JOSE

SARAMAGO&,{ffie$ffiRX,&LLj$-

rum$.ruAsvgK{$

JOSE

},49&,{ OF"{ALTJL MINASTI RI I

T?aducere din limba portughezd qi notede Mioara Caragea

SARAMAGO

POLIROM2017

T-lo* Jodo, al cincilea cu acest nume in tabela regald,t-f se va duce ast5-seard in dormitorul soliei sale, DonaMaria Ana Josefa, care a venit din Austria de mai binede doi ani pentru a ddrui infanli coroanei portugheze,dar pini astbzi incS nu a cdzut grea. Se goptegte deja lacurte, in afara qi induntrul palatului, cd regina este pro-babil stearpd, insinuare ferit5 cu grijd de urechi Ei deguri delatoare, qi pe care doar cei apropiali indrdznescsd qi-o impdrtdqeascd. Cb vina ar fi a regelui, nici gtnd,mai intii fiindcd sterilitatea nu este o meteahnd a bdr-balilor, ci a femeilor, de aceea sint ele repudiate de atiteaori, gi apoi, ca prob[ material5, dacd ar mai fi nevoie devreuna, fiindcd abundd in regat bastarzii de sdminlddomneascd, ba chiar qi acum alaiul lor se mai perinddprin oraq. Pe urmd, cine se istoveqte implorind cerul s5-idea un fecior nu este regele, ci regina, gi aceasta tot dindouS motive. in primul rind, pentru cd un rege, qi cu atitmai mult unul al Portugaliei, nu cere niciodatd ceea ce

std doar in puterea lui sd dea, iar in al doilea, pentrucd, fiind receptacul prin natura ei, femeii ii este dat inmod firesc sd fie rugdtoare, atit in slujbe organizate, citgi in acatiste ocazionale. insd nici stiruinta regelui, care,cu exceplia vreunei opreliqti canonice sau a unui impedi-ment fiziologic, iqi indeplineqte viguros datoria domneascdqi conjugal5 de doud ori pe sdptdmind, nici rdbdarea ;iumilinla reginei care, pe lingd rugdciuni, se condamnd lao imobilitate total[ dupd ce solul se retrage din pat Ei dedeasupra ei, ca sd nu se tulbure intelegerea zdmislitoare

10 , Jos6 Saramago

a lichidelor comune, sirdcdcioase ale ei, din lipsd de stimulgi de timp si de preacreqtind retenlie moral5, imbelqugateale suveranului, aqa cum este de aqteptat din partea unuibdrbat care nu a implinit incd doudzeci qi doi de ani,nimic din toate astea nu a fdcut pini astdzi sd se rotun-jeascd pintecele Donei Maria Ana. Dar Dumnezeu e mare.

Aproape la fel de mare ca Dumnezeu este bazilicaSfintul Petru din Roma, pe care regele o inalld acum.Este o construclie fdrd fundalii sau temelii, sprijinitd peo tdblie de mas5, care nu ar avea nevoie s6 fie chiar atitde solidd pentru povara pe care o suportd, o miniaturd debazllic1, desfdcutd in bucSlele care se imbind dup6 vechiulsistem de moE qi babd si care, cu o min5 reverenfioasd,sint culese de cdtre cei patru gambelani. Sipetul de undesint scoase miroase a tdmiie, iar catifelele stacojii carele invelesc pe fiecare in parte, ca sd. nu se roadi chipulstatuii de muchia pilastrului, lucesc puternic in luminatortelor groase. Lucrdrile sint avansate. Toli perelii sintdeja zdravdn pringi in balamale, semete stau coloanelesub corniqa strdbdtutd de inscriplii in latind care explicdnumele gi titlul lui Paul al V-lea Borghese, si pe careregele de mult timp a incetat sd le mai citeascd, cu toatecd intotdeauna ochii lui se opresc cu desfdtare asupranumirului cardinal al respectivului papd, din pricina iden-titelii cu al sdu propriu. Cdci mare cusur ar fi modestiala un rege. Introduce in gdurile potrivite ale arhitraveifigurile profelilor qi ale sfinlilor si, pentru fiecare, qambe-lanul face cite o plecdciune, dd la o parte cutele prelioaseale catifelei, iatd. o statuie oferitd in podul palmei, unprofet cdzut pe burt5, un sfint cu picioarele in sus, darnimeni nu ia in seamd aceste involuntare necuviinte, cuatit mai mult cu cit pe datd regele reconstituie ordineaqi solemnitatea ce se cuvin lucrurilor sacre, indreptind qipunind la locul lor fiinlele vigilente. Din virful cornisei,nu Piala Sfintul Petru o vid ele, ci pe regele portugalieiEi pe cei patru qambelani. Vbd podeaua tribunei, perdeleledinspre capela regald, iar miine, la ceasul primei slujbe,

Memorialul rnind.stirii 11

dacd intre timp nu se intorc in catifele si in sipet, or se-lvadd pe rege urmdrind cu evlavie s{inta jertf6, impreundcu suita sa, din care vor lipsi nobilii care sint acum pre-zenli, pentru cd se sfirgeqte sdptdmina, qi altora le vinerindul la serviciu. Sub tribuna in care ne afldm, mai esteuna, Ei ea inconjuratd de perdele, dar fdrd nici o con-struclie de ridicat, barem o capeld sau un schit, de underegina asistd cu discrelie la slujb6, nici mdcar sfinlenialocului nu a fost prielnicd graviditilii. Acum mai trebuiedoar sd puni cupola lui Michelangelo, acea minundlie depiatr5, aici in simulacru, care, din pricina excesivelor saledimensiuni, este linutd intr-un sipet aparte, gi, fiind aceastapunctul culminant al construcliei, i se acord[ o pompd dife-ritd, cu tolii dau o mind de ajutor regelui gi, cu un zgornotrdsundtor, se imbucd moqii qi babele in orificiile reciproce,iar opera e gata. Dacd puternicul sunet care a bubuit intoatd capela a ajuns cumva prin sdli qi nesfirqite coridoarepind in camera sau dormitorul unde regina aqteaptd, sd

afle aqadar cd solul ei soseqte.Sd mai aqtepte insd. Deocamdatd regele se pregdteqte

si meargd la culcare. L-au dezbrdcat qambelanii, I-au imbrd.cat in vegmintele adecvate funcliei qi stilului, trecindu-leceremonios din mind in mind ca pe nigte moaqte de sfintecare au rdposat fecioare, iar asta se petrece in fala altorslujitori qi paji, acesta care deschide sertarul, acela caretrage perdeaua, unul care inalld flac[ra candelei, altulcare ii modereazd strdlucirea, doi care nu se migcb, doicare ii imitd pe aceqtia, a$i ciliva care nu se gtie ce fac,nici ce treabd au pe acolo. In sfirqit, dindu-qi cu tolii atitaostenealS, regele e gata, unul dintre nobili rectificd o cutdfinal5, altul potriveqte gulerul brodat, peste un minutDom Jo6o al V-Iea iqi va indrepta pagii cdtre dormitorulreginei. Urciorul iqi aqteaptd izvorul.

Dar iatd cd intrd acum Dom Nuno da Cunha, care e

episcopul inchizitor, qi aduce cu sine pe un franciscan bdtrin.De cind au pigit in sal6 qi pind ajung sd spund cu ce treburiau venit, mai au de ficut plecdciuni complicate, arabescuri

L2 Jos6 Saramago

ale apropierii, pauze qi ddri inapoi, care slnt formulelede acces in prezenla regelui, gi pe toate va trebui si lesocotim ca incheiate gi explicate, avind in vedere grabaepiscopului gi tremurul inspirat al cilugdrului. Se tragdeoparte Dom Jodo al V-lea qi inchizitorul, iar acesta zice]Cel de acolo este pdrintele Ant6nio de S. Jos6, cdruia,vorbindu-i eu despre tristelea Maiestdlii voastre fiindcdnu-i ddruie feciori regina, stdpina noastrd, i_am cerut sdse roage Domnului sd dea urmaqi Maiestdtii Voastre, iarel mi-a rispuns cd Maiestatea voastrd va avea fecioridacd doreqte, qi atunci l-am intrebat ce yrea el sd spundcu vorbe atlt de obscure, qtiut frind cd Maiestatea Voastrddoreqte sd aibd feciori, iar el mi-a rdspuns cu vorbe insfirgit foarte deslugite cd, dac6 Maiestatea Voastrd vafdgddui sd lnalle o mlndstire in Mafra, Dumnezeu ii vaddrui urmagi, gi, declarind acestea, tbcu Dom Nuno sifdcu un semn cS.lugbrului.

Intrebd regele, E adevdrat ce mi-a spus eminenla sacd voi avea feciori dac6 figdduiesc sd inal! o ministirein Mafra, iar cdlugirul rispunse, Adevdrat e, doamne,insd numai dacd mind.stirea va fi franciscand, iar regelereplicE, De unde qtii, iar pdrintele Ant6nio spuse, q-tiu,nu gtiu cum se face ci qtiu, eu sint d.oar gura prin caregrdieqte adevS.rul, credinla va da rdspunsul, sd constru_iascd Maiestatea Voastri mind"stirea gi va avea curindurmaqi, nu o va construi, si Dumnezeu va hotdri. Cu ungest, regele porunci pdrintelui sd. se retragd, apoi il intrebdpe Dom l.{uno da Cunha, E virtuos acest cdlug 6r, iarepiscopul rispunse, Nu e altul mai virtuos in ordinul lui.Atunci Dom Jodo, ai cincilea cu acest nume, asigurat astfelde valoarea promisiunii, ridicd glasul pentru ca foartelimpede sd il audd cei de fal5 qi sd o ,stie miine oraqulgi intregul regat, Fdgiduiesc, pe cuvintul meu de rege,cd voi porunci sd fie construitd o mindstire de franciscaniin Mafra, dacd regina imi va da un fiu in rdstimp de unan incepind de astizi, qi toli spuserd, Dumnezeu sd auddpe Maiestatea \Ioastrd,, dar nimeni nu qtia cine avea sE

Memorialul m?.nd,stirii 13

fie pus Ia incercare, acelaEi Dumnezeu, virtutea pdrinteluiAnt6nio, bdrbSlia regelui sau, in sfirqit, fertilitatea ane-

voioasd a reginei.Dona Maria Ana sti de vorbd cu prima doamnd de

onoare portughezi, marchiza de Unh6o. Au vorbit despre

rugdciunile zilei, despre viziha fdcutd la mlndstirea carme-litelor desculle de la Conceigdo dos Cardais qi despre slujbade noud zile pentru Sfintul Francisco Xavier, care va incepe

miine la S. Roque, e un taifas de regind 9i marchizd,insuflelit qi inl5crimat in acelaqi timp cind pronun!5 numede sfinli, indurerat daci vine vorba de martiraje qi sacri-ficii personale ale unor maici sau monahi, chiar dacd

acestea nu depdgesc simpla mortificare a postului sauascunsa caznd a ciliciului. Dar regele s-a anunlat deja gi

vine plin de inflScirare, stimulat de conjunclia misticiintre datoria carnald qi legdmintul fdcut lui Dumnezeuprin intermediul qi gralie bunelor oficii ale pdrinteluiAnt6nio de S. Jos6. Impreund cu regele au intrat doi qam-

belani care l-au uqurat de straiele de prisos, Ia fel procedeazd

rnarchiza cu regina, ca de Ia femeie la femeie, ajutatd de

o altd doamn6, o contes5, qi de incb una, nu mai pulindistinsd, venitd din Austria, dormitorul e acum ticsit,maiest5lile iqi fac plecdciuni una alteia, ceremonialul nuse mai termin6, in sfirqit, se retrag qambelanii pe o uqd,

doamnele pe alta, qi rdmin in anticamere ca sd se ispr6-veascd fapta qi regele sd se intoarcd insolit in apartamentulIui, care a fost aI reginei mamd, pe vremea tatdlui sdu,

iar doamnele sd vind si o instaleze comod pe Dona MariaAna sub plapuma de fulgi, adusd qi ea tot din Austria,qi f5rd de care nu poate dormi nici iarna, nici vara. Dinpricina acestei plSpumi inibuqitoare, chiar gi in februariecel friguros, Dom JoSo al V-lea nu std intreaga noapte cu

regina, aEa cum se intimpla la inceput, cind noutatea eramai mare decit nepiScerea, cdci nu e pulin lucru sd tesimli scildat in sudori proprii Ei strbine al5turi de o regindinfofolitd pind peste cap, mustind de mirosuri gi secrelii.Dona Maria Ana, care nu a venit dintr-o lard caldd, nu

14 Jos6 Saramago

suportd clima de aici. Se inveleqte toatd in uriaqa si groasaplapumd rdminind asa, ghemuitd ca o cirtild care ai.rtit.,ito piatrd in calea ei qi cautd sd se hotdrascd pe unde sd_gisape mai departe galeria.

Regina si regele poartd cimdqi lungi ale cdror poalese tirdsc pe podea, cea a regelui doar cu tivul brodlt, areginei cu aproape o jumdtate de palmd mai mult, ca nicimbcar virful piciorului sd. nu se vad.d, degetul mare saucelelalte, dintre impudorile cunoscute aceasta este poatecea mai indrdzneafi. Dom Jo6o al V-lea o conduce sprepat pe Dona Maria Ana, o duce de minb precum la danscavalerul doamna, iar inainte de a urca treptele, fiecarepe partea sa, ingenuncheazl qi spun rugdciunile necesarede prevedere, ca sd dea rod aceasti nou5 incercare si, laacest punct, are Dom Jodo al V-lea temeiuri indoite des-peranfd, credinli in Dumnezeu gi-n propria_i vigoare,de aceea iqi dubieazd evlavia .o "r." ii cere Domnuluiurmagi. Cit despre Dona Maria Ana, se poate cred.e cdimplorb aceleaqi favoruri, dacd. nu are cumya motive per_sonale sd n-o fac5., si care sint secrete de confesionai.

S-au culcat. Acesta este patul care a venit din Olandacind regina a venit din Austria, o comandd speciald aregelui, patul, gi care l-a costat qaptezeci gi cinci de miide cruzados, cici nu se afld in portugalia meqteri atit depriceputi, gi, chiar de s-ar afla, ar cigtiga, ferd indoiald,mai pufin. Un ochi neprevenit n-ar avea cum sd. gtie dacde din lemn magnifica mobild, aqa acoperitd cu siofe pre_

lioase, lesute qi brodate cu ghirlande de aur in reiief,f6ri a mai pomeni de baldachinul care ar putea servifoarte bine sd-l acopere pe papd. Cind patul a fost a$ezatsi montat, nu avea incd ploqnile, atit era de nou, ins5,cu folosirea, cdldura trupurilor, migraliile din interioruipalatului sau din oraq inspre palat, de unde vin gingdniileastea_nu se qtie, gi fiind atit de bogat ca material qipodoabe, cine s-ar putea apropia de el cu o cirp6 aprinsdca sd ardi roiul, acum nu mai existd alt leac, degi nu emare lucru, decit sd se plbteascd cincizeci de reali pe an

Memorialul m?nd,stirii 15

Sfintului Aleixo, sd vedem dacd o scapd pe regind qi pe

noi toli de pacoste qi mincdrimi. in noplile cind vine regele,ploqnilele incep sd muqte mai tirziu din pricina agitalieiagternuturilor, sint gingdnii cdrora le place tihna Ei omuladormit. Dincolo, in patul regelui, stau altele in aqteptareaporliei lor de singe, care nu li se pare nici mai bun, nicimai rbu decit al restului oragului, albastru sau natural.

Dona Maria Ana ii intinde regelui minula umedd girece care, chiar daci s-a incdlzit sub plapum5, se rdcegteimediat in aerul inghelat din camerd, iar regele, care qi-aindeplinit deja datoria qi iqi pune toatd nddejdea in con-

vingerea qi in efortul creator cu care gi-a indeplinit-o, i-osdrutd aqa cum meritd o regini qi viitoare mam5, dacdnu qi-o fi dat prea mult cu presupusul pdrintele Ant6niode S. Jos6. Dona Maria Ana trage de gnurul clopolelului,dintr-o parte intrd gambelanii regelui, din cealaltd doam-nele, plutesc mirosuri felurite in atmosfera grea, pe unulil identifici cu uqurintS, cdci fdrd ceea ce miroase astfelnu sint cu putinld miracole precum cel ce se aEteaptd de

aceastd dat5, fiindci cealalti, atit de des pomenit5, imate-riald fecundare, s-a intimplat odatd fdri asemdnare, doarca sd se qtie cd Dumnezeu, cind vrea, nu are nevoie de

bdrbali, cu toate cd nu se poate dispensa de femei.Deqi cu stiruin!5 liniqtitd de duhovnic, Dona Maria

Ana are, in aceste imprejur5ri, mari frdmintdri sufletegti.S-au retras regele gi gambelanii, s-au culcat doamnele careo slujesc qi ii vegheazd somnul, qi totuqi regina incd maichibzuieqte ci ar fi obliga,tia ei si se ridice din pat pentruultimele rugiciuni, dar trebuind sd lind oul dupd povaladoctorilor, se mullumeqte sd le murmure la nesfirgit, pre-firind mdtdniile din ce in ce mai incet, pind cind adoarmein mijlocul unei Ave-Maria plind de grafie, cel pulin pentruaceea totul a fost aqa de ugor, binecuvintat fie rodul pin-tecelui tdu, dar se gindeqte la propriu-i pintece nelinigtit,un fecior cel pulin, Doamne, cel pulin un fecior. Nicicindnu a mirturisit involuntarul sdu orgoliu, involuntar fiindqi depdrtat, astfel ci arjura cu siguranfd, dacd lajudecatd

16 Jos6 Saramago

ar fi chemat6, cd intotdeauna s-a adresat numai Fecioareiqi pintecelui ei zdmislitor. sint meandre ale inconstien-tului regal ca ;i alte visuri pe care le are Dona MariaAna cind regele vine in dormitorul ei, incearcd sd le explicidacd po!i, se vede traversind. Terreiro do pago inspre aba_toare, ridicindu-si fustele in fald qi bildcindrr_." irrtr_o'noroi lipicios care miroase a ce miros bdrba,tii cind seusureazd, in timp ce infantele Dom Francisco, cumnatulei, al cdrui dormitor il ocupd acum, ceva din duhul lui omai fi bintuind pe aici, danseazd in jurul ei, cocolat pepicioroange, ca o barzd, neagrd. Nici despre acest vis nua suflat o vorbi duhovnicului, si ce vorbe ar fi putut elsd-i spund in schimb, fiind, pe bund dreptate, un caz omisin manualul desdvirqitei confesiuni. S_o ldsdm deci inpace pe Dona Maria Ana, adormitd, invizibild sub muntelede fulgi, in vreme ce plognifele incep si iasd din crdpdturilelemnului, dintre cutele aqternutului, dindu_gi drumul depe inaltul baldachin, ca sb. scurteze cdldtoria.

$i Dom Jo6o al V-lea va visa in aceastd noapte. Vavedea cum se ridicd din sexul sd"u un arbore al lui Ieseu,cu frunzig bogat, pe ale c5rui crengi stau toli ascendenliilui Cristos, iar in virf Cristos insuqi, mogtenitorul tuturorimpdrdliilor, apoi arborele se va risipi, iar in locul lui seva inilla puternicd, cu inalte coloane, clopotnite, cupoleqi donjoane, o mindstire de franciscani, asa cum se poaterecunoaqte dupd rasa phrintelui Ant6nio de S. Jos6, caredeschide larg porlile bisericii. E lucru neobiqnuit la regiasemenea temperament, din acestia insd portugalia aavut intotdeauna destui.

SI MIRACOLE ARE DESTULE. E devreme incd sdvorbim despre acesta care se pregdtegte, de fapt miracolsi nu prea, ci mai curind un simplu hatir dumnezeiesc,pogorire a ochiului milostiv gi prielnic asupra pinteceluiinddrdtnic, ceea ce vrea sd insemne cd infantele se vanaqte la ceasul potrivit, totuqi a venit timpul sd pomenim

M e mori a lu I mind. st irii

miracole adevdrate qi dovedite care, stirnite de acelaqiinvdpiiat rug franciscan, prevestesc numai de bine pentrufdgdduiala regelui.

Sd luim bunS.oard. faimosul caz a! morlii pirinteluiMiguel da Anunciacdo, provincial ales al ordinului al trei-lea al Sfintului Francisc, a cdrui alegere, s-o amintim intreacdt, dar nu intimpldtor, a fost infdptuiti in ciudainversunatei impotriviri, din pricina unor invidii obscure,a parohului de Ia Santa Maria Madalena, care cu atitaindirjire a luptat, incit la moartea pirintelui Miguel semai audiau incd plingeri, qi nu se qtie cind vor fi judecateo dati pentru totdeauna, dacd n-or fi cumva fdrd sffrqit,cu tot acest du-te-vino intre sentinld qi recurs, intre sfatqi sfad5, pini cind vine moartea sI inchidd ea procesul,aqa cum s-a qi intimplat. Cert e cd pdrintele n-a muritde inimd rea, ci de febrd malignS, o fi fost tifos, o fi fostlingoare ori alte friguri f5.rd nume, sfirqit banal intr-unorag cu atit de puline fintini cu apd bund de bdut, qi undegalicienii nu se sfiesc sd-gi umple butoaiele Ia jgheabulpentru cai, murind astfel pe nedrept provincialii. FrateleMiguel da AnunciacSo a avut insd o frre atit de cumsecadeincit, chiar dupd ce-a murit, a plStit rdul cu binele si, dacdln viali ficuse opere caritabile, defunct sivirgea minuni,prima a fost cd i-a fdcut de ris pe doctorii care se temusericd i se va strica trupul cu repeziciune, recomandind deaceea o inmormintare grabnici, dar iatb cd rdmdqilelepiminteEti nu s-au stricat cum au zis ei, ci, dimpotrivS,au imbilsdmat trei zile biserica Nossa Senhora de Jesus,unde a fost expus, cu o mireasmd nespus de suav5, nicin-a inlepenit cadavrul, ci toate mddularele se ldsau mis-cate cu ugurin!5, de parc-ar fi fost viu.

Minuni secunde qi terle, dar de primd min5, au fostmiracolele propriu-zise, atit de insemnate qi ilustre, ce aalergat norodul din tot orasul ca sd le vadd cu propriiisdi ochi gi sd profite de ele, fiindci se autentificd precumcd in numita biserici s-a dat vedere orbilor gi gchiopilorpicioare, gi era atita imbulzeald, incit pe treptele pridvorului

t7