^gul. în ţară* ca groprieWte *CQr roane* Ifem aniri.
Succesorul m eu (Principele Eer-. dinand ăl României) va plăti din eoenomHte mele un milion de lei ca dar din partea m ea Reginei Etisa- beta, qa*p poate dispuue de această sum ă, nuULU^va voi Dâruesc asem enea şase sute mii lei nepoatei mele, Principesei Maria a României, ru g ân d totdeodată, ca viitoarea. R egină să combată luxul, oare aduce, prin cheltueli nemăsuratei atâtea nenorociri în familie.
H otărăsc ca zestre pentru stră» nepoata m ea Principesa Elisabeta a României opt sute mu lei, această sumă v a fi depusă In fondurile Sta«
tului rom ân la Casa de Depuneri din Bucureşti şi nu poate fi atinsă (aici chiar dobânzile) până la căsătoria sau la vârsta de 21 aui ai tinerei Principese.
Prin o bună gospodărie şi o severă rânduială în cheltueli fără a micşora numeroasele ajutoare, cerute
provizorie, f din toate părţile, averea mea a crescu t din an în an, veniturile Domeniului Coroanei au contribuit, mai aleş, la această creştere, mulţumită unei administraţii foarte bune şi prevăzătoare a d lui Kalenderu, care «’* Închinat, ca un devotament n emărginit, acestei instituţiuni, devenită aşa de folositoare pentru Ţara între a g ă ; asemenea credinciosului meu secretar L. Basset, care a condus trefcşie m i e cu atâta circumspecţie, că pot dispune astăei de sum e in- seo m a te în folosul scumpei mele Ro- mânu şi pentru binefaceri.
Jhn hotărât dar xo sumă de doub~*promce milioane lei pentru diferite aşm&iminte, noui fondajtemi şi ca ajutoare, în fondurife Statului şi publice, în acţkffii sau b a n i; a- ceastă sitfn* va fi distribuită precum
i ' ;1) b» , Academia, Română
sute mit léi, capital pentru publiea- ţiuni.
2) La Fuadaţiunea mea univer- aitaril paniru sporirea capRakdui şase sute psih lei.
3) La orfelinatul „Ferdinand« din Zorleni, lângă Bârlad, pentru sporirea capitalului cinci sute mii lei.
4 Pentru Întemeierea unui internat de fete de ofiţeri din armata mea, ea un institut de educaţfune cu un învăţământ practic (ea Augusta-Stift la Ctaarlottenburg) ia Craiova, două miliőire iei.
5) Pentru Întemeierea unei şcoli industriale la Bucureşti (organizarea sa aproape ca aceea de ia Műnich) trei milioana iei.
Suma de cinci milioane (pentru No. 4 şi 5) va fl depusă în fondurile Statului la Caisa de Depuneri; dobânzile vor fi Întrebuinţate numai la sporirea capitalului până la deschiderea acestor două aşezăminte; Vs din capital este pentru clădire, */* pentru întreţinerea lor. Dobânca banilor In timpul clădire! va fi plătită de succesorul meu şi terenurile pe cari se vor ridica«f,Antn rimift In tfifn tft rn g, fOSXţd UKUlt,» le da fără plată.
6) La societate* de binefacere* »Elisabeta» pentru sporirea capitalului patru sute nrtf lei.
ceri nu pot fi isprăvite din causa lipsei 4e mijloace.
13) Pentru cantinele şcolare capitel tre i sute mii lei.
14) Pentru distribuirea la diferite societăţi de binefacere şi de în« curajare, recunoscute ca persoane juridice, cloci sute mii I&r
15) Pentru sporirea capitalului la Oassa de ajutor, înfiinţată de mine, în amintirea a 25* aniversare a căsătoriei mele 1894, pentru muncitorii rurali tu anii de secetă, pateu sute mii lei.
16) Pentru biserica catolică din România pateu sută mii lei.
17. Pentru biserica protestantă din Bucureşti, un* suta mii lei.
Distribuirea acestor douăsprezece milioane va fi începută mimai un an după moartea mea, astfel ca toate dobânzile acestei sume (aproape cinci sute mii lei) aâ rămână disponibile.
Hotărâse ca aceşti bani să fie întrebuinţaţi îa modul următor :
întregul personal superior şi inferior al Cur|ei Regale, ai Casei şi Administraţiei mele, va primi lefi le cum sunt prevăzute pentru dâosui în budgetul meu, încă un au lntreg după moartea , mea, adică 12 luni ; suma acestor lefi se urcă aproape ja 24IX0Q0 lei, restul va 6 distribuit astfel, ca pomană pentru să rac i: la Bucureşti, clnclante mff Iei — la iaşi teeiMBt mii lei — la Ci aieva,
, ăecrfzscl mii lei — la Galaţi, zece safi tei — la Brăia, sec* Iri — ia Ploeşti* ase» msi lei ,■— la Botoşani aees mîi lei — ia Bârlad, zeoe mii tel ■— la Focşani, opt «44 lei — la Piteşti opt mii le i ; pentru flecare din celelalte oraşe, capital« de judeţe cinci mii lei.
Dacă miloativirea lui Dumnezeu îmi va dărui încă câţiva ani, am dorinţa a prevedea, in codicile, alte legate în folosul Ţârei, stăruesc însă ca aca-t testament scria de propia mes mână. care conţine tot ce doresc astăzi în anul 1899 să fie urmat şi executat întocmai cum l’am alcătuit
Ină ţând rugăciuni ferbinţi câtrâ a Tot-Puternieul ca să ocrotească dea- pururea România şi să răspândească toate harurile asupra scumpului meu popor, mă închin cu smerenie înaintea voinţei lui Dumnezeu şi iscălesc cea din urmă hotărâre a mea ; în numele Tatălui şi a) Fiului şi al Sfântului Duh — Amin.
Făcut în Bucureşti la 14/26 Februarie 1899.
Am scris şi iscălit cu propia mea m ână acest testam ent pe două coaie formând opt pagini legate cu un fir roşu şi am pus sigiliul meu.
14/2B Februarie 1899.CAROL.
Codicil la testam entul meu din 14/26 Februarie 1899 scris şi iscălit de propria m ea mână în Decemvrie
1911.Hotărăsc inoă din averea mea să
fie depus un capital de un milion iei La, aeg. gpeşrafleâ, fondat« /< în bani sau In renta statului (cu mir
•) D«p«*fe ift ateşţKinf •«.
te mine, ţrei sute mfti i*h capital.8) Pentru si»oijte da caritate^
fondsts de Regioa iilteabfibft, teri suta mii iei capital. ‘
9) Pentru lntemetew* unul fon<L ( spre * venii In ajutoru^ anţorilor, ca rp ' «uit în strâmtoare, um rafiten lei ca- ritarlj depus la rentă roaaâtebla O aş»; ie depunerii se poate dâ ofiţerilor dinj «rmata nma din capitali) împrumuturb până la 5000 iei cu patruf iâmită, însB această sumă trebuie s& fie înapoiat« treptat diţşâ 4 aau 6 ani.
16), Pentru întemeiere* unui fond nu ajutor pentru studenţii săraci cinci, rute mi) Iei, capital depus în fonduri de stat la Cassa de depuneri: în flecare ân dobânzile acestui capital vor fi'ImpftrţRmintre 50 studenţi săraci.
î l ) Pentru burse în străinătate spre a pregăti pe tineri pentru şcoala industrială emproteaoti cinai sute mii lei capital.
13) Pentru Biserica Naţională şase sute mii lei eapltai, dobânzile vor fi Întrebuinţate ca ajutor pentru biserici sărace^ iu reparaţie sau începute şi
nimum patru la sută) pentru străne- | potul meu, Principele Nicolae al Ro- j mâniei, oare se va - bucura de dobânda 1 acestui capital din ziua majorităţei sale. t-':
Asemenea >trănepoatele mele Principesele Mariă şi lliana a României vor primi flecare cinci sute de mii lei in bani său în rentă de stat (cu minimum 4 ia sută) a căror dobândă va fl plătită în ziua majorităţii lor sau eând ele se vor căsători.
Strănepoţii mei Principele Moştenitor şl fratele lui Principele Fraocisc losif de Hohenzolern vor primi flecare ca dar suma de trei sute mii IeL A- aemenea toate rudele mele (cumnate, nepoate, strănepoate, strănepoţi) vor primi flecare un dar, care trebue să aibă col puţin un preţ de opt sute până la o mie lei.
Doresc, ca to»te persoanele cari m’au servit în timpul Domniei mele ca miniştrii, adjutanţi regali, funcţionari ai Clasei regale şl princiare, dame de onoare, etc-, să primească fiecare un dar, consistând la un obiect de artă, un tablou, o miniatură, un ae, un
ceasornic, un inel, etc. Cele din urmă obiecte vor fl luate din cutiile mele, cari conţin bijuterii destinate ca daruri.
Fondul de trei sute mii lei, care i-am destinat in anul acesta pentru Universitatea dela Iaşi, va fl sporit încă eu un capital de trei sute mii lei şi Întrebuinţat pentru un cămin studenţesc. In caz că nu s’a cumpărat o casă pentru studenţi, atunci o sută mii lei va fl luată pentru îndeplinirea acestui scop. Dobânda de la două sute mii lei va fl pentru întreţinerea acestei case.
Coiecţiunea mea de arme din Castelul Peleş va rămâne în întregul său acolo ca proprietate a Coroanei României. Această coiecţiune are un catalog detailat.
Moşia mea »Umkirch« situată în Marele Ducat de Badea va primi un capital, ca fond, de trei sute mii lei care să dea un venit de cel puţin douăsprezece mii iei pe an. Acest venit este destinat jumătate pentru binefaceri în folosul satului ş* jumătate pentru îmbunătăţirea acestei moşii şi a clădirilor salo. Se poate lua o sumă de optzeci mii Iei pentru aducerea apei în Castel şi în s a t ; sunra aceasta v t fl amortizată, luând de flecare jumătate. trei mii de iei pe an, adică de binefacere şi de îmbunătăţire şi întreţinerea Castelului (şase mii lel).
Áros* fond", care va purta numele meu, va fi administrat de un comitet, compui din administratorul moşiei, preotul şi priaatfaL Bl va hotărî întrebuinţarea venitului acestui capital.
Dacă iubita mea soţie. Regina EU» sabota, este Încă in viaţă ea va primi o sumă de două milioane let spre a dispune, cum va crede, de aceşti bani (poate că ea va dori a întrebuinţa din această sumă, o sută mii lei pentru Îmbunătăţire* casei sale «Segenhaus» (lângă Neu-Wied).
Asemenea ea va dori să facă legate şi donaţiuni Ia diferite fundaţiuni înfiinţate de Regina.
Strânepoata mea, Principesa Elisabeta a României, va primi încă două sute mii lei capital; astfel zestrea, care am prevăzut-o în testamentul meu din 14/26 Februarie 1899, pentru Principesă, va fl de un milion le). Venitul acestui capital trebue să fie cel puţin patru şi jumătate la sută.
Iubită mea nepoată Principesa Maria a României va primi şase sute mii lei, sumă de care ea poate dispune cum va crede.
Toată averea mea In bani, acţiuni, obligaţii, fonduri de stat, după plata tuturor legatelor, va rămâne Iubitului meu nepot, PHncîpde Ferdînand al Ro- mâ»ioi, sui£iă-care, doresc să> file păstrată ea capitri.
Domnul Basset, secretarul xnsu; va primi o pensiune de o mie leh pe lună, care va fl plătită chiar dacă el va urma serviciu) său lângă moştenitorul meu; Ga un semn al mulţumire! mele pentru serviciile sale, el va primi un legat da o sută mM lei, dacii el va fi Iară îa viaţă. Văduva lui va primi o pensie de şase mii lei pe an. Fiii doctorului Kremnitz vor primi fiecare patruzeci mii iei, ca dar şi vor da ditt s - ceastă sumă patru mii lei mumei lor, a cărei pensiune de douăsprezece mii lei, daţi până acum, va fl plătită până ia moartea sa.
Scris şi iscălit de propria mea rr\ânăn
Bucmegt, 14/27 Decemvrie 1911.(se) GAROL.
P r e s s « i l a l i ă i iS ş l r * |H k r - tu r ile ita lo -rom ân e . Din Roma se anunţă: Cu toate evenimentele războiului, pressa italiană continuă să consacre coloane întregi morţii regelui Carol ş! suirii pe tron a regelui Férd!- nand, publicând portretele familiei regale şi reproducând comentarii simpatice pentru România, diu pressa străină a tuturor ţărilor. Pressa italiană este unanimă a se asocia ia doliul României şi a releva amiciţia profanád dintre cele două ţâri.
La moartea regelui Carol.Telegram a generalisimului
arm atei austro-ungare.Comandantul şef al armatei aus-
tro-ungare, arhiducele ^Frederíc a *• adresat d-lui Brătiânu, preşedinte dé consiliu şl ministru de războiu al României, următoarea telegramă:
Ţin ca o datorie să exprim con- doleanţele cele mai sincere ale armatei şi marinei austro-ungare către arm ata glorioasă a României ou prilejul maréi şi dureroasei pierderi ce a suferit prin moartea regelui Carol creator, şef suprem şi victorios al arm atei române. A rm ata austro-ungarâ a- duce nobilului defunct omagiul celei mai înalte admiratiuni şi îşi va aminti cu m ândrie şi recunoştinţâ vecinică de înalta protecţifiiie şi prietenie cu care răposatul suveran a bine-voit totdeauna a . o (fistinge.
(ss) Arhiducele Broderie.general de infanterie şi comandant şef al
armateLPresa bulgară.
întreaga presă bulgară vorbeşte cu adânci regrete de m oartea regelui Carol.
Ziarul oficios * Volta* constată că Bulgaria şi Români* trăit-an ani lungi do prietinie şi asta datorită . mimai defunctului suveran. Şi chiar în tim pul războiului din anul trecut, regeló Carol a rămas prietenul Bulgariei. Regele Carol a murit, dar tradiţia lui va trăi.
mNarodni Prova* organul ministrului preşedinte Radoslavoff îşi exprimă nădejdea, că amintirea scumpă a defunctului domnitor va fl o garanţie pentru sinceritatea raporturilor viitoare româno-bulgare.
Ziarul „Dnevnik* constată : Defunctul rege a fost până’n ultimid moment cei mai înţelept conducător al poporului său. România fr date- reşte mult.
Sultanul ş] m oartea Regelui Carol.
Ziarele din Constantipopol spun că moartea regelni Caro) a pricinuit mâhnirea sultanului. Poarta a însărcinat pe ministru) otoman ia Bucureşti să exprime guvernului român viile regrete ale Turdei.
Imediat după aflarea ştirei, un maestru de ceremonii s’a dus la legaţi unea României să transmită con- drieanţp.
Doliul în străinătate,—* Curtea bulgară a luat doliu
pentru două săptămâni.— Doliul curţii regale pentru
m oartea regelui Carol a fost fixat la o lună. Un decret regal ordonă doliul pentru armatele pe uscat şi d e mare în memoria defunctului rege, suveranul unui stat frate de arme.
— Primarul Vienei Weisskirch- ner a adresat ministrului R omâniei la Viena o scrisoare esprimând doliul Vienei ca prilejul morţii regelui Carol.
— Regele Angliei a ordonat Utt doliu al Curţii de 2 săptăclâni.
— Curtea din Copenhaga a luat uu doliu de 3 săptămâni.
— Curtea Sârbiei a luat un doliul de 2 săptămâni.
Condoleanfele AnglieiLondra 14 Oct. Sir Arthur Walsh,
maestru do ceremonii, a făcut o vizită lâ legaţi unea României azi dimineaţă spre a exprima ministrului,. României condoieanţele Regelui George cu oca- ziunea morţii Regelui CVroJ. Multe alte persoane notabile a’au dus să sa înscrie In legaţlune. (Reuter).
Pagina t . G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Nr. 218*—191A
1
■ i-i
Regele Carolpe catafalc.
Bucureşti, 14 Oct. - r Prin expresul nostru. —
începând de erl dimineaţa o mul* ţlme Imensă de lume staţionează In faţa palatului regal aşteptând momentul. pentru a defila fu faţa catafalcului. Cu toate mimurile luate pentru menţinerea ordine!, ordinea numai cu greu a putut fi susţinută. înghesuiala secilor «Jemil de oameni, cu tot cordonul mi tftar, a dat loc la multe incidente. Nai mulţi copii striviţi şi femei leşinate au fost transportate la spital.
intrarea publicului in sala tronului se face pe poarta din stânga pala-
. ,tulul. Cordoane de jandarmi indică dru «sto care duce spre sala de marmoră IiMmeasţâ salft, pe un eatefalc imbricat îiţ catifea purpurie şi care abia se mai fVde din mormanele de flori, e depus sişiiul cu corpul regelui.
^ l a capul sicriului stau - aşa cum Marele dl «păr ut a volt — martor* i muţi al virtuţilor sale rftsbointce, dra* paiete zdrenţuite din 1877. Patru colo nSil fac gard& împrejurul sicriului, cu tibiile trase.
La picioare pe o pernă de catifea. In dreapta stă spada de oţel a regelui viteaz In stânga stă tot pe o pernă de catifea coroana, care a încins fruntea răfjşiui înţelept
r ' Toţi cei ce trec pe lângă cata- wai,' păşesc in tăcere, privind spre fi' guraí gânditoare care răsare din mijlo- eaiflvîrilor. Sunt bărbaţi şi femei, ne- aurniraţe. Femei din clasa de sus şi fşjpejţ Sărmane, cu un copilaş de m â ă . Puţfiţe Bunt csri nu plâng, trecând pe iângl Áugüstül dispărut. Ia ( «cursul »«•Ute erl. su defilat cel puţin 50-000 persoane in faţa catafalcului.
Din nenumeratele scene duioase reţin următoarea:
Doi bătrâni cari au luptat la Plevna in garda Domnitorului, au In* trat In sala mortuară cu braţele pline de flori de tufănică. Toţi cei de faţă a’au dat de-oparte, lăsftndu-i să treacă. Cşl. do! bătrâni s’au apropiat de cata- fatc şi au presărat pe corpul fostului lor Căpitan florile ce ie aveau in mână. Apoi s’au Închinat şi au sărutat mâna ilustrului m ort
Cei doi credincioşi ostaşi ai Dom- n|torului au izbucnit apoi In plâns. Scena era emoţionantă. Toţi asistenţii aveau ochii plini de lacrimi.
FuneraliilePentru transportarea rămăşiţelor
ia Curtea de Argeş s’a statut un progrrm amănunţit, din care
reţin următoarele dispoziţii. Joi dimineaţa la orele 9 a. m. se va oficia In Sale Tronului de Mitropolitul primat şi Mitropolitul Moldovei cu mare asistenţi un serviciu religios, la care va asista un număr restrâns de persoane in frunte eu meinbrii familiei regale.
După terminarea acestui serviciu alciitfi regal va fl aşesat pe uo afet de tt*n traa^de 6 cai. Io aoel moment se vér trage 101 lovituri de tunuri iar clopotele tuturor bisericilor din Capi- ttd t vor începe să sune* Se va forma apei lin cortegiu strălucit, care va traversa străzile designate până ia gara de nord. Din gara de nord trenul va lees la orele 11 şi 30 minute. In tre-
‘ nţortUâr vor lua ioc Maiestăţile Lor Kegele şt Hegina cu famida regală, Vasele civile şi militare regale, Mitropolitul Primat, Mitropolltu* Moldovei, SndUttiţtrfl şi .Încă, câţiva demnitari. Un al doilea írén, care va pleca ia Í0 minute, va duce cealaltă asistenţă.
Trenul regal mortuar se va opri ih gările Titu, Goleşti şi Piteşti. La otefe 3 p. m. trenul va sosi in gara Curtea de Argeş, unde se va torma un nou cortegiu. Sicriu) aşesat pe un afet 4f tun tras de 9 cai va parcurge drumul până la Mănăstire, unde se va o* flcJa un nou serviciu divin, apoi sicriul ta A coborât la orele 5 In cripta irealii.
y-f:* . ,. - • . '- In urma încetării din viaţă a M.
8. Regelui Carol L Curtea MM.. LL Regelui, fi Reginei a luat doliu pe timp de şeffte luni cu Începere de la 27
ivrle v.
Procesul dela Ser&jevo.Actul de acuză. — 25 acuzaţi.
Procesai ucigaşilor arhiducelui F rm z Ferdinand şi k soţiei saie s’a începuţ, precum am anunţat, Luni.
Ia actul de acuzare redactat de parchet, Princip ş l 21 de complici sunt acuzaţi de Înaltă trădare; alţi trei de crima de a fl kscuns armele destinate atentatului. Expunerea de motive arată c i conapirâţluoea a foit ursită ia Bel* grad de organele soc. »Narodna Od- branac; se descriedetai’a t călătoria conjuraţilor, contrabanda d* arme şi bom
be pentru Bosnia şi cum conspiratorii au dobândit complici la Serajevo, şi alte detalii asupra crimei.
Actul expune motivele atentatului care e un eveniment politic de primul rang ; descrie agitaţiunile iredentiste ale cercurilor doritorilor de o Serbie mare din Belgrad, cari se întind până la Curtea regală, cum şi agitaţiunile sistematice contra Austro-Ungariel şi dinastiei de Habsburg în Serbia, Cros ţia şi Bosnia, tinzând de a lua monar hlei Croaţia, Dalmaţia, Istria, Bosnia, Herţegovina cum şi provinciile sud-un- gare locuite de sârbi şi de a ie reuni cu Serbia.
Conspiratorii Princip şi Qavrilo- vicl au mărturisit că s’au adăpat In Serbia de ură în contra monarhiei şi de simţămintele naţionale ale sărbilor- mar), cari tind la unirea politică a tu tuior sudslavilor, şi că prăbuşirea A- ustro* Ungariei şi naşterea unui imperiu mare-sârb. a fost idealul lor politic- In serviciul acestui ideal au conceput planul de a »tenta la viaţa arhiducelui Francisc Ferdinand, plan pe care iu cele din urmă l’au realizat.
l>sbaterile procesului sunt publice. Pe lângă Princip au compărut îna P 'f i tribunalului alţi 24 de com plici. Complicele Mu ha med Hasic a scă pat în M, ntenegru, unde a fost prins de către autorităţi şi arestat, insă a tcăpat din Închisoarea de la Niksic. Locuinţa lui este necunoscută. După citirea actului de acuzare * fost ascultat f uzatul Gavrinovici.
Eri şi alaltaeri au fost ascultaţi acuzaţii principali Cabrinovici, Grabez, Ilic şl gtmnazistul Cubrilovici, cari recunosc complicitatea lor în atentat.
SITUAŢIApe câm pul de răsboiu .
Din comunicatele oficiale cenzurate, pe cari le-am primit azi dimineaţă de>a biroul pre&*ei prim-ministrului re* zuită următoarele.'
Luptele în Galiţia şi Carpaţi.
Pe Unia Stari-Sambor şi Medy- hai duşmanul are poziţii fortificate. Trupele noastre au început atacul Estemiunea luptei e în creştere*
După lupte de patru zile am reluat localitatea Toronya şl urmărim spre Vyekow pe Ruşi.
in valea Vişeulu! sunt în curgere lupte mat mici de avantgarde cu detaşamente mai mici duşmane, cari se află In retragere.
Luptele franco-anglo- ruso-germane.
Din comunicatul cartierului general german reţinem următoarele.
Berlin 14 OctTrupele engleze şi belgiene se
retrag delà Gent spre vest, fiind ur mărite de Germani. Oraşul Lille. fiind declarat oraş deschis, a fost ocupat de trapele germane. Intre trapele refugiate din Gent spre Brügge şi trupele germane este în curgere o luptă. Comandant al oraşului Ant- werpen a fost num it generalul Bodenh&usen.
Pe câmpul de răsboiu din ost Ruşii au fost respinşi în luptele delà 6chirwindt. Oraşul Lick a fost reocupat de Nemţi. Oraşul Bialla (spre sud-vest de Lick) a fost evacuat de Ruşi. Am tăcut numeroşi prizonieri.
ş i T r i .— 2 (15) Oct. v, 19U.
Doliul Românilor Braşoveni la moartea regelui Carol. Astăzi, fiind Înmormântarea rămăşiţelor pământeşti ale Regelui Carol la Curtea de Argeş, s’au tras clopotele la bisericile româneşti din Braşov. La biserica Sf. Nicolâe s’au tras clopotele; delà orele 1 1 - 12 a. m. şi după amiazi delà orele 2 —2 V*. Părintele 1. Prişcu a cetit în biserică rugăciunea pentru odihna sufletului neuitatului rege Carol.
Azi delà orele 11 —1 1 V* s’au tras clopotele şi la Biserica Neagră.
Reuniunea română d e cântări din Braşov, care a avut rara fericire şi onoare să concerteze în castelul Peleş In faţa regelui Carol şi a reginei Elisaveta precum şi a familiei princiare, a adresat o telegramă de condoleanţe reginei văduve.
Precum suntem informaţi Ia înm ormântarea de azi va lua parte şi o delegaţie al fruntaşilor Români din Ardeal şi Ungaria, din care face parte şi directorul ziarului nostru Dr. V. Niţescu;
Cap învăţători dfn conltatal Braşovului aa plicit *ab drapel. Din ra portul inspectorului şcolar ung. al comitatului Braşov rezultă, că din 179 învăţători ai şooalelor primare au plecat sub arme 75, adecă 4 2 # . In toate şcolile primare s’a Început învăţământul afar de şcoala primară centrală de băeţi şi fetiţe din Braşov şi şcoala pri mară din Cârpeniş, fii ia Preşmer. In numeroase şcoli preoţii suplinesc învăţământul.
Muzicile militari în ploaia di gl0an|S. Din cartierul pressei austro- ungare se anunţi că de ziua Majestăţii Sale Monarhului muzicHe militare au fost duse in poziţiile «o'datiior noştri, cari se aflan în Toc. U«de s’a putut, c mandanţii regimentelor au rostit câte o scurtă cuvântare. Muz cel au esecu- tat io bubuitul tonurilor imn <1 împărătesc şi marşuri însufleţite.
In şsdtnţafccnDisiaiisl administrativo a comitatului Braşov, ţinută eri, fizicul oraşului a adus la cunoştinţa celor tntruniţi că pe teritorul oraşului Bra suv încă na s'a ivit holera şt nici o altă boală în mod epidemic.
Cât costă războiul. Revista berii* neză »Der Economist« calculează cheltuielile zilnice ale râzboiuiui şi ie cifrează la 200 milioane mărci. Din a* ceatea ti revin Germaniei 44 milioane, Rus’ei 42 milioane, Austro-Ungariei şi Franţei câte 32 milioane.
Cbistiunsa succostanei la tronaiRttSlel. O telegrafii* din Petersburg, a- nunţâ că Sinodul rus a dispus, ca până la terminarea războiului, în toate bise- ricele ruseşti îndată după rugăclune’e sănătatea ţarului şi a moştenitorului de tron să se facă şi o rugăciune pentru marele duce Nicolae Ni olaevici, şeful statului m jo r. Acest fapt şi are importanţa lui tn ce priveşte succesiunea la tronul Rusiei, eăci actualul principe moştenitor rus nefiiod capabil pentru domnie — ar trebui să urmeze ia tron fratele ţarului, marele duce Mihail, dar cşr% pare să fie Înlăturat, pentru ca marele duce Nicolae să fie adevăratul succesor la tronul Rusiei.SUCMSOl
U f PHPraţnl aliffisntolor de prima necesitate in Braşov începând cu ziua de 15 Octomvrie 19X4.:.
Făină mijlocie,de pâne Nr. 4 kgr. 56 fii, făină de pâne. neagră Nr.,7 kgr. 53 fl Ieri, făină de porumb (cucuruz) kgr. 26 flleri, pâne mijlocie kgr. 44 fii., pâne neagră kgr. 41 flleri.
Carne de vacă kgr. 1*36—1*60 cor; slănina neafumată kgr. 1*84 cor., untură de porc kgr. 2 cor., lapte de vacă litru 24 fii., lapte d* bivoliţă litru 32 flleri, ouă 5 bucăţi 40 flleri, zahăr kgr. 1*02—1*10 cor; orez kgr. 36—80 flleri, fasole verde 36—38 fii. picioci 1 sac 2 cor 60 fll. petroleu litru 44—46 flleri, ceapă, o cunună: 36-^50 fii. linte litru 60—72 fll.
Plata pe zi la muncitori de câmp fără mâncare 1*80—2 coroane; plata ia altă muncă fără mâncare 2—3 cor., 50 fii.
Magistratul orăşenesc.
Proprietari Tip. A. Mureşianu ; Branisce & Comp*
Swdaetnr responsabil loan Lacea.
C o n c u r s .Institutul de credit ţ i economii
societate pe acţii „Zlagnoana“ dinZ la tn a publică pen tru ocuparea poetului provizor contabil concurs cu term in de 15 O atom vrie st. n . 1914 sub u rm ătoare le condiţiun i:
1) sa la r lunar cor- 200-2) caartlr corăspaazător In
natori-C el* reflectanţi se p re tin d e :
cuaiificaţie şi p raxâ deplină şi să dovedească capac ita te de-a concura in dependen t afacerile de bancă.
P o stu l se poate ocupa îndată .
6—5 Direcţiunea-
THEXTRAcel mai fin ex trac t de ceai fluid
Bun şi ieftin.Indispensabil pentruspotr şi economiSe cap ă tă la 1. L A . H esshaiiner V ictor Schreiber, B rüder F le isch e t Ju lias T eutsoh , drbgerie, A lfred K am uer, K arl I rk ’s succesorii, H einrich P e te rsb e rg e t, N. G iädi- nar, Ooleşa & P an ă , Seew aldt succ. E . M önich F ritz W allisch etc.
/ 16-25
0i»$00
M h S p ecia lita te de apă m inerală .
IsYorul MATILD din Bodokes te cel m ai ap recia t rep rezen tan t ai apelor m inerale alcalice.
Apă m inerală de prim ul rangcare am esteca tă cu vin este superioară celorlalte a p e m inerale .
Beutura de predilecţie a cercurilor celor mai înalte sociale
care în urm a conţinutului şi îngrijirei conştien ţioase şi cura te a isvoralui, se preferă din p artea m ed ic ilo r apei minerale m ondial renum ite G ieshfibler.
C el m a i b o n s e m ncon tra falsiflo&rilor a apei m inerale M A TILD es te lim pezeala absolută p âd ă la cea d in u rm ă picătură.
Deposit principal a apei M ATILD în Braşov la firm a E 0. & L TflEIL, Strada gărei N .2 5 . Telefon 364 se capătă în cele m ai m ulte p răvălii cu ape m inerale şi în re s tau ran te le m ai de frân te .
Ou to a tă stim aA dm inistraţia isvorului, lOSfif GyOrRJ,
34-200 Şepsibololc (Ardeal).
Fotografia modernă.Am onoarea a aduce la cunoştin ţa O nor. public,
că am deschis u n nou
Atelier de fotografie modernăS trad a lfâm el nr: 8 4
In u rm a aran jam en tu lu i meu special p o t în fiecare odae face fotografii artistice .
L a dorin ţă şi în locuinţe, fă ră u rcarea p reţu lu i G aran tez execu tare exactă.
Cu to a tă s tim a
Wilhelm Herter,H-Mto f ot+tşrm f yStr. WăJnâi CeroiţM s fr . s f . lo a n j i
AVIS.Daruri pentru Titejii noştri soldaţi
recom andăm On. public fab rica te le noastre renum ite c a :
legături de flanel pentru genunchi, flan ele , m anjete, ciorapi de iarnă, căciu liţe, laibere, m ânuşi etc.
Se află can tită ţi m ai m ari In p răvălia noastră din S trad a Porţii Nr. 24.
9-10 Georg Foith & Cie.
VIŢE ALTOITE.~ Viţi americană cu şi
1 fără rădăcini diforit v»ri«tătl eu garanţia pentru soiuri bune, lifereasâ renumite şi de mulţi aniŢreeunoscutfc ea cea mai solidă flirm fc
Prima Pe- pimeră după
TárnáváProprietar
Fr. G m p ariM ediaş (Ardeal)
Rog cereţi lista preţurilor.1—24*
Schimbare de local-| § A m onoarea a aduce la cun o ş tin ţă a tâ t onoraţilor m ei m uşterii, c â t şi onoratului [public din loc, şi ju r că din
i. Octomvrie. prăvălia mu de croitorie p en tra bărbaţi, ra ii 1 |Strada Tăm( < Rio- 2 n , .(C a sa lui C o p o n y i) modern a ran ja tă .
Rugândavă p en tru încredere şi m ai departe.
Sem nez cn stim ă, B alázs K.
HIX ILIMijlocul cel mai modern pentru spălat,
— cu care se pot sp ă la rufele ca zăpada. —-P e lângă aceasta perfect de b u n care nu aduce nici o s tr ic ă
ciune la rufărie.R eprezentant pen tru BRAŞOV: A l l d r e a S B r e n O r .14-24 T elofou 113. S tra d a O rfan ilo r N r. 31.
TIPARUL T1P9GRAK0H A. MUJUŞUNU BRANK301 A COMP BRAŞOV.