frc 4/2013 ok-emil · 2013. 7. 4. · tehnoredactare computerizat ... mediu de afaceri øi turism...

BULETINULFONDULUI ROMÂN DE CONTRAGARANTARE

❑ ÎÎmmbbuunnæættææflfliirreeaa aacccceessuulluuii llaa ffiinnaannflflaarree aall IIMMMM

❑ RReeccaalliibbrraarreeaa mmeeccaanniissmmeelloorr øøii iinnssttrruummeenntteelloorr ddee ccoonnttrraaggaarraannttaarree

❑ ÎÎnnttrree rreegglleemmeennttæærrii øøii nneecceessiittaatteeaa rreevviirriimmeennttuulluuii eeccoonnoommiieeii

❑ SSiisstteemmuull ffiinnaanncciiaarr--bbaannccaarr nnuu--øøii mmaaii ppooaattee aammâânnaa rreessttrruuccttuurraarreeaa

❑ IImmppaaccttuull aacccceessæærriiii ggaarraannflfliiiilloorr ccoonnttrraaggaarraannttaattee aassuupprraa oobblliiggaaflfliieeii bbæænncciilloorr ddee ccoonnttaabbiilliizzaarree aa ppiieerrddeerriilloorr ddiinn ddeepprreecciieerreeaa aaccttiivveelloorr ffiinnaanncciiaarree

❑ AAjjuuttoorruull ddee mmiinniimmiiss

❑ DDeezzvvoollttaarreeaa aacccceessuulluuii llaa ffiinnaannflflaarree øøii rreedduucceerreeaa ccoossttuulluuii ccrreeddiittuulluuii

❑ IInnssttrruummeennttuull ddee PPaarrttaajjaarree aa RRiissccuurriilloorr ppeennttrruu CCeerrcceettaarree && DDeezzvvoollttaarree øøii IInnoovvaarree ((RRSSII))

❑ FFRRCC îînn CCllaassaammeennttuull cceelloorr mmaaii pprrooffiittaabbiillee ccoommppaanniiii ddiinn RRoommâânniiaa

NNRR.. 44 ■ IIUUNNIIEE 22001133

22 BBuulleettiinnuull FFoonndduulluuii RRoommâânn ddee CCoonnttrraaggaarraannttaarree

BULETINULFONDULUI ROMÂN DE CONTRAGARANTARE ®

MMaarrccææ ddee pprreessææ îînnrreeggiissttrraattææIISSSSNN 22224477--222233

EEDDIITTOORR:: S.C. “Tribuna economicæ” – S.A.Bd. Gh. Magheru, nr. 28-30, sector 1, Bucureøti, Cod 010336Tel: 021.316.79.38; Fax: 021.310.29.34Registrul Comerflului nr. J 40/23888/1992; C.I.F. RO 1588082Capital social subscris øi værsat: 140.000 leiE-mail: [email protected]; Internet: www.tribunaeconomica.ro

RREEDDAACCTTOORR CCOOOORRDDOONNAATTOORRBBooggddaann PPæædduurree

SSEECCRREETTAARRIIAATT TTEEHHNNIICCBBooggddaann IIoossiiff

CCOORREECCTTUURRÆÆDDooiinniiflflaa PPiinnttiilliiee

TTEEHHNNOORREEDDAACCTTAARREE CCOOMMPPUUTTEERRIIZZAATTÆÆVVeerraa PPæædduurree

SSEECCRREETTAARRIIAATT NNiiccoolleettaa GGuulleerr

CCOOPPYYRRIIGGHHTT ©© 22001133Toate drepturile rezervate. Nu este permisæ reproducerea integralæ sau parflialæ a Buletinului

Fondului Român de Contragarantare færæ consimflæmântul scris al editorului.Opiniile exprimate în Buletinul Fondului Român de Contragarantare aparflin autorilor arti-

colelor respective øi nu reflectæ în mod necesar punctul de vedere al editorului.Responsabilitatea øtiinflificæ øi juridicæ pentru conflinutul articolelor publicate aparfline în ex-

clusivitate autorilor.Editorul nu este ræspunzætor pentru nicio pierdere cauzatæ vreunei persoane juridice sau fi-

zice, care acflioneazæ sau se abfline de la acfliuni ca urmare a consultærii materialelor publicate înacest buletin.

SSUUMMAARR

ARGUMENTARGUMENT . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 55Maria GRAPINI,

ministru delegat pentru IMM, mediu de afaceri øi turism

ÎMBUNÆTÆfiIREA ACCESULUI LA FINANfiARE AL IMM – ÎMBUNÆTÆfiIREA ACCESULUI LA FINANfiARE AL IMM – un plan de acfliune propus de Comisia Europeanæ øi inclus în Programul de guvernare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .7

Cristian SOCOL, membru al Consiliului de Supraveghere al FRC

RECALIBRAREA MECANISMELOR ØI INSTRUMENTELOR RECALIBRAREA MECANISMELOR ØI INSTRUMENTELOR DE CONTRAGARANTARE – DE CONTRAGARANTARE – opfliuni øi provocæri strategice actuale øi de perspectivæ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .19

Ioan HIDEGCUTI,preøedintele Directoratului Fondului Român de Contragarantare

ÎNTRE REGLEMENTÆRI ØI NECESITATEA REVIRIMENTULUI ECONOMIEIÎNTRE REGLEMENTÆRI ØI NECESITATEA REVIRIMENTULUI ECONOMIEI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2525Radu Graflian GHEfiEA,

preøedintele Consiliului Director al Asociafliei Române a Bæncilor, preøedinte CEC Bank

SISTEMUL FINANCIAR-BANCAR NU-ØI MAI POATE AMÂNA RESTRUCTURAREASISTEMUL FINANCIAR-BANCAR NU-ØI MAI POATE AMÂNA RESTRUCTURAREA . . . . . . . . . . . . . . 3030Florin CÎfiU,

analist economic

IMPACTUL ACCESÆRII GARANfiIILOR CONTRAGARANTATE IMPACTUL ACCESÆRII GARANfiIILOR CONTRAGARANTATE asupra obligafliei bæncilor de contabilizare a pierderilor din deprecierea activelor financiare . . . . . .38

Alexandru VLASE, director Direcflia Contragarantare FRC

NNuummæærruull 44 ■ IIuunniiee 22001133 33

AJUTORUL DE MINIMIS – SUPORT AL MECANISMULUI AJUTORUL DE MINIMIS – SUPORT AL MECANISMULUI DE CONTRAGARANTAREDE CONTRAGARANTARE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4343

Angela DUMITRESCU, director Direcflia Juridicæ, FRC

ELEMENTE DE IMPACT ELEMENTE DE IMPACT privind dezvoltarea accesului la finanflare øi reducerea costului creditului ca urmare a noilor norme ale FRC, aplicabile de la 1 iulie 2012 . . . . . . . . . . . . .51

Olga CÆLIN, øef Serviciu Risc, FRC

SUSfiINEREA ACCESULUI LA FINANfiARE A IMM-URILOR INOVATIVE SUSfiINEREA ACCESULUI LA FINANfiARE A IMM-URILOR INOVATIVE prin Instrumentul de Partajare a Riscurilor pentru Cercetare & Dezvoltare øi Inovare - Risk Sharing Instrument for Research & Development & Innovation (RSI) . . . . . . . . . . . . . . . . 6060

Cornelia SIMION, consilier al Directoratului FRC

FONDUL ROMÂN DE CONTRAGARANTARE – FONDUL ROMÂN DE CONTRAGARANTARE – un vector activ øi consistentîn piafla serviciilor financiare pentru IMM în anul 2012 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .64

Bogdan Daniel VIØAN, coordonator al Compartimentului Consultanflæ øi Comunicare FRC


În atare condiflii, stimularea dezvoltæriiøi menflinerii legæturilor de afaceri, creøte-rea încrederii antreprenorilor într-un climatinvestiflional coerent øi predictibil, asigu-rarea finanflærilor necesare relansærii eco-nomice, mæsurile luate øi facilitæflile acor-date pentru crearea locurilor de muncæ,implementarea politicilor guvernamentale

dedicate creøterii competitivitæflii, consoli-darea instrumentelor publice de facilitarea accesului la finanflare pentru IMM consti-tuie cel puflin tot atâtea mmoottiivvee øøii pprroovvooccæærriipentru a putea susfline leit-motivul “IMM –piatræ de temelie a economiei”, care creea-zæ valoare adæugatæ, favorizând inovarea øigenerând venituri.


AA RR GG UU MM EE NN TTAA RR GG UU MM EE NN TT

MMaarriiaa GGRRAAPPIINNII,,ministru delegat pentru IMM, mediu de afaceriøi turism

PPEENNTTRRUU UUNN AANN îînn ccaarree eeffeecctteellee pprreelluunnggiittee aallee ccrriizzeeii ffiinnaanncciiaarree gglloobbaallee nnuu aannuunnflflææmmooddiiffiiccæærrii ssuubbssttaannflfliiaallee îînn eevvoolluuflfliiaa ppeerrffoorrmmaannflfleelloorr eeccoonnoommiiccee øøii,, iimmpplliicciitt,, ssoocciiaallee,, 22001133aadduuccee ppeennttrruu îînnttrreepprriinnddeerriillee mmiiccii øøii mmiijjlloocciiii pprroovvooccæærrii nnooii ddee nnaattuurrææ eexxiisstteennflfliiaallææ,, ddeeooppoo--ttrriivvææ,, vviizzâânndd ccrreeaarreeaa,, rreeccoonnffiigguurraarreeaa ssaauu mmeennflfliinneerreeaa ppee ppiiaaflflææ..

EEssttee ccuunnoossccuutt,, ppee ddee aallttææ ppaarrttee,, ccææ rreegglleemmeennttæærriillee eeuurrooppeennee îînn mmaatteerriiee ddee ccrreeddiittaarreessaauu ddee ccoonnssoolliiddaarree aa bbaazzeelloorr ddee ccaappiittaall ddeevviinn mmaaii rreessttrriiccttiivvee,, nniivveelluull ddee ccrreeddiittaarree aallmmiicciilloorr ccoommppaanniiii vvaa ssccææddeeaa.. LLaa ffeell øøii aappeettiittuull ppeennttrruu ccrreeddiittaarree aall aacceessttoorraa,, øøii aaøøaa rreedduuss,,ssee vvaa ddiimmiinnuuaa,, ccuu eeffeeccttee ggrreeuu ddee eevvaalluuaatt..

FFaacciilliittaarreeaa aacccceessuulluuii llaa ccrreeddiittee ppeennttrruuIIMMMM,, prin preluarea unei pærfli din risculasumat de fondurile de garantare la acor-darea de garanflii pentru IMM, atribufliaesenflialæ a Fondului Român de Contraga-rantare, constituie, totodatæ, una dintre po-liticile publice asumate de cætre GuvernulRomâniei, pentru a contracara presiunileøi riscurile determinate de evolufliile eco-nomice interne øi externe la care sunt su-puse IMM-urile, în contextul necesitæflii sus-flinerii creøterii economice, menflinerii locu-rilor de muncæ øi a creærii altora noi, pre-cum øi pentru adoptarea unor mæsuri efi-ciente de creøtere a gradului de absorbfliea fondurilor structurale.

Dezvoltarea capitalizærii øi diversificareaobiectului de activitate øi a capacitæflii deoperare a institufliei prin øi pentru asuma-rea unor mecanisme de contragarantare încondiflii de piaflæ, accesul la scheme øi fi-nanflæri europene øi participarea la capita-lul unor instituflii de finanflare a IMM repre-zintæ oobbiieeccttiivvee aassuummaattee ddee FFoonndduull RRoommâânn

ddee CCoonnttrraaggaarraannttaarree øøii ccaarree ssee rreeggææsseesscc eexx--pplliicciitt îînn PPrrooggrraammuull ddee gguuvveerrnnaarree..

Bunele practici europene dovedesc cu pri-sosinflæ faptul cæ ddiivveerrssiiffiiccaarreeaa mmeeccaanniissmmee--lloorr øøii mmooddaalliittææflfliilloorr ddee ooppeerraarree ale instituflii-lor de garantare øi contragarantare reprezintæo cale consacratæ în procesul de perfecflio-nare, eficientizare øi creøtere a performanfleiacestora în refleaua operatorilor de pe piaflacreditului øi în arhitectura sistemului insti-tuflional al garantærii, contragarantærii øi fi-nanflærii mediului de afaceri, în general.

IImmpplliiccaarreeaa FFoonndduulluuii RRoommâânn ddee CCoonnttrraaggaa--rraannttaarree în acest proces, cu deosebire vizânddezvoltarea facilitæflilor oferite IMM-urilorprin diversificarea mecanismelor specificecontragarantærii, afirmarea contragaranflieica instrument diminuator de risc de creditsunt cel puflin tot atâtea motive de creøtereøi dezvoltare calitativæ a în viitor, corespun-zætoare prioritæflilor øi politicilor publice sec-toriale coerente, pentru domeniul IMM øi almediul de afaceri pentru anul 2013.



■ PPrriinncciippaalleellee eeffeeccttee ppoozziittiivvee gene-rate de sectorul IMM într-o econo-

mie sunt: ■ generarea de schimbæri structurale øi

redefinirea politicilor economice; în contex-tul actual, sectorul IMM este cel mai afectatde criza economico-financiaræ, dar în acelaøi

timp constituie sectorul care poate contri-bui substanflial la revirimentul economiei înansamblul ei;

■ crearea de noi locuri de muncæ, re-prezentând cea mai eficientæ modalitate decombatere a øomajului;

■ îmbunætæflirea mediului concurenflial,

ÎÎMMBBUUNNÆÆTTÆÆfifiIIRREEAA AACCCCEESSUULLUUII LLAA FFIINNAANNfifiAARREE AALL IIMMMM ––ÎÎMMBBUUNNÆÆTTÆÆfifiIIRREEAA AACCCCEESSUULLUUII LLAA FFIINNAANNfifiAARREE AALL IIMMMM ––uunn ppllaann ddee aaccflfliiuunnee pprrooppuuss ddee CCoommiissiiaa EEuurrooppeeaannææ

øøii iinncclluuss îînn PPrrooggrraammuull ddee gguuvveerrnnaarree

CCrriissttiiaann SSOOCCOOLL,, membru al Consiliului de Supraveghere al FRC

PPRREEOOCCUUPPAARREEAA ccoonnttiinnuuææ pprriivviinndd ddeezzvvoollttaarreeaa sseeccttoorruulluuii IIMMMM aattââtt llaa nniivveell mmoonnddiiaall,,ccââtt øøii llaa nniivveell eeuurrooppeeaann øøii nnaaflfliioonnaall,, rreefflleeccttææ rreeccuunnooaaøøtteerreeaa rroolluulluuii aacceessttuuiiaa îînn ssttrruuccttuurraaeeccoonnoommiiccææ aa uunneeii flflæærrii,, aa ccoonnttrriibbuuflfliieeii lluuii îînn aassiigguurraarreeaa uunneeii ddeezzvvoollttæærrii eeccoonnoommiiccee øøii ssoo--cciiaallee eecchhiilliibbrraattee..

SSeeccttoorruull IIMMMM rreepprreezziinnttææ cceell mmaaii aaccttiivv sseeccttoorr aall uunneeii eeccoonnoommiiii mmooddeerrnnee,, uunn ffaaccttoorr ddeepprrooggrreess tteehhnnoollooggiicc øøii iinnoovvaarree..

care conduce la creøterea calitæflii produse-lor øi serviciilor oferite pe piaflæ, stimuleazæinovarea øi transferul tehnologic øi optimi-zeazæ utilizarea resurselor;

■ stimularea dezvoltærii regionale øi ru-rale; IMM-urile reprezintæ o soluflie pentrureducerea decalajelor economice regionaleprin valorificarea resurselor locale, prin abi-litatea de a ræspunde cerinflelor locale pe bazainformafliilor detaliate pe care le deflin pri-vind pieflele respective;

■ creøterea investifliilor, având ca sursæ e-conomiile populafliei øi antrenarea unui efectmultiplicator al acestora; atragerea de inves-tiflii stræine prin oferirea de servicii conexede calitate necesare dezvoltærii acestora;

■ dezvoltarea componentelor infrastruc-turii de afaceri, IMM-urile acflionând ca fur-nizori specializafli de piese, pærfli componenteøi servicii pentru întreprinderile mari;

■ accentuarea caracterului de atomicitatea pieflei; prin dimensiunile lor reduse øi prinnumærul mare, IMM-urile accentueazæ ca-racterul de atomicitate a pieflei. Prin stimu-larea concurenflei, se reduc posibilitæflile decreare a unor poziflii de monopol care ar con-duce la creøterea preflurilor øi ineficienfle încombinarea factorilor de producflie;

■ adaptabilitatea ofertei la cerinflele clien-flilor; IMM-urile dovedesc un grad înalt de fle-xibilitate, capacitate de inovare, reacflie ra-pidæ la schimbærile mediului economic; potocupa niøe de piaflæ care nu sunt profitabilepentru întreprinderile mari;

■ contribuie nemijlocit la creøterea bunæ-stærii øi îmbunætæflirea standardelor de viaflæ.

■ Astfel, pornind de la realitatea cæ în-treprinderile mici øi mijlocii sunt

principalul factor de dezvoltare economicæøi creare de locuri de muncæ, GGuuvveerrnnuull RRoo--mmâânniieeii rreeccuunnooaaøøttee sseeccttoorruull IIMMMM ccaa ddoommee--

nniiuu ddee iinntteerreess ssttrraatteeggiicc în flara noastræ. Înacest sens, în perspectiva anilor viitori, sec-torul IMM trebuie sæ treacæ de la etapa de con-solidare la cea de dezvoltare competitivæ,prin orientarea întreprinderilor cætre activi-tæfli inovative øi domenii cu valoare adæugatæsporitæ.

Atingerea acestui deziderat necesitæ con-tinuarea eforturilor Guvernului pentru îm-bunætæflirea mediului de afaceri, prin coor-donarea mæsurilor implementate de structu-rile în domeniu care au ca scop încurajareainifliativei antreprenoriale øi valorificarea po-tenflialului competitiv al IMM. Consolidareaunui cadru instituflional, fiscal øi de regle-mentare stabil va permite întreprinderilor sæopereze øi sæ creascæ într-un mediu bazat peo competiflie corectæ øi va asigura dezvolta-rea sustenabilæ a sectorului IMM.

*

■ Potrivit Comunicærii Comisiei Euro-pene cætre Consiliul European, Par-

lamentul European, Comitetul Regiunilor øicætre Comitetul Economic øi Social Euro-pean, constând în Planul de acfliune pentruîmbunætæflirea accesului la finanflare al IMM-urilor, succesul pe plan economic al Euro-pei depinde în mare mæsuræ de atingerea po-tenflialului maxim de dezvoltare al întreprin-derilor mici øi mijlocii. Contribuflia IMM-urilordepæøeøte jumætate din totalul valorii adæu-gate în sectorul întreprinderilor nefinanciareøi, în ultimii cinci ani, acestea aauu ooffeerriitt 8800%%ddiinn ttoottaalluull nnooiilloorr llooccuurrii ddee mmuunnccææ ddiinn EEuu--rrooppaa11))..

Una dintre prioritæflile-cheie stabilite înStrategia Europa 2020, strategia de creøterea UE pentru urmætorul deceniu, precum øiîn Actul privind piafla unicæ al Comisiei øi înSmall Business Act este de aa ffaacciilliittaa aacccceessuull


1) Statisticile structurale privind întreprinderile (Eurostat).

IIMMMM--uurriilloorr llaa ffiinnaannflflaarree.. Analiza anualæ a creø-terii a subliniat rolul esenflial al unui sistemfinanciar sænætos în sprijinirea creøterii eco-nomice øi în stabilirea prioritæflilor de ac-fliune pe termen scurt.

În acest context, programul de reformeîn domeniul serviciilor financiare, pus în a-plicare ca ræspuns la criza financiaræ, poategenera facilitæfli normative pentru IMM-uri.Mai mult, Comisia îøi propune sæ lansezenoi activitæfli specifice de finanflare la nivelulUniunii pentru a solufliona principalele defi-cienfle ale pieflei care limiteazæ dezvoltareaIMM-urilor.

Comisia Europeanæ prezintæ în cadrul a-cestui plan de acfliune diversele politici pecare le urmæreøte cu scopul de a facilita ac-cesul la finanflare pentru cele 23 de milioanede IMM-uri din Europa øi de a contribui sem-nificativ la creøterea economicæ.

■ DDiiffiiccuullttææflfliillee îînn cceeeeaa ccee pprriivveeøøttee aacc--cceessuull llaa ffiinnaannflflaarree reprezintæ unul

dintre principalele obstacole care împiedicædezvoltarea IMM-urilor, acestea având cauzemultiple, unele de naturæ ciclicæ, altele denaturæ structuralæ. Asimetriile de informaredintre furnizori øi solicitanflii fondurilorjoacæ un rol major în acest context. IMM-urile sunt într-o foarte mare mæsuræ depen-dente de creditele bancare ca surse de finan-flare externæ, prin urmare, ar trebui sæ le fiepuse la dispoziflie alternative adecvate.

Comisia va utiliza reglementarea pentru aface IMM-urile mai vizibile pentru investitoriøi pieflele mai atractive øi accesibile pentruIMM-uri. Modificærile de reglementare vvoorrppææssttrraa eecchhiilliibbrruull ccoorreecctt între reglementareaprudenflialæ øi finanflarea IMM-urilor øi între

protecflia investitorilor øi mæsurile specificepentru IMM-uri.

Pe de altæ parte, Comisia intenflioneazæ sæcontinue sæ utilizeze bugetul UE pentru afacilita accesul la finanflare al IMM-urilor cuscopul de aa ssoolluuflfliioonnaa pprriinncciippaalleellee ddeeffiicciieennflfleeaallee ppiieeflfleei (cum ar fi asimetria la nivel de in-formaflii øi fragmentarea pieflei capitalului derisc) care limiteazæ dezvoltarea IMM-urilor.Intervenflia UE trebuie sæ aibæ o valoare a-dæugatæ claræ, în completarea resurselor fi-nanciare disponibile la nivel naflional øi sæmobilizeze finanflare suplimentaræ (prezenflaunui “efect financiar de multiplicare”)2).

În al treilea rând, Comisia va utiliza rolulsæu de organism coordonator, în special înccoollaabboorraarreeaa ccuu ssttaatteellee mmeemmbbrree,, pentru afacilita schimbul de bune practici øi pentru adezvolta sinergii între acfliunile întreprinsela nivel naflional øi la nivelul UE.

În timp ce majoritatea mæsurilor vor aveao perspectivæ pe termen mediu øi lung, este,de asemenea, important sæ se sublinieze fap-tul cæ EEuurrooppaa aa îînnttrreepprriinnss ddeejjaa oo sseerriiee ddee aacc--flfliiuunnii pentru a ræspunde dificultæflilor ime-diate.

În cadrul perioadei curente de progra-mare (2007 – 2013), Europa oferæ în modspecial IMM-urilor o combinaflie echilibratæde instrumente financiare flexibile, care suntesenfliale pentru a ræspunde necesitæflilor di-verse de finanflare ale acestora.

Instrumentele financiare ale Programului-cadru pentru competitivitate øi inovare (CIP),ccuu uunn bbuuggeett ddee 11,,11 mmiilliiaarrddee eeuurroo,, ar permiteinstitufliilor financiare sæ ofere finanflæri noiîn valoare de aproximativ 30 de miliardeeuro3) pentru peste 315.000 de IMM-uri. Înperioada 2008 – 2011, Banca Europeanæ de


2) Acfliunile sunt compatibile cu prezentul øi viitorul cadru financiar. Toate mæsurile prevæzute în acest plan deacfliune sunt în concordanflæ cu propunerea pentru Programul pentru competitivitatea întreprinderilor øi IMM-uri øi pen-tru programul “Orizont 2020”. Costurile pentru agenflii øi pentru Refleaua întreprinderilor europene vor fi acoperiteprin alocæri prevæzute deja în programarea oficialæ a Comisiei.

3) Adicæ pentru fiecare 1 euro investit prin intermediul CIP, beneficiarul obfline în final aproximativ 30 euro.

Investiflii (BEI) a acordat împrumuturi pen-tru IMM-uri de aproximativ 40 de miliardeeuro, de care au beneficiat peste 210.000 deIMM-uri.

ÎÎnn ddoommeenniiuull ppoolliittiicciiii ddee ccooeezziiuunnee,, Comi-sia a adoptat deja mæsuri care sæ asigureinvestiflii pentru IMM-uri în 15 state mem-bre, prin intermediul instrumentelor de in-ginerie financiaræ proiectate în cadrul fon-durilor structurale. Aceste mæsuri au fostconsolidate ulterior pentru a permite ca, întoate statele membre, IMM-urile sæ benefi-cieze de investiflii în oricare etapæ a activitæfliilor economice obiønuite, oferind astfel osursæ financiaræ alternativæ importantæ deobflinere a accesului la finanflare.

AAssiisstteennflflaa aaccoorrddaattææ îînnttrreepprriinnddeerriilloorr prinintermediul investifliilor de capital, prin ga-ranflii øi prin credite este estimatæ la celpuflin 3 miliarde euro în perioada financiaræactualæ.

În cele din urmæ, pentru a oferi un accesmai bun la finanflarea prin credit, un instru-ment specific de partajare a riscurilor (RiskSharing Instrument – RSI) este în curs deproiectare în contextul celui de-al 7-lea Pro-gram-cadru al UE pentru cercetare (PC7) –(mecanismul de finanflare cu partajarea riscu-rilor) din 2012. RSI vvaa ooffeerrii ggaarraannflfliiii ppaarrflfliiaalleeintermediarilor financiari pprriinnttrr--uunn mmeeccaa--nniissmm ddee ppaarrttaajjaarree aa rriissccuurriilloorr,, reducând ast-fel riscurile lor financiare øi încurajându-i sæfurnizeze credite între 25.000 øi 7,5 milioaneeuro pentru IMM-urile care realizeazæ activi-tæfli de cercetare, de dezvoltare sau de inovare.

■ FFoonndduurriillee ccuu ccaappiittaall ddee rriisscc sunt o-peratori care oferæ mai ales finan-

flare prin capitaluri proprii unor societæfli îngeneral foarte mici øi care se aflæ în fazeleinifliale ale dezvoltærii lor corporative. În UE,fondurile cu capital de risc au un potenflialconsiderabil, deøi insuficient exploatat, pen-tru dezvoltarea IMM-urilor. În ciuda dimen-

siunii mari a sectorului administrærii active-lor în UE, nu au fost concepute dispozifliispecifice în actuala legislaflie a Uniunii caresæ direcflioneze fondurile de plasamente înacfliuni cætre IMM-uri.

Administratorii fondurilor cu capital derisc pot beneficia rar de paøaportul care afost introdus în Directiva privind administra-torii fondurilor de investiflii alternative (AFIA),deoarece pragul de 500 de milioane euro estemai mare decât majoritatea portofoliilor fon-durilor cu capital de risc din UE. Prin ur-mare, Comisia propune dezvoltarea unui nnoouurreeggiimm eeuurrooppeeaann aall ccaappiittaalluulluuii ddee rriisscc,, caresæ permitæ fondurilor cu capital de risc dinUE sæ îøi comercializeze fondurile øi sæ mo-bilizeze capitaluri la nivel paneuropean încadrul pieflei unice. Noul regim va reduce frag-mentarea pieflelor de capital de risc la nivelnaflional care împiedicæ operafliunile trans-frontaliere øi limiteazæ oferta de capital derisc. Noul cadru va fi simplu øi eficient, func-flionând pe principiul înregistrærii unice înstatul membru de origine, al obligafliilor deraportare simplificate øi al normelor de or-ganizare øi de conduitæ profesionalæ adap-tate.

Dupæ ce devine operaflional, acest cadruar trebui sæ sporeascæ amploarea pieflei decapital de risc øi ssææ ccoonndduuccææ llaa:: ■ fonduri cucapital de risc mai mari, mai eficiente øi cumai multe posibilitæfli de a se specializa înfuncflie de tipul de investiflie; ■ o creøtere aconcurenflei dintre fonduri øi o mai bunæ di-versificare a investifliilor acestora; øi la ■ maimultæ finanflare transfrontalieræ disponibilæpentru IMM-uri.

■ AAccttuuaalluull ccaaddrruu ddee ccaappiittaall pentrubænci elaborat de Comitetul de su-

praveghere bancaræ de la Basel, transpus înlegislaflia UE prin intermediul a douæ adap-tæri ale Directivei privind cerinflele de capital(CRD III øi propunerea de CRD IV øi CRR), vi-


zeazæ consolidarea normelor prudenfliale ban-care. Acest cadru nu numai cæ prevede obli-gaflia bæncilor de a defline capital mai mult øide mai bunæ calitate, dar el impune øi ce-rinfle de capital mai stricte pentru activitæflilede piaflæ øi consolideazæ normele privind ges-tionarea riscului de lichiditate. Acest lucru vaasigura stabilitate financiaræ sporitæ, modeleeconomice mai solide pentru bænci øi bilan-fluri mai bune.

În baza CRD IV, tratamentul prudenflial ac-tual al creditelor pentru IMM-uri va conti-nua sæ beneficieze de dispozifliile AcorduluiBasel II (o pondere de risc preferenflialæ pen-tru expunerile faflæ de IMM-uri de 75% în ca-drul abordærii standardizate). Un sistem chiarmai avantajos din punct de vedere al expu-nerii faflæ de IMM-uri ar necesita revizuireacadrului internaflional Basel øi, în special, sæse demonstreze cæ abordarea actualæ esteprea strictæ. Acesta este motivul pentru careponderea de risc pentru expunerea faflæ deIMM-uri este supusæ unei clauze de revizuireîn propunerea Comisiei.

Dupæ consultarea Autoritæflii Bancare Eu-ropene (ABE) øi în termen de 24 de luni dela intrarea în vigoare a noului regulament –Basel III, Comisia va elabora un raport cuprivire la creditele acordate IMM-urilor øi per-soanelor fizice, pe care îl va prezenta Parla-mentului European øi Consiliului, împreunæcu orice propunere adecvatæ privind reexa-minarea ponderii de risc pentru expunerilefaflæ de IMM-uri. În acest context, ABE ur-meazæ sæ analizeze ponderile de risc actualeøi sæ întocmeascæ un raport de evaluare aposibilitæflilor de reducere, plecând de la unscenariu cu o reducere de o treime în raportcu situaflia actualæ. Pe baza raportului întoc-mit de ABE øi a recomandærilor incluse în a-cesta, Comisia va avea în vedere luarea unormæsuri adecvate care sæ soluflioneze proble-ma ponderærii riscului în cazul IMM-urilor,în contextul cadrelor CRD IV øi CRR.

■ În cadrul tranzacfliilor comercialeîntre întreprinderi sau între între-

prinderi øi autoritæflile publice, foarte multeplæfli sunt efectuate mult mai târziu decâts-a convenit. Aceastæ situaflie este costisitoarepentru întreprinderile europene, ajungân-du-se la o sumæ de aproape 11,,11 mmiiii ddee mmii--lliiaarrddee eeuurroo,, rreepprreezzeennttâânndd îînnccaassæærrii îînnttâârrzziiaattee..În cazul IMM-urilor, se preconizeazæ cæ flu-xul de lichiditæfli se va îmbunætæfli prin redu-cerea duratei de efectuare a plæflilor ca ur-mare a dispozifliilor Directivei revizuite privindîntârzierea efectuærii plæflilor. Aceasta ar pu-tea duce la reducerea nevoilor de finanflareexternæ pe termen scurt.

■ Comisia a propus o serie de noi in-strumente financiare pentru a faci-

lita accesul IMM-urilor la finanflare øi în viitor(2014 – 2020). Este important sæ se asiguresimplificarea diferitelor programe de finan-flare ale UE øi o mai bunæ coerenflæ între a-cestea. Comisia a introdus pprriinncciippiiiillee ddee ppllaatt--ffoorrmmææ ddee ddaattoorriiee øøii ppllaattffoorrmmææ ddee ccaappiittaall pprroo--pprriiuu,, care vor standardiza mecanismele co-mune ale instrumentelor financiare, vor sim-plifica relafliile cu partenerii de finanflare øi vorpromova eficienfla administrativæ. În cadrulpoliticii de coeziune 2014 – 2020, sfera deaplicare a instrumentelor financiare va fi îm-bunætæflitæ prin extinderea domeniului lorde aplicare øi prin flexibilizarea øi eficienti-zarea cadrelor lor de punere în aplicare.

Comisia a propus un instrument finan-ciar al UE pentru finanflarea prin credite acreøterii, cercetærii øi inoværii din cadrul în-treprinderilor, care va oferi garanflii øi alteforme de partajare a riscurilor cu scopul de aîmbunætæfli acordarea de credite IMM-urilor,inclusiv IMM-urilor orientate spre cercetareøi inovare. Acest instrument financiar va fi ostructuræ integratæ care va cuprinde diferitemecanisme cu obiective de politicæ specifice,în conformitate cu comunicarea Comisiei


privind “Un cadru pentru noua generaflie deinstrumente financiare inovatoare – platfor-mele de capital propriu øi platformele dedatorie ale UE”, øi va fi finanflat prin Progra-mul pentru competitivitatea întreprinderi-lor, în special a întreprinderilor mici øi mij-locii (2014 – 2020) (COSME), prin Progra-mul Orizont 2020 øi prin Programul “Euro-pa creativæ”.

PPrriinn CCOOSSMMEE44)),, Comisia va pune la dispo-ziflia întreprinderilor øi în special a IMM-urilorun mecanism de garantare a creditelor, carevvaa ooffeerrii ggaarraannflfliiii ppeennttrruu::

■ finanflarea datoriei prin intermediul cre-ditelor, al creditelor subordonate øi partici-pative sau al leasing-ului, pentru a reducedificultæflile specifice cu care se confruntæIMM-urile în ceea ce priveøte obflinerea finan-flærii necesare pentru a se dezvolta;

■ securitizarea portofoliilor de credite a-cordate IMM-urilor, care are ca scop mobi-lizarea de finanflare suplimentaræ a datorieipentru IMM-uri.

Mecanismul de garantare a creditelor, cuexcepflia celor din cadrul portofoliului secu-ritizat, va acoperi împrumuturile de pânæ la150.000 euro øi cu o scadenflæ de minim 12luni.

De asemenea, pprriinn iinntteerrmmeeddiiuull PPrrooggrraa--mmuulluuii OOrriizzoonntt 2200220055)),, Comisia va furniza unmecanism de credit cu o componentæ pen-tru IMM-uri cu scopul de a sprijini IMM-urileorientate spre cercetare øi inovare. Aceastæcomponentæ pentru IMM-uri se va adresaIMM-urilor orientate spre cercetare øi ino-vare øi va oferi credite care sæ completeze fi-nanflarea IMM-urilor prin mecanismul de ga-rantare a creditelor din cadrul ProgramuluiCOSME.

În plus, Comisia propune, de asemenea,

ccrreeaarreeaa uunnuuii mmeeccaanniissmm ddee ggaarraannttaarree ccaarree ssæævviizzeezzee îînn ssppeecciiaall aacceellee IIMMMM--uurrii ccaarree ooppeerreeaa--zzææ îînn sseeccttooaarreellee ccuullttuurriiii øøii aallee ccrreeaaflfliieeii.. MMeeccaa--nniissmmuull va fi pus în aplicare øi în cadrul in-strumentului financiar al UE pentru finan-flarea prin credit.

În cele din urmæ, în cadrul programuluiUniunii Europene pentru schimbæri socialeøi inovare, Comisia propune sprijin finan-ciar pentru mmiiccrrooffiinnaannflflaarreeaa mmiiccrrooîînnttrreepprriinn--ddeerriilloorr øøii ffiinnaannflflaarreeaa îînnttrreepprriinnddeerriilloorr ssoocciiaallee..

Comisia øi pærflile interesate vor organizaateliere de lucru cu statele membre care, înprezent, continuæ sæ fie în urmæ în privinflautilizærii instrumentelor financiare ale UE,pentru a facilita consolidarea institufliilor øia promova utilizarea garanfliilor UE øi a capi-talului de risc.

Comisia va continua îmbunætæflirea acor-dærii de credite pentru microîntreprinderi øiva promova adoptarea Codului european debunæ conduitæ pentru furnizorii de micro-credite.

BBaannccaa EEuurrooppeeaannææ ddee IInnvveessttiiflfliiii îîøøii vvaa mmeenn--flfliinnee aaccttiivviittaatteeaa ddee ccrreeddiittaarree a IMM-urilor laun ritm susflinut, în funcflie de condifliile depe piaflæ øi în conformitate cu capacitæflilesale de finanflare. BEI va continua sæ contri-buie la îmbunætæflirea condifliilor de credi-tare, la creøterea flexibilitæflii øi la asigurareaunei alocæri rapide. BEI øi FEI, cu coopera-rea parflialæ a Comisiei, vor continua dezvol-tarea de sinergii prin intermediul operafliu-nilor de partajare a riscurilor, inclusiv pentrusecuritizarea portofoliilor de credite acor-date IMM-urilor.

■ Comisia aa pprrooppuuss uunn iinnssttrruummeennttffiinnaanncciiaarr de capitaluri proprii al UE

pentru creøterea, cercetarea øi inovarea din


4) Bugetul orientativ pentru mecanismele de împrumut øi de capitaluri proprii în cadrul pprrooggrraammuulluuii CCOOSSMMEE estede 1,4 miliarde euro.

5) Bugetul orientativ pentru mecanismele de împrumut øi de capitaluri proprii în cadrul programului Orizont2020 este de 3,8 miliarde euro.

cadrul întreprinderilor europene, care va fur-niza întreprinderilor capital de risc øi finan-flare de tip mezanin din etapele timpurii dedezvoltare ale acestora (inclusiv etapa ini-flialæ) øi pânæ la etapele de creøtere.

Instrumentul financiar va fi o structuræintegratæ care va cuprinde diferite mecanis-me cu obiective de politicæ specifice, în con-formitate cu cadrul pentru noua generafliede instrumente financiare inovatoare. Acestinstrument va fi finanflat prin Programulpentru competitivitatea întreprinderilor øiIMM-uri (COSME) øi prin Programul Ori-zont 2020.

CCOOSSMMEE vvaa iinncclluuddee uunn mmeeccaanniissmm ddee ccaappii--ttaalluurrii pprroopprriiii pentru întreprinderile aflate îneettaappeellee ddee eexxppaannssiiuunnee øøii ddee ccrreeøøtteerree.. Meca-nismul va cuprinde, de asemenea, posibili-tatea de a face investiflii în faza de începutîmpreunæ cu Programul Orizont 2020.

PPrrooggrraammuull OOrriizzoonntt 22002200 va include unmecanism de capitaluri proprii care vizeazæîntreprinderile în eettaappeellee lloorr ddee îînncceeppuutt.. Deasemenea, mecanismul va cuprinde posibili-tatea de a face investiflii în etapele de expan-siune øi de creøtere, împreunæ cu ProgramulCOSME.

GGrruuppuull BBEEII vvaa ccoonnttiinnuuaa ssææ sspprriijjiinnee creøte-rea IMM-urilor prin intermediul gamei salelargi de instrumente de capitaluri proprii øiîn special prin mandatul BEI privind capi-talul de risc. Colaborarea dintre Grupul BEIøi Comisia Europeanæ, inclusiv prin inter-mediul acordurilor de împærflire a riscurilor,va fi dezvoltatæ în continuare în scopul de afacilita mobilizarea unor resurse publice øiprivate suplimentare.

■ AAcccceessuull mmaaii uuøøoorr llaa iinnffoorrmmaaflfliiii llaa nnii--vveell llooccaall øøii rreeggiioonnaall ar aduce be-

neficii considerabile IMM-urilor. Autoritæfliledin statele membre sunt încurajate sæ îm-bunætæfleascæ accesul IMM-urilor la diferitesurse de finanflare naflionale øi regionale øi,

în acest context, sæ evalueze posibilitatea în-fiinflærii unei baze de date naflionale onlineunice, care sæ cuprindæ sursele de finanflarebazate pe bune practici. În acest sens, Co-misia va consolida capacitatea de consilierefinanciaræ a Reflelei Întreprinderilor Euro-pene (Enterprise Europe Network) pentru aoferi IMM-urilor o mai bunæ informare cuprivire la diversele surse de finanflare princompletarea structurilor naflionale de infor-mare existente.

■ Comisia Europeanæ øi Grupul BEI,în colaborare cu intermediari finan-

ciari, vvoorr eexxttiinnddee aacccceessuull IIMMMM--uurriilloorr llaa iinnffoorr--mmaaflfliiii privind diferitele instrumente finan-ciare ale UE øi mecanismul de credite pen-tru IMM-uri. De asemenea, informarea inter-mediarilor, inclusiv a bæncilor mai mici, va fiîmbunætæflitæ. Se vor face eforturi pentru asimplifica sarcinile administrative øi pentrua extinde gama limbilor propuse. Comisia vagaranta cæ toate informafliile privind finan-flarea UE vor fi reunite øi vor fi disponibileprin intermediul unui portal online unic,multilingv, care va cuprinde diferitele sursede finanflare europeanæ disponibilæ pentruIMM-uri.

Bæncile øi celelalte instituflii financiare suntîncurajate sæ furnizeze clienflilor informafliicu privire la instrumente financiare alterna-tive øi sæ sprijine în mod activ reflelele dementori, consilieri øi investitori providenfliali(business angels).

■ ÎÎmmbbuunnæættææflfliirreeaa mmoonniittoorriizzæærriiii ppiieeflfleeiiccrreeddiitteelloorr ppeennttrruu IIMMMM--uurrii ar per-

mite o mai bunæ elaborare a politicilor, reali-zatæ pe baza unor date concrete. De aseme-nea, aceasta ar contribui la evaluarea impac-tului mæsurilor de susflinere a finanflærii IMM-urilor, precum øi noile cerinfle de capital a-plicabile institufliilor de credit. Comisia valucra împreunæ cu federafliile bancare øi va


consulta alte instituflii implicate (BCE, ABE)pentru a consolida cadrul analitic de acor-dare a creditelor cætre IMM-uri, în încerca-rea de a facilita comparaflia øi de a utiliza ometodologie mai coerentæ.

■ IInnddiiccaattoorriiii ccaalliittaattiivvii ddee ppeerrffoorrmmaann--flflææ – experienfla antreprenorului,

competitivitatea întreprinderii pe piaflæ saualte imobilizæri necorporale – sunt esenflialipentru a completa evaluarea standard a IMM-urilor. Trimiterea de chestionare privind ca-litatea este deja o practicæ comunæ la nivelulbæncilor europene. Cu toate acestea, proce-sul de modelare din punct de vedere statis-tic a acestor informaflii nu este imediat, iarcele mai multe dintre modele se confruntæcu problema pierderii de informaflii în mo-mentul transformærii datelor calitative în mo-dele cantitative.

Mai mult, existæ deja dispoziflii în vigoarecare permit IMM-urilor ssææ ssoolliicciittee ddiinn ppaarrtteeaabbæænncciilloorr iinnffoorrmmaaflfliiii ccuu pprriivviirree llaa rraattiinngguull øøiippuunnccttaajjeellee pprriimmiittee66)).. Este important ca, înpracticæ, aceste dispoziflii sæ fie puse pe de-plin în aplicare. Comisia va susfline schimbulde bune practici øi încurajeazæ sectorul ban-car øi federafliile IMM-urilor sæ promovezeutilizarea evaluærilor calitative ca un instru-ment pentru completarea evaluærii cantita-tive standard a bonitæflii IMM-urilor.

Investitorii providenfliali (business angels)furnizeazæ atât finanflare, cât øi experienflæ deconducere, ceea ce sporeøte øansele de su-praviefluire ale întreprinderilor aflate în fazade pornire. Aceøtia constituie adesea sursacea mai importantæ de finanflare externæ, dupæfamilie øi prieteni, pentru întreprinderile re-cent înfiinflate. Din cauza naturii informale aactivitæflii lor, aceasta este greu de mæsurat.

Comisia va studia piafla europeanæ a investi-torilor providenfliali øi alte piefle informate øiva explora idei de stimulare a acestei activitæfliprin sprijinirea investifliilor øi a programelorcare vizeazæ disponibilitatea investitorilor, prinîncurajarea grupurilor de investitori poten-fliale sæ devinæ grupuri de investitori provi-denfliali øi prin consolidarea capacitæflii ges-tionarilor reflelelor de investitori providenfliali.

În 2011, Grupul BEI øi-a extins mandatulprivind capitalul de risc la 55 mmiilliiaarrddee eeuurroo øia lærgit domeniul de aplicare al acestuia pen-tru a include co-investifliile împreunæ cu in-vestitorii providenfliali.

Comisia vvaa ccoonnttiinnuuaa ssææ îînnccuurraajjeezzee ccoo--iinn--vveessttiiflfliiiillee realizate împreunæ cu investitoriiprovidenfliali sub diferite forme, în colabo-rare cu FEI øi statele membre øi în limita po-sibilitæflilor din cadrul fondurilor structurale.

Sunt necesare mæsuri semnificative caresæ creeze un mediu favorabil pentru IMM-urile în cæutare de capital de creøtere, con-centrându-se pe modalitæflile de atragere aunui numær mai mare de investitori øi con-tribuind la diminuarea costului capitaluluipentru IMM-uri.

De asemenea, este necesaræ o mai bunæinformare a întreprinderilor mijlocii cu pri-vire la avantajele øi costurile asociate cotæriila bursæ. Comisia va examina øi modalitæflide promovare a accesului IMM-urilor la pie-flele de obligafliuni øi la securitizare. Comisia,împreunæ cu pærflile interesate din cadrulForumului privind finanflarea IMM-urilor, vacontinua7) sæ contribuie la campaniile de in-formare øi va elabora un ghid european deinformare pentru societæflile care doresc sæîøi deschidæ capitalul.

În acest sens, pærflile interesate øi, în spe-cial, bursele sunt încurajate sæ informeze


6) Art. 145 alin. (4) din Directiva privind cerinflele de capital øi art. 418 alin. (4) din propunerea de Regulamentprivind cerinflele de capital.

7) “Zilele UE privind finanflarea pentru IMM-uri” având ca temæ oportunitæflile de finanflare pentru IMM-uri au fostorganizate în 2008 – 2010 în toate capitalele UE.

mai bine IMM-urile cu privire la avantajelecotærii la bursæ øi la modalitæflile de a-øi des-chide capitalul. Comisia va susfline îînnffiiiinnflflaa--rreeaa uunnuuii iinnssttiittuutt iinnddeeppeennddeenntt de promovarea analizei øi cercetærii privind întreprinderilemijlocii cotate la bursæ, sporind astfel inte-resul investitorilor pentru acest segment.

■ Comisia va continua sæ lucreze cuForumul privind finanflarea IMM-

urilor pentru a examina nnooii ssttrraatteeggiiii ddee ffaaccii--lliittaarree a accesului la finanflare pentru IMM-uri. Învæflarea reciprocæ în domeniul politi-cilor este esenflialæ pentru a îmbunætæfli func-flionarea sistemului financiar european. Maimulte state membre au înfiinflat deja foru-muri naflionale privind finanflarea IMM-urilor,împreunæ cu organizaflii patronale, bænci øialte instituflii financiare, cu scopul de a oferisoluflii practice de îmbunætæflire a accesuluila finanflare.

EExxppeerriieennflfleellee aaccuummuullaattee llaa nniivveell nnaaflfliioonnaallsunt deosebit de relevante în contextul pro-cedurilor øi practicilor de creditare. În dife-rite state membre, au fost întreprinse o seriede acfliuni în vederea sporirii transparenfleiprocedurii de creditare, inclusiv feed-backpentru IMM-uri în cazul în care cererile lorde credit sunt respinse.

În unele state membre, au fost create co-duri naflionale de creditare sau mediatori decredite în vederea soluflionærii problemei a-simetriei informafliilor din cadrul procesuluide evaluare a profilului de risc al IMM-urilorøi în vederea îmbunætæflirii procedurii de cre-ditare. De asemenea, în unele state membre,Directiva privind creditul de consum a fostextinsæ la întreprinderile mici. Deøi acestemodele diverse pot sæ reflecte diferite circum-stanfle naflionale, existæ loc pentru o îmbunæ-tæflire generalæ a funcflionærii acestora.

■ IMM-urile vor putea reprezenta oossuurrssææ ddee ccrreeøøtteerree eeccoonnoommiiccææ øøii ddee

llooccuurrii ddee mmuunnccææ în Europa numai dacæ acce-

sul acestora la finanflare este îmbunætæflit. Petermen scurt, aceasta implicæ stabilizarea pie-flelor financiare øi consolidarea bæncilor, asi-gurând, în acelaøi timp, un flux neîntreruptde credit cætre IMM-uri. Pe termen mediu,Comisia intenflioneazæ sæ amelioreze în modsemnificativ cadrul de reglementare pentruIMM-uri, prin promovarea unei piefle unicepentru capitalul de risc, prin îmbunætæflireapieflelor de capital øi prin reducerea costu-rilor øi a sarcinilor pentru IMM-uri. Comisiaintenflioneazæ sæ îøi consolideze garanfliile øimecanismele de capital de risc, în comple-tarea eforturilor depuse de BEI øi de statelemembre. În cele din urmæ, Comisia intenflio-neazæ sæ promoveze transmiterea de infor-maflii cætre, pentru øi despre IMM-uri cu sco-pul de a îmbunætæfli accesul la instrumentelefinanciare, de a reduce carenflele de infor-mare cu care se confruntæ IMM-urile în ceeace priveøte obflinerea finanflærii øi de a lefacilita accesul la pieflele de capital.

**

■ Potrivit Programului de guvernarepentru perioada 2013 – 2016, RRoo--

mmâânniiaa aarree nneevvooiiee ddee oo ppoolliittiiccææ iinndduussttrriiaallææccooeerreennttææ.. Lansarea de cætre Uniunea Euro-peanæ a Strategiei Europa 2020, a consacratdomeniul politicii industriale ca una dintrecele øapte inifliative emblematice ale acesteiaprin documentul “O politicæ industrialæ pen-tru era globalizærii”. În acest cadru, se va spri-jini schimbarea modului de abordare utili-zat în prezent – de la concepflia tradifliona-listæ a restructurærii în funcflie de resurse øi,deci, în raport cu avantajul comparativ, laidentificarea solufliilor care sæ stimuleze ac-tivitæflile bazate pe cunoaøtere øi informaflii,astfel încât acestea sæ permitæ accentuareaavantajelor competitive.

■ CCaa oobbiieeccttiivvee ssttrraatteeggiiccee aallee Progra-mului de guvernare,, îmbunætæfli-


rea competitivitæflii øi mai ales a flexibilitæfliiva urmæri o creøtere susflinutæ a productivi-tæflii bazatæ pe diversificarea øi inovarea bazeiindustriale interne în context european øøii sseevvaa rreeaalliizzaa pprriinn::

■ îmbunætæflirea mediului concurenflial øia climatului de afaceri în principal prin în-tærirea politicii din domeniul ajutorului destat øi a mæsurilor pentru mai buna regle-mentare care sæ ducæ la reducerea poveriiadministrative asupra companiilor, creøte-rea transparenflei decizionale øi consultareapublicæ;

■ dezvoltarea sectorului serviciilor cu ac-cent pe industriile de reflea øi mai ales prinpromovarea societæflii informaflionale øi a co-municafliilor de mare vitezæ ca suport orizon-tal în concordanflæ cu politica comunitaræ;

■ dezvoltarea parcurilor tehnologice øiøtiinflifice în care sæ fie dezvoltate clustereinovative al cæror ciclu de viaflæ sæ aibæ ca fi-nalitate furnizarea de produse øi servicii pen-tru export;

■ promovarea øi dezvoltarea colaboræriiîntre industrie øi cercetare în care pentrudomeniile tehnologiilor înalte se vor cæutasoluflii pentru finanflare rapidæ øi sprijin din-colo de mecanismele pieflei în concordanflæcu recomandærile Uniunii Europene;

■ promovarea mai accentuatæ a antrepre-noriatului în scopul dezvoltærii sectoruluiîntreprinderilor mici øi mijlocii, astfel încâtacesta sæ devinæ semnificativ în configurafliastructurii de proprietate a economiei naflio-nale;

■ creøterea capacitæflii administrative re-feritoare la evaluarea ex-post a politicilor cuimpact asupra competitivitæflii, la îmbunæ-tæflirea procesului de absorbflie a fonduriloreuropene, precum øi pentru creøterea calitæ-flii procesului de reglementare;

■ întærirea øi extinderea politicilor dindomeniul eficienflei energetice cætre toate

companiile în scopul creøterii sustenabilitæ-flii acestora;

■ creøterea exporturilor româneøti prinpromovarea unei abordæri complementareîntre mæsurile de sprijin intern øi promovareexternæ.

■ CCaa ddiirreeccflfliiii ddee aaccflfliiuunnee ssppeecciiffiiccee suntprevæzute:

■ dezvoltarea pieflei concurenfliale, con-comitent cu stimularea activitæflii operatori-lor economici;

■ stabilirea unui cadru structurat de mo-nitorizare øi evaluarea trimestrialæ a mæsuri-lor pentru îmbunætæflirea mediului de afaceri;

■ evaluarea anualæ a competitivitæflii ra-murilor industriale relevante øi iniflierea demæsuri orizontale pentru creøterea competi-tivitæflii acestora, prin crearea unui “Grup lanivel înalt pentru probleme de competitivi-tate, energie øi mediu”;

■ promovarea de noi programe de cer-cetare în domenii care prezintæ potenflial teh-nologic, valoare adæugatæ ridicatæ sau resurseinterne (industria alimentaræ);

■ îmbunætæflirea cadrului calificærilor pen-tru noile tipuri de produse øi servicii;

■ sprijinirea firmelor inovative, precum øiconcentrarea acestora;

■ promovarea serviciilor de cercetare in-dependentæ; este necesaræ participarea Ro-mâniei la grupurile de lucru sectoriale createla nivelul Comisiei Europene (pentru indus-tria farmaceuticæ, electrotehnicæ, ingineriemecanicæ, industrie alimentaræ, tehnologiainformafliei øi comunicaflii, industria chimicæøi apærare, programul spaflial european, øtiin-flele vieflii øi biotehnologii pentru modæ øidesign) øi pregætirea din timp a modalitæ-flilor de ræspuns la provocærile ridicate deevoluflia acestor domenii – pe acelaøi mo-del, România trebuie sæ îøi dezvolte dialoguløi pentru alte industrii cu impact (de exem-plu, industria textilæ sau construcfliile);


■ efectuarea de analize de impact asupracompetitivitæflii industriale de tip ex-post øibilanfluri de calitate în scopul promoværii re-glementærii inteligente; monitorizarea a pa-tru indicatori – competitivitatea în cadrulUE øi la nivel mondial, numærul de locuri demuncæ create, ponderea produselor indus-triale finite provenite din industrii ecologiceîn total produse industriale finite, pondereavalorii adæugate øi a ocupærii în sectoarele in-dustriale care aplicæ tehnologii înalte øi me-dii în total sectoare industriale;

■ reducerea barierelor administrative a-supra companiilor øi îmbunætæflirea calitæfliilegislafliei;

■ implementarea Actului de piaflæ unicæprin aplicarea celor 50 de mæsuri din rapor-tul Monti în scopul optimizærii pieflii muncii,activitæflilor comerciale øi schimburilor reci-proce – mæsuri cu caracter legislativ;

■ continuarea înfiinflærii de parcuri in-dustriale, în special pentru domeniile indus-triale de vârf (electronicæ, IT, mecanicæ finæetc.);

■ utilizarea mai eficientæ a tehnologiilorinformatice în sectoarele industriale;

■ impunerea în contractele de infrastruc-turæ cu contractori externi a unor clauze deoffset prin care construcfliile metalice afe-rente sæ fie realizate de furnizori români;

■ dezvoltarea cooperærii în producflie øiintegrarea în reflelele regionale øi globale deproducflie øi comercializare;

■ întærirea legæturii între industrie øi me-diul universitar/academic, accelerarea pro-cesului de transfer øi aplicare în societæflileindustriale a rezultatelor activitæflii de cerce-tare-dezvoltare-inovare;

■ promovarea strategiilor de finanflare prinparteneriatul public privat – PPP;

■ promovarea unei politici industrialedurabile prin aplicarea Directivei referitoarela ecodesign;

■ susflinerea regiunilor de dezvoltare prin

politica de coeziune în scopul diversificæriiindustriilor existente, modernizarea capaci-tæflilor de producflie øi pentru inovare;

■ sprijinirea øi promovarea politicilor îndomeniul protecfliei proprietæflii industrialeøi a standardizærii;

■ sprijinirea industriilor creative.OObbiieeccttiivvuull ggeenneerraall al strategiei guverna-

mentale în domeniul IMM øi mediului deafaceri constæ în implementarea de politiciprivind sporirea competitivitæflii economiceøi refacerea încrederii investitorilor øi, în ge-neral, a clasei antreprenoriale în mediul deafaceri românesc. Sunt avute în vedere o seriede facilitæfli fiscale pentru crearea de locuride muncæ, stimularea øi dezvoltarea secto-rului IMM øi consolidarea instrumentelor degarantare øi contragarantare pentru stimula-rea sectorului IMM.

CCoonnssoolliiddaarreeaa iinnssttrruummeenntteelloorr ddee ggaarraannttaarreeøøii ccoonnttrraaggaarraannttaarree pentru stimularea inves-tifliilor în sectoarele strategice (inclusiv cre-ditarea ruralæ) sunt propuse a fi realizate prinmæsuri corespunzætoare, care se referæ în pri-mul rând la capitalizarea Fondului de garan-tare a creditelor pentru IMM øi a FonduluiRomân de Contragarantare.

Totodatæ, ssuunntt nneecceessaarree direcflionarea cuprioritate a sprijinului pentru IMM prin ga-ranflii øi contragaranflii cætre sectoarele eco-nomice cu valoare adæugatæ mare øi a poli-lor de competitivitate, dezvoltarea sistemu-lui de fonduri regionale de garantare øi în-curajarea sistemului de asociere (mutualist)øi instituirea unui mecanism unitar øi corelatde alocare a fondurilor publice cætre sistemulde garantare-contragarantare în vederea efi-cientizærii utilizærii resursei publice, direcflio-nærii acesteia spre activitæflile cu impact mairidicat în ceea ce priveøte gradul de multi-plicare øi respectarea principiului cæ cheltu-ielile din bugetul de stat trebuie sæ aducæ be-neficii clare øi vizibile pentru sectorul IMM.

Este prevæzutæ eexxttiinnddeerreeaa ssiisstteemmuulluuii ddee


ggaarraannflfliiii ppeennttrruu iinnvveessttiiflfliiii îînn ddoommeenniiiillee ccoonn--ssiiddeerraattee ssttrraatteeggiiccee,, urmând a fi stimulate in-vestifliile in energie, agriculturæ si industriaalimentaræ, turism, IT, IMM, consolidarea po-lilor industriali de competitivitate ø.a.

În acelaøi context este urmæritæ promo-varea øi implementarea modificærilor legisla-tive necesare rreeccuunnooaaøøtteerriiii ccoonnttrraaggaarraannflfliiiilloorrccaa iinnssttrruummeennttee ddiimmiinnuuaattooaarree ddee rriisscc ddee ccrree--ddiitt, în mod similar contragaranfliilor acor-date de instituflii similare din Uniunea Euro-peanæ (Portugalia, Spania etc.).

■ Conform Comunicærii Comisiei Eu-ropene, se impun operaflionaliza-

rea øi susflinerea de cætre Guvern a unor pro-grame în concordanflæ cu noua generaflie deinstrumente financiare inovatoare – platfor-mele de capital propriu øi platformele dedatorie ale UE – respectiv Programul-cadrupentru cercetare øi inovare – Orizont 2020,Programul pentru competitivitatea întreprin-derilor øi în special a IMM – COSME, Pro-gramul Uniunii Europene pentru schimbærisociale øi inovare socialæ – Europa Creativæ.

Sunt prevæzute, de asemenea, îînnffiiiinnflflaarreeaauunnuuii ffoonndd ddee iinnvveessttiiflfliiii ccuu ccaappiittaall ddee rriisscc,, prinparticiparea statului într-un parteneriat des-chis øi a unor bænci øi/sau instituflii financiareinteresate, care sæ permitæ sectoarelor gene-ratoare de creøtere sæ acceadæ la surse alter-native de finanflare, în condifliile în care sec-torul bancar este deosebit de rezervat în a-øiasuma riscurile pe care le implicæ aceastæ ca-tegorie de clienfli, respectiv, activitæfli.

Este necesaræ ddiirreeccflfliioonnaarreeaa ssttrraatteeggiiiilloorr CCEECCBBaannkk øøii EExxiimmbbaannkk ccæættrree sprijinirea absorb-fliei fondurilor europene øi a investifliilor øicrearea unor parteneriate cu bæncile (CEC,Eximbank etc.), în vederea acordærii de cre-dite cu dobândæ redusæ pentru cofinanflareaproiectelor finanflate din fonduri europene,inclusiv a unui parteneriat cu Asociaflia Ro-mânæ a Bæncilor din perspectiva identificæriisolufliilor de asigurare a accesibilitæflii credi-telor pentru IMM din perspectiva criteriilorBasel III.

■ Tot ca transpunere a Planul de ac-fliune pentru îmbunætæflirea acce-

sului la finanflare al IMM-urilor al ComisieiEuropene, sunt necesare reglementarea ca-drului juridic necesar implementærii de “bu-siness angels”, ca alternativæ, la nivel micro,a bursei de valori, atrægând capital dinspreinvestitori înspre firme mici, necotate pe piaflaspecificæ øi reglementarea institufliei “media-torului de credite” pentru gæsirea solufliilorde creditare în cazul în care apar dificultæfliîn dialogul cu bæncile øi accesul la finanflare.

De asemenea, iniflierea øi implementareade programe tip long life learning destinatesectorului privat øi elaborarea unui cadru nor-mativ specific pentru categoria IMM-urilorcare activeazæ în domeniul cercetærii-dezvol-tærii øi inoværii ori care inifliazæ proiecte înacest domeniu, sunt prevæzute ca prioritæfliale Programului de guvernare pentru pe-rioada 2013 – 2016.



CCOONNTTEEXXTT GGEENNEERRAALL

SUSfiINEREA IMM øi facilitarea accesuluiacestora la finanflare constituie una dintrepprriioorriittææflfliillee--cchheeiiee stabilite în Strategia Eu-ropa 2020, strategia de creøtere a UE pen-tru urmætorul deceniu, precum øi în ActulComisiei privind piafla unicæ øi Small Busi-ness Act. Analizele economice periodicesubliniazæ rolul esenflial al existenflei unuisistem financiar sænætos în scopul sprijini-rii creøterii economice øi pentru stabilireade acfliunilor prioritare pe termen scurt.

În acest context, prin Programul euro-

pean de reforme în domeniul serviciilorfinanciare, pus în aplicare ca ræspuns lacriza financiaræ, se aøteaptæ generarea u-nor ffaacciilliittææflflii nnoorrmmaattiivvee ssuupplliimmeennttaarree pen-tru IMM.

Mai mult, în noul cadru financiar 2014 –2017, Comisia Europeanæ îøi propune sælanseze nnooii aaccttiivviittææflflii ssppeecciiffiiccee ddee ffiinnaannflflaarreela nivelul Uniunii pentru a solufliona prin-cipalele deficienfle ale pieflei care limiteazædezvoltarea IMM.

❑ În momentul de faflæ, pprriinncciippaalluullrriisscc llaa aaddrreessaa eeccoonnoommiieeii rroommââ--

nneeøøttii provine din mediul extern øi este re-

RREECCAALLIIBBRRAARREEAA MMEECCAANNIISSMMEELLOORR ØØII IINNSSTTRRUUMMEENNTTEELLOORRRREECCAALLIIBBRRAARREEAA MMEECCAANNIISSMMEELLOORR ØØII IINNSSTTRRUUMMEENNTTEELLOORRDDEE CCOONNTTRRAAGGAARRAANNTTAARREE –– DDEE CCOONNTTRRAAGGAARRAANNTTAARREE ––

ooppflfliiuunnii øøii pprroovvooccæærrii ssttrraatteeggiiccee aaccttuuaallee øøii ddee ppeerrssppeeccttiivvææ

IIooaann HHIIDDEEGGCCUUTTII,,preøedintele Directoratului Fondului Român deContragarantare

prezentat de probabilitatea unei volatilitæflimai ridicate pe termen mediu a fluxurilorde capital, cu impact negativ asupra capa-citæflii de finanflare a economiei øi asupramonedei naflionale. În acest context, pen-tru anul 2013, Guvernul României are învedere continuarea consolidærii fiscale, aøacum rezultæ din filosofia construcfliei bu-getului de stat pe anul 2013, deficitul bu-getar fiind proiectat la un nivel de 2,1%din PIB.

❑ În condifliile enunflate øi având învedere necesitatea armonizærii cu

inifliativele europene, politicile publice gu-vernamentale, care se manifestæ începândcu anul 2013, au în vedere acfliuni øi inter-venflii mmeenniittee ssææ ddiinnaammiizzeezzee aaccttiivviittaatteeaa ssiiss--tteemmuulluuii ffiinnaanncciiaarr--bbaannccaarr prin instituflii, me-canisme øi instrumente-suport ale procese-lor care asiguræ facilitarea accesului la fi-nanflare a IMM.

❑ La rândul lui, Fondul Român deContragarantare (FRC), ca institu-

flie financiaræ specializatæ, menitæ sæ faci-liteze accesul la finanflare a IMM øi sæ spri-jine acest sector mai ales în perioada decrizæ economico-financiaræ, vvaa ccoonnttiinnuuaa ssææpprroommoovveezzee oo aattiittuuddiinnee aannttii--cciicclliiccææ îînn pprroo--bblleemmaa ccrreeddiittæærriiii IIMMMM,, prin consolidarea øiutilizarea cu un randament maxim a instru-mentelor specifice care opereazæ în prezent.

❑ Acfliunile avute în vedere pe ter-men scurt vor fi în concordanflæ

cu obiectivele, activitæflile øi solufliile struc-turale pe termen mai lung, propuse prinStrategia FRC pentru perioada 2011 – 2013,precum øi cu proiecfliile strategice pânæ în2015.

Pe aceastæ linie, corelarea øi colaborareacu autoritæflile statului în vederea include-rii, promoværii øi sprijinirii instrumentelor

de garantare øi contragarantare în cadrulstrategiilor øi politicilor publice guverna-mentale, trebuie sæ reprezinte o direcfliede acfliune majoræ în vederea consolidæriiøi dezvoltærii mediului de afaceri din Ro-mânia.

De fapt, va trebui conøtientizat faptul cæoo iimmpplliiccaarree mmaaii iinntteennssææ aa FFRRCC este de na-turæ sæ impulsioneze procesul de creditare,contribuind decisiv pe trei paliere – ddiimmii--nnuuaarreeaa ccoossttuulluuii ccrreeddiittæærriiii,, aammpplliiffiiccaarreeaa ccaa--ppaacciittææflfliiii ddee ggaarraannttaarree aa ffoonndduurriilloorr ddee ggaa--rraannttaarree øøii ddiissppeerrssaarreeaa eeffiicciieennttææ aa rriissccuurriilloorrîînn ssiisstteemmuull bbaannccaarr..

❑ Prin urmare, fondurile de garan-tare, în general, øi FRC, în special,

îøi propun ssææ ddeezzvvoollttee mmeeccaanniissmmee øøii iinnssttrruu--mmeennttee aaddaappttaarree nneevvooiilloorr øøii ssppeecciiffiicciittææflfliilloorrddiiffeerriitteelloorr ttiippuurrii ddee IIMMMM,, vizând trei ariiprincipale – mmiiccrrooffiinnaannflflaarreeaa,, ccrreeddiittaarreeaa ccllaa--ssiiccææ øøii ffiinnaannflflaarreeaa pprrooiieecctteelloorr iinnoovvaattooaarree..

❑ Altfel spus, ggaarraannflfliiiillee øøii ccoonnttrraaggaa--rraannflfliiiillee vvoorr rreepprreezzeennttaa uunn ffaaccttoorr

ffaavvoorraabbiill pentru obflinerea de performanfleeconomice sporite, sprijinind substanflial dez-voltarea IMM ca motor de relansare øi creø-tere economicæ.

❑ În esenflæ øi în scopul susflineriicelor anterior enunflate, pot fi e-

videnfliate uurrmmæættooaarreellee ccaarraacctteerriissttiiccii ffuunn--ddaammeennttaallee ale institufliei garantærii øi con-tragarantærii din fonduri publice:

❑ sspprree ddeeoosseebbiirree ddee iinnssttiittuuflfliiiillee bbaann--ccaarree,, care prin definiflie sunt entitæfliprivate care îøi fundamenteazæ deci-ziile la nivel microeconomic, fiind înmare parte pro-ciclice, ffoonndduurriillee ddee ggaa--rraannttaarree øøii ffoonndduull ddee ccoonnttrraaggaarraannttaarreerreeaalliizzeeaazzææ uunn mmiixx îînnttrree vviizziiuunneeaa mmii--ccrrooeeccoonnoommiiccææ øøii cceeaa mmaaccrrooeeccoonnoommiiccææ,,


prin caracterul public al fondurilorutilizate, strategia acestor fonduri fli-nând seama inclusiv de promovareaunor politici publice cu caracter anti-ciclic; ❑ Fondul Român de Contragarantareeste o entitate de iimmppoorrttaannflflææ ssiisstteemmii--ccææ ppeennttrruu ssiisstteemmuull ffiinnaanncciiaarr ddiinn RRoo--mmâânniiaa.. Dispersia riscurilor, precum øiîncurajarea bæncilor în a credita între-prinderile (în special sectorul IMM),reprezintæ baza pentru relansarea pro-cesului investiflional øi reintrarea peun ciclu de creøtere economicæ cât maiaproape de potenflial;❑ prin instituflia contragarantærii, eesstteeppootteennflflaattææ îînn mmoodd sseemmnniiffiiccaattiivv ccaappaa--cciittaatteeaa ffoonndduurriilloorr ddee ggaarraannttaarree,, asigu-rând-se un efect de multiplicare con-sistent; ❑ rreedduucceerreeaa ccoossttuurriilloorr ffiinnaannflflæærriiii sseerreeaalliizzeeaazzææ îînn mmoodd ssuusstteennaabbiill,, færæ ainterveni administrativ (asupra regle-mentærilor de prudenflialitate aferentesistemului bancar) øi færæ a interferaîn procesul decizional al bæncilor. Ast-fel, se evitæ atât inducerea unor riscurisistemice, cât øi apariflia hazarduluimoral; ❑ pprriinn mmeeccaanniissmmeellee øøii iinnssttrruummeenntteelleeddee ggaarraannttaarree øøii ccoonnttrraaggaarraannttaarree se a-melioreazæ nu doar componenta decost a unui credit, dar øi cea aferentæcondifliilor de eligibilitate.

❑ Aøadar, ddiimmiinnuuaarreeaa ccoossttuulluuii ccrreeddii--ttæærriiii ppee tteerrmmeenn lluunngg (în mod sus-

tenabil) se poate realiza prin politici fis-cale øi monetare adecvate øi credibile, iarpe termen mediu øi scurt, obiectivul poatefi realizat prin preluarea unei pærfli din ris-cul asociat, respectiv, prin intermediul in-strumentelor de garantare øi contragaran-tare.

RREEPPEERREELLEE GGEENNEERRAALLEE DDEE AACCfifiIIUUNNEEAALLEE FFRRCC PPEENNTTRRUU PPEERRIIOOAADDAA IIMMEEDDIIAATT UURRMMÆÆTTOOAARREE

❑ Dezvoltarea de mecanisme øi in-strumente adaptate nevoilor øi spe-

cificitæflilor diferitelor tipuri de IMM, vi-zând trei arii principale: microfinanflarea,creditarea clasicæ øi finanflarea proiectelorinovatoare (capital de risc).

❑ Sprijinirea cu prioritate a IMM nouînfiinflate øi a celor care activeazæ

în ramuri de activitate ca industria, con-strucfliile, cercetare-dezvoltare, inovarea øiserviciile.

❑ Sprijinirea domeniilor emergenteca o direcflie de acfliune strategicæ

– agricultura clasicæ øi agricultura bio, ener-gia regenerabilæ, industria prelucrætoare, in-dustria IT&C, turismul, serviciile de piaflæ,precum øi sectorul economiei sociale.

❑ Reducerea sustenabilæ a costurilorimplicate de acordarea garanfliilor

pânæ la nivele competitive øi atractive pen-tru IMM.

❑ Integrarea celor mai bune practiciprivind activitæflile de garantare øi

contragarantare øi racordarea la standar-dele europene de performanflæ.

❑ Colaborarea intensæ cu organiza-fliile reprezentative de IMM, pre-

cum øi cu celelalte patronate, în vedereadezvoltærii øi promoværii produselor øi ser-viciilor oferite de cætre institufliile de ga-rantare øi Fondul Român de Contragaran-tare.

❑ Corelarea øi colaborarea cu auto-ritæflile statului în vederea inclu-


derii, promoværii øi sprijinirii instrumen-telor de garantare øi contragarantare în ca-drul strategiilor øi politicilor publice gu-vernamentale, ca direcflie de acfliune ma-joræ în vederea consolidærii øi dezvoltæriimediului de afaceri din România.

❑ Instituirea împreunæ cu Ministe-rul Finanflelor Publice, Ministerul

Economiei, Ministerul Fondurilor Europene,fondurile de garantare, bæncile øi alte insti-tuflii financiare a unui organism de moni-torizare a mecanismelor de creditare pen-tru cofinanflarea proiectelor europene.

RREEPPEERREE SSPPEECCIIFFIICCEE SSTTRRAATTEEGGIICCEEPPEENNTTRRUU FFRRCC ÎÎNN PPEERRSSPPEECCTTIIVVAAUURRMMÆÆTTOOAARREE

REPERELE generale menflionate anteriorconstituie elemente luate în considerare deProgramul de Acfliuni pentru implementa-rea Strategiei FRC în anul 2013, care a fostelaborat în funcflie de ccoommppoorrttaammeennttuull øøiiaaccttiivviittaatteeaa iinnssttiittuuflfliioonnaallææ pprroopprriiee îînn aannuull22001122,, ssiittuuaaflfliiaa eeccoonnoommiiccææ øøii ssoocciiaallææ îînn ccaarreessee aaffllææ RRoommâânniiaa,, pprreeccuumm øøii ccoonntteexxttuull iinntteerr--nnaaflfliioonnaall ccaarree ccoonnttiinnuuææ ssææ ffiiee ddoommiinnaatt ddeeiinncceerrttiittuuddiinnee øøii iinnssttaabbiilliittaattee eeccoonnoommiiccææ øøiiffiinnaanncciiaarrææ..

❑ UUnn aassppeecctt ddeetteerrmmiinnaanntt în stabi-lirea acfliunilor pentru anul 2013

a fost cel al concordanflei cu obiectivele a-sumate prin Strategia FRC, fiind relaflionatcu politici, reglementæri, mecanisme øi in-strumente de facilitare a accesului la fi-nanflare pentru IMM în plan intern øi euro-pean.

❑ Selectarea obiectivelor øi acfliuni-lor propuse pentru orizontul de

timp 2013 a fost realizatæ cu respectareacriteriilor øi pprriinncciippiiiilloorr ddee ttrraannssppaarreennflflææ,,

rreessppoonnssaabbiilliittaattee,, ccoonnttiinnuuiittaattee,, ccooeerreennflflææ øøiiccoonnsseeccvveennflflææ ce guverneazæ activitatea FRC,lluuâânndd îînn ccoonnssiiddeerraarree::

❑ eevvaalluuaarreeaa oobbiieeccttiivvææ a acfliunilor, ex-perienflelor øi recomandærilor pe par-cursul implementærii Strategiei FRCîn anul 2012;❑ aaddaappttaarreeaa øøii rreeccaalliibbrraarreeaa eeffoorrttuurrii--lloorr la nivelul conducerii FRC în sco-pul gæsirii øi promoværii de solufliiconcrete pentru dezvoltarea capitali-zærii FRC øi asigurarea capacitæflii deexpunere necesaræ continuærii øi dez-voltærii activitæflii în anul 2013;❑ ccoonnssoolliiddaarreeaa øøii ccrreeøøtteerreeaa ccaalliittaattiivvææa institufliei contragarantærii în proce-sul de dezvoltare a accesului la finan-flare a IMM din perspectiva perfecflio-nærii politicilor de risc øi prudenfliali-tate în actuala conjuncturæ economico-financiaræ;❑ mmooddeerrnniizzaarreeaa øøii pprrooffeessiioonnaalliizzaarreeaamanagementului FRC din perspecti-va eficienflei øi eficacitæflii, în consenscu principiile øi standardele europene.

❑ În acord cu principiile øi priori-tæflile avute în vedere în Strategia

FRC, sub aspect calitativ, se apreciazæ cæaaccflfliiuunniillee øøii mmææssuurriillee pprrooppuussee ppeennttrruu aannuull22001133 vvoorr ccoonnttrriibbuuii llaa ssppoorriirreeaa îînnccrreeddeerriiiibæncilor øi a altor categorii de finanflatoriîn soliditatea øi solvabilitatea fondurilor degarantare, precum øi în general a pieflei fi-nanciare în procesul de dezvoltare a sec-torului IMM øi a mediului de afaceri, avândimplicaflii directe asupra pæstrærii locurilorde muncæ, creøterii producfliei øi servicii-lor, atenuærii øi eliminærii efectelor crizeiasupra IMM øi reluarea procesului de creø-tere economicæ.

❑ Acfliunile propuse în actualul Pro-gram pentru implementarea Stra-

tegiei FRC în anul 2013 sunt centrate pe


cele 1100 oobbiieeccttiivvee ssttrraatteeggiiccee ddeeffiinniittee øøii aassuu--mmaattee îînn ccaaddrruull SSttrraatteeggiieeii FFRRCC,, pentru fie-care acfliune fiind evidenfliate mæsuri øi res-ponsabilitæfli concrete în vederea implemen-tærii.

❑ În ansamblul sæu, programul pen-tru 2013, ca instrument de imple-

mentare pe termen scurt a obiectivelor stra-tegice, prevede modalitæfli de soluflionaredistincte pentru fiecare acfliune, fiind asi-guratæ însæ ccoonnvveerrggeennflflaa pentru îndeplini-rea obiectivului strategic general, respectiv“perfecflionarea, dezvoltarea inovativæ øi mo-dernizarea mecanismelor øi instrumente-lor de contragarantare, în scopul creøteriirolului FRC în procesul de facilitare a acce-sului la finanflare a IMM”. În acest sens,pentru anul în curs, FRC va continua în pri-mul rând activitatea pentru susflinerea a-celor ffiinnaannflflæærrii ccaarree aassiigguurrææ rreeaalliizzaarreeaa oobbiieecc--ttiivveelloorr ssttrraatteeggiiccee,, respectiv finanflærile pen-tru investiflii, microfinanflærile pentru mi-croîntreprinderi, proiectele cu cofinanflaredin fonduri europene, proiectele inovative,proiectele în domeniul agricol øi, în limitaresurselor care pot fi alocate în condifliilemenflionate, pentru alte finanflæri specifice(capital circulant).

❑ PPrriinncciippaalleellee rreeppeerree cuprinse în Pro-gramul de activitate al Fondului

Român de Contragarantare pe anul 2013vviizzeeaazzææ::

❑ consolidarea øi diversificarea in-strumentelor øi mecanismelor FRC înscopul perfecflionærii mijloacelor desprijinire a accesului la finanflare aIMM, menflinerii comportamentuluianti-ciclic al FRC, pæstrarea øi înfiin-flarea de noi locuri de muncæ, redu-cerea costului finanflærii, sprijinireaabsorbfliei fondurilor europene øimenflinerea unei calitæfli corespunzæ-toare a portofoliului de contragaranflii;

❑ continuarea procesului de consoli-dare sustenabilæ a gestiunii proprii aFRC, în concordanflæ cu noile regle-mentæri privind contragarantarea øiprocedurile de aprobare a bugetuluiFRC, cu luarea în considerare a nece-sitæflii reducerii costului finanflærii pen-tru IMM, facilitarea proiectelor inves-tiflionale øi inovative în corelaflie cucalitatea portofoliilor øi a expuneriifondurilor de garantare; ❑ îmbunætæflirea cadrului normativ øide reglementare a activitæflii FRC a-vând în vedere modernizarea øi di-versificarea domeniului de activitate,adaptarea cât mai fidelæ a mecanisme-lor contragarantærii la cerinflele pie-flei, mediului de afaceri, precum øi lanoile condiflii care vizeazæ politicilede risc øi prudenflialitate în sistemulfinanciar bancar;❑ continuarea demersurilor inifliatede FRC pentru capitalizarea continuæa FRC potrivit necesitæflilor ce decurgdin misiunea strategicæ øi obiectiveleprevæzute în Strategia FRC;❑ recalibrarea procedurilor, norme-lor øi convenfliilor încheiate cu parte-nerii în scopul menflinerii la un nivelcorespunzætor a cotei pe care trebuiesæ o deflinæ instituflia contragarantæriiîn portofoliile acestora øi asigurareaunei concordanfle depline între stra-tegia de piaflæ a FRC øi cea a fonduri-lor de garantare;❑ acordarea unui numær de aproxi-mativ 4.200 de contragaranflii cu o va-loare de aproximativ 720 milioane leicare vor susfline în termeni agregafli,un volum de credite în valoare decirca 2 miliarde lei øi vor contribui lamenflinerea øi dezvoltarea de aproxi-mativ 70.000 de locuri de muncæ; ❑ dezvoltarea instrumentelor øi sis-temelor de servicii informatice în ve-


derea creøterii aportului acestora laîmbunætæflirea activitæflilor operaflio-nale øi configurarea acestora în sco-pul securizærii datelor cu caracter con-fidenflial, monitorizarea øi auditareaaccesului partenerilor la unele baze dedate ale institufliei;❑ implementarea setului de reguli ne-cesare modulelor aplicafliei Data LossPrevention. Acestea vor sta la baza for-malizærii politicilor øi procedurilor ne-cesare certificærii Sistemului de Ma-nagement al Securitæflii Informafliilordin cadrul FRC. ❑ menflinerea øi consolidarea bune-lor relaflii parteneriale cu integratoride comunicare øi organizatori de eve-nimente pentru promovarea în celemai bune condiflii a mesajelor øi pre-ocupærilor instituflionale, în scopul re-clædirii imaginii øi credibilitæflii øi pen-tru poziflionarea FRC în locul cuvenitîn cadrul arhitecturii sistemului finan-ciar-bancar din România. Perfecflionareamodalitæflilor de promovare a mecanis-melor øi instrumentelor de operarepentru consolidarea comportamentu-lui anti-ciclic øi conøtientizarea de cæ-

tre mediul bancar øi de afaceri repre-zentat de IMM, asupra facilitæflilor øiavantajelor oferite de FRC în proce-sul accesului la finanflare;❑ continuarea promoværii instituflio-nale prin intermediul instrumentelorde comunicare specifice prevæzute deStrategia FRC øi menflinerea unei a-bordæri profesioniste øi de interes co-mun pentru creøterea apetitului deinformaflie financiaræ de calitate, atâtîn rândul publicului flintæ al FRC –finanflatori, fonduri de garantare, IMM,cât øi al specialiøtilor din mass-mediade specialitate, în limitele prevederi-lor bugetare pentru anul 2013;❑ aplicarea mæsurilor din perspectivareorganizærii funcflionale øi operaflio-nale a FRC aøa cum vor rezulta aces-tea din modificærile ce urmeazæ a fiaduse actelor normative ce reglemen-teazæ activitatea instituflionalæ (O.U.G.nr. 23/2009 øi O.U.G. nr. 96/2012, a-probatæ prin Lesgea nr. 71/2013);❑ definitivarea obiectivelor, acfliuni-lor øi mæsurilor pentru perioada 2014– 2015, pe linia direcfliilor strategiceconturate în Strategia FRC.



■ Acordul la care s-a ajuns în decem-brie 2012 prevede cæ BBaannccaa CCeenn--

ttrraallææ EEuurrooppeeaannææ ((BBCCEE)) aarr ppuutteeaa ssææ ssuupprraavvee--gghheezzee ddiirreecctt bbæænncciillee ddiinn zzoonnaa eeuurroo,, începând

din ianuarie 2014, amânând termenul pre-conizat iniflial, de 1 ianuarie 2013, din cauzadiferendelor între marile puteri europene. Au-toritæflile naflionale de supraveghere vor avea

ÎÎNNTTRREE RREEGGLLEEMMEENNTTÆÆRRII ØØII NNEECCEESSIITTAATTEEAAÎÎNNTTRREE RREEGGLLEEMMEENNTTÆÆRRII ØØII NNEECCEESSIITTAATTEEAARREEVVIIRRIIMMEENNTTUULLUUII EECCOONNOOMMIIEEIIRREEVVIIRRIIMMEENNTTUULLUUII EECCOONNOOMMIIEEII

RRaadduu GGrraaflfliiaann GGHHEEfifiEEAA,, preøedintele Consiliului Director al AsociaflieiRomâne a Bæncilor, preøedinte CEC Bank

DEFINITORIU pentru reacflia bæncilor la nivel european va fi modul în care va fi final-mente conturat proiectul uniunii bancare. O provocare o reprezintæ øi adaptarea grupurilorfinanciar-bancare la cerinflele de solvabilitate øi lichiditate impuse de prevederile Basel III,care ar putea conduce la restrângerea expunerilor øi schimbarea modelului de business. Estefoarte important sæ nu se ajungæ la o supra-reglementare care sæ limiteze bæncile în activita-tea lor de creditare a economiilor naflionale. Probabil cæ vom asista la inversarea procesuluide globalizare, cu revenirea capitalului cætre flærile de origine. Grupurile financiare internaflio-nale øi-ar putea restrânge operafliunile pe anumite piefle pentru a se adapta noilor cerinfle.

Reglementærile Basel III trebuie privite ca o parte dintr-un întreg – uniunea bancaræ.Liderii europeni øi-au propus sæ adopte un sistem unic de supraveghere a bæncilor care vapermite, în caz de nevoie, recapitalizarea bæncilor europene

în continuare un rol important în activitæflilecotidiene de supraveghere øi în pregætirea øipunerea în aplicare a deciziilor BCE. Întretimp, sunt aøteptate acorduri concrete pri-vind capitalizarea bæncilor, uniformizarea sis-temelor de soluflionare a situafliilor de crizæbancaræ øi de garantare a depozitelor.

■ Fie cæ vorbim de reglementarea Ba-sel III, de contextul internaflional

dificil, de restrângerea expunerilor, de ris-cul de credit sau de impactul regulamentu-lui privind creditarea în valutæ a IMM-urilor,ttooaattee vvoorr ccoonndduuccee llaa ccoonnssttrrâânnggeerrii øøii mmaaii aamm--ppllee ppeennttrruu mmeeddiiuull ddee bbuussiinneessss ddiinn RRoommâânniiaa..Provocærile sistemului bancar sunt preluatede mediul de afaceri. Asigurarea creøterii fac-torului de capital va restrânge, practic, capa-citatea de creditare a economiilor reale.

Cu cât reglementærile europene în mate-rie de creditare sau de consolidare a bazelorde capital sunt mai restrictive, impactul asu-pra revirimentului economiilor naflionale estemai vizibil, cele mai afectate fiind statele încare sistemul bancar finanfleazæ preponde-rent economia, cum este de altfel situafliaRomâniei.

■ SSiisstteemmuull bbaannccaarr eessttee pprriinncciippaalluull ffii--nnaannflflaattoorr aall eeccoonnoommiieeii rroommâânneeøøttii,,

asigurând aproximativ 91% din finanflareaeconomiei reale, în condifliile în care la niveleuropean finanflarea economiei prin creditebancare este de circa 75%, iar în SUA depen-denfla de creditare este de doar 25%. O eco-nomie care se finanfleazæ preponderent princredite bancare, cum este cea a României, vaavea mai mult de suferit ca urmare a imple-mentærii Basel III decât alte economii de-pendente de finanflarea prin pieflele de ca-pital.

■ Reglementærile Basel III – Noul a-cord privind cerinflele de capital

pentru institufliile de credit CRD IV – ssuunntt

rreessttrriiccttiivvee øi ar putea determina scæderea in-teresului institufliilor de credit privind finan-flarea IMM-urilor, reprezentând o provocareinclusiv în ceea ce priveøte capacitatea in-dustriei bancare de a realiza profit.

Noul scadenflar de implementare a preve-derilor Basel III urmeazæ a fi stabilit. În acestmoment, introducerea noilor norme de ca-pital pentru sectorul bancar este amânatæ peo perioadæ între øase luni øi un an. Progre-sele înregistrate de membrii Comitetului dela Basel în implementarea reformelor de a-decvare a capitalului sunt diferite. UniuneaEuropeanæ se aflæ în rândul celor care au e-mis proiecte de reglementæri øi øi-au asumatpublicarea versiunii finale cât mai repedeposibil. Într-o situaflie similaræ se aflæ Argen-tina, Brazilia, Indonezia, Coreea, Rusia øi Sta-tele Unite.

■ Acordul de capital Basel III intro-duce cceerriinnflflee ddee ccaappiittaall ccaannttiittaattiivvee

øøii ccaalliittaattiivvee eexxttiinnssee,, noi cerinfle de lichiditateøi o revizuire a riscului de credit pentru bæn-cile din flærile membre ale Comitetului de laBasel. Este de importanflæ majoræ ca Basel IIIsæ fie implementat la nivel global øi simul-tan, cu scopul de a menfline competitivitateasectorului financiar european. Poziflia expri-matæ de Federaflia Bancaræ Europeanæ, dincare face parte øi Asociaflia Românæ a Bænci-lor, vizeazæ stabilirea unei perioade rezona-bile de timp între publicarea textului final øipunerea în aplicare “în scopul de a permitebæncilor sæ implementeze procedurile nece-sare pentru a se conforma cu noile norme”.Regulamentul privind cerinflele de capital (CRR)va fi implementat direct øi unitar de cætretoate bæncile din flærile UE, în timp ce Direc-tiva va fi transpusæ în reglementare naflionalæ.

■ Angajamentul luat de a pune în a-plicare reformele Basel III convenite

vizeazæ îînnttæærriirreeaa rreezziilliieennflfleeii ssiisstteemmuulluuii bbaann--


ccaarr llaa nniivveell mmoonnddiiaall,, dar conduce øi la efectepotenflial adverse. Reversul medaliei face canoile reglementæri sæ încetineascæ revenireaeconomiilor afectate de criza datoriilor.

Comunitatea bancaræ ræmâne preocupatæde consecinflele neintenflionate ale creøteriisemnificative a costului capitalului necesar.

AApplliiccaarreeaa mmææssuurriilloorr îînn mmaatteerriiee ddee aaddeecc--vvaarree aa ccaappiittaalluulluuii se poate face fie prin atra-gerea de capital de la banca “mamæ” sau dela investitori noi, fie prin diminuarea active-lor ponderate la risc, ceea ce va putea duceîn timp la reducerea activelor.

Øi cceerriinnflfleellee îînn mmaatteerriiee ddee lliicchhiiddiittaattee arputea conduce bæncile spre adæugarea în por-tofoliul de active uøor de transformat în li-chiditæfli, cum ar fi titlurile de stat sau obli-gafliunile, pentru a se asigura cæ ar putea facefaflæ unui scenariu de criza severæ. Acestlucru va impune adaptarea sistemelor infor-matice øi produselor bancare, ceea ce în-seamnæ costuri suplimentare. Se va exercitapresiune pe acordarea de credite pe termenlung, în sensul diminuærii perioadei de acor-dare. Vor avea de suferit companiile care aunevoie de finanflare. O eventualæ restrângerea capacitæflii de împrumut a IMM-urilor va e-xercita presiune pe revirimentul economiei.În situaflia unor restricflii ample, companiilecare vor sæ-øi finanfleze extinderea prin cre-ditare vor avea de suferit, în condifliile încare, în prezent, doar 21% din IMM-uri auobflinut finanflare prin credite.

■ Dacæ intræm în sfera IMM-urilor, tre-buie luate în calcul øi recomandæ-

rile Comitetului European de Risc Sistemicprivind rreessttrriiccflfliioonnaarreeaa ccrreeddiittæærriiii îînn vvaalluuttææ ppeezzoonnaa IIMMMM--uurriilloorr.. Bæncile pot da credite învalutæ IMM-urilor care nu au venituri în va-lutæ, doar dacæ acestea demonstreazæ cæ dis-pun de capacitate de rambursare øi în con-diflii de øocuri ale cursului de schimb øi aleratei dobânzii.

■ Noul Acord de capital Basel III eesstteeffooaarrttee rreessttrriiccttiivv îînn cceeeeaa ccee pprriivveeøøttee

aassuummaarreeaa ddee rriissccuurrii ddee ccæættrree bbæænnccii øi existæpericolul sæ scadæ foarte mult apetitul bæn-cilor pentru creditarea IMM-urilor. AsociafliaRomânæ a Bæncilor, alæturi de alte asociafliibancare europene øi de grupuri bancare, auefectuat demersuri la Parlamentul Europeanøi Comisia Europeanæ privind modificarea for-mei propunerii de reglementare.

Datoritæ calendarului de introducere trep-tatæ a noilor cerinfle Basel III, efectele vor firesimflite pe termen mediu øi lung. Se con-sideræ cæ nu ar trebui sæ existe întârzieri înprogramul bæncilor de majorare a capitalu-lui pânæ în anul 2019. La nivelul proiectuluide regulament Basel III se solicita bæncilorsæ aibæ un nivel minim al rezervei de capitalcomun de 4,5% (faflæ de 2% în cazul Basel II)øi un nivel minim al capitalului de rangul 1de 6% (faflæ de 4% în cazul Basel II) pentruactivele ponderate la risc, iar rata capitaluluitotal 8%.

■ Basel III mai iinnttrroodduuccee øøii rreezzeerrvveessuupplliimmeennttaarree ddee ccaappiittaall,, adicæ o re-

zervæ obligatorie de conservare a capitaluluide 2,5% øi o rezervæ de capital anticiclicæ fa-cultativæ. Aceasta permite autoritæflilor naflio-nale de reglementare sæ solicite un capitalsuplimentar de 2,5% în perioade de marecreøtere a creditului.

Noile ajustæri prudenfliale ar urma sæ fieintroduse treptat, într-un ritm de 20% pe anîncepând din 2014, pentru a atinge 100% înanul 2018.

■ ÎÎnn ppllaann llooccaall,, angajamentul acflio-narilor institufliilor de credit a asi-

gurat menflinerea adecværii capitalului la ni-veluri confortabile, indicatorul de solvabili-tate înregistrat fiind de 14,67% în luna sep-tembrie 2012, în condifliile în care, în pre-zent, la nivel european minimul reglemen-tat este de 8%.


Chiar dacæ data de start nu a fost aceeaøicu cea planificatæ iniflial de 1 ianuarie 2013,autoritæflile naflionale de supraveghere trebuiesæ se asigure cæ institufliile de credit active înplan internaflional fac progrese constante înconsolidarea bazei de capital, în conformi-tate cu cadrul Basel III.

■ Astfel, chiar øi pe termen foarte scurt,impactul va fi resimflit în sistemul

bancar românesc, în condifliile în care 81,3%din activele sistemului bancar românesc suntdeflinute de instituflii cu capital stræin. De alt-fel, mânate de efectele crizei, mai toate insti-tufliile bancare la nivel mondial ttrreecc pprriinn--ttrr--uunn pprroocceess ddee eeffiicciieennttiizzaarree îînn tteerrmmeennii ddeebbuussiinneessss,, rreeflfleeaa øøii ppeerrssoonnaall..

ØØii îînn ppllaann iinntteerrnn,, restructurarea sistemu-lui bancar va continua cel puflin cu aceeaøi in-tensitate cu care s-a realizat øi în anul 2012,inclusiv prin redimensionarea numærului deangajafli øi de unitæfli bancare la nevoile cu-rente, pe fondul noilor reglementæri, dar øia stærii de facto.

■ Înainte de crizæ, avansul credituluineguvernamental era de 60% în ritm

anual, în timp ce, în prezent, asistæm la unritm de creøtere de cel puflin zece ori mairedus. În aceste condiflii, institufliile de cre-dit øi-au adaptat strategia, planurile de ex-pansiune teritorialæ øi au trecut la un con-trol mai atent al costurilor operaflionale. Nu-mærul unitæflilor bancare era de aproximativ5.800 la finele lunii septembrie 2012, întimp ce numærul de angajafli în sistem a fostajustat la 62.700.

■ Corelarea efectelor dependenfleieconomiei României de economiile

europene øi interdependenflei mediului debusiness autohton de sistemul bancar deter-minæ ca analiza perspectivelor pentru anul2013 sæ indice menflinerea unui ooppttiimmiissmmmmooddeerraatt..

Absenfla revirimentului economiei zoneieuro face imposibilæ soluflionarea crizei da-toriilor suverane din Uniunea Europeanæ. Con-strângerile sunt cu atât mai ample, cu câtsunt voci care se opun mæsurilor de austeri-tate adoptate de statele cu datorii suveraneexcedentare, iar rata øomajului este dejafoarte ridicatæ în anumite flæri. Este de doritca oficialii europeni sæ facæ front comun însoluflionarea crizei datoriilor suverane, exa-cerbarea efectelor crizei sau posibilitatea e-xistenflei unei noi crize, prelungind stareade neîncredere øi, evident, creøterea nemul-flumirilor în plan social.

Reculul economiei din zona euro în tri-mestrul trei øi menflinerea unei creøteri eco-nomice modeste în Uniunea Europeanæ alæ-turi de producflia agricolæ foarte slabæ dinanul 2012, sunt principalii factori ai scæderiiProdusului Intern Brut al României în tri-mestrul al treilea din 2012, de 0,4% faflæ detrimestrul doi al aceluiaøi an.

■ CCuu ccââtt mmeeddiiuull eeccoonnoommiicc ggeenneerraalliinntteerrnn øøii iinntteerrnnaaflfliioonnaall eessttee mmaaii ssttaa--

bbiill øøii mmaaii ssæænnæættooss,, ccuu aattââtt bbæænncciillee vvoorr ppuutteeaappeerrffoorrmmaa øi oferi creditarea necesaræ econo-miei. Probabil cæ rezultatele finale ale anului2012 vor aræta cæ economia României a stag-nat sau a înregistrat o creøtere realæ de ma-xim 0,5% – 0,7%, flinând cont de contextuleconomic internaflional dificil øi de rezulta-tele unui an agricol slab.

Proiecflia creøterii PIB-ului României pen-tru anul 2013 este de 1 – 2%. Pondereaexporturilor cætre Uniunea Europeanæ estede 70%, iar în condifliile în care se mizeazæpe cererea externæ ca motor de creøtere eco-nomicæ, trebuie sæ ne orientæm øi cætre piefleextracomunitare pentru a contracara efec-tele unei cereri mai reduse din partea state-lor din zona euro.

■ MMiizzaa eessttee aattrraaggeerreeaa ffoonndduurriilloorr eeuu--rrooppeennee.. Trebuie fluidizat mecanis-


mul de atragere a fondurilor europene, sec-torul bancar fiind interesat sæ participe la a-cest proces.

■ La nivelul sistemului bancar, unadintre provocæri este rriissccuull ddee ccrree--

ddiitt,, în condifliile în care se preconizeazæ con-tinuarea creøterii creditelor neperformante.Dacæ economia României nu merge bine, cceelleeccaarree vvoorr ssuuffeerrii îînn pprriimmuull rrâânndd vvoorr ffii IIMMMM--uurriillee øøii bbæænncciillee,, prin rata înaltæ a creditelorneperformante. Aceasta era pe sectorul IMM,în iulie 2012 de 23,2%, în timp ce la nivelulcorporafliilor era de 4,3%. Rata creditelor ne-performante era de 17,92% în luna noiem-brie 2012.

■ CChheellttuuiieelliillee ccuu pprroovviizziioonnaarreeaa ocupæcea mai importantæ pondere în to-

talul cheltuielilor efectuate de bænci, provi-zioanele constituite de bænci cifrându-se laaproximativ 8,4 miliarde de euro la finelelunii noiembrie 2012.

Împærtæøesc ideea comparafliei creditelorneperformante la nivel european, doar însituaflia în care includem în analizæ øi gradulde acoperire cu provizioane a creditelor ne-performante, care în România este de 98%,iar în alte state este mult mai redus.

Sectorul bancar ar putea înregistra, pen-tru cel de-al treilea an consecutiv, un rezul-tat net negativ la nivel de sistem în anul 2012.La nivelul lunii septembrie 2012, rentabili-tatea activelor (ROA) este de mmiinnuuss 00,,0044%%,,în timp ce rentabilitatea capitalurilor (ROE)este de mmiinnuuss 00,,3344%%,, aratæ datele oficialepublicate de Banca Naflionalæ a României.

În aceste condiflii, este dificil de previzio-nat dacæ 2013 va fi un an profitabil pentrusistemul bancar românesc, fiind vorba de in-terdependenfla cu mediul de business. Im-pactul crizei asupra rezultatelor financiare,creditele neperformante înregistrate atât pesegmentul clienflilor persoane fizice, cât øi ju-ridice øi intrarea în insolvenflæ a unui numær

important de companii, iimmppuunn mmeennflfliinneerreeaauunneeii aattiittuuddiinnii pprruuddeennttee îînn cceeeeaa ccee pprriivveeøøtteeccrreeddiittaarreeaa.. Numærul firmelor intrate sub in-cidenfla Legii insolvenflei nr. 85/2006 în pri-mele 11 luni din 2012 se ridicæ la 15.148, cu1,7% mai redus comparativ cu perioada si-milaræ din 2011.

■ Creditarea va ræmâne ancoratæ înconstrângeri economice, de regle-

mentare øi de cost. PPeennttrruu aannuull 22001133,, ssee pprree--ccoonniizzeeaazzææ oo ccrreeøøtteerree aa ccrreeddiittuulluuii nneegguuvveerrnnaa--mmeennttaall ccuu oo ssiinngguurrææ cciiffrrææ.. Avansul creditæriieste dependent de cererea de creditare, deeligibilitatea clienflilor øi de reglementærilecare au impact asupra acestei activitæfli, maiales cæ este vizatæ limitarea expunerii debi-torilor la creditarea în valutæ. Creditul negu-vernamental a avansat, în luna decembrie2012, cu 1,3% faflæ de decembrie 2011, fiindcifrat la 51 miliarde de euro. Raportul cre-dite/depozite este de 120,7%, în condifliileîn care depozitele se ridicæ la 43 miliarde deeuro. PPiiaaflflaa ffiinnaanncciiaarr--bbaannccaarrææ ddiinn RRoommâânniiaa rrææ--mmâânnee aattrraaccttiivvææ ppeennttrruu iinnvveessttiittoorrii.. Gradul deintermediere financiaræ, calculat ca ponderea creditului neguvernamental în PIB este deaproximativ 40%, faflæ de media europeanæde 121%. În contextul internaflional externøi a reglementærilor care se inifliazæ, finanfla-rea activitæflii de creditare ræmâne o preocu-pare continuæ a bæncilor. Comunitatea ban-caræ din România solicitæ alinierea cadruluilegislativ øi instituflional, astfel încât ssææ ppeerr--mmiittææ eemmiitteerreeaa ddee oobblliiggaaflfliiuunnii iippootteeccaarree,, atræ-gând astfel resurse noi cu maturitæfli mai lungiøi costuri mai mici, ceea ce ar putea conducela diminuarea costurilor creditærii ipotecarepentru consumatori. România înregistreazæo situaflie atipicæ, fiind singura flaræ din UEcare nu are încæ o astfel de emisiune, deøisoldul creditelor ipotecare de aproximativ 8miliarde de euro este suficient pentru a trece laemisiuni de obligafliuni ipotecare.



❑ Consumatorul român este unul deo-sebit de interesant. Dacæ ne uitæm

la dobânda pentru creditele noi în lei, din in-tervalul ianuarie 2007 – ianuarie 2009, obser-væm cæ a crescut. Dar, în ciuda acestui obsta-col evident, cererea pentru împrumuturile înmonedæ naflionalæ s-a majorat øi ea. Cam la fels-a væzut øi la nivelul creditelor în euro. Do-

bânzile s-au dus în sus, s-au dus în jos, dar ce-rerea a continuat sæ avanseze. De aici, se ob-servæ cæ nu costul creditului a avut rol deter-minant asupra consumatorului, ci faptul cæ aputut obfline un împrumut dupæ o lungæ perioa-dæ în care finanflarea bancaræ a fost prohibitæ.

❑ Am ajuns într-un punct, în care atâtcererea, cât øi oferta au fost supradi-

SSIISSTTEEMMUULL FFIINNAANNCCIIAARR--BBAANNCCAARR SSIISSTTEEMMUULL FFIINNAANNCCIIAARR--BBAANNCCAARR NNUU--ØØII MMAAII PPOOAATTEE AAMMÂÂNNAA RREESSTTRRUUCCTTUURRAARREEAANNUU--ØØII MMAAII PPOOAATTEE AAMMÂÂNNAA RREESSTTRRUUCCTTUURRAARREEAA

FFlloorriinn CCÎÎfifiUU,,analist economic

SSiisstteemmuull ffiinnaanncciiaarr--bbaannccaarr ddiinn RRoommâânniiaa aarr ttrreebbuuii rreessttrruuccttuurraatt ccââtt mmaaii rraappiidd,, øøii ttrreebbuuiieessææ îîøøii aassuummee aacceesstt lluuccrruu.. PPee tteerrmmeenn ssccuurrtt aaii nneevvooiiee ssææ rreeffaaccii îînnccrreeddeerreeaa îînn ssiisstteemmuull ffiinnaanncciiaarr--bbaannccaarr.. AAcceessttaa eessttee uunn oobbiieeccttiivv ccaarree aarr ttrreebbuuii ssææ ffiiee aall îînnttrreegguulluuii ssiisstteemm.. NNuu ppuutteemm ssææ aavveemmeettaappaa uurrmmæættooaarree ddee ccrreeøøtteerree eeccoonnoommiiccææ,, ffæærrææ ssææ aavveemm îînnccrreeddeerree îînn ssiisstteemmuull ffiinnaanncciiaarr--bbaann--ccaarr,, ppeennttrruu ccææ ffiinnaannflflaarreeaa nnuu oo ssææ vviinnææ ddiinn bbaanniiii nnooøøttrrii,, ccii ttoott pprriinn iinntteerrmmeeddiieerree ffiinnaanncciiaarrææ..ÎÎnn RRoommâânniiaa nnuu aavveemm uunn ssiisstteemm bbaannccaarr ccoommppeettiittiivv.. AArr ffii ccoommppeettiittiivv ddaaccææ pprreeflfluurriillee aarr ffii ddiicc--ttaattee ddee ccoonnssuummaattoorr,, øøii nnuu ddee ssiisstteemmuull bbaannccaarr..


mensionate pentru cæ am înfleles greøit ce seîntâmplæ în jurul nostru. Reducerea øomaju-lui, creøterea economiei, mærirea veniturilorøi aprecierea leului le-am perceput ca pe niøteschimbæri structurale permanente. Iar la astaa contribuit foarte mult faptul cæ se spunea cævom adopta moneda euro în 2012. Cu altecuvinte, în psihicul consumatorului român aufost “aruncate” câteva informaflii øi toatæ lu-mea a crezut cæ are loc o schimbare de struc-turæ, o creøtere de productivitate. Este exactcum s-a întâmplat în Statele Unite în anii 2000;øi acolo s-a încercat sæ se “scurtcircuiteze” ci-clul economic.

CCAARREE EESSTTEE SSIITTUUAAfifiIIAA SSIISSTTEEMMUULLUUIIBBAANNCCAARR

A VENIT însæ momentul sæ plætim pentruabuzurile din acea perioadæ. Am ajuns la sca-denflæ. Sistemul bancar românesc se confrun-tæ cu pierderi færæ precedent. Cele 40 de insti-tuflii de credit au acumulat pierderi totale de2,12 miliarde de lei, aproape jumætate de mi-liard de euro. Asta ar însemna cæ pierderiles-au triplat în 2012 faflæ de 2011 (777 milioane),

sunt de patru ori mai mari ca în 2010 (516),sistemul ajungând, practic, sæ aibæ o pierderede douæ miliarde de la un profit de patru în2008 (vezi graficul nr. 1).

❑ CCaauuzzeellee ppiieerrddeerriilloorr ssuunntt ffiirreeøøttee ccrree--ddiitteellee nneeppeerrffoorrmmaannttee,, care au avan-

sat de la 6,46% øi 7,89% în septembrie øi de-cembrie 2009, la 11,85% în 2010, 14,33% în2011, 18,23% în 2012 øi 18,66% în ianuarie2013 (vezi tabelul din pagina urmætoare).

Bæncile au provizionat pierderi de peste 35de miliarde din activitatea de împrumut în 2012,cu un sfert mai mult decât la finele lui 2011.Creditele îndoielnice reprezentau trei miliar-de de lei, cele sub-standard 6 miliarde de lei,acelea în observaflie aproape 9 miliarde de lei.

❑ Este foarte limpede cæ o ratæ mare acreditelor neperformante ppooaattee dduuccee

llaa iinnssttaabbiilliittaattee în sistemul financiar-bancar,dacæ se materializeazæ în costuri foarte maripentru acesta. Dar existæ øi uunn ddooiilleeaa rriisscc,, celexercitat asupra creøterii economice. Cele douæsunt corelate. Scæderea sau stagnarea econo-miei duce la majorarea ratei creditelor neper-formante, dar existæ øi un efect invers. De laun anumit nivel încolo, rata mare a creditelorneperformante influenfleazæ negativ creditarea.

GGrraaffiiccuull nnrr.. 11.. Rentabilitatea sistemului bancar

Lipsitæ de finanflare, economia scade în con-tinuare, ceea ce amplificæ øi mai mult rata cre-ditelor neperformante, øi astfel se intræ într-ospiralæ negativæ din care nu se mai poate ieøi.

ÎÎNN CCÆÆUUTTAARREEAA PPUUNNCCTTUULLUUII CCRRIITTIICC

DDUUPPÆÆ UUNN aannuummiitt pprraagg,, eeffeeccttuull ccrreeddiitteelloorrnneeppeerrffoorrmmaannttee eessttee nneelliinniiaarr:: îfli afecteazæ cre-ditarea øi bineînfleles creøterea economicæ. Ni-meni nu øtie însæ exact care e nivelul acela dela care trebuie sæ te îngrijorezi (vezi graficulnr. 2).

❑ Pe scala din dreapta sunt prezentatecele mai importante crize financiare,

unde se observæ care a fost nivelul critic al cre-ditelor neperformante în alte flæri øi regiuni. ÎnFinlanda, de exemplu, nivelul neperforman-flei de la care s-a produs un efect negativ asu-pra economiei a fost estimat la 13%, în Suediatot la fel, în Norvegia la 16%, în Turcia la 27%,în Asia – în timpul crizei din 1997 – la peste31%. Dar nivelul critic al neperformanflelor –de la care economia se “stricæ” – diferæ de laun sistem bancar la altul.

Economistul-øef al Bæncii Naflionale a Ro-mâniei, VVaalleennttiinn LLaazzeeaa,, apreciazæ cæ o compa-raflie pe flæri a creditelor neperformante tre-buie pusæ într-un context în care ne uitæm larraappoorrttuull ccrreeddiitt ttoottaall//PPIIBB.. În Spania creditul ne-


GGrraaffiiccuull nnrr.. 22.. CESEE and Previous Crises Countries: Peak NPL Ratios

EEvvoolluuflfliiaa ccrreeddiitteelloorr nneeppeerrffoorrmmaannttee

SSeepp.. DDeecc.. IIaann.. DDeecc.. IIaann.. DDeecc.. IIaann.. DDeecc.. IIaann..22000099 22000099 22001100 22001100 22001111 22001111 22001122 22001122 22001133

RRaattaa rriissccuulluuii ddee ccrreeddiitt 14,18 15,29 17,81 20,82 21,89 23,28 26,1 29,91 30,16

RRaattaa ccrreeddiitteelloorr nneeppeerrffoorrmmaannttee 6,46 7,89 10,2 11,85 13,35 14,33 16,8 18,23 18,66

performant se situeazæ sub 10% din împru-muturi, în condifliile unui credit total de 200%din PIB, ceea ce însemnæ cæ genereazæ un e-fect cvasifiscal de 16%. La noi tinde spre 20%,în condifliile unei intermedieri financiare de40% din PIB, de unde rezultæ un efect cvasi-fiscal de 8%. Valentin Lazea consideræ cæ, dacæprivim lucrurile din aceastæ perspectivæ, se ob-servæ cæ România are o problemæ mult maimicæ decât alflii, chiar dacæ cifra de 18% estemult mai mare (vezi graficul nr. 3).

❑ Într-adevær, cred cæ Valentin Lazeaare un punct de vedere valid, øi acest

fapt explicæ de ce putem supravieflui cu peste18% credite neperformante. Problema este, însæ,repet, unde se poziflioneazæ acel prag critic. ÎnStatele Unite, de exemplu, credite neperfor-mante de peste 1% reprezintæ acel prag critic.În România e mult mai mare øi din nou “trec”prin spusele lui Valentin Lazea. Însæ, referitorla finanflæri, mæ despart de punctul sæu de ve-dere. Spania are finanflæri pentru toate tipurilede credite øi acceseazæ linii de la Banca Cen-tralæ Europeanæ (BCE). România nu se gæ-seøte în aceeaøi situaflie. Chiar dacæ are un ra-port mai redus credite/PIB, împrumuturile în

euro vor trebui finanflate prin intermediul pie-flei internaflionale. Or, RRoommâânniiaa nnuu aarree aacccceess llaaffiinnaannflflaarree ddee llaa BBCCEE pprreeccuumm SSppaanniiaa,, ceea ceînseamnæ o diferenflæ semnificativæ în planulcost-risc.

RREESSTTRRUUCCTTUURRAARREEAA SSIISSTTEEMMUULLUUII BBAANNCCAARR PPEENNTTRRUU EELLIIMMIINNAARREEAA RRIISSCCUULLUUII SSIISSTTEEMMIICC

O RECAPITULARE preliminaræ aratæ cæ fricade insolvenflæ, capitalizarea în scædere, inter-medierea insuficientæ, prea mult risc în bilanflsau încrederea scæzutæ în sistemul bancar potfi indicatorii care sæ-fli indice când sistemulbancar trebuie restructurat. România, deøi aajuns aproape de pragul critic, nu este încæ lacel maxim al creditelor neperformante. Dacæne uitæm la rentabilitatea sistemului bancar,este clar cæ rreessttrruuccttuurraarreeaa nnuu mmaaii ppooaattee ssææ ffiieeaammâânnaattææ.. Un sistem bancar neprofitabil nueste sænætos, dar mai ales nu poate sæ ajute e-conomia. Ca obiectiv pe termen scurt, restruc-turarea este necesaræ pentru a elimina risculsistemic sau de contagiune. Pe termen lung e


GGrraaffiiccuull nnrr.. 33.. Intermedierea financiaræ – stoc

nevoie de un model nou de guvernanflæ. Nuputem avea o nouæ etapæ de creøtere econo-micæ, færæ sæ fi redresat încrederea în sistemulfinanciar-bancar.

❑ Sistemul financiar autohton este înmijlocul unui proces foarte periculos

pentru propria stabilitate: creditele neperfor-mante cresc în acelaøi timp cu ieøirile masivede capital. Asta înseamnæ cæ pentru provizio-nare bæncile trebuie sæ se împrumute de pepiafla localæ. Dar pe piafla localæ nu existæ fi-nanflare nici în lei, nici în euro. Cea în lei estestrict controlatæ de BNR pentru a influenflacursul valutar, iar cea în euro trebuie sæ vinæde pe pieflele internaflionale, care în acest mo-ment au propriile probleme de finanflare.

❑ Astæzi ne aflæm în fafla unei problemesimilare, cu aceleaøi atitudini “rela-

xate” din partea oficialilor øi “analiøtilor”: ccrree--ddiitteellee nneeppeerrffoorrmmaannttee aauu ccrreessccuutt aallaarrmmaanntt.. Maimult, deoarece valoarea activelor folosite pen-tru colateral a scæzut, bæncilor li se cer maimulte provizioane.

Consider cæ suntem aproape de o corecfliede proporflii pe piafla financiaræ. Aøa cum de-ficitul de cont curent, în 2007, de 12%, eramare din orice punct de vedere, tot aøa øi oorraattææ aa ccrreeddiitteelloorr nneeppeerrffoorrmmaannttee,, ddee aapprrooaappee2200%%,, eessttee tteerriiffiiaannttææ..

LLEEGGIIFFEERRAARREEAA FFAALLIIMMEENNTTUULLUUII PPEERRSSOONNAALL –– UUNN IIMMPPEERRAATTIIVV EETTIICC ØØII EECCOONNOOMMIICC

❑ Sistemul bancar aarree nneevvooiiee ddee rreessttrruucc--ttuurraarree rraaddiiccaallææ,, adicæ de recunoaøte-

rea øi lichidarea activelor toxice, pentru a sereînsænætoøi øi a putea reîncepe sæ îøi exercitefuncflia de bazæ, aceea de finanflator al econo-miei reale. Funcflie imposibil de exercitat debænci neprofitabile, marcate de acumulareade credite neperformante øi de provizioanelepentru acoperirea acestora. Pe de altæ parte,persoanele fizice supra-îndatorate au dreptulla un nou început, prin declararea falimentu-

lui individual, la fel ca øi firmele, faflæ de care,în momentul de faflæ, sunt discriminate. Celedouæ aspecte sunt intim corelate.

❑ Pufline subiecte sunt mai tabu în rân-dul elitelor financiare, tehnocrate øi

politice din România decât cel al lleeggiiffeerræærriiii ffaa--lliimmeennttuulluuii ppeerrssoonnaall al debitorilor supra-înda-torafli ai bæncilor, care nu îøi mai pot plæti ra-tele la creditele contractate. În ultimii ani, dela declanøarea crizei, au fost elaborate mai multeproiecte de lege în acest sens, toate îngropate.De fiecare datæ, argumentul suprem (dacæ poatefi numit argument) a fost acela cæ Fondul Mo-netar Internaflional (FMI) se opune mæsurii,færæ sæ fie foarte clar de ce øi cu ce ar avea desuferit România din punct de vedere macro-economic, în ipoteza cæ o astfel de mæsuræ arfi adoptatæ.

FFMMII EE DDOOAARR UUNN PPAARRAAVVAANN CCOOMMOODD

LUCRURILE nu stau deloc aøa, dar, ca deobicei, FMI øi judecæflile sale “infailibile” suntutilizate pentru a justifica perpetuarea legisla-tivæ a unor interese de grup, de altfel foartetransparente. Dovada este aceea cæ, în alte flæri,unele dintre ele aflate în acorduri de finanflarede tip stand-by cu Fondul, instituflia financia-ræ internaflionalæ nu doar cæ a acceptat legife-rarea insolvenflei øi falimentului persoanelorfizice, ba chiar a încurajat-o. SSææ ddææmm ddooaarr ccââ--tteevvaa eexxeemmppllee::

❑ aaccttuuaalluull øøeeff aall FFMMII,, CChhrriissttiinnee LLaaggaarrddee,, asusflinut, în calitate de ministru de Finanfle, oreformæ legislativæ pe piafla creditului de con-sum din Franfla în 2010, care viza øi îmbunætæ-flirea procedurilor pentru falimentul personal;

❑ îînn ccaazzuull UUnnggaarriieeii,, FMI scria în raportulde flaræ din ianuarie 2009 cæ “încurajeazæ au-toritæflile sæ accelereze introducerea unei legia falimentului personal”, pentru a proteja per-soanele care au contractat credite în valutæ.Mai mult, în ultimul raport de flaræ din 29 mar-tie 2009, FMI a revenit cu propunerea uneilegi a falimentului personal;


❑ îînn ccaazzuull IIttaalliieeii,, FMI, în raportul de flarædin februarie 2009 preciza cæ “introducereaunei legi a falimentului personal este impor-tantæ, având în vedere perspectivele reduse decreøtere economicæ”;

❑ îînn ccaazzuull LLiittuuaanniieeii,, raportul misiunii FMIdin mai 2010 semnala cæ “introducerea legiifalimentului personal este binevenitæ”;

❑ îînn ccaazzuull IIrrllaannddeeii, FMI nota în raportul deflaræ din noiembrie 2011 cæ “sunt necesare e-forturi pentru reformarea legii falimentuluipersonal”;

❑ îînn GGrreecciiaa,, în 2011, în plinæ crizæ a dato-riilor suverane øi în condifliile în care flara eramonitorizatæ sever de troika formatæ din FMI,Comisia Europeanæ (CE) øi Banca Centralæ Eu-ropeanæ (BCE), s-a introdus o lege a falimen-tului personal.

AADDEEVVÆÆRRUULL EE CCÆÆ SSIISSTTEEMMUULL BBAANNCCAARR ØØII GGUUVVEERRNNUULL SSEE OOPPUUNN

ÎN MARTIE 2010, consilierul guvernatoru-lui Bæncii Naflionale a României, Adrian Vasi-lescu, declara cæ aaddooppttaarreeaa lleeggiiii ffaalliimmeennttuulluuiippeerrssoonnaall aarr ppuutteeaa ffoorrflflaa bbæænncciillee ssææ ccaauuttee ggaarraann--flfliiii ssuupplliimmeennttaarree ppeennttrruu ffiinnaannflflaarree øøii vvaa rreessttrriicc--flfliioonnaa aacccceessuull llaa ccrreeddiittee,, arætând cæ banca cen-tralæ a transmis Parlamentului un punct de ve-dere defavorabil proiectului.

“Proiectul legii falimentului personal în a-parenflæ este generos. În esenfla lui, însæ, esteposibil sæ ne trezim în fafla unor prevederi le-gale care sæ provoace o presiune puternicæasupra unui sistem, mæ refer la sistemul ban-car, care øi aøa suportæ un proces de încetinirea creditærii. Într-un moment în care aøteptæmzorii încrederii în economia noastræ, care sæstimuleze bæncile sæ relanseze creditarea, unastfel de act normativ ar putea sæ descurajezeprocesul øi sæ vedem bæncile în cæutare de ga-ranflii peste garanflii ca sæ dea un credit”, a de-clarat Vasilescu.

El a adæugat cæ a fost solicitatæ o opinie dela Banca Naflionalæ a României, în calitate de

reglementator øi supraveghetor al sistemuluibancar, iar ppuunnccttuull ddee vveeddeerree aall bbæænncciiii cceenn--ttrraallee aa ffoosstt ddeeffaavvoorraabbiill pprrooiieeccttuulluuii.. “Cei careîntr-o primæ fazæ s-ar bucura cæ li se face o fa-voare, într-o a doua fazæ s-ar putea sæ vadæ cæajung foarte greu la creditele pe care øi le do-resc. De altfel, BNR nu s-a pronunflat în favoa-rea acestui proiect de act normativ prin opiniiletransmise Parlamentului”, a afirmat Vasilescu.

❑ Problema legiferærii falimentului per-sonal s-a pus ultima oaræ în România

în octombrie anul trecut. Atunci, pe circuitulparlamentar se aflau douæ proiecte de legecare vizau acest lucru, unul dintre ele inifliatde cætre 13 senatori PDL, iar celælalt – de de-putatul PNL Eugen Nicolæescu, iar purtætorulde cuvânt al Guvernului, Andrei Zaharescu, adeclarat cæ EExxeeccuuttiivvuull nnuu llee ssuussflfliinnee ppee nniicciiuunnuull ddiinnttrree eellee.. “Existæ mai multe observafliide fond. Guvernul nu susfline adoptarea aces-tor propuneri legislative”, a declarat AndreiZaharescu.

❑ Ambele proiecte precizau cæ proce-dura insolvenflei persoanelor fizice

are ca scop acoperirea creanflelor contra debi-torului, iar în caz de faliment personal, bu-nurile debitorului vor fi lichidate în vedereaacoperirii datoriilor sale. De asemenea, sestipula cæ debitorul de bunæ credinflæ, care fieprin plan, fie prin platæ anticipatæ, a acoperitun minimum de 75% din valoarea totalæ a crean-flelor acceptate în lista creditorilor, va benefi-cia de închiderea anticipatæ a procedurii øi deøtergerea din toate registrele de publicitate øievidenflele publice a consecinflelor juridice aleinsolvenflei.

TTRREEBBUUIIEE SSTTOOPPAATTÆÆ DDIISSCCRRIIMMIINNAARREEAA

SÆ LÆSÆM deocamdatæ la o parte argumen-tele economice øi ssææ nnee ccoonncceennttrrææmm ppee cceelleeddee nnaattuurrææ eettiiccææ øøii jjuurriiddiiccææ.. Iar aici lucrurilesunt extrem de simple. În momentul de faflæ,persoanele juridice, respectiv companiile, potbeneficia de procedura insolvenflei øi de cea afalimentului pentru a se proteja faflæ de credi-


tori (inclusiv bænci), atunci când se confruntæcu probleme financiare øi ar putea sæ o ia, e-ventual, de la capæt în business, în urma unorprocese de restructurare. Mai mult, legile in-solvenflei, cel puflin în cazul SRL-urilor, suntextrem de laxe în România øi nedrept de avan-tajoase pentru debitorii persoane juridice, fiindutilizate de multe ori ca adeværate manuale deînøelat creditorii, furnizorii øi partenerii de a-faceri.

❑ În schimb, persoanele fizice nu potapela la insolvenflæ øi faliment, ceea

ce, oricum am lua-o, ccoonnssttiittuuiiee uunn ccaazz ddee ccrraassææddiissccrriimmiinnaarree..

❑ De fiecare datæ când vorbim de ca-pitalism, creøtere, recesiune sau fali-

ment, avem în minte sectorul corporatist. Darmai existæ o parte a economiei care a fost ig-noratæ, mai ales când vine vorba de faliment:ccoonnssuummaattoorruull iinnddiivviidduuaall.. Atât timp cât li sepermite corporafliilor sæ dea faliment, aceastænofliune trebuie extinsæ øi la nivelul consuma-torului român. Acest lucru se poate face prinadoptarea legii falimentului personal.

❑ Atunci când discutæm de corporaflii,aproape toatæ lumea este de acord

cæ, în unele cazuri, este mult mai bine ca aces-tea sæ intre în faliment. Øi, în general, patroniifirmelor care dau faliment nu se confruntæ cunici un fel de stigmat, social sau de altæ na-turæ. Aceøtia pot oricând sæ porneascæ o altæafacere. Mai mult, nu existæ presiuni din par-tea bæncilor, de multe ori foarte aproape dehærfluire, øi de la agenfliile de recuperare acreanflelor sau de la biroul de credit. Cu altecuvinte, aceøti patroni nu se confruntæ cu sen-timentul cæ sunt tratafli ca niøte “criminali”. Eibine, dacæ firmele meritæ o a doua øansæ, ace-laøi lucru îl meritæ øi persoanele fizice.

BBÆÆNNCCIILLEE RREEFFUUZZÆÆ SSÆÆ SSEE RREESSTTRRUUCCTTUURREEZZEE

O EXPLICAfiIE pentru care sistemul bancarrefuzæ sæ accepte ideea legiferærii falimentului

personal este aceea cæ bbæænncciillee nnuu vvoorr ssææ ssee rree--ssttrruuccttuurreezzee ccuu aaddeevvæærraatt,, deøi aceastæ restruc-turare ar fi beneficæ øi pentru ele, øi pentrueconomie øi pentru societate în ansamblu.Acesta este principalul argument folosit de FMIpentru a convinge autoritæflile maghiare sæ a-dopte legea falimentului personal. Un punctde vedere care nu susfline teama BNR sau asistemului bancar cæ aceastæ lege va restricflio-na creditarea. Nu existæ nici o dovadæ empi-ricæ care sæ susflinæ ideea cæ falimentul per-sonal va restricfliona øi mai mult creditarea,prin aceea cæ bæncile vor înæspri exigenflelepentru acordarea împrumuturilor øi vor ceregaranflii suplimentare.

❑ În realitate lucrurile stau exact invers,aøa cum o aratæ toate studiile empi-

rice. Creditarea nu se va relua, iar economiarealæ, adicæ agenflii economici øi consumato-rii vor ræmâne nefinanflafli, pânæ când bæncilenu îøi vor curæfla bilanflurile de toate activeletoxice øi de toate creditele neperformante carele împiedicæ sæ facæ profit. Sistemul bancartrebuie sæ accepte cæ un volum importantde împrumuturi nu se va rambursa, sæ exe-cute garanfliile, acolo unde existæ, aøa deva-lorizate cum sunt, øi sæ accepte pierderilerezultate, ca premisæ a însænætoøirii lor. Ac-flionarii trebuie sæ se obiønuiascæ cu ideea cæo bunæ parte din resursele financiare mobi-lizate sub formæ de provizioane nu vor firecuperate niciodatæ.

❑ Iar pentru a græbi acest proces de cu-ræflare a sistemului bancar, în vede-

rea reluærii activitæflii sale pe baze sænætoase øiprofitabile, legiferarea falimentului personalar fi cel mai bun impuls. Bæncile ar fi puse înfafla faptului împlinit øi ar fi obligate sæ acflio-neze în sensul limpezirii bilanflurilor: asumarea pierderilor, executare a garanfliilor øi lichi-dare a activelor øi bunurilor debitorilor øi eva-luarea corectæ a necesitæflilor de recapitalizare.S-ar evita situaflia din momentul din faflæ, careînseamnæ boalæ lungæ øi moarte siguræ.


AARRGGUUMMEENNTTEELLEE EECCOONNOOMMIICCEE NNEE RREEAADDUUCC LLAA CCEELLEE EETTIICCEE

ATUNCI CÂND examineazæ problema le-giferærii falimentului persoanelor fizice, auto-ritæflile de stat trebuie sæ îøi aminteascæ de fap-tul cæ cceeii mmaaii mmaarrii ddaattoorrnniiccii llaa bbuuggeetteellee ppuu--bblliiccee ssuunntt cchhiiaarr îînnttrreepprriinnddeerriillee ddee ssttaatt øi cæ,practic, este limpede cæ aceste datorii nu vormai fi recuperate niciodatæ. Sunt foarte binecunoscute artificiile juridice folosite pentru aøterge datorii ale unor societæfli precum Com-pania Naflionalæ a Huilei sau CFR. Øi, cel mairecent øi mai ilustru exemplu, intrarea în in-solvenflæ a Hidroelectrica.

❑ Pe de altæ parte, în ultimii ani, secto-rul privat a oferit numeroase exem-

ple de companii de renume care au conside-rat, deseori la unison cu creditorii, cæ este osoluflie mai avantajoasæ intrarea în proceduræde insolvenflæ. În plus, acflionarii principali sauproprietarii acestor companii nu au suferit per-sonal de pe urma acestor falimente. Sunt încontinuare persoane publice, iar sfatul lor des-pre economie øi oportunitæfli de investiflii estesolicitat în continuare de cætre mass media.

❑ În aceste condiflii, de ce sæ beneficiezedoar companiile de dreptul de a da fa-

liment øi sæ nu se acorde acest drept øi cetæfle-nilor simpli? Dacæ este o soluflie bunæ øi chiarrecomandatæ pentru corporaflii øi pentru cetæ-flenii unguri, de ce sæ nu li se ofere øi persoa-nelor fizice române cu credite o cale de ieøire,pentru a-øi pune finanflele øi viafla în ordine?

❑ În concluzie, nnuu eexxiissttææ nniiccii uunn mmoottiivvddee iinntteerrzziicceerree aa ffaalliimmeennttuulluuii ppeerrssooaa--

nneelloorr ffiizziiccee.. În cazul corporafliilor, ideea carestæ la bazæ este cæ, prin faliment, se elibereazæresurse, respectiv capital øi forflæ de muncæ,care astfel pot fi angajate în alte proiecte. Øi încazul statelor, falimentul reprezintæ modalita-tea prin care piafla pune frânæ risipei banuluipublic. În România, în momentul de faflæ, func-flioneazæ un dublu standard: corporafliile sunttratate mult mai bine decât indivizii. Chiar øi

în condifliile în care venitul real scade, e multmai uøor pentru o companie sæ-øi restructurezeo datorie decât pentru o persoanæ privatæ.

❑ Motivul pentru care în România nueste încæ legiferat falimentul perso-

nal este unul simplu: o astfel de lege contra-vine unor interese pe termen scurt. În acelaøifel în care nu a fost în interesul bæncilor sæofere instrumente financiare de acoperire ariscului de dobândæ sau de curs valutar pen-tru persoanele fizice. Dar faptul cæ nu e în in-teresul sistemului bancar sæ existe aceastæ lege afalimentului personal nnuu eexxpplliiccææ ddee ccee rreeggllee--mmeennttaattoorruull ssaauu lleeggiiuuiittoorruull nnuu aauu cceerruutt iinnttrroo--dduucceerreeaa eeii.. Cel puflin pentru a elimina discri-minarea persoanelor fizice faflæ de corporaflii.

❑ Ca øi în cazul datoriilor suverane, tre-buie gæsitæ o soluflie care sæ îl ajute

atât pe cetæfleanul român supra-îndatorat, câtøi sistemul bancar. Introducerea posibilitæfliideclarærii falimentului personal, laolaltæ cu e-laborarea de proceduri øi modalitæfli mai u-øoare de restructurare a datoriilor, ar ajuta larelansarea pieflei creditærii în România. CChhiiaarrddaaccææ aauuttoorriittææflfliillee eezziittææ ssææ ccrreeeezzee uunn ccaaddrruu lleeggiiss--llaattiivv ppeennttrruu ffaalliimmeennttuull ppeerrssoonnaall,, aacceesstt ffeennoommeenneexxiissttææ øøii nnuu ppooaattee ffii iiggnnoorraatt.. Iar în absenflaunei legi în acest sens, costurile financiare øide imagine ale sistemului bancar, inclusiv înjustiflie, vor greva mult timp asupra capacitæfliiacestuia de a-øi exercita funcflia de bazæ, aceeade finanflator al economiei.

BBIIBBLLIIOOGGRRAAFFIIEE❑ Sectorul bancar øi creøterea economicæ,

Florin Georgescu, prim-viceguvernator BNR.❑ Proiectul educaflional BNR “Academica”,

Braøov, 15 februarie 2013.❑ Hungary: 2013 Article IV Consultation

and Third Post Program Monitoring Discussions– Staff Report; Informational Annex; Public In-formation Notice; and Statement by the Exe-cutive Director.

❑ www.florincitu.worpress.com.



PPRROOPPUUNNEERRIILLEE PPEENNTTRRUU NNOOUULLMMOODDEELL DDEE PPRROOVVIIZZIIOONNAARREE AA CCRREEDDIITTEELLOORR SSEE BBAAZZEEAAZZÆÆ PPEE PPIIEERRDDEERRIILLEE PPRREECCOONNIIZZAATTEE

CONSILIUL pentru Standarde Internaflio-nale de Contabilitate (IASB) a publicat, lasfârøitul sæptæmânii trecute, noile propuneriprivind contabilizarea pierderilor din depre-cierea activelor financiare, îndelung aøtep-tate, în special, de cætre institufliile financiare.Noile propuneri vin sæ ræspundæ îngrijoræ-rilor legate de provizionarea insuficientæ øicu întârziere a pierderilor din deprecierea

creditelor øi sunt de naturæ sæ accelereze re-cunoaøterea acestor pierderi. Astfel, provizioa-nele constituite vor acoperi atât pierderiledeja suportate, cum este cazul în prezent, câtøi o parte a pierderilor aøteptate în viitor.

“Noile propuneri aduc o modificare sem-nificativæ a modelului de provizionare øi estede aøteptat sæ producæ un impact semnifica-tiv la nivelul bæncilor øi altor instituflii finan-ciare”, spune ØØeerrbbaann TTooaaddeerr,, senior partneral KPMG în România.

■ Contabilizarea pierderilor din de-preciere a fost un subiect intens

dezbætut de organismele de reglementare de

IIMMPPAACCTTUULL AACCCCEESSÆÆRRIIII GGAARRAANNfifiIIIILLOORRIIMMPPAACCTTUULL AACCCCEESSÆÆRRIIII GGAARRAANNfifiIIIILLOORRCCOONNTTRRAAGGAARRAANNTTAATTEECCOONNTTRRAAGGAARRAANNTTAATTEE

aassuupprraa oobblliiggaaflfliieeii bbæænncciilloorr ddee ccoonnttaabbiilliizzaarree aa ppiieerrddeerriilloorrddiinn ddeepprreecciieerreeaa aaccttiivveelloorr ffiinnaanncciiaarree

AAlleexxaannddrruu VVLLAASSEE,, director Direcflia Contragarantare FRC

ambele pærfli ale Atlanticului. În mod regre-tabil, IASB øi FASB (Consiliul pentru Stan-darde de Contabilitate Financiaræ din Sta-tele Unite) aauu rreennuunnflflaatt aannuull ttrreeccuutt llaa aannggaa--jjaammeennttuull iinniiflfliiaall ddee aa eellaabboorraa pprrooppuunneerrii ccoo--mmuunnee cu privire la contabilizarea pierderilordin deprecierea activelor financiare. În de-cembrie 2012, FASB a publicat propriile pro-puneri, care diferæ în anumite aspecte esen-fliale de cele emise de IASB.

■ Propunerile formulate de IASB in-troduc o nouæ metodologie de re-

cunoaøtere a pierderilor din depreciere, ba-zatæ pe pierderile aøteptate, pentru a reflectadeteriorarea calitæflii activelor financiare pre-cum portofoliile de credite. Modelul propuspresupune înregistrarea de provizioane pen-tru acoperirea pierderilor aøteptate pânæ lascadenfla finalæ pentru activele financiare alcæror risc de credit a crescut semnificativ faflæde momentul iniflial, precum øi a pierderiloraøteptate în urmætoarele 12 luni pentru ce-lelalte active financiare.

“Evaluarea pierderilor din depreciere pre-supune formularea unor raflionamente difi-cile pentru a stabili dacæ sumele împrumu-tate vor fi rambursate conform scadenflaru-lui, øi dacæ nu – cât din valoarea acestora vafi recuperatæ øi la ce moment. Noul modelpropus de IASB extinde aria acestor rafliona-mente. Astfel, este introdus un nou prag pen-tru a stabili dacæ a avut loc o deteriorare sem-nificativæ în calitatea creditului, iar în func-flie de asta se înregistreazæ un provizion fiepentru pierderile aøteptate în urmætoarele12 luni, fie pentru pierderile aøteptate pânæla maturitatea creditului. Aplicarea acestorreguli va reprezenta o provocare pentru bænci,fiind necesaræ formularea unor noi rafliona-mente care trebuie revizuite de cætre audi-tori øi înflelese de utilizatorii situafliilor finan-ciare, inclusiv de cætre autoritæflile de supra-veghere”, declaræ CCeezzaarr FFuurrttuunnææ, partenerServicii Financiare în cadrul KPMG România.

Noul model ar urma sæ se aplice tuturoractivelor financiare evaluate la cost amorti-zat sau la valoarea justæ prin capitalurileproprii, cum sunt creditele sau titlurile destat, precum øi anumitor angajamente decreditare øi garanflii financiare. Propunerileintroduc øi cerinfle suplimentare de prezen-tare a informafliilor cu privire la depreciereaactivelor financiare în notele la situafliile fi-nanciare.

■ Este de aøteptat ca noile propunerisæ aibæ un impact semnificativ asu-

pra bæncilor româneøti, care aplicæ IFRS (Stan-dardele Internaflionale de Raportare Finan-ciaræ) ca bazæ a contabilitæflii de la 1 ianuarie2012. Pe lângæ impactul financiar, cel maiprobabil va fi necesaræ modificarea sisteme-lor existente sau dezvoltarea unor funcflio-nalitæfli suplimentare pentru a colecta øi pro-cesa informafliile necesare aplicærii noii me-todologii.

AAnnggeellaa MMaannoollaacchhee,, director în cadrul De-partamentului de Consultanflæ al KPMG înRomânia, recomandæ entitæflilor care aplicæIFRS, øi în special bæncilor, sæ demareze a-naliza impactului noilor propuneri asupraactivitæflilor lor: “Riscul de credit este ele-mentul central al activitæflilor bancare øi seaøteaptæ ca modelul propus sæ aibæ impli-caflii vaste asupra sistemelor øi proceselor decreditare. Astfel, procesul de implementares-ar putea dovedi dificil pentru institufliilebancare. Societæflile comerciale vor fi øi eleafectate, dar impactul asupra creanflelor co-merciale pe termen scurt va fi cel mai pro-babil redus”.

■ Propunerile ssuunntt ssuuppuussee ddeezzbbaattee--rriilloorr ppâânnææ llaa îînncceeppuuttuull lluunniiii iiuulliiee

22001133.. Data de intrare în vigoare a noilor pre-vederi va fi stabilitæ de IASB dupæ finalizareaprocesului de consultare publicæ. Pentru a fiaplicabile entitæflilor din România care au o


cerinfla legalæ de întocmire a situafliilor finan-ciare conforme cu IFRS, prevederile trebuiesæ fie mai întâi adoptate de cætre Comisia Eu-ropeanæ.

IIMMPPAACCTTUULL AACCCCEESSÆÆRRIIII GGAARRAANNfifiIIIILLOORRCCOONNTTRRAAGGAARRAANNTTAATTEE AASSUUPPRRAA OOBBLLIIGGAAfifiIIEEII BBÆÆNNCCIILLOORR DDEE CCOONNTTAABBIILLIIZZAARREE AA PPIIEERRDDEERRIILLOORRDDIINN DDEEPPRREECCIIEERREEAA AACCTTIIVVEELLOORRFFIINNAANNCCIIAARREE

PPRRIINNCCIIPPAALLUULL ssccoopp aall ccoonnttrraaggaarraannttæærriiii estesprijinirea funcflionærii sustenabile a piefleifinanciare øi bancare, a fondurilor de garan-tare øi dezvoltarea pe aceastæ bazæ a accesu-lui IMM la finanflare, prin mecanismele spe-cifice ale garantærii øi contragarantærii.

Instrumentul contragarantærii reprezintæangajamentul expres, irevocabil øi necondi-flionat prin care Fondul Român de Contra-garantare (FRC) preia o parte din riscul decredit asumat de fondurile de garantare laacordarea de garanflii în favoarea IMM.

Din punct de vedere financiar, contraga-ranfliile pe care le acordæ FRC sunt instru-mente de transfer/preluare a riscului, iar dinpunct de vedere legal sunt angajamente subsemnæturæ.

■ Analiza impactului pe care l-ar aveapentru bænci accesarea într-o pon-

dere mai mare a garanfliilor emise de fondu-rile de garantare, în special cele contraga-rantate, din perspectiva obligafliei acestoraîncepând cu anul 2012 de a contabiliza pier-derile din deprecierea activelor financiare,prevæzutæ de IAS 39, actuala formæ, se cu-vine a fi fæcutæ, în special, din perspectivanoilor propuneri ale IASB de modificare aacestui Standard, aflate în prezent, dupæ cumarætam anterior, îînn ddeezzbbaatteerree ppuubblliiccææ..

Cum ar putea FRC øi fondurile de garan-

tare sæ ajute bæncile sæ diminueze acest im-pact?

Dacæ bæncile vor creøte considerabil pon-derea în structura colateralului a garanfliiloremise de fondurile de garantare øi contra-garantate de FRC, va avea acest demers unimpact pozitiv în stabilirea unei valori netela care activele financiare reprezentate decredite – în special cele acordate IMM, vorîmbunætæfli valorile indicatorilor prudenfliali?Vor putea astfel bæncile sæ-øi îmbunætæfleascænivelul indicatorilor de performanflæ?

■ Am plecat în cercetarea acestei teme,de la o øtire de presæ apærutæ spre

sfârøitul lunii februarie 2013, având la bazædate furnizate de Banca Naflionalæ a Româ-niei, cu referire la impactul garanfliilor asu-pra necesarului de provizioane. Øtirea sem-nala o “performanflæ” aproape unicæ în isto-ria sistemului bancar din Romania, înregis-tratæ spre finele anului 2012, când, din cauza“volatilitæflii” foarte mari a garanfliilor realeclasice aflate în prezent în structura colate-ralului asociat stocului de credite angajat,volatilitate determinatæ de actualul contexteconomic øi de piaflæ, în urma reevaluærii lor,a fost necesaræ suplimentarea volumului deprovizioane pentru acoperirea riscului decredit, de la 1 miliard lei, determinat pentruprimele 9 luni ale anului trecut, la peste 7miliarde de lei, în noiembrie 2012.

Garanfliile emise de fondurile de garan-tare, din care peste 65% sunt øi contragaran-tate, acoperæ doar puflin peste 2% din struc-tura colateralului care a determinat aceastæmæsuræ.

Dacæ ponderea acestor garanflii era multmai mare, ar fi avut o influenflæ favorabilæ înacest demers? Noi susflinem cæ da.

Articolul arætat menflioneazæ faptul cæ BancaTransilvania a fost foarte puflin afectatæ de a-ceastæ mæsuræ, fiind una dintre puflinele bæncicare au înregistrat rezultate pozitive. Din e-


videnflele avute de FRC, rezultæ faptul cæ BancaTransilvania este una dintre bæncile care auîn structura de garanflii un volum importantde garanflii emise de fondurile de garantare,garanflii care în mod covârøitor sunt øi con-tragarantate.

■ Importanfla garanfliilor emise de fon-durile de garantare øi, în special, a

celor contragarantate, eessttee mmuulltt ssppoorriittææ, odatæcu obligaflia bæncilor, instituitæ începând cuianuarie 2012, de aplicare a IFRS, inclusiv aStandardului IAS 39, potrivit cæruia, aøa cumdetaliam anterior, acestea trebuie sæ-øi eva-lueze permanent activele financiare, operafliu-ne în urma cæreia, în caz de depreciere, tre-buie sæ determine nivelul pierderii pe care tre-buie sæ o suporte øi sæ calculeze provizioanecorespunzætoare acoperirii acestor pierderi.

Un impact major îl au rezultatele înregis-trate din evaluarea împrumuturilor acordate,riscul de credit fiind elementul central al ac-tivitæflii bancare, activ care va genera cel maimare volum al provizioanelor din depreciere.Un rol important în reducerea efectului ne-gativ al impactului în caz de depreciere îl augaranfliile colaterale. Metodologia prevæzutæde IAS 39 stabileøte faptul cæ, în caz de de-preciere, pierderea se determinæ comparândvaloarea contabilæ a activului (împrumutu-lui de exemplu) øi valoarea prezentæ a fluxu-rilor de numerar viitoare estimate.

■ Elementele care se iau în calcul pen-tru determinarea fluxurilor viitoare

au în vedere plæflile viitoare estimate ale clien-tului din activitatea desfæøuratæ, valoarea vii-toare estimatæ a garanfliilor existente minuscosturile de vânzare øi orice alte intræri denumerar viitoare estimate.

Valoarea contribufliei garanfliilor în deter-minarea fluxurilor viitoare este stabilitæ înconformitate cu principiul prudenflialitæflii,având în vedere limitærile ce pot apærea în

gradul de lichidate al activului constituit îngaranflie sau din uzura acestuia, factorii depiaflæ care ar putea afecta cererea pentru ac-tivul respectiv, preflul mic rezultat în generalîn urma executærii garanfliei, costurile de li-chidare, timpul necesare lichidærii etc. Stan-dardul prevede, de asemenea, faptul cæ vatrebui foarte bine documentatæ valoarea re-cuperatæ din garanflii.

■ CCaarree ssuunntt ggaarraannflfliiiillee iiddeeaallee,, cele cucea mai mare lichidate øi cel mai mic

risc de depreciere: cash-ul colateral, garan-fliile emise de alte bænci sau garanfliile emisede fondurile de garantare?

Cât de uøor se pot obfline acestea? Primeledouæ aproape deloc. De ce? Care agent eco-nomic din România dispune de suficientcash sæ îl indisponibilizeze pe durata credi-tului pentru a obfline un împrumut?

Care bancæ ar fi dispusæ, în baza uneiscrisori de garanflie, sæ preia riscul clientuluialtei bænci, pentru împrumutul acordat deaceasta?

Dar obflinerea unei scrisori de garanflie e-mise de un fond de garantare, care, odatæ cuapariflia FRC pe piafla financiaræ este øi con-tragarantatæ? Noi apreciem cæ acest tip degaranflii sunt cele mai accesibile, au un me-canism operaflional bine armonizat cu fluxuloperaflional bancar, au costuri mult redusefaflæ de garanfliile reale clasice øi, cel mai im-portant, în cazul în care activul financiar,respectiv împrumutul acordat unui client a-gent economic încadrat în categoria IMM sedepreciazæ, în reevaluarea acestei garanfliipentru determinarea contribufliei la fluxu-rile viitoare, nu-øi modifica valoarea, putândfi preluat la valoarea iniflialæ.

■ În ceea ce priveøte creøterea con-tribufliei benefice a garanfliilor e-

mise de fondurile de garantare, care în pro-porflie de peste 90% sunt øi contragarantate,aceasta se poate realiza pentru mecanismul


prevæzut de aplicarea IAS 39 doar prin vo-infla bæncilor, neavând limitæri sau constrân-geri impuse de Banca Naflionalæ a României.

Aceastæ atenflie sporitæ, va trebui avutæ învedere mai ales din perspectiva propuneri-lor de modificare a prevederilor standar-dului IAS 39. Noile propuneri, aøa cum aræ-tam anterior, vin sæ ræspundæ îngrijorærilorlegate de provizionarea insuficientæ øi cu în-târziere a pierderilor din deprecierea credi-telor øi sunt de naturæ sæ accelereze recu-noaøterea acestor pierderi.

■ Deøi FRC a fæcut numeroase demer-suri pentru a spori contribuflia ga-

ranfliilor emise de fondurile de garantare caresunt øi contragarantate øi în cazul metodolo-giei pentru determinarea øi utilizarea ajustæ-rilor de valoare, banca centralæ acordæ încontinuare garanfliilor emise de fondurile degarantare un coeficient de deducere de doarde 0,5%, indiferent dacæ acestea sunt sau nucontragarantate, deøi FRC asiguræ în prezento protecflie a riscului preluat de fondurile degarantare de 60%, dacæ este vorba de capitalcirculant, øi de 80%, dacæ sunt susflinute in-vestifliile.

Ne punem, evident în mod retoric, între-barea – de ce unei protecflii la risc oferite decætre o societate de asiguræri printr-o poliflæde asigurare, care are ca obiect garantarea/preluarea riscului de neplatæ, i se poate aso-cia un coeficient de deducere de pânæ la ma-ximum 0,8%, iar o garanflie emisæ de fondu-rile de garantare, care este øi contragaran-tatæ, ræmâne tot la maximum 0,5%, færæ sæconteze protecflia la risc oferitæ de FRC în pro-centele menflionate?

■ Dar chiar øi aøa, ajustatæ cu un coefi-cient de 0,5, o garanflie oferitæ de

un fond de garantare ræmâne, ca øi în cazulmecanismului de determinare a provizioane-lor pentru acoperirea pierderii pentru depre-cierea creditului, mai solidæ decât o garanflierealæ, din acelaøi motive expuse anterior.

■ Faflæ de importanfla garanfliilor e-mise de fondurile de garantare øi

contragarantate de FRC, apreciem cæ acesteaîøi vvoorr pprriimmii îînn cceellee ddiinn uurrmmææ rreeccuunnooaaøøtteerreeaaccaarree llii ssee ccuuvviinnee,, mai ales dacæ actualelecondiflii economice vor continua sæ ræmânæostile mediului de afaceri.



CCAADDRRUULL LLEEGGAALL NNAAfifiIIOONNAALL ØØII EEUURROOPPEEAANN AAPPLLIICCAABBIILL

SSccooppuull FFRRCC,, pprreevvææzzuutt llaa aarrtt.. 22 ddiinn OOrrddoo--nnaannflflaa ddee uurrggeennflflææ aa GGuuvveerrnnuulluuii nnrr.. 2233//22000099,,este de a îmbunætæfli accesul întreprinderilormici øi mijlocii la finanflare, prin preluareaunei pærfli din riscul asumat de fondurile degarantare. În conformitate cu aarrtt.. 44 din actulnormativ citat, condifliile în care se acordæcontragaranfliile se stabilesc cu respectarealegislafliei în domeniul ajutorului de stat.Includerea acestei prevederi în actul norma-

tiv a fost necesaræ flinând cont de calitateaRomâniei de stat membru al Uniunii Euro-pene, care astfel øi-a asumat obligaflia de arespecta regulile comunitare, inclusiv în do-meniul ajutorului de stat.

❑ AArrtt.. 110077 aalliinn.. ((11)) ddiinn TTrraattaattuull ddeeffuunnccflfliioonnaarree aa UUnniiuunniiii EEuurrooppeennee

(TFUE)1) prevede cæ orice ajutoare financiareacordate de un stat membru agenflilor eco-nomici, indiferent de forma acestora, care dis-torsioneazæ sau ameninflæ sæ distorsionezeconcurenfla, favorizând anumifli beneficiarisau producflia anumitor bunuri (afectând co-

AAJJUUTTOORRUULL DDEE MMIINNIIMMIISS –– SSUUPPOORRTT AAJJUUTTOORRUULL DDEE MMIINNIIMMIISS –– SSUUPPOORRTT AALL MMEECCAANNIISSMMUULLUUII DDEE CCOONNTTRRAAGGAARRAANNTTAARREEAALL MMEECCAANNIISSMMUULLUUII DDEE CCOONNTTRRAAGGAARRAANNTTAARREE

AAnnggeellaa DDUUMMIITTRREESSCCUU,, director Direcflia Juridicæ, FRC

1) Începând cu data de 1 decembrie 2009, art. 87 øi 88 din Tratatul CE au devenit art. 107, respectiv, 108 din Tra-tatul privind funcflionarea Uniunii Europene (TFUE). Cele douæ seturi de dispoziflii sunt, în esenflæ, identice. În sen-sul prezentului material, trimiterile la art. 107 øi 108 din TFUE ar trebui înflelese ca trimiteri la art. 87, respectiv, 88din Tratatul CE, atunci când este cazul.

merflul dintre statele membre), sunt incom-patibile cu piafla comunæ.

❑ Potrivit jurisprudenflei comunitare2),acordarea de garanflii/contragaran-

flii de cætre institufliile financiare deflinute destat sau care acflioneazæ sub controlul uneiautoritæfli publice ppooaattee ffii ccoonnssiiddeerraattææ aajjuuttoorrddee ssttaatt în sensul art. 107 alin. (1) al Trata-tului de funcflionare a Uniunii Europene, în-trucât statul, prin exercitarea influenflei domi-nante asupra întreprinderilor sale, ar puteasæ direcflioneze fondurile acestora pentru asatisface alte obiective, decât cele pur co-merciale (ca de exemplu, finanflarea/garan-tarea unor agenfli economici în condiflii maifavorabile decât cele normale de piaflæ).

❑ OO nnoorrmmææ ccoommuunniittaarrææ respectatæ deFRC în desfæøurarea activitæflii sale

de contragarantare este Comunicarea Comi-siei cu privire la aplicarea art. 87 øi 88 din Tra-tatul CE privind ajutoarele de stat sub formæde garanflii3) (denumitæ în continuare Co-municare), întrucât în aceasta ssuunntt ssttaattuuaatteeccoonnddiiflfliiiillee care trebuie respectate de siste-mele de contragaranflii în favoarea IMM, pen-tru a nu include elemente de ajutor de stat,respectiv:

aa)) ppeerrssooaannaa ccrreeddiittaattææ ssææ nnuu ssee aaffllee îînn ddiiffii--ccuullttaattee ffiinnaanncciiaarrææ în sensul Liniilor directoareprivind ajutorul de stat pentru salvarea øirestructurarea întreprinderilor aflate în difi-cultate4);

bb)) ggrraadduull ddee aaccooppeerriirree ooffeerriitt ddee ccoonnttrraa--ggaarraannflfliiee ssææ ppooaattææ ffii ddeetteerrmmiinnaatt îînn mmoodd ccoorreess--

ppuunnzzæættoorr llaa mmoommeennttuull aaccoorrddæærriiii ccoonnttrraaggaa--rraannflfliieeii.. În acest sens, contragaranflia trebuiesæ fie legatæ de operafliuni financiare speci-fice, sæ aibæ o sumæ maximæ stabilitæ øi o du-ratæ limitatæ, pentru a se îndeplini cerinflelede transparenflæ ale schemei;

cc)) ccoonnttrraaggaarraannflfliiaa ssææ aaccooppeerree mmaaxxiimm 8800%%ddiinn oobblliiggaaflfliiaa ffiinnaanncciiaarrææ ddaattoorraattææ (garanflia);

dd)) pprriimmeellee ddee ccoonnttrraaggaarraannttaarree ppllæættiittee ddeebbeenneeffiicciiaarrii ssææ aassiigguurree aauuttooffiinnaannflflaarreeaa ssiissttee--mmuulluuii;; Comunicarea prezintæ ddoouuææ mmooddaa--lliittææflflii posibile de abordare în ceea ce priveøtecalculul/cuantificarea primei de contragaran-tare de piaflæ, dupæ cum urmeazæ:

dd11)) raportarea la o grilæ cu prime “safe-harbour”, stabilite în funcflie de ratin-gul beneficiarului în urma evaluærii u-nei agenflii de rating recunoscute øi con-siderate convenflional a asigura autofi-nanflarea sistemului;dd22)) calcularea unei prime unice de con-tragarantare pe sistem atunci când su-ma contragarantatæ nu depæøeøte 2,5milioane euro per IMM, primæ care sæasigure autofinanflarea sistemului. Con-form Comunicærii, aceastæ primæ unicætrebuie sæ acopere rriissccuurriillee nnoorrmmaallee cerezultæ din acordarea contragaranfliei,ccoossttuurriillee aaddmmiinniissttrraattiivvee55)) ale sistemu-lui, precum øi ffiinnaannflflaarreeaa aannuuaallææ66)) aa uu--nnuuii ccaappiittaall aaddeeccvvaatt77)).. AAcceeaassttææ mmeettooddoo--llooggiiee eessttee uuttiilliizzaattææ îînn pprreezzeenntt ddee FFRRCCppeennttrruu ccaallccuullaarreeaa pprriimmeeii ddee ccoonnttrraaggaa--rraannttaarree tteeoorreettiiccee îînn ccaaddrruull sscchheemmeelloorrddee mmiinniimmiiss iimmpplleemmeennttaattee pprriinn NNoorrmmeelleennrr.. 11//22001122,, nnrr.. 22//22001122 øøii nnrr.. 44//22001111;;


2) Cazurile C-329/99 si C-399/00, Italy and SIM 2 Multimedia/CE, [2003].3) Publicatæ în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. C 155/2008, modificatæ prin Corrigendumul publicat în

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. C 244/2008.4) Publicate în Jurnalul Oficial al Comunitæflii Europene seria C, nr. 244/2004, prelungite prin Comunicarea CE

2012/C 296/02, publicatæ în Jurnalul Oficial al Comunitæflii Europene seria C, nr. 296/2012.5) Includ evaluarea iniflialæ a riscului, costurile de monitorizare øi de gestionare a riscului legate de acordarea øi

administrarea garanfliilor.6) În principiu, aceastæ finanflare trebuie sæ includæ o primæ de risc aferentæ capitalului investit, care se ridicæ la

cel puflin 400 de puncte de bazæ (4%) øi trebuie inclusæ în prima de contragarantare plætitæ de beneficiari.7) Acest nivel este stabilit la 8% din contragaranfliile acordate.

ee)) sistemul trebuie sæ prevadæ rreeeexxaammiinnaa--rreeaa ppeerriiooddiiccææ aa pprriimmeelloorr,, pe baza ratei efec-tive de pierderi în cadrul sistemului pe o pe-rioada de timp rezonabilæ. Primele se ajus-teazæ atunci când existæ riscul ca sistemul sænu se mai poatæ autofinanfla;

ff)) sistemul trebuie sæ prevadæ ccoonnddiiflfliiiilleeîînn ccaarree ssee vvoorr aaccoorrddaa ccoonnttrraaggaarraannflfliiiillee vviiiittooaarree(de exemplu, cele referitoare la eligibilitateacompaniilor, cuantumul maxim øi durata con-tragaranfliilor).

Având în vedere cæ, pentru a servi scopu-lui pentru care a fost înfiinflatæ – de a sprijiniIMM –, FRC nu percepe o primæ de contra-garantare, care sæ îi acopere în totalitate cos-turile (aferente riscurilor ce rezultæ din a-cordarea de contragaranflii, øi finanflarea a-decvatæ a capitalului), aacceessttaa eemmiittee ccoonnttrraa--ggaarraannflfliiii îînn ccoonnddiiflfliiii ddee aajjuuttoorr..

❑ FFRRCC aa ooppttaatt pentru acordarea decontragaranflii în condiflii de ajutor

de minimis datoritæ flexibilitæflii acestui tipde ajutor. Acesta este øi motivul pentru caresistemele de garantare øi contragarantare dinUE care trebuie sæ fie compatibile cu regle-mentærile comunitare în domeniul ajutoru-lui de stat utilizeazæ preponderent RReegguullaa--mmeennttuull ddee mmiinniimmiiss88))..

❑ Acesta este un instrument care lepermite statelor membre sæ acorde

subvenflii cu valoare limitatæ întreprinderi-lor, øi în special IMM-urilor, foarte rapid,færæ sæ notifice Comisia Europeanæ øi færæ sædemareze nici o proceduræ administrativæ. Re-gula se bazeazæ pe premisa cæ, în marea ma-

joritate a cazurilor, subvenfliile cu valoare micænu au efect asupra comerflului øi concuren-flei între statele membre øi, prin urmare, nuconstituie ajutoare de stat în temeiul art. 107alin. (1) din TFUE.

❑ RReegguullaammeennttuull ddee mmiinniimmiiss speci-ficæ faptul cæ mæsurile de ajutor de

pânæ la 200.000 de euro per întreprindere,în decursul oricærei perioade de 3 ani fiscali,nu constituie un ajutor de stat în sensul tra-tatului, ceea ce înseamnæ cæ statele membrepot acorda aceste sume care reprezintæ aju-toare færæ nici o formalitate proceduralæ.

❑ PPllaaffoonnuull ddee mmiinniimmiiss este de 200.000euro pentru orice perioadæ de trei

ani fiscali consecutivi øi se aplicæ la ajutoa-rele de orice tip, indiferent de forma pe careo iau sau de scopul urmærit. Singurul tip deajutor care nu beneficiazæ de regula de mi-nimis este ajutorul pentru export.

❑ Regulamentul se aplicæ ajutoare-lor acordate întreprinderilor din

toate sectoarele, ccuu eexxcceeppflfliiaa uurrmmæættooaarreelloorr::aa)) ajutoare acordate întreprinderilor care

îøi desfæøoaræ activitatea în domeniile pes-cuitului øi acvaculturii9), producfliei primarede produse agricole10) øi în sectorul cærbu-nelui;

bb)) ajutoare acordate întreprinderilor careîøi desfæøoaræ activitatea în domeniul pro-cesærii øi comercializærii produselor agricole(în anumite cazuri);

cc)) ajutoare pentru activitæfli legate de ex-porturi cætre flæri terfle sau state membre;


8) Regulamentul (CE) nr. 1998/2006 al Comisiei din 15 decembrie 2006 privind aplicarea art. 87 øi 88 din Tratatajutoarelor de minimis (Jurnalul Oficial nr. L 379, 28.12.2006, p. 5).

9) În acest sector se aplicæ Regulamentul (CE) nr. 875/2007 al Comisiei din 24 iulie 2007 privind aplicarea art. 87øi 88 din Tratatul CE în cazul ajutorului de minimis în sectorul pescuitului øi de modificare a Regulamentului (CE)nr. 1860/2004. (Jurnalul Oficial nr. L 193, 25.07.2007, p. 6)

10) În acest sector se aplicæ Regulamentul (CE) nr. 1535/2007 al Comisiei din 20 decembrie 2007 privind apli-carea art. 87 øi 88 din Tratatul CE ajutoarelor de minimis în sectorul producfliei de produse agricole (JO L 3337,21.12.2007)

dd)) ajutoare condiflionate de utilizarea pre-ferenflialæ a produselor naflionale faflæ de pro-dusele importate;

ee)) ajutoare pentru achiziflionarea de ve-hicule pentru transportul rutier de mærfuri,acordate întreprinderilor care efectueazæ trans-porturi rutiere de mærfuri în numele unorterfli sau contra cost;

ff)) ajutoare acordate întreprinderilor aflateîn dificultate.

❑ Regulamentul ssee aapplliiccææ ddooaarr ffoorrmmee--lloorr ““ttrraannssppaarreennttee”” de ajutor, adicæ

acelor ajutoare pentru care este posibil cal-culul echivalentului subvenflie brutæ în prea-labil, færæ a fi necesaræ o evaluare a riscului.

❑ Ajutoarele individuale acordate u-nei IMM, furnizate în cadrul unei

scheme de garantare/contragarantare pen-tru întreprinderi care nu se aflæ în dificultate,sunt considerate ca fiind ajutoare de mini-mis transparente, în cazul în care partea ga-rantatæ din împrumutul subiacent furnizatîn cadrul unei astfel de scheme nnuu ddeeppææøøeeøøttee11..550000..000000 eeuurroo ppeennttrruu ffiieeccaarree îînnttrreepprriinnddeerree(750.000 euro pentru întreprinderile careîøi desfæøoaræ activitatea în sectorul transpor-tului rutier).

AAJJUUTTOOAARREELLEE DDEE MMIINNIIMMIISS DDIINN PPEERRSSPPEECCTTIIVVAA FFRRCC

ACORDAREA contragaranfliilor de cætreFRC ssee rreeaalliizzeeaazzææ ppee bbaazzaa aa ddoouuææ sscchheemmee deajutor de minimis:

❑ sscchheemmaa ddee aajjuuttoorr ddee mmiinniimmiiss ppeennttrruuIIMMMM ccee aaccttiivveeaazzææ îînn ttooaattee sseeccttooaarreellee eeccoonnoo--mmiiccee,, cu excepflia agriculturii, transpusæ prinNormele nr. 1 øi 2/2010, înlocuite de la 1 iu-lie 2012 cu Normele nr. 1 øi 2/2012. Schemaeste elaboratæ øi se deruleazæ conform Regu-lamentului CE nr. 1998/2006 privind aplica-

rea art. 87 øi 88 din Tratatul CE ajutoarelorde minimis;

❑ sscchheemmaa ddee aajjuuttoorr ddee mmiinniimmiiss ppeennttrruuIIMMMM ccee aaccttiivveeaazzææ îînn pprroodduuccflfliiaa pprriimmaarrææ ddeepprroodduussee aaggrriiccoollee,, transpusæ prin Norma nr.3/2011. Schema este elaboratæ øi se implemen-teazæ cu respectarea prevederilor Regulamen-tului CE nr. 1535/2007 privind aplicarea art.87 øi 88 din Tratatul CE ajutoarelor de mini-mis în sectorul producfliei agricole.

❑ BBeenneeffiicciiaarriiii celor douæ scheme deminimis sunt IMM-urile nou înfiin-

flate (start-up) øi cele cu istoric de activitate,localizate în oricare dintre regiunile de dez-voltare ale României.

❑ VVaallooaarreeaa mmaaxxiimmææ aa ccoonnttrraaggaarraannflfliieeiipentru o IMM este limitatæ de re-

glementærile comunitare aplicabile în dome-niul ajutorului de stat øi nu poate depæøi45.000 euro pentru IMM care activeazæ înproducflia agricolæ primaræ, 600.000 europentru IMM care activeazæ în sectorul trans-portului rutier øi 1.200.000 euro pentru ce-lelalte categorii de IMM.

❑ PPrroocceennttuull mmaaxxiimm ddee ccoonnttrraaggaarraann--ttaarree în cadrul sistemului este de

80% din fiecare garanflie contragarantatæ.

❑ Pot fi contragarantate atât garanfliiledestinate ffiinnaannflflæærriiii iinnvveessttiiflfliiiilloorr, cât

øi cele destinate finanflærii ccaappiittaalluulluuii cciirrccuu--llaanntt..

❑ În vederea creøterii impactului con-tragaranfliilor asupra accesului IMM

la finanflare, prin reducerea costului total alfinanflærii øi pentru a se alinia la practica re-centæ de determinare a echivalentului sub-venflie brutæ conflinut de schemele de ga-ranflii/contragaranflii autorizate de ComisiaEuropeanæ, FFRRCC aa mmooddiiffiiccaatt ccaaddrruull ddee rreeggllee--


mmeennttaarree aa aaccttiivviittææflfliiii ddee ccoonnttrraaggaarraannttaarree1111)),,îînncceeppâânndd ccuu 11 iiuulliiee 22001122..

Astfel:aa)) aa ffoosstt sscchhiimmbbaattææ mmeettooddaa ddee ccaallccuull aa

eecchhiivvaalleennttuulluuii ssuubbvveennflfliiee bbrruuttææ aall ccoonnttrraaggaa--rraannflfliieeii øøii ss--aa rreegglleemmeennttaatt eeffeeccttuull ccoonnttrraaggaa--rraannflfliieeii aassuupprraa nniivveelluulluuii ccoommiissiiooaanneelloorr ddeeggaarraannttaarree..

EEcchhiivvaalleennttuull ssuubbvveennflfliiee bbrruuttææ se determi-næ ca diferenflæ între prima teoreticæ de con-tragarantare12) øi prima efectivæ de contra-garantare13) (zero), cu sau færæ actualizareavalorii rezultate, în funcflie de durata contra-garanfliei, dupæ formulele:

❑ ppeennttrruu ccoonnttrraaggaarraannflfliiii mmaaii mmiiccii ddee1133 lluunnii::

Echivalent subvenflie brutæ =SG0 * c * (p – p') * d

= –––––––––––––––– ,12

unde:SG0 – valoarea garanfliei la momentul a-

cordærii;c – procentul de contragarantare (%);p – prima teoreticæ de contragarantare (%);p' – prima de contragarantare efectivæ;d – durata contragaranfliei (numærul de

luni de contragarantare14));❑ ppeennttrruu ccoonnttrraaggaarraannflfliiii ccaarree ddeeppææøøeesscc1133 lluunnii::

Echivalent subvenflie brutæ =SGi * c * (p – p')

=Σ –––––––––––– ,(1 + r)i

i = 0, nunde:

SGi – soldul garanfliei în anul i, conven-flional determinat considerând cæ rambursa-

rea creditului se realizeazæ în tranøe lunareegale;

r – rata de referinflæ (%); n – durata contragaranfliei (ani).Dat fiind faptul cæ valoarea maximæ a con-

tragaranfliei de 1,2 milioane euro/IMM se în-cadreazæ în plafonul de 2,5 milioane euro/întreprindere prevæzut în Comunicare, iar pe-rioada relativ scurtæ de când FRC a începutsæ activeze nu a permis acumularea unor dateistorice suficiente øi relevante pe baza cærorasæ se dezvolte un model matematic mai nuan-flat, FRC a implementat o metodologie de de-terminare a primei de contragarantare unicæper schemæ, respectiv prima teoreticæ de con-tragarantare. Nivelul acestei prime se revi-zuieøte anual în funcflie de rata efectivæ depierderi în cadrul sistemului.

Ca urmare a aplicærii noii metodologii dedeterminare a ajutorului de minimis, în con-venflia de contragarantare a fost prevæzutæ a-justarea nivelului comisioanelor de garantare(componenta aferentæ riscului preluat la a-cordarea garanfliei), practicate de fondurilede garantare, proporflional cu riscul transfe-rat FRC (reflectat de procentul de contraga-rantare);

bb)) ss--aa ssttaabbiilliitt ccaa nniivveelluull pprriimmeeii ddee ccoonnttrraa--ggaarraannttaarree eeffeeccttiivvee ddaattoorraattææ ddee IIMMMM ssææ ffiiee zzeerroopentru creøterea impactului contragaranflii-lor asupra nivelului reducerii costului totalde finanflare suportat de IMM;

cc)) s-a reconsiderat încadrarea în categoria“întreprinderi în dificultate” pe baza indica-torilor financiari, prin analiza evolufliei cifreide afaceri, a datoriilor øi a pierderilor înre-gistrate în douæ exerciflii financiare conse-cutive;


11) Constând în: a) Normele de contragarantare nr. 1 øi nr. 2/2012 øi Norma nr. 4/2011 revizuitæ; b) Metodologiade calcul a primei teoretice de contragarantare øi c) Convenfliile de contragarantare încheiate cu fondurile degarantare.

12) Prima calculatæ în condiflii de piaflæ pe care ar trebui sæ o plæteascæ IMM-ul pentru contragaranflia acordatæ13) Prima redusæ pe care o plæteøte în fapt IMM-ul pentru contragaranflia acordatæ. 14) Exclusiv luna în care este scadenfla finalæ a contragaranfliei.

dd)) s-a ssttaabbiilliitt pprroocceennttuull mmaaxxiimm ddee ccoonnttrraa--ggaarraannttaarree ddee 8800%% pentru microfinanflærile con-tractate de microîntreprinderi.

❑ De la momentul la care a devenitoperaflional, din aprilie 2010, FRC

a acordat ajutoare de minimis în valoare to-talæ de 43,77 milioane lei, respectiv 9,9 mi-lioane euro, unui numær de 9.720 IMM.

Dupæ cum se poate observa (graficele nr.

1 øi 2), valoarea ajutoarelor de minimis a cu-noscut un trend ascendent, creøterea sem-nificativæ înregistratæ în anul 2012 datorân-du-se atât creøterii numærului de contraga-ranflii acordate, cât øi modificærii metodei dedeterminare a ajutorului de minimis înce-pând cu iulie 2012. Cea mai mare parte aajutoarelor a fost acordatæ în baza Normeinr. 1, care se adreseazæ IMM cu istoric defuncflionare. Ponderea foarte redusæ a aju-toarelor acordate în sectorul producfliei pri-mare, în conformitate cu Norma nr. 3/2011,se datoreazæ pe de o parte limitærilor multmai stricte impuse prin reglementærile comu-nitare de ajutor de stat în acest sector eco-nomic (de exemplu, valoarea maximæ a aju-torului este de numai 7.500 euro), iar pe dealtæ parte faptului cæ implementarea Normeinr. 3 a început în a doua jumætate a anu-lui 2011.

❑ O analizæ a distribufliei pe zonelegeografice a volumului de contra-

garanflii relevæ ponderea cea mai ridicatæ aIMM-urilor beneficiare din Bucureøti øi Ilfov.


GGrraaffiiccuull nnrr.. 11.. Volumul ajutoarelor de minimis acordate de FRC, repartizat pe normeSursa: date FRC

GGrraaffiiccuull nnrr.. 22.. Evoluflia ajutoarelor de mini-mis acordate în perioada 2010 – 2012

Sursa: date FRC

mii

lei

Este øi o reflectare a stadiului dezvoltærii e-conomico-geografice a României dominate dezona Bucureøti øi judeflul Ilfov, care înregis-treazæ cel mai mare numær de IMM la nivelnaflional, cel mai mare volum al investifliilorstræine directe din România, o structuræ eco-nomicæ în care dominæ sectorul serviciilor,precum øi un important sector al industrieiprelucrætoare (graficul nr. 3).

TTEENNDDIINNfifiEE PPRREECCOONNIIZZAATTEE ÎÎNN DDOOMMEENNIIUULL AAJJUUTTOORRUULLUUII

COMISIA Europeanæ eessttee îînn pplliinn pprroocceess ddeerreevviizzuuiirree aa pprriinncciippaalleelloorr rreegglleemmeennttæærrii privindajutorul de stat (de minimis, de notificare,Regulamentul general de exceptare pe cate-gorii etc.), urmærind ca acestea sæ fie defini-tivate pânæ la sfârøitului anului 2013, pentrua fi aplicabile în noua perioadæ de progra-mare financiaræ 2014 – 2020.

❑ Comisia Europeanæ a llaannssaatt oo ccoonn--ssuullttaarree ppuubblliiccææ cu privire la revi-

zuirea Regulamentului de minimis, invitândstatele membre sæ completeze un chestionarîn acest sens. Deoarece revizuirea Regula-mentului de minimis este un element im-portant al modernizærii ajutoarelor de stat,

cu implicaflii directe asupra activitæflii sale,FRC a participat alæturi de ceilalfli membri aiAsociafliei Europene a Fondurilor Mutuale deGarantare (AECM) la elaborarea unei pozifliicomune referitoare la modificarea regulamen-tului. PPrriinncciippaalleellee aassppeeccttee ssuussflfliinnuuttee aauu ffoosstt::

❑ majorarea plafonului de minimis (doarpentru IMM) de la 200.000 euro la 500.000euro, respectiv de la 7.500 euro la 15.000euro pentru întreprinderile active în agricul-tura primaræ; acest plafon majorat ar fi echi-valentul unui plafon al garanfliei de 3.750.000euro (112.500 euro pentru sectorul agricol);

❑ exceptarea microîntreprinderilor de laaplicarea regulilor de ajutor de stat, având învedere cæ acestea nu denatureazæ concuren-fla pe piafla internæ datoritæ dimensiunii lorreduse, precum øi faptul cæ activitatea lor estelimitatæ la nivel regional; prin aceastæ mæ-suræ s-ar simplifica procesul de aplicare pen-tru un credit øi s-ar facilita astfel accesul lafinanflare pentru microîntreprinderi, putândchiar sæ susflinæ un nou boom în demarareaafacerilor;

❑ efectele pozitive ale sprijinului acordatîn baza regulamentului, rezultate din expe-rienfla practicæ a organizafliilor membre AECM,au constat în îmbunætæflirea accesului la fi-nanflare a IMM europene, ceea ce a dus lacreøterea ocupærii forflei de muncæ øi a PIB;

❑ menflinerea acestui instrument cât maisimplu pentru a putea fi utilizat la fel de u-øor, având în vedere cæ Regulamentul de mi-nimis este singurul în baza cæruia se pot a-corda garanflii/contragaranflii pentru finanflareacapitalului de lucru.

❑ În mæsura în care, în urma sem-nalelor primite din piaflæ, FRC con-

statæ cæ este nevoie de extinderea sprijinuluiacordat IMM, poate opta pentru utilizareaRegulamentului general de exceptare pe ca-tegorii.


GGrraaffiiccuull nnrr.. 33.. Distribuflia beneficiarilor deajutor pe regiuni de dezvoltare

❑ În baza acestuia, IIMMMM--uurriillee ““ssæænnææ--ttooaassee”” ddiinn ppuunncctt ddee vveeddeerree eeccoonnoo--

mmiiccoo--ffiinnaanncciiaarr pot beneficia de urmætoareletipuri de ajutor de stat care, în anumite con-diflii, sunt exceptate de la obligaflia notificæriicætre Comisia Europeanæ:

❑ ajutor de stat regional pentru investifliiøi pentru ocuparea forflei de muncæ;

❑ ajutor de stat pentru consultanflæ;❑ ajutor de stat pentru formare profesio-

nalæ;❑ ajutor de stat pentru cercetare-dezvol-

tare øi inovare;❑ ajutor de stat pentru participare la târ-

guri øi expoziflii;❑ ajutor de stat pentru protecflia mediului;❑ ajutor de stat pentru întreprinderi nou

create;❑ ajutor de stat pentru activitatea antre-

prenorialæ a femeilor;❑ ajutor de stat sub formæ de capital de risc;❑ ajutor pentru angajarea lucrætorilor de-

favorizafli øi cu handicap.

❑ Pentru a fi la curent cu ultimele e-voluflii în domeniu øi cu bunele prac-

tici în domeniu, experflii FRC monitorizeazæpermanent site-ul Comisiei Europene, par-ticipæ la programe de training în domeniu øiau un strâns dialog cu membrii AECM.

❑ În cursul anului 2012, experflii FRCau participat la diverse programe

de instruire øi ateliere de lucru referitoare lareforma reglementærilor europene în mate-ria ajutorului de stat, în special a noului Pa-chet privind ajutoarele pentru prestarea ser-viciilor de interes economic general øi a celuipentru salvare øi restructurare. Cu aceste o-cazii, au fost clarificate cu reprezentanfli aiComisiei Europene øi ai celorlalte state mem-bre anumite aspecte privind prevederile co-munitare care pot avea incidenflæ cu activi-tatea FRC.

❑ De asemenea, personalul speciali-zat al FRC a luat parte la discufliile

grupurilor de lucru ale AECM în cadrul cæ-rora s-au stabilit, printre altele, indicatorii deraportare privind activitatea de garantare øicontragarantare. Pe baza datelor comunicatede membrii Asociafliei, în anul 2013 se varedacta pentru prima datæ un raport AECMprivind activitatea de contragarantare a mem-brilor sæi, pentru a promova la nivel euro-pean, øi nu numai, instrumentul contraga-rantærii øi efectele pozitive pe care le are a-cesta atât la nivelul sectorului financiar-ban-car, cât øi la nivel macroeconomic, prin creø-terea gradului de ocupare a forflei de muncæøi a produsului intern brut.



EELLEEMMEENNTTEE DDEE IIMMPPAACCTT EELLEEMMEENNTTEE DDEE IIMMPPAACCTT pprriivviinndd ddeezzvvoollttaarreeaa aacccceessuulluuii llaa ffiinnaannflflaarree

øøii rreedduucceerreeaa ccoossttuulluuii ccrreeddiittuulluuii ccaa uurrmmaarree aa nnooiilloorr nnoorrmmee aallee FFRRCC,,aapplliiccaabbiillee ddee llaa 11 iiuulliiee 22001122

OOllggaa CCÆÆLLIINN,, øef Serviciu Risc, FRC

SSTTRRAATTEEGGIIAA ddee llaa LLiissaabboonnaa aa ssuubblliinniiaatt ccææ iinniiflfliiaattiivveellee aannttrreepprreennoorriiaallee øøii iinnoovvaarreeaa ttrree--bbuuiiee ssttiimmuullaattee øøii îînnccuurraajjaattee.. EEllee rreedduucc ddiiffiiccuullttææflfliillee îînnttââmmppiinnaattee ddee IIMMMM îînn oobbflfliinneerreeaa ddee ccrree--ddiittee,, ccaarree aappaarr ffiiee ccaa uurrmmaarree aa rriissccuulluuii ssppoorriitt ppeerrcceeppuutt ddee sseeccttoorruull bbaannccaarr ccuu pprriivviirree llaa aacceessttsseeggmmeenntt oorrii aassoocciiaatt iinnvveessttiiflfliiiilloorr îînn aannuummiittee aaccttiivviittææflflii bbaazzaattee ppee ccuunnooaaøøtteerree ((ddeezzvvoollttaarreeaatteehhnnoollooggiiccææ,, iinnoovvaaflfliiaa øøii ttrraannssffeerruull ddee tteehhnnoollooggiiii)),, ffiiee ccaa uurrmmaarree aa ffaappttuulluuii ccææ îînnttrreepprriinnddeerriilleennuu ddiissppuunn ddee ggaarraannflfliiii rreeaallee ssuuffiicciieennttee//aaddeeccvvaattee..

ÎÎnn aacceessttee ccoonnddiiflfliiii,, ffaacciilliittaarreeaa aacccceessuulluuii llaa ccrreeddiittaarree pprriinn sscchheemmee ddee ggaarraannttaarree//ccoonnttrraa--ggaarraannttaarree vvaa îîmmbbuunnæættææflflii ccoonnddiiflfliiiillee ddee ccrreeddiittaarree øøii,, iimmpplliicciitt,, aacccceessuull llaa ffiinnaannflflaarree aall IIMMMM--uurriilloorr,,cceeeeaa ccee vvaa ppeerrmmiittee aacceessttoorraa ssææ ppaarrccuurrggææ mmaaii uuøøoorr ppeerriiooaaddaa aaccttuuaallææ ddee ccrriizzææ eeccoonnoommiiccææ øøii vvaapprroodduuccee eeffeeccttee aaggrreeggaattee îînn eeccoonnoommiiee îînn cceeeeaa ccee pprriivveeøøttee mmeennflfliinneerreeaa llooccuurriilloorr ddee mmuunnccææ øøiiccrreeaarreeaa aallttoorraa nnooii,, ffuunnccflfliioonnaarreeaa cceelloorrllaallflflii ooppeerraattoorrii eeccoonnoommiiccii ccuu ccaarree IIMMMM--uurriillee ddeerruulleeaazzæærreellaaflfliiii ddee aaffaacceerrii,, bbuuggeettuull ddee ssttaatt ((ccrreeøøtteerreeaa îînnccaassæærriilloorr ddiinn iimmppoozziittee øøii ttaaxxee,, rreedduucceerreeaappllææflfliilloorr ppee ccaarree ssttaattuull llee ffaaccee ppeerrssooaanneelloorr ffæærrææ lloocc ddee mmuunnccææ eettcc..)),, ppeerrmmiiflflâânndd ttoottooddaattææ aattee--nnuuaarreeaa ccoommppoorrttaammeennttuulluuii pprroo--cciicclliicc aall ssiisstteemmuulluuii bbaannccaarr pprriinnttrr--oo aabboorrddaarree aannttiicciicclliiccææ..

■ Pentru creøterea contribufliei contra-garanfliei la imprimarea unui com-

portament anti-ciclic în procesul accesului lafinanflare, precum øi pentru reducerea costu-lui creditærii, îînncceeppâânndd ccuu 11 iiuulliiee 22001122,, aauu ffoossttaadduussee mmooddiiffiiccæærrii ssuubbssttaannflfliiaallee instrumentelorde operare ale Fondul Român de Contraga-rantare, dupæ cum vor fi prezentate în conti-nuare.

■ În cazul contragaranfliilor corespun-zætoare cofinanflærii proiectelor rea-

lizate din fonduri structurale (pentru investifliiøi capital circulant), finanflærii proiectelor de in-vestiflii øi microfinanflærilor contractate de mi-croîntreprinderi aauu ffoosstt aaccoorrddaattee ppllaaffooaannee mmaa--xxiimmee ddee 8800%%,, potrivit reglementærilor comu-nitare în materie.

■ PPrriimmaa ddee ccoonnttrraaggaarraannttaarree aa ffoosstt ssttaa--bbiilliittææ llaa vvaallooaarreeaa ““zzeerroo””,, aceasta fiind

corelatæ cu o nouæ modalitate de determinarea echivalentului subvenflie brutæ al contraga-ranfliei, dupæ cum va fi explicitat în cele ce ur-meazæ.

A fost stabilitæ, astfel, oo nnoouuææ ddiimmeennssiiuunnee aintensitæflii ajutorului de minimis; echivalen-tul subvenflie brutæ al contragaranfliei este de-terminat ca fiind diferenfla dintre prima teo-reticæ de contragarantare1) øi prima efectivæde contragarantare2) (zero), în acord cu regu-lile prevæzute de Comunicarea CE cu privirela aplicarea art. 87 øi 88 din Tratatul CE aju-toarelor de stat sub formæ de garanflii.

■ Pentru IMM beneficiare, efectul prin-cipal al modificærilor propuse se va

regæsi în rreedduucceerreeaa ccoossttuulluuii ttoottaall aall ffiinnaannflflæærriiii,,cu efecte directe asupra diminuærii costurilor

totale de finanflare ale acestora øi cu conse-cinfle favorabile asupra capacitæflii acestora deadaptare la realitæflile pieflei, în special, în con-difliile crizei economico-financiare actuale.

Prin aplicarea noii metodologii de determi-nare a echivalentului subvenflie brutæ al con-tragaranfliei, valoarea sprijinului FRC acordatIMM creøte semnificativ, în medie de aproxi-mativ patru ori.

■ Pentru fondurile de garantare se vorînregistra eeffeeccttee ppoozziittiivvee aassuupprraa ccaa--

ppaacciittææflfliiii lloorr ddee ggaarraannttaarree (în condifliile unui ni-vel prudenflial al coeficientului de expunere),încadrærii schemelor de garantare pe care lederuleazæ în criteriile comunitare referitoarela acordarea de garanflii în condiflii de piaflæ3),nivelului comisioanelor de garantare øi lichi-ditæflii acestora.

■ Având în vedere obiectivul strategicgeneral al FRC – de perfecflionare,

dezvoltare, diversificare inovativæ øi moderni-zare a mecanismelor øi instrumentelor de con-tragarantare în scopul creøterii rolului insti-tuflional în procesul de facilitare a accesului lafinanflare al IMM –, luând în considerare atâtcalitatea profesionalæ oficial recunoscutæ, câtøi expertiza dobânditæ de fondurile de garan-tare în acordarea de garanflii pentru IMM, încontextul modalitæflii de acordare a contraga-ranfliilor de cætre FRC, activitate supusæ regle-mentærilor comunitare privind acordarea deajutoare de stat/minimis, FFRRCC aa ccoonnvveenniitt ssææ aa--pplliiccee îîmmpprreeuunnææ ccuu ffoonndduurriillee ddee ggaarraannttaarree cceelleemmaaii bbuunnee pprraaccttiiccii îînn ddoommeenniiuull ggaarraannttæærriiii øøii aallccoonnttrraaggaarraannttæærriiii,, parafând în aceste condifliiconvenflii reprezentând, în esenflæ, programede sprijin pentru IMM.


1) Prima calculatæ în condiflii de piaflæ, pe care ar trebui sæ o plæteascæ IMM pentru contragaranflia acordatæ.2) Prima redusæ pe care o plæteøte în fapt IMM pentru contragaranflia acordatæ.3) În conformitate cu Comunicarea CE cu privire la aplicarea art. 87 øi 88 din Tratatul CE ajutoarelor de stat sub

formæ de garanflii, comisioanele de garantare în condiflii de piaflæ trebuie sæ asigure acoperirea riscurilor normale cerezultæ din acordarea garanfliilor, costurile administrative ale sistemului øi finanflarea anualæ a unui capital adecvat.

■ Prin convenfliile încheiate cu fondu-rile de garantare, FFRRCC pprreeiiaa oo ppaarrttee

ddiinn rriissccuull suportat de acestea la acordarea degaranflii pentru IMM, prin acordarea de con-tragaranflii în favoarea acestor întreprinderi,în limita plafoanelor maxime stabilite pentrucontragarantare.

În vederea asigurærii celeritæflii activitæfliide contragarantare în sprijinul IMM, FFRRCCmmaannddaatteeaazzææ ffoonndduurriillee ddee ggaarraannttaarree ssææ vveerrii--ffiiccee îndeplinirea criteriilor de eligibilitate øia condifliilor de contragarantare din normelespecifice øi sæ acorde contragaranflii IMMcare fac dovada îndeplinirii acestora. Fondulde garantare acordæ, monitorizeazæ øi plæ-teøte garanfliile contragarantate cu diligenflape care o practicæ în cazul garanfliilor pecare le acordæ færæ aceastæ protecflie. FRC încalitate de administrator al schemelor deajutor de minimis are obligaflia de a se asigu-ra de respectarea de cætre fondurile de ga-rantare a dispozifliilor corespunzætoare nor-melor specifice øi ale convenfliilor încheiate,în acest scop fondurile de garantare permi-flând FRC sæ verifice modul de acordare a a-jutoarelor de minimis sub formæ de contra-garanflie.

CCOONNSSIIDDEERREENNTTEE PPRRIIVVIINNDD NNIIVVEELLUULLCCOOMMIISSIIOOAANNEELLOORR DDEE GGAARRAANNTTAARREEPPRRAACCTTIICCAATTEE DDEE FFNNGGCCIIMMMM44))

ÎÎNNAAIINNTTEE DDEE 11 IIUULLIIEE 22001122

■ Dacæ pentru anul 2010 nivelul me-diu al comisionului de garantare es-

timat de FNGCIMM a fost de aproximativ 3,15%,creøterea importantæ a volumului de plæfli dinperioada 2010 – 2011 a determinat o creøterea procentelor aferente comisionului de garan-tare în anul 2011, aøa cum reiese din tabelulnr. 1 (færæ luarea în considerare a contraga-rantærii).

Comisionul de garantare perceput pentruo garanflie se determinæ pornind de la o ratæde bazæ la care se acumulau rate suplimentare,în funcflie de mai multe criterii: categoria derisc, nivelul procentului de garantare, maturi-tatea garanfliei, valoarea garanfliei.

■ Odatæ cu încheierea convenfliilor decontragarantare, în anul 2010, au

intrat în aplicabilitate rreedduucceerriillee ddee ccoommiissiioonnconvenite cu FRC, care sunt redate în tabe-lul nr. 2.


TTaabbeelluull nnrr.. 11

TTiipp ggaarraannflfliieeCCoommiissiioonn ddee ggaarraannttaarree

22001100 22001111mmiinniimm mmaaxxiimm mmiinniimm mmaaxxiimm

Garanflii pentru credite destinate finanflærii unor proiecte færæ cofinanflare din fonduri europene 1,75% 4,80% 2,27% 5,17%

Garanflii pentru credite destinate finanflærii unor proiecte cofinanflate din fonduri europene 1,10% 4,15% 1,77% 5,17%

Garanflii acordate în baza convenfliilor plafon 2,75% 2,85%

4) Fondul Naflional de Garantare al Creditelor pentru IMM

■ Începând cu a doua jumætate a anu-lui 2011, dezvoltarea activitæflii de

garantare prin generalizarea aplicabilitæflii cuprioritate a convenfliilor tip plafon în relafliilecu finanflatorii, acest tip de garanflii a crescutconstant ca pondere în portofoliul FNGCIMM,aspect reflectat øi în evoluflia structurii porto-foliului de contragaranflii al FRC.

În cadrul acestui tip de convenflii, nivelulcomisioanelor practicate a fost structurat con-form celor prezentate în tabelul nr. 3 (cu evi-denflierea reducerilor aferente ajutorului deminimis).

■ Comparabilitatea comisioanelor (în-tre cele practicate în anul 2011 prin

noile convenflii tip plafon øi cele utilizate ante-rior) este destul de dificilæ, întrucât, iniflial,FNGCIMM nu practica diferenflierea în funcfliede destinaflia finanflærilor øi tipul de IMM (cu

istoric de funcflionare/start-up); aceastæ dife-renfliere a fost preluatæ odatæ cu apariflia con-tragarantærii øi se regæseøte øi în grila de comi-sioane adoptatæ începând cu 01.07.2012, pen-tru convenfliile plafon.

CCOONNSSIIDDEERREENNTTEE PPRRIIVVIINNDDFFOORRMMUULLAA DDEE CCAALLCCUULL AALL CCOOMMIISSIIOOAANNEELLOORR DDEE GGAARRAANNTTAARREE ÎÎNN CCOONNDDIIfifiIIII DDEE CCOONNTTRRAAGGAARRAANNTTAARREEØØII NNIIVVEELLUULL CCOOMMIISSIIOOAANNEELLOORR PPRRAACCTTIICCAATTEE DDEE FFNNGGCCIIMMMM,, ÎÎNNCCEEPPÂÂNNDD CCUU 11 IIUULLIIEE 22001122

■ Prin noile convenflii de contragaran-tare încheiate cu fondurile de garan-

tare5), cu aplicabilitate din al doilea semestrual anului 2012, se prevede cæ, pentru garanfliile



DDeessttiinnaaflfliiee NNeeccoonnttrraaggaarraannttaatt CCoonnttrraaggaarraannttaatt RReedduucceerree ccoommiissiioonnIIMMMM SSttaarrtt--uupp IIMMMM SSttaarrtt--uupp IIMMMM SSttaarrtt--uupp

ccuu iissttoorriicc ccuu iissttoorriicc ccuu iissttoorriiccGaranflii

pentru investiflii 2,65% 3,80% 2,20% 3,30% 0,45% 0,50%Garanflii

pentru investiflii, cu fonduri europene 2,35% 3,80% 1,90% 3,30% 0,45% 0,50%

Garanflii pentru CC 2,80% 3,80% 2,45% 3,40% 0,35% 0,40%

5) Sunt avute în vedere convenfliile încheiate cu FNGCIMM øi filialele sale.


IInnvveessttiiflfliiii CCaappiittaall cciirrccuullaanntt– pentru întreprinderi

RReedduucceerreeaa pprroocceennttuulluuii cu istoric de funcflionare 0,45% 0,35%ccoommiissiioonnuulluuii ddee ggaarraannttaarree – pentru întreprinderi

nou înfiinflate (start-up) 0,50% 0,40%

contragarantate acordate în favoarea IMM, nnii--vveelluull ccoommiissiioonnuulluuii ddee ggaarraannttaarree pprraaccttiiccaatt ddeeggaarraanntt ((CCgg)) aarree llaa bbaazzææ uurrmmæættooaarreeaa ffoorrmmuullææ ddeeccaallccuull::

Cg= R * (1 – PC) + A + C, unde:

R = rata normalæ a riscului care se finan-fleazæ pe baza contractelor de garantare, careurmeazæ a fi emise într-un an;

PC = procentul mediu de contragarantareestimat al tuturor contractelor de garantarecare urmeazæ a fi emise într-un an;

A = costurile administrative; C = remunerarea capitalului.

■ Formula de calcul adoptatæ fline contde preluarea riscurilor de cætre FRC,

prin mecanismul contragarantærii (reflectatæprin procentul mediu de contragarantare – PC)øi semnificæ faptul cæ, drept urmare a acesteidiminuæri a riscului, la determinarea niveluluimediu al comisionului pentru componentacontragarantatæ, ffoonndduull ddee ggaarraannttaarree vvaa aavveeaaîînn vveeddeerree ddooaarr rriissccuull rrææmmaass îînn ssaarrcciinnaa ssaa..

■ Trebuie amintit faptul cæ structuraprevæzutæ pentru determinarea co-

misionului de garantare este în deplinæ con-cordanflæ cu prevederile Comunicærii ComisieiEuropene cu privire la aplicarea art. 87 øi 88din Tratatul CE privind ajutoarele de stat subformæ de garanflii6), care consideræ cæ, pentruca acordarea garanfliilor sæ nu intre sub inci-denfla ajutorului de stat øi, implicit, sæ fie acor-date în condiflii de piaflæ, ccoommiissiiooaanneellee ddee ggaa--rraannttaarree ppeerrcceeppuuttee bbeenneeffiicciiaarriilloorr ttrreebbuuiiee ssææ aassii--gguurree aaccooppeerriirreeaa uunnuuii nniivveell nnoorrmmaall aall rriissccuulluuiiasumat pe o perioada rezonabilæ de timp (u-zual un an), precum øi costurile administra-

tive (A) øi remunerarea la un nivel adecvat acapitalului investit de stat (C), pe aceeaøi pe-rioadæ.

■ Potrivit informærilor fæcute corespun-zætor dispozifliilor convenfliilor de con-

tragarantare agreate cu FNGCIMM, fondul degarantare a comunicat FRC comisioanele degarantare pe care le practicæ începând cu datade 01.07.2012, în acest sens, având prevæzuteggrriillee ddiissttiinnccttee ppeennttrruu ggaarraannflfliiii acordate în bazaconvenfliilor standard øi a celor tip plafon, cuøi færæ contragarantare.

■ CCoonnffoorrmm ggrriilleelloorr ddee ccoommiissiiooaannee ccoo--mmuunniiccaattee,, rezultæ cæ, în cazul garanflii-

lor contragarantate, nniivveelluull ccoommiissiioonnuulluuii eesstteeccuu 5500 ppuunnccttee ddee bbaazzææ ((00,,5500%%)) mmaaii mmiicc ffaaflflææ ddeecceell pprraaccttiiccaatt îînn ccaazzuull ggaarraannflfliiiilloorr nneeccoonnttrraaggaa--rraannttaattee,, indiferent de tipul finanflærii, catego-ria de risc de credit, tipul convenfliei, compo-nenfla de fonduri europene7). SSuunntt eexxcceeppttaatteeggaarraannflfliiiillee ppeennttrruu SS..RR..LL.. –– DD.. ((îînn bbaazzaa OO..UU..GG..nnrr.. 66//2200111188)))),, îînn ccaazzuull ccæærroorraa rreedduucceerreeaa ddee ccoo--mmiissiioonn eessttee ddee 11,,55%% ((aacceesstteeaa bbeenneeffiicciiaazzææ ddeeuunn ccoommiissiioonn ddee 22,,3300%% îînn ccoonnddiiflfliiii ddee ccoonnttrraa--ggaarraannttaarree,, ffaaflflææ ddee 33,,8800%% nneeccoonnttrraaggaarraannttaatt))..

Comunicarea menflioneazæ faptul cæ sche-ma de comisioane adoptatæ este setatæ în ju-rul unui ccoommiissiioonn mmeeddiiuu aannuuaall ddee 22,,1199%%,, esti-mat pentru întreg portofoliul de garanflii ceurmeazæ a fi acordate de FNGCIMM într-unorizont de timp de un an.

■ EEssttiimmaarreeaa ccoommiissiioonnuulluuii aarree llaa bbaazzææuurrmmæættooaarreellee aassuummæærrii:: componenta

contragarantatæ va reprezenta aproximativ 87%din întregul portofoliu, iar procentul mediude contragarantare (aferent componentei con-tragarantate) va înregistra un nivel de aproxi-mativ 67%.


6) Publicatæ în Jurnalul Oficial al U.E. nr. C 155/2008.7) În cazul garanfliilor accesorii finanflærilor cu componentæ de fonduri europene, nivelul comisionului de ga-

rantare este cu 0,2% mai mic faflæ de finanflærile care nu au componentæ de fonduri europene.8) Pentru stimularea înfiinflærii øi dezvoltærii microîntreprinderilor de cætre întreprinzætorii tineri, aprobatæ cu

modificæri prin Legea nr. 301/2011

■ Celelalte elementele de calcul avuteîn vedere sunt:

R = rata normalæ a riscului: 3,10%;A = costurile administrative: 0,52%;C = remunerarea capitalului: 0,32%.

■ În ceea ce priveøte nniivveelluull mmeeddiiuu aallccoommiissiioonnuulluuii aaffeerreenntt ggaarraannflfliiiilloorr ccoonn--

ttrraaggaarraannttaattee,, acesta este estimat în jurul valo-rii de 22,,0055%%.. Faflæ de acest nivel, valorile adop-tate pentru comisionul de garantare, în con-diflii de contragarantare, diferæ în funcflie decategoria de risc de credit9) a finanflærilor ga-rantate øi sunt cuprinse în urmætoarele limite:

aa)) ppeennttrruu ggaarraannflfliiii aaccoorrddaattee îînn bbaazzaa ccoonnvveenn--flfliiiilloorr ssttaannddaarrdd ((ffæærrææ ppllaaffoonn))::

■ între 1,95% øi 2,6% pentru garanfliiledestinate ccaappiittaalluulluuii ddee lluuccrruu,, færæ com-ponentæ de fonduri europene;■ între 1,7% øi 2,35% pentru garanfliiledestinate ccaappiittaalluulluuii ddee lluuccrruu,, cu compo-nentæ de fonduri europene;■ între 1,6% øi 2,25% pentru garanfliiledestinate iinnvveessttiiflfliiiilloorr,, færæ componentæde fonduri europene;■ între 1,4% øi 2,05% pentru garanfliiledestinate iinnvveessttiiflfliiiilloorr,, cu componentæ defonduri europene;

bb)) ppeennttrruu ggaarraannflfliiii aaccoorrddaattee îînn bbaazzaa ccoonnvveenn--flfliiiilloorr ttiipp ppllaaffoonn ddee ggaarraannttaarree::

■ 2,15% pentru garanfliile destinate ccaa--ppiittaalluulluuii ddee lluuccrruu,, færæ componentæ defonduri europene;■ 1,9% pentru garanfliile destinate ccaappii--ttaalluulluuii ddee lluuccrruu,, cu componentæ de fon-duri europene;■ 1,8% pentru garanfliile destinate iinn--vveessttiiflfliiiilloorr,, færæ componentæ de fondurieuropene;■ 1,6% pentru garanfliile destinate iinn--vveessttiiflfliiiilloorr,, cu componentæ de fonduri eu-ropene.

■ Gama de valori adoptatæ de FNGCIMMpentru comisioanele de garantare re-

flectæ, în principiu, o distribuflie aøteptatæ aportofoliului de garanflii pe produse øi cate-gorii de risc de credit, analiza acordærilor degaranflii contragarantate în perioada iulie-sep-tembrie 2012, precum øi estimærile privind a-cordærile de garanflii pentru anul 2013, furni-zând FRC o serie de informaflii privind struc-tura probabilæ a acordærilor viitoare care au pu-tut fi avute în vedere pentru o evaluare parflialæa impactului noilor comisioane ale FNGCIMM.

■ În ceea ce priveøte valorile adoptatepentru comisionul de garantare, færæ

contragarantare, acestea sunt în mod uniformmai mari cu 0,5% decât cele aferente garan-fliilor contragarantate, valoarea cea mai mare(pentru garanflii noi10)) fiind de 3,10% (pen-tru garanflii destinate capitalului de lucru, færæcomponentæ de fonduri europene øi catego-ria de risc de credit VI), neluând în calcul ni-velul de 3,8% aplicat în cazul întreprinderilorde tip start-up.

CCOONNSSIIDDEERREENNTTEE PPRRIIVVIINNDD EEVVAALLUUAARREEAAIIMMPPAACCTTUULLUUII CCOOMMIISSIIOOAANNEELLOORR DDEE GGAARRAANNTTAARREE AADDOOPPTTAATTEE DDEE FFNNGGCCIIMMMM,, CCUU AAPPLLIICCAABBIILLIITTAATTEEDDIINN 11 IIUULLIIEE 22001122,, AASSUUPPRRAA CCOOSSTTUULLUUIIFFIINNAANNfifiÆÆRRIIII PPEENNTTRRUU IIMMMM

AA.. Impactul real indus de modul de cal-cul adoptat prin convenflia de contra-

garantare, pornind de la ipotezele øi datele co-municate de FNGCIMM, este ilustrat în situa-fliile prezentate în continuare; se prezintæ ast-fel ccaallccuulluull pprroocceennttuulluuii mmeeddiiuu aall ccoommiissiioonnuu--lluuii ddee ggaarraannttaarree în cele douæ situaflii extremeposibile, conform figurii nr. 1:


9) Sunt prevæzute øapte categorii de risc de credit; pentru categoria de risc I - cele mai mici comisioane, pentrucategoria de risc VI - cele mai mari valori, pentru categoria VII nu se acordæ, în principiu, garanflii noi.

10) Pentru garanflii prelungite în anumite condiflii sunt percepute comisioane distincte.

■ Contragarantarea a indus un nniivveellmmeeddiiuu aall ccoommiissiioonnuulluuii ddee ggaarraannttaarree

ddee ccccaa 11,,99%%,, øi deci o reducere cu aproxima-tiv 200 puncte de bazæ (2%) faflæ de nivelulmediu al comisionului færæ contragarantare,de 3,9%.

Nivelul mediu al procentului comisionuluide garantare cu contragarantare evidenfliazæîn mod corespunzætor impactul riscului asu-mat de FRC, reflectat prin valoarea procentu-lui mediu de contragarantare (asumat 67%).

În cazul unui portofoliu ppaarrflfliiaall ccoonnttrraaggaa--rraannttaatt (asumat de FNGCIMM la nivelul de 84%din totalul portofoliului de garanflii ce urmea-zæ sæ îl acorde pe o perioadæ de un an), datelearatæ la fel (figura nr. 2).

■ Aplicarea formulei de calcul stabiliteprin convenflie, în care componenta

PC reprezintæ procentul mediu de contraga-rantare estimat al tuturor contractelor de ga-rantare care urmeazæ a fi emise într-un an(67% * 84%), duce la determinarea unui nivelmediu al comisionului de garantare al între-gului portofoliul estimat a fi acordat (contra-garantat + necontragarantat), reflectând im-pactul contragarantærii asupra acestuia în în-tregul sæu (figura nr. 3).

■ ÎÎnn ccoonncclluuzziiee,, din cele prezentate re-zultæ faptul cæ pentru garanfliile con-

tragarantate nivelul mediu al comisionului artrebui setat în jurul valorii de 11,,99%%,, în timp ce


Figura. nr. 1. Calculul procentului mediu al comisionului de garantare pentru portofoliuintegral necontragarantat øi pentru portofoliu integral contragarantat

Figura. nr. 2. Calculul procentului mediu al comisionului de garantare în cazul portofoliuluiparflial contragarantat

îînn ccaazzuull ggaarraannflfliiiilloorr nneeccoonnttrraaggaarraannttaattee aarr ttrree--bbuuii sseettaatt îînn jjuurruull vvaalloorriiii ddee 33,,99%%..

Având în vedere grila comisioanelor comu-nicatæ de FNGCIMM, rezultæ cæ, în cazul garan-fliilor contragarantate, aceasta se pliazæ în jurulvalorilor estimate11), în timp ce pentru garan-fliile necontragarantate nu se poate spune a-cest lucru, în fapt nici cel mai mare nivel pre-væzut în grilæ nu atinge nivelul mediu estimatconform modelului de calcul prezentat.

Nivelul mediu real al comisioanelor (øi, im-plicit, al sumelor încasate din comisioanele per-cepute) este însæ în ambele cazuri puternicinfluenflat/influenflate de distribuflia pe tipuride produse øi categorii de risc de credit. De e-xemplu, acordærile de garanflii contragarantateîn perioada iulie – septembrie 2012 sunt struc-tural dominate de acordærile în baza conven-fliilor tip plafon, pentru care comisioanele degarantare adoptate sunt de 2,15% pentru ca-pitalul circulant øi 1,8% pentru investiflii (færæfonduri europene); astfel, dintr-un total de 2.318garanflii contragarantate acordate de FNGCIMM,

2.295 sunt acordate în baza convenfliilor pla-fon, iar dintre acestea 1.894 sunt pentru capi-talul circulant øi 286 pentru investiflii, færæ alua în evidenflæ garanfliile cu componentæ defonduri europene.

Totodatæ, garanfliile contragarantate acor-date în baza convenfliilor færæ plafon sunt foartepufline (23, din care 16 pentru capitalul circu-lant), dar sunt de valori mari øi în categorii derisc III – V (comisioane de garantare mai maride 2,15%). Unei astfel de distribuflii îi cores-punde un nivel mediu al comisionului de ga-rantare de aproximativ 2,17% (cu influenflacomisioanelor pentru start-up, dar øi a com-ponentelor cu fonduri europene)12).

Structura prezentatæ mai sus corespundeunei distribuflii capital circulant/investiflii de a-proximativ 75/25%13). Evoluflia acordærilor însensul creøterii investifliilor øi/sau a proiecte-lor cu fonduri europene (estimærile FNGCIMMpentru 2013 vizeazæ un raport capital circu-lant/investiflii de aproximativ 70/30%), va in-fluenfla nivelul mediu al comisionului, în con-


Figura. nr. 3. Determinarea nivelului mediu al comisionului de garantare (contragarantat +necontragarantat)

11) Atât de FNGCIMM (2,05%), cât øi conform modelului de calcul prezentat.12) Færæ influenfla practicærii unui nivel minim al comisionului de garantare øi prin considerarea cæruia nivelul mediu

al comisionului este mai mare.13) Corespunde unei structuri valorice aferente contragaranfliilor în cauzæ.

diflii de contragarantare, în sensul diminuæriiacestuia.

■ În ceea ce priveøte ponderea com-ponentei contragarantate în total por-

tofoliu de garanflii estimat a fi acordat, avândîn vedere nivelul de aproximativ 70% înregis-trat în cazul acordærilor din anul 2012, nivelulde 84% asumat pentru anul 2013 este de re-flinut ca viziune asupra evolufliilor viitoare alemecanismului de garantare/contragarantare.Cert este însæ cæ impactul acestei asumæri estede scædere puternicæ a nivelului mediu al co-misionului de garantare pentru întreg porto-foliul estimat: de la aproximativ 2,5% (calculatpentru o pondere de 70%) la nivelul comuni-cat de 2,19%, oferind astfel un suport pentruscæderea comisioanelor de garantare, în special,pentru garanfliile necontragarantate.

Cu referire la procentul mediu de contra-garantare asumat, în valoare de 67%, acesta sesusfline având în vedere faptul cæ øi în prezentnivelul acestuia este ridicat, respectiv de 64,7%(aferent acordærilor din perioada iulie – octom-brie 2012). Creøterea scontatæ a acordærilor decontragaranflii în susflinerea investifliilor øi a mi-crofinanflærilor va putea determina atingerea pro-centului mediu de contragarantare de 67%.

BB.. OO aa ddoouuaa mmooddaalliittaattee ddee eevvaalluuaarree a im-pactului noilor comisioane practicate

începând cu 1 iulie 2012 s-a realizat prin com-pararea reducerilor de comision resimflite lanivelul IMM contragarantat, îînn ddoouuææ ssiittuuaaflfliiii –cu vechile comisioane øi cu noile comisioane.

■ Calculul s-a realizat pornind de la por-tofoliul de contragaranflii acordate în

perioada iulie – septembrie 2012, strict în bazaconvenfliilor plafon øi pentru Norma nr. 1/2012privind stimularea accesului la finanflare a IMM.Având în vedere preponderenfla garanfliilor con-tragarantate aferente capitalului circulant14),conform grilei de comisioane valabile pânæ la01.07.2012, a rezultat cæ IMM contragarantatear fi beneficiat de o reducere medie de 0,366%faflæ de IMM necontragarantate, conform noi-lor grile aceastæ reducere fiind de 0,50%.

■ Totodatæ, luând în considerare øi co-misionul de contragarantare (0,37%

pânæ la 01.07.2012), întrucât acesta era per-ceput fondului de garantare, øi nu IMM, nive-lul zero adoptat de FRC începând cu 1 iulie2012 a avut drept consecinflæ o reducere decosturi pentru fondul de garantare, cu impactîn acelaøi sens asupra comisionului de garan-tare pentru întreg portofoliul de garanflii alFNGCIMM (inclusiv pentru cele necontraga-rantate); cuantificatæ în ipotezele avute în ve-dere mai sus, aceastæ reducere a fost în mediede cca 0,18%15).

■ ÎÎnn ccoonncclluuzziiee,, prin aplicarea noii grilede comisioane øi în condifliile comi-

sionului de contragarantare cu valoarea zero,IMM contragarantate (în baza convenfliilor pla-fon, Norma nr. 1/2012) beneficiazæ de o redu-cere medie a comisionului de garantare deaproximativ 0,68% (0,50% + 0,18%), faflæ denivelul de comisionare anterior în condiflii denecontragarantare øi cu perceperea comisio-nului de contragarantare de 0,37%.


14) Pentru care nivelul de reducere a comisionului a fost de 0,35% înainte de 01.07.2012.15) Determinatæ prin calcularea reducerii anualizate a comisionului de garantare pentru garanfliile necontragarantate

în cele douæ ipoteze: grila nouæ vs grila veche (pe convenflii tip plafon)

ÎÎNN PPEERRIIOOAADDEE ddee ccrriizzææ,, îînnttrreepprriinnddeerriillee mmiiccii øøii mmiijjlloocciiii ((IIMMMM)) ssee ccoonnffrruunnttææ ccuu ddiiffii--ccuullttææflflii ddiinn ccee îînn ccee mmaaii mmaarrii îînn ggææssiirreeaa uunnoorr ssoolluuflfliiii ddee ffiinnaannflflaarree.. UUllttiimmiiii aannii nnuu aauu rree--pprreezzeennttaatt oo eexxcceeppflfliiee.. DDeeøøii ppeerrssppeeccttiivveellee eeccoonnoommiiccee gglloobbaallee øøii nnaaflfliioonnaallee ss--aauu îîmmbbuunnæættææflfliittttrreeppttaatt,, îînnttrreepprriinnddeerriillee mmiiccii aauu rrææmmaass îînn uurrmmææ ddiinn ppuunncctt ddee vveeddeerree aall rreellaannssæærriiii.. ÎÎnn ggee--nneerraall,, ccoonnddiiflfliiiillee ddee ccrreeddiittaarree ppeennttrruu IIMMMM ssuunntt îînnccææ ssttrrâânnssee,, aacccceessuull llaa ffiinnaannflflaarreeaa bbaannccaarrææccoonnssttiittuuiinndd îînnccææ oo pprroobblleemmææ pprreessaannttææ ppeennttrruu mmiicciiii îînnttrreepprriinnzzæættoorrii,, îînn ggeenneerraall,, øøii ppeennttrruummiiccrrooîînnttrreepprriinnddeerrii,, îînn ssppeecciiaall..

PPee ddee aallttææ ppaarrttee,, iinnssttiittuuflfliiiillee ffiinnaanncciiaarree nneebbaannccaarree aauu ccoonnttiinnuuaatt ssææ--øøii aajjuusstteezzee ppoorrttoo--ffoolliiiillee pprriivviinndd ccrreeddiitteellee aaccoorrddaattee IIMMMM,, iiaarr ooffeerrttaa ddee ccrreeddiittaarree aa ccoommppaanniiiilloorr nneeffiinnaanncciiaa--rree ss--aa ccaarraacctteerriizzaatt pprriinnttrr--oo îînnææsspprriirree rreellaattiivv uuøøooaarrææ aa ssttaannddaarrddeelloorr ddee ccrreeddiittaarree..


SSUUSSfifiIINNEERREEAA AACCCCEESSUULLUUII LLAA FFIINNAANNfifiAARREE SSUUSSfifiIINNEERREEAA AACCCCEESSUULLUUII LLAA FFIINNAANNfifiAARREE AA IIMMMM--UURRIILLOORR IINNOOVVAATTIIVVEE AA IIMMMM--UURRIILLOORR IINNOOVVAATTIIVVEE

pprriinn IInnssttrruummeennttuull ddee PPaarrttaajjaarree aa RRiissccuurriilloorr ppeennttrruu CCeerrcceettaarree && DDeezzvvoollttaarree øøii IInnoovvaarree -- RRiisskk SShhaarriinngg IInnssttrruummeenntt ffoorr RReesseeaarrcchh && DDeevveellooppmmeenntt &&

IInnnnoovvaattiioonn ((RRSSII))

CCoorrnneelliiaa SSIIMMIIOONN,, consilier al Directoratului FRC

❑ La nivel european, instituflii repre-zentative precum Comisia Europea-

næ, Banca Europeanæ de Investiflii øi FondulEuropean de Investiflii încearcæ sæ limitezedaunele crizei asupra IMM, ccrreessccâânndd rroolluullaannttii--cciicclliicc pprriinn ffuurrnniizzaarreeaa ddee ssoolluuflfliiii ddee ffiinnaann--flflaarree,, ppeennttrruu aa ssttiimmuullaa ssppiirriittuull aannttrreepprreennoorriiaalløøii iinnoovvaaflfliiaa øøii ppeennttrruu aa îînnccuurraajjaa mmaaii mmuulltt ccrree--ddiittaarreeaa bbaannccaarrææ.. Mai mult, FEI a dezvoltat unportofoliu de instrumente de garantare øicontragarantare pentru a aborda mecanis-mele de partajare a riscului în concordanflæcu nevoile pieflei øi în linie cu principiile co-respunzætoare de împærflire a riscului.

❑ Importanfla instrumentelor de ga-rantare øi, în special, a celor de con-

tragarantare, finanflate prin programe euro-pene ca modalitate de sporire a impactuluisistemelor naflionale de garantare/contraga-rantare, în scopul facilitærii accesului la finan-flare a IMM, va constitui, de altfel, una dintreprincipalele teme de discuflie aflate pe agen-da Conferinflei anuale a Asociafliei Europenea Societæflilor Mutuale de Garantare (AECM)2013, care va avea loc la sfârøitul lunii iulie.

ÎÎnn aacceessttee ccoonnddiiflfliiii,, uunnaa ddiinnttrree ssoolluuflfliiiillee,, pprroo--mmoovvaattææ llaa nniivveell eeuurrooppeeaann øøii aaddooppttaattææ øøii ddeeFFoonndduull RRoommâânn ddee CCoonnttrraaggaarraannttaarree ((FFRRCC)),, aaffoosstt aacceeeeaa ddee aa pprroommoovvaa oo aattiittuuddiinnee aannttii--ccii--cclliiccææ îînn pprroobblleemmaa ccrreeddiittæærriiii IIMMMM,, pprriinn ccoonn--ssoolliiddaarreeaa øøii uuttiilliizzaarreeaa ccuu uunn rraannddaammeenntt mmaa--xxiimm aa iinnssttrruummeenntteelloorr ddee ggaarraannttaarree øøii ccoonnttrraa--ggaarraannttaarree ccuu ccaarree ooppeerreeaazzææ øøii îînn pprreezzeenntt..

❑ În acest context, facilitarea accesu-lui la credite pentru IMM prin pre-

luarea unei pærfli din riscul asumat de fon-durile de garantare la acordarea de garanfliipentru IMM, atribuflie esenflialæ a FonduluiRomân de Contragarantare reprezintæ unadintre politicile publice asumate de cætreGuvernul României, pentru a contracara pre-siunile øi riscurile determinate de evolufliileeconomice interne øi externe la care sunt

supuse IMM, în contextul necesitæflii susfli-nerii creøterii economice, menflinerii locu-rilor de muncæ øi creærii altora noi, precumøi pentru adoptarea de mæsuri eficiente decreøtere a gradului de absorbflie a fondurilorstructurale. Astfel, prin misiunea sa, FRCcontribuie la atenuarea dificultæflilor cu carese confruntæ sectorul IMM în accesarea definanflæri prin facilitarea accesului acestora lafinanflare, asigurând totodatæ øi funcflionareasustenabilæ, pe termen lung, a segmentuluipieflei financiare alcætuit din fonduri de ga-rantare.

❑ Având în vedere faptul cæ inovafliaeste cheia viitorului øi multe IMM-uri

desfæøoaræ activitæfli de cercetare, dezvoltareøi inovare, dar în acelaøi timp multe bænciconsideræ finanflarea inoværii prea riscantæpentru portofoliile lor øi în scopul asiguræriisustenabilitæflii mecanismului de sprijinire aaccesului la finanflare a acestui segment, FFRRCCîîøøii pprrooppuunnee ssææ aacccceesseezzee iinnssttrruummeennttuull eeuurroo--ppeeaann iinnttiittuullaatt “Risk Sharing Instrument forResearch & Development & Innovation dri-ven SMEs and Small Mid-caps (RSI) – coun-ter-guarantee scheme” [Instrumentul de Par-tajare a Riscurilor pentru Cercetare & Dez-voltare & Inovare destinat IMM si întreprin-derilor mici cu capitalizare medie (pânæ în500 de angajafli) – schema de contragaran-tare].

❑ Instrumentul de partajare a riscu-rilor (Risk Sharing Instrument – RSI)

este o inifliativæ comunæ a Fondului Euro-pean de Investiflii, a Bæncii Europene de In-vestiflii øi a Comisiei Europene (Direcflia Ge-neralæ Cercetare & Inovare), având ca scopîmbunætæflirea accesului la finanflare pentruîntreprinderile mici øi mijlocii øi pentru în-treprinderile mici cu capitalizare medie (cumai puflin de 500 de salariafli – Small MidCaps – SMC), pentru segmentul cercetare,dezvoltare, inovare (RDI).


❑ Iniflial, prin Decizia Comisiei Euro-pene C(2011) 8606 din 25 noiem-

brie 2011, a fost instituitæ schema de ga-rantare pilot “RSI Facility”, în cadrul cæreiaFondul European de Investiflii emite garanfliipentru intermediarii financiari care oferæcredite øi leasing financiar IMM øi SMC pen-tru segmentul RDI. Ulterior, având în vederecererea importantæ înregistratæ în cadrul pro-iectului pilot, prin Decizia Comisiei Euro-pene C(2012) 9899 din 8 ianuarie 2013 afost extins domeniul de aplicare a instru-mentului RSI, prin suplimentarea bugetuluiinstrumentului cu 150 milioane euro øi in-troducerea unei noi scheme de contragaran-tare, care permite øi institufliilor de garantareøi de contragarantare interesate sæ participeîn cadrul schemei în calitate de intermediarifinanciari.

❑ FEI nu furnizeazæ direct garanfliisau contragaranflii IMM sau SMC.

Acest lucru are loc numai prin IInntteerrmmeeddiiaa--rruull ffiinnaanncciiaarr selectat øi aprobat de FEI øi CE.Intermediarii financiari eligibili sunt insti-tufliile de credit sau financiare, institufliile degarantare/contragarantare publice sau pri-vate, autorizate sæ emitæ garanflii/contraga-ranflii, în conformitate cu legislaflia în vigoare.

❑ Calitatea de Intermediar Financiarpoate fi dobânditæ pe baza îndepli-

nirii procedurilor de aplicare øi a criteriilorde eligibilitate, având ca rezultat un acordîntre FEI øi Intermediarul Financiar. În ca-drul schemei de contragarantare, existæ øiposibilitatea semnærii unui acord umbrelæ,cu un singur aplicant care poate acoperi maimulte entitæfli aparflinând aceluiaøi grup.

❑ Prin acest instrument, împrumu-turile între 25.000 øi 7,5 milioane

euro (care pot fi øi garantate sau contraga-rantate), acordate IMM øi SMC de cætre in-termediarul financiar, sunt garantate/contra-

garantate în proporflie de 5500%% ddee ccæættrree FFEEII,,în schimbul unui comision de garantare (nuexistæ o rraattææ ppllaaffoonn).

❑ Garanflia/contragaranflia FEI în ca-drul instrumentului RSI nu aco-

peræ decât împrumuturile acordate IMM sauSMC pentru proiecte de cercetare, dezvol-tare øi inovare.

❑ CCoonnddiiflfliiiillee pprriivviinndd eelliiggiibbiilliittaatteeaa IMMøi SMC se referæ la respectarea:

❑ aa cceell ppuuflfliinn uunnuuiiaa ddiinnttrree uurrmmæættooaarreelleeccrriitteerriiii::

❑ IMM/SMC trebuie sæ foloseascæ fon-durile pentru producflia sau dezvolta-rea unor produse, procese øi/sau ser-vicii care sunt inovative, acolo undeexistæ un risc de insuficienflæ/eøec teh-nologic sau industrial evidenfliat debusiness planul întreprinderii, sau❑ IMM/SMC trebuie sæ fie o societatecu potenflial mare de creøtere anualæ acifrei de afaceri sau a locurilor demuncæ cu cel puflin 20%, în ultimii 3ani øi un numær de 10 sau mai mulfliangajafli la începutul perioadei de ob-servaflie sau❑ IMM/SMC trebuie sæ aibæ un poten-flial important de inovare øi/sau sæ fie oîntreprindere axatæ pe cercetare/dez-voltare.

❑ øøii ccuummuullaattiivv aa uurrmmæættooaarreelloorr ccrriitteerriiii::❑ IMM eligibile sunt cele definite prinRecomandarea Comisiei 2003/361/EC;❑ nu trebuie sæ se afle în dificultate*);❑ nu trebuie sæ desfæøoare o activitatesubstanflialæ într-unul sau mai multesectoare restricflionate;❑ IMM trebuie sæ-øi desfæøoare activi-tatea în unul dintre statele eligibile pen-tru RSI;❑ IMM nu trebuie sæ desfæøoare acti-vitæfli RDI în urmætoarele domenii: clo-


naj uman, energie nuclearæ, aplicafliimilitare;❑ orice alt criteriu stipulat în acordulde contragarantare.

❑ ÎÎnn cceeeeaa ccee pprriivveeøøttee ttrraannzzaaccflfliiiillee iinn--tteerrmmeeddiiaarruulluuii ffiinnaanncciiaarr ccuu IIMMMM øøii

SSMMCC,, aacceesstteeaa ttrreebbuuiiee ssææ rreessppeeccttee ccuummuullaattiivvuurrmmæættooaarreellee ccrriitteerriiii::

❑ scopul finanflærii trebuie sæ fie: in-vestiflii în active corporale/necorporalesau/øi capital circulant;❑ tranzacflia nu trebuie sæ fie împru-mut de tip mezanin, datorie subordo-natæ, cvasi-capital;❑ suma tranzacfliei nu trebuie sæ fiemai micæ de 25.000 euro sau mai maredecât cea specificatæ în acordul RSI degarantare/contragarantare;❑ graficul de rambursare trebuie sta-bilit;❑ scadenfla tranzacfliei trebuie sæ fie:egalæ sau mai mare de 24 de luni, cuexcepflia finanflærii pentru capital circu-lant unde scadenfla poate fi de 12 luni

cu posibilitate de prelungire pentruîncæ 12; sæ nu fie mai mare de 84 deluni, inclusiv perioada de graflie (dacæexistæ una);❑ tranzacfliile trebuie sæ fie exprimateîn euro sau în moneda localæ;❑ orice alt criteriu stipulat în acordulRSI de contragarantare.

❑ Instrumentul RSI a fost lansat deComisia Europeanæ øi Grupul BEI

în decembrie 2011, fiind finanflat de Uniu-nea Europeanæ în cadrul Programului 7 pen-tru Cercetare øi Dezvoltare Tehnologicæ (FP7)pentru exercifliul financiar 2007 – 2013, ur-mând ca pentru exercifliul financiar 2014 –2020 acesta sæ fie continuat în cadrul Pro-gramului pentru cercetare øi inovare OOrrii--zzoonntt 22002200..

*) În conformitate cu Liniile directoare comunitareprivind ajutorul de stat pentru salvarea øi restructurareaîntreprinderilor aflate în dificultate, publicate în JurnalulOficial al Comunitæflii Europene seria C, nr. 244/2004 øipotrivit criteriilor normelor specifice ale FRC.



FFOONNDDUULL RROOMMÂÂNN DDEE CCOONNTTRRAAGGAARRAANNTTAARREE –– FFOONNDDUULL RROOMMÂÂNN DDEE CCOONNTTRRAAGGAARRAANNTTAARREE –– uunn vveeccttoorr aaccttiivv øøii ccoonnssiisstteenntt

îînn ppiiaaflflaa sseerrvviicciiiilloorr ffiinnaanncciiaarree ppeennttrruu IIMMMM îînn aannuull 22001122

BBooggddaann DDaanniieell VVIIØØAANN,, coordonator al Compartimentului Consultanflæøi Comunicare FRC

PPRROOMMOOVVAARREEAA aaccttiivviittææflfliiii øøii aa iinnssttrruummeenntteelloorr ddee ccoonnttrraaggaarraannttaarree aa ddeemmaarraatt îînn aannuull22001122,, uurrmmâânndd aacceelleeaaøøii ccoooorrddoonnaattee ssttrraatteeggiiccee îînncceeppuuttee îînn aannuull aapprroobbæærriiii SSttrraatteeggiieeii FFRRCC,,ccaarree vviizzeeaazzææ îîmmbbuunnæættææflfliirreeaa rreellaaflfliiiilloorr iinnssttiittuuflfliioonnaallee ccuu aannttrreepprreennoorriiaattuull ssppeecciiffiicc IIMMMM,,mmeeddiiuulluuii ddee aaffaacceerrii,, îînn ggeenneerraall,, øøii ddeeooppoottrriivvææ ccuu mmeeddiiuull ffiinnaanncciiaarr øøii bbaannccaarr,, ppee ddee oo ppaarrttee,,øøii ccoonnssoolliiddaarreeaa pprroocceessuulluuii ddee iinntteeggrraarree aa FFRRCC îînn mmeeccaanniissmmeellee ssppeecciiffiiccee ssiisstteemmuulluuii ffiinnaann--cciiaarr bbaannccaarr øøii,, ttoottooddaattææ,, ppeerrffeeccflfliioonnaarreeaa aaccttiivviittææflfliiii ddee ccoonnssuullttaannflflææ pprriivviinndd mmeeccaanniissmmeelleeiinnssttiittuuflfliioonnaallee øøii pprroocceedduurriillee ccaarree vviizzeeaazzææ aacccceessuull llaa ffiinnaannflflaarree pprriinn iinntteerrmmeeddiiuull ggaarraannflfliiiilloorrøøii ccoonnttrraaggaarraannflfliiiilloorr,, ppee ddee aallttææ ppaarrttee..

CCOONNSSIILLIIUULL IINNVVEESSTTIITTOORRIILLOORRSSTTRRÆÆIINNII –– ““MMAASSAA RROOTTUUNNDDÆÆ PPRRIIVVIINNDDMMÆÆSSUURRII ÎÎNN SSPPRRIIJJIINNUULL SSEECCTTOORRUULLUUIIDDEE IIMMMM””,, 77 FFEEBBRRUUAARRIIEE 22001122

FONDUL Român de Contragarantare (FRC)a participat în calitate de invitat la întâlnireaGrupului de lucru pe probleme de IMM alConsiliul Investitorilor Stræini, care a avutloc la data de 7 februarie 2012, evenimentulfiind organizat sub forma unei mese rotunde,care a pledat pentru un nou cadru de regle-mentare în vederea sprijinirii dezvoltærii IMMdin România, care sæ aibæ în vedere, printrealtele, accesul IMM la capitalul de risc øi crea-rea unor reflele de investitori privafli.

■ FRC, prin reprezentantul sæu, ddoomm--nnuull IIooaann HHiiddeeggccuuttii,, preøedintele

Directoratului, a prezentat date de bilanfl aleinstitufliei pentru anul 2011 øi obiectivelepropuse pentru anul 2012, ppuunnâânndd aacccceennttppee necesitatea finanflærii prioritare a investi-fliilor realizate de IMM, din perspectiva prac-ticærii unui procent de contragarantare ma-jorat, la maximul de 80%, pentru garanfliileaferente creditelor obflinute de la finanflatori,susflinerea dezvoltærii agriculturii româneøti,cofinanflarea prioritaræ a proiectelor finan-flate din fonduri europene, reducerea comi-sionului de contragarantare, diminuarea cos-turilor finanflærii, relansarea creditærii, acor-darea unei øanse pentru IMM aflate “în difi-cultate” prin reconsiderarea conceptului, însensul elaborærii unei scheme de ajutor destat pentru salvare øi restructurare conformnormelor europene specifice, realizarea departeneriate cu Fondul European de Inves-tiflii pentru iniflierea øi dezvoltarea instru-mentelor pentru stimularea microcreditæriiøi asigurarea surselor de finanflare privatæ ainstrumentelor cu capital de risc, dezvolta-rea de produse øi servicii care sæ generezecreøtere economicæ øi noi locuri de muncæ,

în contextul prioritæflilor stabilite de Strate-gia Europa 2020.

■ “Consiliul Investitorilor Stræini ple-deazæ pentru un cadru de regle-

mentare în vederea sprijinirii dezvoltærii IMM-urilor din Romania, care sæ aibæ în vedere,printre altele, accesul IMM-urilor la capitalulde risc sau crearea unor reflele de investitoriprivafli.

În cadrul discufliilor dintre autoritæfli øi in-vestitori la masa rotundæ organizatæ marfli,7 februarie 2012, de Consiliul InvestitorilorStræini s-au punctat mæsurile identificate însprijinul sectorului de IMM-uri.

Aceste mæsuri se referæ la accesul IMM-urilor la capitalul de risc prin constituirea fon-durilor cu capital de risc, crearea unor re-flele de investitori privafli (business angels),crearea unui sistem descentralizat de fonduriregionale de garantare în vederea sprijiniriiøi îmbunætæflirii accesului IMM-urilor la finan-flare, capitalizarea adecvatæ a Fondului Na-flional de Garantare a Creditelor pentru În-treprinderile Mici øi Mijlocii (FNGCIMM) saucapitalizarea adecvatæ a Fondului Român deContragarantare” – http://www.business24.ro/companii/companii-romania/consiliul-investitorilor-straini-ce-trebuie-facut-pentru-imm-uri-1507512.

CCOONNFFEERRIINNfifiAA DDEE PPRREESSÆÆ OORRGGAANNIIZZAATTÆÆ DDEE CCOONNSSIILLIIUULLNNAAfifiIIOONNAALL AALL ÎÎNNTTRREEPPRRIINNDDEERRIILLOORRPPRRIIVVAATTEE MMIICCII ØØII MMIIJJLLOOCCIIII DDIINN RROOMMÂÂNNIIAA,, 2222 FFEEBBRRUUAARRIIEE 22001122

■ Fondul Român de Contragarantarea participat în calitate de invitat la

Conferinfla de presæ care a avut loc miercuri,22 februarie 2012, la sediul Consiliului Na-flional al Întreprinderilor Private Mici øi Mij-locii din România, eveniment care a avut, prin-tre subiectele abordate, necesitatea aplicærii


în România a Directivei UE privind plata T.V.A.la încasare pentru contribuabilii mici øi mo-dalitæflile moderne de contragarantare – pro-vocæri pentru FRC în anul 2012.

■ Intervenflia FRC, prin preøedinteleDirectoratului, dl. Ioan Hidegcuti, a

avut tema “Modalitæfli moderne de contraga-rantare”, prin care au fost prezentate rezul-tatele instituflionale înregistrate la finalul a-nului 2011, totodatæ, fiind menflionate pro-punerile de mæsuri, acfliuni øi abordæri, pen-tru anul 2012: ■ revizuirea, adaptarea øi ar-monizarea schemelor de ajutor, normelor øimecanismelor de lucru specifice FRC; ■ fi-nanflarea prioritaræ a investifliilor IMM – per-spectiva practicærii unui procent de contra-garantare majorat, la maximul de 80%; ■ sus-flinerea dezvoltærii agriculturii româneøti;■ cofinanflarea proiectelor finanflate din fon-duri europene; ■ reducerea comisionului decontragarantare, diminuarea costurilor finan-flærii, relansarea creditærii; ■ o øansæ pentruIMM aflate “în dificultate” – reconsiderareaconceptului prin elaborarea unei scheme deajutor de stat pentru salvare øi restructurare;■ iniflierea de parteneriate cu Fondul Euro-pean de Investiflii pentru iniflierea øi dezvol-tarea instrumentelor pentru stimularea mi-crocreditærii øi asigurarea surselor de finan-flare privatæ a instrumentelor cu capital derisc; ■ produse øi servicii care sæ generezecreøtere economicæ øi noi locuri de muncæ,în contextul prioritæflilor stabilite de Strate-gia Europa 2020; ■ comportament preven-tiv pentru anticiparea riscului – notificare/verificare; ■ prudenflialitate øi risc – preva-leazæ finanflærile care contribuie la creøtereacalitæflii portofoliului contragarantat; ■ eligi-bilitate øi monitorizare portofolii – criteriide supraveghere privind starea de dificul-tate, insolvenflæ, risc de executare silitæ etc.;■ revizuirea condifliilor de acordare a con-tragaranfliilor sau aplicarea penalitæflilor în ca-zul plæflilor care exced plafoanele de refe-rinflæ negociate cu fondurile de garantare.

RROOMMAANNIIAANN AAGGRRIIBBUUSSIINNEESSSSCCOONNFFEERREENNCCEE,, 2288 FFEEBBRRUUAARRIIEE 22001122

■ Fondul Român de Contragarantarea participat în ziua de 28 februarie

2012, în calitate de partener oficial, la ceade-a II-a ediflie a “Romanian Agribusiness Con-ference”, eveniment care a dezbætut temelegate de Politica Agricolæ Comunæ 2014 –2020, strategia de dezvoltare a agriculturiiromâneøti pe termen mediu øi lung, oportu-nitæflile de dezvoltare a comerflului cu ce-reale, evoluflia preflurilor alimentelor în 2012,oportunitæflile de finanflare a agriculturii, sur-sele de finanflare øi cofinanflare în sectorul a-gricol, mæsurile pentru sprijinirea agriculto-rilor în contextul politicilor europene, situa-flia accesærii fondurilor europene, aspectelefiscale øi legislative specifice agriculturii.

■ Evenimentul a constituit un prilejde analizæ øi dezbatere a agricultu-

rii româneøti øi a reunit, într-un mediu dina-mic, reprezentanfli de marcæ din MinisterulAgriculturii øi Dezvoltærii Rurale, ai ComisieiEuropene, asociaflii øi agenflii, producætori decereale, erbicide, pesticide øi produse agro-chimice, asociaflii patronale, companii øi dis-tribuitori, furnizori de soluflii, echipamenteøi servicii specifice industriei, experfli, inves-titori, bænci, companii de consultanflæ øi casede avocaturæ.


■ Reprezentantul FRC în cadrul con-ferinflei, ddooaammnnaa EElleennaa KKlleeiinniinnggeerr,

membru al Directoratului, a subliniat nece-sitatea cunoaøterii øi aplicærii de cætre între-prinzætorii care activeazæ în agricultura pri-maræ a instrumentelor specifice FRC, dedi-cate sprijinului IMM din domeniul agricol øia dezvoltærii agriculturii româneøti în ansam-blu, în raport cu Strategia FRC, care prevedecerinfla îmbunætæflirii activitæflii de contraga-rantare în scopul creøterii economice în me-diul rural.

A fost evidenfliatæ, în mod corespunzætor,elaborarea de cætre FRC øi implementarea,încæ de la sfârøitul anului 2011, a Normei nr.3/2011, privind contragarantarea garanfliiloraferente finanflærilor contractate de IMM, careactiveazæ în sectorul producfliei primare deproduse agricole, normæ realizatæ împreunæcu specialiøtii Ministerului Agriculturii øi Dez-voltærii Rurale øi a cærei aplicare trebuie sti-mulatæ øi accentuatæ de cætre partenerii in-stituflionali, în contextul propus øi pentruatingerea indicatorilor corespunzætori numæ-rului estimat de 18.000 de IMM potenflialibeneficiari de contragaranflii pentru întreagaperioada de implementare a normei.

DDEEZZBBAATTEERREE LLAA TTVVRR IINNFFOO,, 2299 FFEEBBRRUUAARRIIEE 22001122

■ Preøedintele Directoratului FRC aparticipat la o dezbatere la TVR Info,

în ziua de 29 februarie 2012, la o emisiunecu specific economic, moderatæ de prezen-tatoarea Alina Stancu, avându-l ca partenerîn dezbaterea temelor propuse pe domnulRadu Graflian Gheflea, preøedintele AsociaflieiRomâne a Bæncilor øi a CEC Bank.

■ TTeemmeellee aabboorrddaattee s-au axat pe spri-jinul specific al sectorului agricol, din

perspectiva instrumentelor financiare propriiFRC, implicarea în susflinerea cofinanflæriiproiectelor finanflate din fonduri structurale

øi noutæflile FRC din perspectiva provocæri-lor necesare relansærii creditærii prin redu-cerea costurilor finanflærii.

IINNTTEERRVVIIUU ÎÎNN ZZIIAARRUULL DDEE BBUUSSIINNEESSSS ––ZZIIAARRUULL RROOMMÂÂNNIIAA LLIIBBEERRÆÆ,, JJOOII,, 11 MMAARRTTIIEE 22001122,, NNRR.. 66

■ “Fondul Român de Contragarantareva mæri pulsul finanflærilor în acest

an de crizæ. Fondul intenflioneazæ sæ acordecel puflin 8.100 de contragaranflii în valoarede 275 de milioane de euro, care vor susflineprin efecte agregate un volum de credite învaloare de 830 de milioane de euro øi vor a-sigura menflinerea øi dezvoltarea a cel puflin110.000 de locuri de muncæ. În 2012, Gu-vernul are un plan ambiflios de absorbflie aaproximativ 16 miliarde de euro din fondurieuropene, în timp ce finanflatorii bancari suntdin ce în ce mai restrictivi, în ceea ce priveøtesita proiectelor aøa-numite “bancabile”. PlanulFRC poate fi atins, dacæ se dezvoltæ rolul sæuinclusiv prin recapitalizare øi creøterea pla-foanelor de ajutor, iar expunerea contraga-rantærii se extinde asupra cât mai multor pro-iecte ale sectorului IMM”, a susflinut ddoommnnuullIIooaann HHiiddeeggccuuttii,, preøedintele DirectoratuluiFondului Român de Contragarantare, la în-ceputul articolului realizat de ziarul RomâniaLiberæ, publicat în ziua de joi, 1 martie 2012.

■ Articolul a trecut în revistæ nnoouuttææflfliilleepprrooppuussee ddee FFRRCC ppeennttrruu aannuull 22001122,,

susflinerea microcreditærii, intenflia de elabo-rare a unei scheme de ajutor pentru IMMaflate în dificultate, implicarea în susflinereacofinanflærii proiectelor finanflate din fon-duri structurale, necesitatea recapitalizærii in-stitufliei din perspectiva dezvoltærii øi imple-mentærii de instrumente inovative pentrususflinerea IMM, suportul oferit sectorului


agriculturii øi perspectivele implementæriiAcordului Basel III.

FFOORRUUMMUULL NNAAfifiIIOONNAALL DDEE AAGGRRIICCUULLTTUURRÆÆ,, 1144 MMAARRTTIIEE 22001122

ÎN ZIUA de 14 martie 2012, a avut loc laBucureøti cea de-a doua ediflie a ForumuluiNaflional de Agriculturæ, eveniment organi-zat sub patronajul Ministerului Agriculturiiøi Dezvoltærii Rurale.

■ TTeemmeellee ddee ddiissccuuflfliiee ale evenimentu-lui s-au axat pe identificarea pro-

blemelor majore ale agriculturii româneøti,descifrarea, prin intermediul unor conversa-flii directe, purtate cu marii actori din piaflade profil, precum øi cu instituflii øi autoritæfli,a direcfliilor ce pot determina ca agriculturasæ facæ un salt calitativ real øi considerabil,pe parcursul perioadei urmætoare øi aflareacelor mai bune soluflii de finanflare, garan-tare, contragarantare, asigurare øi rentabili-zare a terenurilor agricole, precum øi a maøi-nilor øi utilajelor sau activelor implicate înaceasta sfera de activitate.

■ AAuuddiittoorriiuull a fost reprezentat de firmede consultanflæ, specialiøti din Banca

Naflionalæ a României, ai bæncilor comerciale,IFN, asigurætori, case de avocaturæ, membri

ai asociafliilor øi agenfliilor din cadrul minis-terului de resort, furnizori de echipamenteøi maøini agricole, mass-media etc.

La eveniment au participat factori de de-cizie implicafli în procesul de finanflare, pre-cum øi beneficiari ai proiectelor de finanflaredin agricultura româneascæ.

■ În cadrul evenimentului, reprezen-tantul FRC, ddooaammnnaa EElleennaa KKlleeiinniinn--

ggeerr,, membru al Directoratului, a prezentatmodalitæflile øi instrumentele realizate de FRCpentru susflinerea IMM din agriculturæ, situa-flia contragaranfliilor acordate acestui sectorla finele lui 2011 øi a prioritæflilor corespun-zætoare pentru 2012, menflionând, totodatæ,øi susflinerea dezvoltærii agriculturii româ-neøti, prin instrumentele de contragarantarededicate, ca unul dintre obiectivele institu-flionale asumate pentru anul în curs.

FFOORRUUMMUULL IIMMMM,, 1144 –– 1166 MMAARRTTIIEE 22001122

GUVERNUL României, în colaborare cuRomexpo øi în parteneriat cu Camerele deComerfl øi Industrie din România, a organi-zat în perioada 14 – 16 martie 2012, primaediflie a Forumului IMM, la Bucureøti, Cen-trul Expoziflional ROMEXPO, Sala NicolaeTitulescu.


■ Evenimentul a reprezentat un turde forflæ al sectorului IMM øi aa ffoosstt

iinnaauugguurraatt îînn pprreezzeennflflaa PPrriimmuulluuii MMiinniissttrruu aallGGuuvveerrnnuulluuii RRoommâânniieeii,, a reprezentanflilor in-stitufliilor øi organizafliilor publice øi privatede profil, care s-au aflat timp de trei zile faflæîn faflæ cu reprezentanfli ai IMM din toatæ flara.

Reprezentarea la cel mai înalt nivel în ca-drul forumului a constat dovada de respectøi responsabilitate pentru dialogul cu repre-zentanflii IMM din România.

■ Forumul IMM a debutat cu trei se-siuni de discuflii axate pe teme de

interes major pentru IMM, referitoare la ac-fliunile care promoveazæ rolul IMM, stimula-rea accesului la finanflare, încurajarea spiri-tul creativ øi inovator, importanfla colaboræriiIMM cu mediul academic în noua economiea cunoaøterii øi a stabilirii de relaflii de coope-rare între firme.

■ În cadrul celei de-a doua sesiuni dediscuflii, din prima zi de desfæøurare

a evenimentului, sesiune centratæ pe stimu-larea accesului la finanflare în rândul IMM,

începând de la facilitæfli fiscale acordate me-diului de afaceri øi pânæ la instrumente degarantare a creditelor øi de contragarantaresau soluflii financiare integrate pentru sus-flinerea IMM, reprezentantul FRC, ddoommnnuullIIooaann HHiiddeeggccuuttii,, preøedinte al Directoratu-lui, a susflinut necesitatea continuærii susfli-nerii cu prioritate a investifliilor realizate deIMM, cu predilecflie a cofinanflærii proiecte-lor finanflate din fonduri structurale, a dez-voltærii de instrumente noi care sæ susflinæagricultura, microcreditarea øi crearea de noilocuri de muncæ.

■ Pe perioada desfæøurærii forumului,FFRRCC aa aavvuutt aammeennaajjaatt uunn ssttaanndd pprroo--

pprriiuu de prezentare a activitæflii instituflionaleøi a produselor financiare pentru sprijinireaaccesului IMM la finanflare, diseminarea ma-terialelor informative proprii fiind realizatæpentru un numær de mai mult de 200 de vi-zitatori.

Promovarea instrumentelor de contraga-rantare specifice FRC s-a desfæøurat øi în tri-mestrul al II-lea al anului 2012 în conformi-tate cu coordonatele Strategiei FRC, dupæcum urmeazæ.


““RROOMMÂÂNNIIAA,, ÎÎNNCCOOTTRROO?? ––PPRROOVVOOCCÆÆRRIILLEE NNOOUULLUUII AACCOORRDDBBAASSEELL IIIIII””,, 55 AAPPRRIILLIIEE 22001122

FRC a participat la data de 5 aprilie 2012la cea de a IX-a ediflie a Conferinflei “Româ-nia, încotro?” având ca temæ “Provocærile nou-lui acord BASEL III”, conferinflæ organizatæ lasediul Bæncii Naflionale a României.

■ Agenda evenimentului a cuprinstteemmee rreeffeerriittooaarree llaa:: ■ noile abor-

dæri øi reglementæri aduse de noul acordBasel III, precum øi schimbærile aduse în sis-

temul bancar de implementarea Basel III; ■schimbærile majore aduse de implementa-rea Basel III; ■ CRD IV øi implementarea lanivel european a cerinflelor Basel III; ■ schim-barea de paradigmæ în implementarea pru-denflialæ bancaræ la nivelul UE; ■ sunt bæn-cile pregætite pentru Basel III?; ■ Basel IIIdin perspectiva investitorilor; ■ impactulBasel III asupra modelului de business al in-stitufliilor de credit; ■ procesul securitizæriiøi exigenflele adecværii de capital.

■ Importanfli lideri ai industriei finan-ciar-bancare s-au reunit în cadrul a-


cestui eveniment pentru a analiza diverseleaspecte ale aplicærii noilor reglementæri øischimbærile aduse de acestea.

Printre vorbitori s-au numærat specialiøtidin BNR, Comisiile de specialitate din ARB,KPMG, BCR øi alflii.

““PPRROOVVOOCCÆÆRRII,, VVAARRIIAANNTTEE,, SSOOLLUUfifiIIIIPPRRIIVVIINNDD FFIINNAANNfifiAARREEAA IIMMMM””,, 2200 AAPPRRIILLIIEE 22001122

FRC a participat la seminarul de infor-mare cu tema “Provocæri, variante, soluflii pri-vind finanflarea IMM”, organizat la Sinaia, înziua de 20 aprilie 2012, împreunæ cu Consi-liul Naflional al Întreprinderilor Private Miciøi Mijlocii din România, cu participarea re-prezentanflilor Guvernului, Parlamentului, spe-cialiøtilor din mediul bancar øi antrepreno-

rial øi reprezentanfli ai Uniunii Europene. Se-minarul a fæcut parte din suita de manifes-tæri organizate cu ocazia evenimentului con-stituit de Convenflia Naflionalæ a CNIPMMR.

CCOONNFFEERRIINNfifiAA ““TTAALLKKSS AABBOOUUTT SSMMEESS””,,2277 AAPPRRIILLIIEE 22001122

ÎN ZIUA de 27 aprilie 2012, FRC a partici-pat la Conferinfla “Talks about SMEs”, prilejcu care FRC a subliniat importanfla sectoru-lui IMM în economie øi, implicit, în sectorulfinanciar, a prezentat starea øi situaflia acce-sului la finanflare ale sectorului IMM øi a per-spectivelor concordate cu mæsurile necesarede redresare.

■ “Dacæ se iau în calcul toate regle-mentærile Basel III privind adecva-

rea capitalului bæncilor, doar trei bænci dinRomânia vor mai putea acorda credite pen-tru IMM-uri. De aceea, BNR øi Asociaflia Ro-mânæ a Bæncilor bat des drumul la Bruxelles,pentru negocieri în ceea ce priveøte norma-tivele de aplicare a Basel III pentru a face re-glementærile mai nuanflate. Se negociazæ caperioada de implementare sæ fie adaptatæla starea economiei flærii respective. Nu sepot modifica reglementærile, ce s-a decisræmâne bætut în cuie, dar prin norme semai pot nuanfla reglementærile”, a spus dom-nul IIooaann HHiiddeeggccuuttii,, la conferinfla Mediafax


Talks About SMEs (http://www.mediafax.ro/economic/conferinta-mediafax-hidegcuti-doar-trei-banci-vor-mai-putea-finanta-imm-urile-daca-se-aplica-reglementarile-basel-iii-9576894/foto).

■ “În prezent, firmele în executaresilitæ nu pot beneficia de credite ga-

rantate øi contragarantate de stat. Începândcu 1 iulie, acestea pot sæ beneficieze de ga-ranflii øi contragaranflii, dacæ îndeplinesc maimulte criterii. Astfel, vor fi eligibile pentrugaranflii øi contragaranflii cei care solicitæ cre-dite cu destinaflie specificæ de platæ a obli-gafliilor fiscale restante, pentru finanflarea ca-pitalului de lucru, din care achitæ øi obli-gafliile fiscale restante, întreprinderile careau aprobate înlesniri la plata obligafliilorfiscale restante øi cele care au aprobate ce-reri de restituire sau de rambursare a unorsume achitate cu titlu de obligaflii fiscale”, adeclarat la conferinfla Mediafax Talks AboutSMEs, preøedintele Fondului Român de Con-tragarantare, Ioan Hidegcuti (http://www.mediafax.ro/economic/conferinta-mediafax-imm-urile-executate-silit-vor-beneficia-din-iulie-de-credite-garantate-si-contragaran-tate-de-stat-9577144).

AADDUUNNAARREEAA GGEENNEERRAALLÆÆ AANNUUAALLÆÆ AA AAEECCMM,, 77 –– 99 IIUUNNIIEE 22001122

FRC, alæturi de FNGCIMM, FGCR øi FRGCIP,a avut calitatea de co-organizator al evenimen-tului Adunarea Generalæ Anualæ a AECM des-fæøurat la Bucureøti, în perioada 7 – 9 iunie2012, eveniment care a fost pentru membriiAsociafliei, pe de o parte, un remarcabil pri-lej de a dezbate bilanflul, bugetul, estimærileøi proiectele viitoare, provocærile finanflæriicu care se confruntæ IMM, dar øi, pe de altæparte, o oportunitate de a cunoaøte România.

■ “Acest eveniment ne oferæ posibi-litatea sæ aniversæm 20 de ani, dar

øi sæ arætæm cæ AECM a continuat sæ susflinæîn perioada crizei accesul la finanflare al IMM,care întâmpinæ dificultæfli în toate Statele Mem-bre ale Uniunii Europene din cauza persis-tenflei decalajelor de piaflæ, provocate în spe-cial de faptul cæ sectorul bancar consideræcæ IMM prezintæ riscuri relativ ridicate. Lafinalul anului trecut, membrii AECM aveau unportofoliu de aproape 80 de miliarde euro,reprezentând aproximativ 140 miliarde euroîn credite accesate, ajungând la 2,7 milioaneIMM, adicæ 12% din totalul companiilor dinUE”, a declarat JJoossee FFeerrnnaannddoo FFiigguueeiirreeddoo,,preøedintele AECM, la Adunarea Generalæ A-nualæ, organizatæ la Bucureøti, cu tema “Creø-terea economicæ sustenabilæ – Provocæri vii-toare pentru Schemele de Garantare”.

Preøedintele AECM a mulflumit gazdelor– cele patru fonduri din România, membreale AECM – FNGCIMM, FGCR, FRGC øi FRC– øi a anunflat cæ, în cadrul seminarului orga-nizat la Bucureøti, au fost marcafli 20 de anide activitate ai AECM øi s-au pus bazele ex-tinderii asociafliei la nivel global prin accep-tarea adeziunii fondului de garantare dinMoscova.


■ Prezent la eveniment, LLuucciiaann IIssaarr,,ministrul delegat pentru mediul de

afaceri, a declarat cæ dezvoltarea activitæfliiinstitufliilor de garantare are avantajul de areduce riscurile asumate de investitori –“Sunt sigur cæ fondurile de garantare dinRomânia vor avea parte de provocæri în pe-rioada urmætoare, mai ales din cauza con-textului economic actual. La nivelul MECMA,preocuparea principalæ o constituie susfline-rea relansærii economice, fiind lansafli dejaopt mari poli de creøtere care pot prezentainteres atât pentru investitorii români, cât øipentru cei stræini”.

Lucian Isar a precizat, totodatæ, cæ minis-terul pe care îl reprezintæ apreciazæ rolul deo-sebit de important al Fondului de Garantarea Creditelor pentru IMM øi al Fondului Ro-mân de Contragarantare atât la momentulactual, cât øi în perioada urmætoare.

■ Prezent, de asemenea, la seminarulAECM, viceguvernatorul BNR, BBoogg--

ddaann OOlltteeaannuu,, a arætat cæ intervenflia fonduri-lor de garantare este esenflialæ, dacæ se do-reøte o dezvoltare economicæ sustenabilæ øiinclusivæ.

■ Preøedintele FNGCIMM, AAuurreell ØØaa--rraammeett,, a arætat cæ misiunea AECM

øi a fondurilor de garantare, în general, înlume, nu doar în Europa, este de a permiteIMM într-o mæsuræ cât mai mare øi mai dina-micæ accesul la finanflare – “Accesul la finan-flare este scopul esenflial, vital, al fondurilorde garantare øi al AECM, care sper cât de cu-rând sæ devinæ o asociaflie mondialæ. Dincolode particularitæflile pe care nu doar cæ le a-vem, dar trebuie sæ le respectæm, fondurilede garantare au douæ elemente esenfliale: in-teresele øi produsele noastre sunt puse înslujba IMM din toatæ lumea, ca element esen-flial al dezvoltærii sustenabile øi, al doilea ele-ment, produsele noastre au un efect pe carealte produse financiare nu îl au, øi anumeefectul de multiplicare”.

■ Preøedintele Fondului Român deContragarantare, IIooaann HHiiddeeggccuuttii,, a

mulflumit membrilor AECM pentru cæ auspus “da” intrærii FRC în Asociaflie mai de-vreme de un an de la înfiinflare øi a subliniatimportanfla AECM “în vremuri atât de puflinpredictibile”. “Anul 2012, din pæcate øi dinfoarte multe motive, nu este un an al redes-chiderii apetitului pentru finanflarea IMM.Complicafliile pe care le-a næscut øi le naøteîn continuare criza, elementele majore caredeterminæ comportamentul bæncilor în piaflæ,øi mai ales reglementærile din Basel III, øi nunumai, sunt teme foarte complicate, pe carebæncile în mod obiectiv încæ nu au reuøit sæle soluflioneze în propriile mecanisme øi cuconsecinfle în piaflæ”, a spus preøedintele FRC.

■ VVeerroonniiccaa TToonncceeaa,, director generalal Fondului de Garantare a Credi-

tului Rural (FGCR), a arætat cæ prezenfla mem-brilor AECM în România este dovada impor-


tanflei pe care Asociaflia o acordæ schimbuluide experienflæ øi bune practici, iar organiza-rea acestui eveniment în România – o do-vadæ a sprijinului pe care organizaflia o a-cordæ membrilor øi, bineînfleles, institufliilordin România. Reprezentanta FGCR a arætatcæ seminarul organizat la Bucureøti este unprilej pentru membrii AECM de a discutaproblemele cu care se confruntæ, de a încer-ca sæ gæseascæ soluflii de lansare a unor noiteme de dezbatere.

“Cei 20 de ani de activitate ai AECM sunt20 de ani în slujba întreprinderilor mici øimijlocii, øi, dafli-mi voie, sæ îmi exprim tota-la admiraflie faflæ de eforturile pe care IMM lefac pentru crearea clasei de mijloc. În perioa-da de crizæ au fost greu lovite, dar prin fle-xibilitate øi suplefle au dovedit o apreciabilæcapacitate de adaptare la mediul economictot mai dificil în care îøi desfæøoaræ activita-tea. Existenfla sistemelor de garantare a sus-flinut eforturile acestora, a dat consistenflæ fi-nanflærii bancare øi a pus în valoare cu resursepufline, efecte de antrenare a economiei din

statele care au adoptat øi implementat acestmecanism”, a spus directorul general al FGCR.

■ SSoorriinn CCoocclliittuu,, preøedintele Fondu-lui Român de Garantare a Creditelor

pentru Întreprinzætorii Privafli (FRGC), fondromânesc ce are aceeaøi vârstæ cu AECM, aarætat cæ Guvernul României elabora în urmæcu 20 de ani o hotærâre prin care se pregæ-teau “mæsuri de garantare a creditelor pen-tru sprijinirea întreprinzætorilor privafli”. “Ampæstrat aceastæ caracteristicæ de la înfiinflare.Pe lângæ IMM, øi întreprinzætorii privafli carenu au suficiente garanflii pot apela la servi-ciile FRGC”, a amintit Sorin Coclitu.

■ FFlloorriinn PPooggoonnaarruu,, preøedintele Aso-ciafliei Oamenilor de Afaceri din

România (AOAR), consideræ cæ træim “într-olume a lebedei negre”, în care fondurile degarantare sunt o soluflie, în cazul în care “încæo lebædæ neagræ ar putea veni peste noapte”.Preøedintele AOAR a declarat cæ mediul deafaceri este supus unor tensiuni majore, douætipuri de contagiuni care riscæ sæ afecteze Ro-mânia – pe de o parte, cea de a fugi de la obancæ la alta øi, cea de-a doua, de a fugi dela o flaræ la alta, în cæutarea unei regiuni maisigure. Florin Pogonaru a declarat cæ “fugagreacæ” nu a afectat România din cauza mæ-surilor luate de BNR, dar nu putem evita “con-tagiunea austriacæ”, care se referæ la flærilecare (ca urmare a bæncilor cu capital austriac)depind de deciziile luate de banca centralæ aAustriei.

■ GGuunnnnaarr MMaaii,, øeful Programului pen-tru Competitivitate øi Inovaflie (CIP)

øi al Fondului de Garantare pentru IMM (SMEG)din cadrul Fondul European de Investiflii (EIF),a arætat cæ, în perioada crizei, cererea de fi-nanflare a crescut. “Træim momente intense,bugetele de stat sunt nesigure. Anul trecutam avut cereri foarte mari pentru finanflæridin cauza crizei”, a spus Gunnar Mai.


■ RReemmii CChhaarrrriieerr,, øeful departamentu-lui de dezvoltare din cadrul EIF, a

arætat cæ produsele fondului sunt într-o con-tinuæ adaptare pentru a ræspunde nevoilorIMM. În prezent sunt în lucru mai multeprograme de garantare supuse aprobærii Co-misiei Europene: FP7 – RSI Extension (din2013), Cosme, Horizon 2020 – RSI2, Eras-mus for All (program de împrumuturi pen-tru studenfli) øi Creative Europe (program pen-tru susflinerea activitæflilor culturale).

■ În România, îndatorarea IMM a cre-scut uøor în ultimii ani – “o evolu-

flie ordonatæ”, spune IIoonn DDrræægguulliinn,, directo-rul Direcfliei Stabilitate Financiaræ din BNR.Ca tendinflæ, asistæm la o concentrare a debi-torilor – numærul IMM care folosesc credita-rea s-a redus. Totodatæ, standardele de cre-ditare s-au înæsprit semnificativ, contribuindla o cerere mai scæzutæ a cererii de creditedin partea IMM. De asemenea, s-au înregis-trat o scædere a scadenflei creditelor øi o schim-bare a destinafliei – cætre trezorerie øi stocuri.“Calitatea activelor bancare din creditareaIMM ræmâne o provocare pentru manage-mentul riscului, iar riscul de creditare în va-lutæ e mai mare”, a arætat Ion Drægulin.

■ RReepprreezzeennttaannttuull BBNNRR a arætat cæ per-formanfla IMM diferæ în funcflie de

garanflii – “IMM cu colateral de la fondurilede garantare îøi onoreazæ mai bine serviciuldatoriei la credite, comparativ cu IMM cu co-lateral imobiliar. Deci au o performanflæ maibunæ”.

■ În cadrul seminarului, AECM a a-nalizat øi pprroovvooccæærriillee vviiiittooaarree ppeenn--

ttrruu ssuusstteennaabbiilliittaatteeaa iinnssttiittuuflfliiiilloorr ddee ggaarraannttaarreeaa ccrreeddiitteelloorr ppeennttrruu IIMMMM,, care va fi afectatæde rezultanta a douæ evoluflii la nivelul UE:Basel III øi noile programe de susflinere. Întimp ce implementeazæ acordul Basel III prinintermediul CRD IV, institufliile UE ar trebuisæ se asigure cæ este menflinut efectul pozitival garanfliilor oferite de cætre membrii AECMasupra cerinflelor reglementate cu privire lacapitalurile proprii.

■ Pentru buna desfæøurare a semina-rului, care a avut loc în ziua de 8

iunie, FRC a realizat øi prezentat în mod co-respunzætor diverse materiale de promovare:■ broøuræ de prezentare a activitæflii øi instru-mentelor instituflionale, realizatæ în limba en-glezæ, ■ monedæ metalicæ care a fost apli-catæ pe coperta 3 a broøurii de prezentare øi


care a avut imprimatæ pe o faflæ logo-ul eve-nimentului, împreunæ cu titulatura “AECMAnnual Seminar, Bucharest 7 – 9 JUNE 2012”øi “20 years of AECM” øi, respectiv, pe cea-laltæ faflæ logo-ul FRC, ■ prezentare tehnicæde specialitate a FRC (animaflie 3D pentrulogo FRC øi prezentare/template PowerPointanimatæ), care a rulat în timpul alocufliuniireprezentantului FRC.

Promovarea activitæflii FRC a continuat întrimestrul al III-lea din anul 2012, pe aceleaøicoordonate dedicate mediatizærii instrumen-telor instituflionale puse în slujba IMM.

““CCOOLLOOCCVVIIIILLEE PPIIEEfifiEEII FFIINNAANNCCIIAARREE ––FFLLOORRIINN PPEETTRRIIAA””,, 44 IIUULLIIEE 22001122

La data de 4 iulie 2012, Fondul Român deContragarantare a participat la cea de-a douaediflie a evenimentului “Colocviile Pieflei Fi-nanciare – Florin Petria”, în cadrul cæruias-a desfæøurat øi concursul destinat tinerilorjurnaliøti specializafli în scrieri pe domeniuleconomic.

■ Evenimentul a propus jurnaliøtilorøi comunicatorilor din industria fi-

nanciaræ o temæ de mare interes pentru ambiicombatanfli øi cu beneficii reale pentru con-sumatorul final de informaflie: “Informaflia,între senzaflional øi educaflie financiaræ”. Re-putafli jurnaliøti specializafli pe domeniul eco-nomic øi comunicatori de top din sfera com-paniilor financiare au încercat sæ gæseascæræspunsuri la întrebæri cum ar fi: ■ ce aø-teaptæ cititorii, consumatori finali de infor-maflie economicæ?, ■ linia de demarcaflie în-tre ON øi OFF the Record?, ■ cum, cât øi cecomunicæ institufliile financiare?, ■ PRESA plusCOMUNICATORI egal EDUCAfiIE FINANCIA-RÆ?, ■ câfli consumatori de presæ economicæavem øi de unde vin?, ■ cum se face øi câtconteazæ imaginea institufliilor financiare?

■ În cadrul evenimentului, aauu ffoosstt aa--ccoorrddaattee pprreemmiiii la secfliunile macro-


economie, bænci, asiguræri, pensii private &piafla de capital, business.

■ FRC a participat la eveniment în ca-litate de partener, acordând din par-

tea organizatorului premiul “Master în jur-nalism economic”, domnului Ionufl Bælan –jurnalist al publicafliei “Finanfliøtii”, premiulfiind acordat pentru întreaga activitate, carea cuprins articole dedicate acestui domeniu,cu minim 15 ani vechime (print sau online),conform condifliilor de concurs.

““CCAAPPIITTAALLUULL AAUUTTOOHHTTOONN:: SSTTIIMMUULLAATTSSAAUU DDIISSCCRRIIMMIINNAATT??””,, 55 IIUULLIIEE 22001122

■ FRC a participat la prima ediflie aevenimentului dedicat capitalului

românesc – “Capitalul autohton: stimulatsau discriminat?”, organizat în data de 5 iu-lie 2012; conferinfla øi-a propus sæ adune laaceeaøi masæ politicieni, miniøtri, bancheri,finanflatori, avocafli, investitori, consultanfli,antreprenori români øi stræini pentru a dez-


bate teme diverse referitoare la mijloacelede promovare øi stimulare a dezvoltærii ca-pitalului autohton øi modalitæfli de facilitarea accesului la creditare pentru companiileromâneøti viabile.

■ Evenimentul s-a identificat într-o dez-batere despre soarta capitalului au-

tohton øi a valorilor româneøti, în cadrul cæ-ruia au fost discutate teme precum globali-zarea øi importanfla capitalului autohton însectoare economice cheie, sau schimbareaunor paradigme economice sau a mentali-tæflilor, dar au fost prezentate øi poveøti desucces ale unor antreprenori care, în ciudacrizei øi a obstacolelor întâlnite, øi-au dezvol-tat afacerile øi au fæcut performanflæ.

““MMUUGGUURR IISSÆÆRREESSCCUU ØØII IINNVVIITTAAfifiIIII SSÆÆII””,,1122 IIUULLIIEE 22001122

FRC a participat în ziua de 12 iulie 2012la cea de-a X-a ediflie a evenimentului dedi-cat pieflei financiar-bancare øi mediului deafaceri din România – “Mugur Isærescu øi In-vitaflii sæi”, organizat la Banca Naflionalæ a Ro-mâniei.

■ Tema evenimentului “Probleme ac-tuale ale creøterii economice, infla-

fliei øi cursului de schimb”, a fost aleasæ øipropusæ conform cutumelor, de cætre dom-nul Mugur Isærescu, guvernatorul Bæncii Na-flionale a României, dezbaterile având loc în

cadrul unei mese rotunde la care au luat parteinvitafli de onoare, specialiøti din domeniulfinanciar øi bancar.

■ La acest eveniment, moderat de gu-vernatorul BNR, au participat invi-

tafli speciali: analiøti financiari, specialiøti dindomeniul financiar bancar, consultanfli, re-prezentanfli ai mediului de afaceri øi acade-mic, presa de specialitate.

■ Evenimentul s-a încheiat cu o galæde premiere în cadrul cæreia orga-

nizatorul a premiat câteva nume sonore dinpeisajul financiar-bancar. Premiul pentru ex-celenflæ acordat de cætre organizatori dom-nului Adrian Vasilescu, consilierul guverna-torului BNR, a fost înmânat de cætre domnulIoan Hidegcuti, preøedintele DirectoratuluiFRC.

““CCOONNFFEERRIINNfifiAA NNAAfifiIIOONNAALLÆÆ DDEEDDIICCAATTÆÆ FFIINNAANNfifiÆÆRRIIII IIMMMM””,, 2244 SSEEPPTTEEMMBBRRIIEE 22001122

În ziua de 24 septembrie 2012, la sediulBæncii Naflionale a României, a fost organi-zatæ cea de-a V-a ediflie a “Conferinflei naflio-nale dedicatæ finanflærii IMM”, eveniment carea fost susflinut de gazde, Asociaflia Românæ aBæncilor øi Banca Comercialæ Carpatica. FRCa avut calitatea de partener oficial al eveni-mentului, care a adus în fafla participanflilorIMM soluflii de finanflare adaptate noului con-text economico-social, strategiile guvernamen-tale realizate pentru depæøirea dificultæflilorcu care se confruntæ antreprenorii øi a încer-cat sæ faciliteze dialogul tripartit IMM – fi-nanflatori – garantori/contragarantori – oficia-litæfli cu putere de decizie administrative.

■ Conferinfla a pus la dispoziflia IMMo gamæ largæ de informaflii, sfaturi,

ajutor øi idei în scopul dezvoltærii activitæ-flilor proprii, cu ocazia conferinflei fiind pre-


miate, printre altele, øi câteva importanteinifliative de succes în antreprenoriat, dez-voltate cu aportul bæncilor, fondurilor degarantare øi FRC.

■ Demn de menflionat este faptul cæpprriinnttrree cceeii pprreemmiiaaflflii ss--aa nnuummæærraatt øøii

FFRRCC,, Premiul pentru sprijinul deosebit acor-dat IMM, acordat de organizatori, fiindu-i în-mânat domnului IIooaann HHiiddeeggccuuttii, preøedin-tele Directoratului FRC, de cætre domnul Bog-dan Olteanu, viceguvernator al BNR.

■ Ultimul trimestru al anului 2012 afost pentru FRC unul deosebit de

activ, prin prisma participærilor la evenimen-tele destinate comunicærii øi consolidærii ro-lului pregnant pentru facilitarea accesuluiIMM la finanflare øi diminuarea costurilorcorespunzætoare acesteia.

VVIIZZIITTÆÆ DDEE LLUUCCRRUU LLAA CCHHIIØØIINNÆÆUU,,RREEPPUUBBLLIICCAA MMOOLLDDOOVVAA,, 1177 –– 1188OOCCTTOOMMBBRRIIEE 22001122

O delegaflie condusæ de domnul Ioan Hi-degcuti, preøedintele Directoratului FRC, aparticipat la întâlnirile programate prin spri-jinul nemijlocit al Biroului de Promovare Co-mercial-Economicæ al Ambasadei Românieila Chiøinæu, cu persoane reprezentative, ofi-cialitæfli guvernamentale din domeniul eco-nomic, financiar øi bancar øi al mediului deafaceri din capitala Republicii Moldova.


■ Potrivit agendei vizitei, au avut locîntâlniri cu ddooaammnnaa IIuulliiaa IIaabbaannjjii,,

director general al Organizafliei pentru Dez-voltarea sectorului IMM din Republica Mol-dova (ODIMM), instituflie guvernamentalæcreatæ în scopul susflinerii dezvoltærii sec-torului întreprinderilor mici øi mijlocii dinRepublica Moldova, ddoommnnuull SSeerrggiiuu CCiioobbaannuu,,vice-ministru al Ministerului Economiei, carea apreciat demersul FRC øi a menflionat sus-flinerea cu determinare a acestuia prin inter-mediul proximei comisii mixte ale guver-nelor celor douæ flæri, ddoommnnuull SSoorriinn AAnnddrreeii,,preøedintele executiv al BCR Chiøinæu øi dom-nul DDuummiittrruu UUrrssuu,, preøedintele AsociaflieiBæncilor din Republica Moldova.

În cadrul întâlnirilor avute, au fost detali-ate activitatea øi instrumentele instituflionalede operare specifice FRC, au fost prezentateaspecte ale înfiinflærii, evolufliei øi bilanfluluiFRC, modalitæflile de ræspuns la evoluflia cos-tului finanflærilor pentru IMM, felul în careinstrumentul contragaranfliei faciliteazæ re-ducerea costurilor finanflærilor øi al garanflii-lor acordate în procesul de acces la finan-flare al IMM, efectul generat de contragaran-flii vizând multiplicarea finanflærilor acordatede institufliile bancare.

■ Potrivit sintezelor discufliilor pur-tate cu oficialii øi specialiøtii moldo-

veni, s-au desprins cu precædere, pe fondulgeneral al manifestærii de deschidere øi spri-jin în vederea unei colaboræri a FRC cu cores-pondentul instituflional al susflinerii sectoru-lui de garantare øi contragarantare din Re-publica Moldova, aspectele referitoare la schim-bul de experienflæ, expertizæ øi bune practiciøi sprijin al Organizafliei pentru Dezvoltareasectorului IMM din Republica Moldova, vi-zând în special componenta de garantare-contragarantare øi oportunitatea includeriiacesteia în asociaflia de profil la nivel euro-pean – AECM, inifliative pe care FRC urmea-zæ sæ le promoveze în perioada imediat ur-mætoare.

““OOPPOORRTTUUNNIITTÆÆfifiII DDEE AATTRRAAGGEERREE AA IINNVVEESSTTIIfifiIIIILLOORR ØØII FFIINNAANNfifiAARREEAASSEECCTTOORRUULLUUII PPRRIIVVAATT ––CCOONNTTRRAAGGAARRAANNTTAARREEAA GGAARRAANNfifiIIIILLOORRAACCOORRDDAATTEE IIMMMM DDEE FFOONNDDUURRIILLEE DDEE GGAARRAANNTTAARREE”” –– OORRAADDEEAA,, 2244 OOCCTTOOMMBBRRIIEE 22001122

■ Sub titulatura “Oportunitæfli de a-tragere a investifliilor øi finanflarea

sectorului privat – Contragarantarea garan-fliilor acordate IMM de fondurile de garan-tare”, FRC a participat la Oradea, în ziua de24 octombrie 2012, la o dezbatere publicædedicatæ accesului la finanflare al IMM, careøi-a dorit sæ vinæ în întâmpinarea nevoilorcomunitæflilor locale de afaceri.

■ Evenimentul a beneficiat de spriji-nul Asociafliei Române a Bæncilor,


Camerei de Comerfl øi Industrie Bihor, Pri-mæriei øi Consiliului judeflean Bihor øi a pro-pus teme de dezbatere consistente, din do-meniul strategiilor guvernamentale de spri-jinire a finanflærii IMM, al strategiilor localede atragere a investifliilor, al importanflei ac-cesului la finanflare al companiilor din per-spectiva solufliilor de finanflare øi cofinanflarea IMM – finanflare bancaræ, co-finanflare, ga-rantare øi contragarantare, fonduri europeneøi aspecte privind programele operaflionale,detalii specifice privind accesarea fonduriloreuropene în agriculturæ, rolul finanflærii prinpiafla de capital, mæsuri fiscale øi provocærilegislative de stimulare a mediului de afaceri.

TTOOPPUULL NNAAfifiIIOONNAALL AALL FFIIRRMMEELLOORRPPRRIIVVAATTEE DDIINN RROOMMÂÂNNIIAA 22001111,, CCEEAA DDEE--AA XXXX--AA EEDDIIfifiIIEE,, 22 NNOOIIEEMMBBRRIIEE 22001122

FRC a susflinut organizarea celei de-a XX-a ediflii a Topului Naflional al Firmelor Pri-vate din România 2011, care a avut loc înziua de vineri, 2 noiembrie 2012, la PalatulParlamentului øi a onorat, totodatæ, invitafliaConsiliului Naflional al Întreprinderilor Pri-vate Mici øi Mijlocii din România de partici-pare la masa rotundæ cu tema “Prioritæfli po-

litice, economice øi sociale pentru relansa-rea sectorului IMM 2013 – 2016”, evenimentorganizat în aceeaøi locaflie, cu prilejul To-pului menflionat.

■ Topul Naflional al Firmelor Privatedin România este un eveniment de

premiere a elitei economiei naflionale, con-sacrat de mulfli ani în tradiflia comunitæfliioamenilor de afaceri din România, care seconstituie într-un real prilej de remarcare aeforturilor øi rezultatelor corespunzætoare,depuse øi meritate de întreprinzætorii carecontribuie cu adeværat la creøterea produsu-lui intern brut, reducerea øomajului øi creø-terea veniturilor la bugetul statului.

■ Susflinerea organizærii evenimentu-lui s-a subscris parteneriatului insti-

tuflional existent între FRC øi CNIPMMR, în-cheiat, printre altele, cu scopul de a iniflia øiparticipa la misiuni de promovare a instru-mentelor de sprijin financiar corespunzæ-toare sectorului IMM, la evenimente specia-lizate, de natura seminariilor, conferinflelor,work-shop-urilor etc., destinate comunitæfli-lor de afaceri la nivel central øi local, urmæ-rind în special sæ asigure o informare corec-tæ, coerentæ øi în timp real a mediului deafaceri cu privire la modalitæflile øi mecanis-mele de finanflare-garantare-contragarantare.


CCOONNFFEERRIINNfifiAA ““EEUURROOPPEEAANNMMIICCRROOFFIINNAANNCCEE NNEETTWWOORRKK””,, 77 –– 99 NNOOIIEEMMBBRRIIEE 22001122

ÎN PERIOADA 7 – 9 noiembrie 2012, laBucureøti, a avut loc Conferinfla “EuropeanMicrofinance Network”, una dintre cele maide amploare conferinfle din Europa, cu mi-siunea de a sprijini funcflionarea sustenabilæa pieflei financiare øi bancare pe plan euro-pean, de a facilita øi dezvolta pe aceastæ bazæaccesul IMM la finanflare.

■ Microfinanflarea contribuie la dez-voltarea sectorului IMM øi creøterea

competitivitæflii acestuia øi se constituie într-un instrument important în dezvoltarea spi-ritului antreprenorial øi ocuparea forflei demuncæ, prin intermediul sprijinirii organi-zafliilor de microfinanflare øi diseminarea bu-nelor practici la nivel european.

Prin sesiunile plenare specifice, ateliere,mese rotunde øi dialog deschis, EMN încu-rajeazæ dezvoltarea unui set de servicii fi-nanciare pentru IMM, servicii care sæ asigurecrearea de suport economic øi incluziunesocialæ în Europa.

Din dorinfla de a consolida legætura întremicii afaceriøti øi institufliile de microfinan-flare din Europa de Est, România a preluatøtafeta de la Olanda (flara organizatoare în


2011) pentru a deveni gazdæ în 2012 a eve-nimentului.

Organizatorii locali ai celei de-a 9-a edifliia Conferinflei – Fundaflia Post-Privatizare (FPP),membrii EMN din România øi FRC au doritsæ scoatæ astfel în evidenflæ beneficiile pe caremicroîntreprinderile le aduc atât la nivel e-conomic, cât øi social, pentru îmbunætæflireamediului de afaceri din întreaga regiune aEuropei de Est øi nu numai.

■ Desfæøuratæ pe o perioada de 3 zile,în perioada 7 – 9 noiembrie, la

conferinflæ au fost prezenfli peste 350 de par-ticipanfli, printre ei numærându-se membriiEMN, reprezentanfli ai UE øi ai GuvernuluiRomâniei, reprezentanfli ai Ministerului Eco-nomiei, Comerflului øi Mediului de Afaceri,reprezentafli ai sistemului bancar øi ai orga-nizafliilor de microcreditare øi mulfli alflii.

■ Organizatæ sub formæ de sesiuniplenare, ateliere, mese rotunde øi

dialoguri deschise, principala temæ de dis-cuflie a constat în construirea microcreditæriisustenabile în Europa. Aceasta a constituit ooportunitate foarte bunæ pentru organiza-fliile prezente în evidenflierea posibilitæflilor definanflare existente pentru IMM din România

øi pentru prezentarea metodelor de eficien-tizare a utilizærii fondurilor financiare la carepot avea acces IMM.

Numærul participanflilor la conferinflæ a fostde aproximativ 350, din rândul investitori-lor, bancherilor, consultanflilor, reprezentanfliai institufliilor de microcreditare, reprezen-tanfli ai ministerelor, membri ai EMN la niveleuropean øi local, reprezentanfli ai UE.

Participarea FRC în cadrul conferinflei afost una deosebit de activæ øi de apreciatæ, încondifliile în care microfinanflarea øi mæsu-rile destinate încurajærii microcreditærii aufost øi sunt în sfera de interes a FRC, fiindde altfel prevæzute prin obiective øi mæsurispecifice în Strategia FRC 2011 – 2013.

““OOPPOORRTTUUNNIITTÆÆfifiII DDEE AATTRRAAGGEERREE AA IINNVVEESSTTIIfifiIIIILLOORR ØØII FFIINNAANNfifiAARREEAASSEECCTTOORRUULLUUII PPRRIIVVAATT ––CCOONNTTRRAAGGAARRAANNTTAARREEAA GGAARRAANNfifiIIIILLOORRAACCOORRDDAATTEE IIMMMM DDEE FFOONNDDUURRIILLEE DDEEGGAARRAANNTTAARREE””,, CCOONNSSTTAANNfifiAA,, 1144 NNOOIIEEMMBBRRIIEE 22001122

■ FRC a participat la conferinfla “Opor-tunitæfli de atragere a investifliilor øi


finanflarea sectorului privat – Contragaran-tarea garanfliilor acordate IMM de fondurilede garantare”, eveniment care a avut loc laConstanfla, în ziua de 14 noiembrie 2012.

■ Evenimentul a continuat demersulînceput la Oradea, în ziua de 24 oc-

tombrie a.c., øi s-a adresat managerilor decompanii, investitorilor, antreprenorilor, bæn-cilor – prin intermediul Asociafliei Române aBæncilor, fondurilor de investiflii, compani-ilor de consultanflæ øi caselor de avocaturæ.

FFOORRUUMMUULL BBAANNCCAARR RROOMMÂÂNN,, 2277 NNOOIIEEMMBBRRIIEE 22001122

■ FRC împreunæ cu Banca Naflionalæa României øi cu sprijinul Asociafliei

Române a Bæncilor, au organizat, marfli, 27noiembrie 2012, cea de-a XV-a ediflie a Fo-rumului Bancar Român, eveniment consa-crat pentru întreaga comunitate financiar-bancaræ, într-o dezbatere între specialiøtii demarcæ din domeniul financiar-bancar øi ceidin instituflii implicate în susflinerea øi faci-

litarea accesærii finanflærilor, ai fondurilor degarantare øi ai firmelor de consultanflæ øi ca-selor de avocaturæ øi reprezentanflilor me-diului de afaceri.

■ Venind într-un moment de profundeschimbæri la nivelul industriei ban-

care, în particular, øi a industriei financiare,în general, FRC a sprijinit activ organizareaevenimentului, prezentând prin preøedin-tele IIooaann HHiiddeeggccuuttii, ultimele date care a-testæ impactul instrumentelor specifice in-stituflionale în sistemul financiar øi bancar încare este angrenat, caracterul profund anti-ciclic al politicilor pe care le aplicæ pentrusporirea accesului IMM la credite, relevândpreocupærile continue de îmbunætæflire a me-


canismului instituflional, a parteneriatelor în-cheiate cu institufliile bancare, fondurile degarantare øi asociafliile antreprenoriale re-prezentative.

■ Domnul Ioan Hidegcuti a menflio-nat øi subliniat necesitatea defini-

tiværii procedurilor legislative referitoare lapromovarea instrumentelor inovative pen-tru accesarea schemelor de ajutor puse ladispoziflie de institufliile europene menite sæfaciliteze accesul la finanflare al IMM, diver-sificarea obiectului de activitate al FRC, darmai ales, pentru ca cele menflionate sæ fieposibile, necesitatea dezvoltærii capitalizæriiinstitufliei pentru extinderea øi susflinerea pie-flei de profil.

GGAALLAA PPRREEMMIIIILLOORR ““PPIIAAfifiAAFFIINNAANNCCIIAARRÆÆ””,, 1111 DDEECCEEMMBBRRIIEE 22001122

■ FRC a participat la Gala Premiilor“Piafla Financiaræ”, eveniment aflat

la cea de-a XVII-a ediflie, care a fost organizat

la Banca Naflionalæ a României în ziua de 11decembrie 2012 øi care a evidenfliat øi pre-miat, în mod corespunzætor, realizærile no-tabile aferente anului 2012 din sectorul fi-nanciar al economiei.

Gala s-a bucurat de participarea celor maiinfluente personalitæfli ale comunitæflii finan-ciar-bancare øi a reprezentanflilor de marcæai mediului de afaceri, criteriile pentru de-semnarea laureaflilor fiind, ca în fiecare an,deosebit de riguroase øi echidistante, acestafiind printre altele øi motivul pentru care pre-miile “Piafla Financiaræ” sunt recunoscute øiapreciate.

■ Demn de menflionat este faptul cæFRC a primit Premiul de excelenflæ

pentru contragarantare, laudatio-ul adresatde organizatori atestând faptul cæ fondurilede garantare øi fondul de contragarantaresunt printre puflinele instituflii publice careau adoptat, încæ de la înfiinflare, o politicæanti-ciclicæ, prin asumarea de riscuri maimari pentru a oferi acces la creditare unuinumær cât mai mare de IMM. Cel mai tânærdintre acestea, laureatul serii (FRC – n.n.), areuøit în primele 9 luni din 2012, o creøterede peste 40% a volumului de contragaranfliiacordate, comparativ cu perioada similaræ aanului 2011. Faptul cæ dæ dovadæ de flexi-bilitate øi orientare analiticæ detaliatæ pentrufiecare categorie de clienfli rezultæ øi din creø-


terea de 60% a numærului de contragaranfliiacordate pentru debutanflii în afaceri.

WWWWWW..CCOONNTTRRAAGGAARRAANNTTAARREE..RROO

De la sfârøitul lunii aprilie 2012, potrivitangajamentelor asumate, web-site-ul FRC estecomplet operaflional øi funcflional – www.con-tragarantare.ro.

■ Web-site-ul este o interfaflæ com-plexæ, dinamicæ øi detaliatæ, dar în

acelaøi timp, simplæ, utilæ øi accesibilæ utili-zatorilor, fie cæ sunt din rândul întreprinzæ-torilor sau a partenerilor instituflionali øi îøipropune sæ identifice øi sæ consolideze insti-tuflia contragarantærii pentru îmbunætæflirearelafliilor instituflionale cu antreprenoriatulspecific IMM, mediului de afaceri, în general,øi deopotrivæ cu mediul financiar øi bancar,detaliind, în mod corespunzætor, øi încer-când sæ consolideze procesul de integrare aFRC în mecanismele specifice sistemului fi-nanciar bancar.

■ Fiind conceput øi ca un instrumentde lucru, web-site-ul confline øi sec-

fliuni interactive, pe de o parte pentru IMM– secfliune pentru verificarea ajutoarelor deminimis acordate în ultimii trei ani øi, pe dealtæ parte, pentru fondurile de garantare par-tenere – verificarea criteriilor de eligibilitate.

■ Astfel, pânæ la identificarea, împre-unæ cu ANAF (necesitate sesizatæ în

repetate rânduri de FRC), a unei soluflii caresæ permitæ ca informafliile despre executareasilitæ sæ fie furnizate prin certificatele de a-testare fiscalæ sau sæ fie transmise FRC pe bazaunui protocol, încheiat în condifliile art. 12din O.U.G. nr. 23/2009, aprobatæ prin Legeanr. 312/2009, specialiøtii FRC au conceput oaplicaflie informaticæ cu ajutorul cæreia se potface verificærile corespunzætoare. Prin aceas-tæ aplicaflie, zilnic, datele de pe site-ul ANAFreferitoare la restanflele bugetare øi începe-rea procedurii de executare silitæ sunt mo-nitorizate øi preluate în vederea distribuiriicætre web-site-ul FRC, pe care sunt postate


informaflii necesare procesului de contraga-rantare, prin care fondurile de garantare con-sultæ expunerile din contragaranflii øi ajuto-rul de minimis acordat.

■ Fondurile de garantare au acces laaceastæ secfliune a web-site-ului pe

baza de user øi parolæ øi pot consulta øi ti-pæri toate informafliile accesate. În acest mod,se soluflioneazæ øi problema ridicatæ de fon-durile de garantare, legatæ de faptul cæ pen-tru întreprinderile færæ restanfle web-site-ulANAF nu permite obflinerea unei dovezi scrisede consultare.

■ Demn de menflionat este øi faptulcæ pe www.contragarantare.ro este

postatæ integral øi Strategia FRC 2011 – 2013,Proiecflii Strategice 2015.

BBUULLEETTIINNUULL NNUUMMÆÆRRUULL 33 AALL FFOONNDDUULLUUII RROOMMÂÂNN DDEE CCOONNTTRRAAGGAARRAANNTTAARREE

■ În contextul aprecierii pozitive ma-nifestate de partenerii instituflionali

øi a necesitæflii asigurærii unei informæri con-tinue în legæturæ cu activitatea instituflionalæøi instrumentele de operare specifice reali-zate pentru sprijinul IMM, la sfârøitul luniiiulie 2012, a fost publicat numærul al treileaal Buletinului Fondului Român de Contra-garantare.

■ Sumarul acestui numær al Buleti-nului FRC constæ în articole consis-

tente referitoare la ■ “AECM – 20 de ani deactivitate în slujba IMM”, ■ “FRC – O nouæ


viziune pentru facilitarea accesului la finan-flare al IMM”, ■ “Acordul Basel III – O vi-ziune de ansamblu”, ■ “Evoluflii øi tendinfleîn activitatea de creditare øi considerenteprivind profilul de risc al IMM din economiaromâneascæ”, ■ “Managementul riscurilorinstitufliilor de garantare øi de contragaran-tare”, ■ “Sistemele de garantare-contraga-rantare øi locul acestora în economie”, ■

“FRC conectat la mediul economic øi finan-ciar internaflional”, ■ “Fondurile de garan-tare øi contragarantare, esenfliale în vremuride crizæ”, ■ “Soluflii de garantare pentru pro-iectele de investiflii ale IMM”, ■ “O viziunenecesaræ asupra managementului firmei”.

RREEVVIISSTTAA ““CCAAPPIITTAALLUULL RROOMMÂÂNNEESSCC””,,IIUULLIIEE 22001122

■ Ca un corolar øi, totodatæ, ca undemers necesar al evenimentului


“Capitalul autohton: stimulat sau discrimi-nat?”, la care FRC a participat la începutullunii iulie 2012, Finmedia a lansat, în lunaaugust a.c., revista “Capitalul Românesc”, pu-blicaflie care îøi propune sæ aducæ în dezba-tere teme legate de soarta capitalului auto-hton øi a valorilor româneøti, discuflii cu li-deri ai afacerilor, jucætori care modeleazæ ca-pitalul autohton, finanflatori, avocafli, ban-cheri øi reprezentanfli ai fondurilor de ga-rantare øi contragarantare. Revista confline,printre altele, secfliuni precum globalizareaøi importanfla capitalului autohton în sec-toare economice cheie, schimbarea unorparadigme economice sau a mentalitæflilor,prezentarea poveøtilor de succes ale unorantreprenori care, în ciuda crizei øi a obsta-colelor întâlnite, øi-au dezvoltat afacerile øiau fæcut performanflæ.

■ FRC a beneficiat în cadrul primuluinumær al revistei de un articol de-

dicat activitæflii de contragarantare øi a in-strumentelor instituflionale specifice, precumøi de macheta de promovare a FRC pe co-perta IV a publicafliei.

CCAARRTTAA AALLBBÆÆ AA IIMMMM--UURRIILLOORR 22001122

■ În ziua de 12 iulie a.c. a avut loc“Forumul CNIPMMR”, eveniment

organizat de CNIPMMR øi AIPPPIMM, care aavut ca temæ de dezbatere “Situaflia actualæøi prioritæflile sectorului IMM din România încontextul Strategiei UE 2020”, prilej pentrureprezentantul FRC, doamna EElleennaa KKlleeiinniinn--ggeerr,, membru al Directoratului FRC, de a faceun bilanfl instituflional øi de a prezenta audi-toriului prioritæflile øi preocupærile institufliei.

■ Ulterior dezbaterii, a fost lansatæversiunea în limba românæ a Cartei

Albe a IMM, publicaflie realizatæ în partene-riat de CNIPMMR, AIPPIMM øi FRC.

■ “Carta Albæ a IMM-urilor din Româ-nia”, ajunsæ la cea de zecea ediflie,

reprezintæ una dintre lucrærile care conflinunele dintre cele mai dedicate analize alefenomenului antreprenorial din România,fiind realizatæ de specialiøti de anvergurædin cadrul Academiei de Studii Economiceøi ai CNIPMMR, având ca fundament atâtdate statistice de referinflæ, cât øi rezultatelecercetærilor aplicate pe eøantioane repre-zentative de IMM la nivel naflional.

TTRRIIBBUUNNAA EECCOONNOOMMIICCÆÆNNRR.. 2299,, 1188 IIUULLIIEE 22001122

■ În numærul 29 din 18 iulie 2012 alrevistei sæptæmânale “Tribuna eco-

nomicæ”, FRC a beneficiat de realizarea øipublicarea unui articol-interviu cu preøedin-tele Directoratului FRC, referitor la rolul øiactivitatea institufliei, importanfla sistemelorde garantare øi de contragarantare øi a locu-lui acestora în economie, precum øi a con-tribufliei specifice a FRC.


■ În cuprinsul articolului au fost a-bordate teme precum ■ starea cre-

ditærii, ■ mæsuri de perspectivæ pentru îm-bunætæflirea creditærii, ■ riscul de credit ge-nerat de IMM, ■ calitatea portofoliului IMM-urilor contragarantate de FRC ø.a.

AANNUUAARRUULL FFIINNAANNCCIIAARR 22001122,, EEDDIITTAATTDDEE MMEEDDIIAAFFAAXX

■ Continuând demersul inifliat anulanterior, FRC a beneficiat în luna au-

gust 2012 de includerea activitæflii øi instru-mentelor proprii în paginile Anuarului Finan-ciar 2012, publicaflie editatæ de Mediafax, carese doreøte a fi unul dintre cele mai importanteghiduri financiare din România, având un bo-gat conflinut editorial, realizat cu profesiona-lism øi echidistanflæ de redactorii Mediafax.

■ Anuarul confline, printre altele, oanalizæ amænunflitæ a pieflelor finan-

ciare øi este structurat pe capitole dedicatesistemul bancar, companiilor de asiguræri,societæflilor de leasing, fondurilor mutuale,de pensii øi de investiflii, pieflelor de capitaløi companiilor de consultanflæ (juridico-finan-ciaræ øi imobiliaræ).

OO NNOOUUÆÆ BBRROOØØUURRÆÆ DDEE PPRROOMMOOVVAARREE AA FFRRCC

ÎN VEDEREA furnizærii unei informafliicomplete øi adecvate, care sæ prezinte instru-mentele de lucru specifice domeniului deactivitate al FRC adaptate necesitæflilor de fi-nanflare ale IMM øi în contextul necesitæfliiîmbunætæflirii continue a materialelor de pro-movare corespunzætoare, pentru a putea a-sigura diseminarea acestora în cadrul semi-nariilor, conferinflelor øi altor asemenea ma-nifestæri, luând în considerare evenimentelela care urma sæ fie prezent, faflæ de prezenfladeosebitæ a lectorilor, invitaflilor øi partici-


panflilor din domeniul financiar-bancar re-prezentativ, FRC a realizat o nouæ broøuræde promovare a activitæflii øi instrumentelorinstituflionale proprii, formulatæ în limba ro-mânæ øi care cuprinde informaflii relevantedespre ■ cine suntem, ■ principiile acor-dærii de contragaranflii, ■ instrumente, ■

produs, ■ parteneri instituflionali, ■ ter-meni de referinflæ, ■ bilanfl 2010 – T2 2012,■ 2012 – anul modernizærii mecanismelorFRC øi ■ obiective strategice 2012 – 2013.

RREEVVIISSTTAA ““PPIIAAfifiAA FFIINNAANNCCIIAARRÆÆ””,, MMAAII –– DDEECCEEMMBBRRIIEE 22001122

■ FRC a beneficiat de apariflia, în e-difliile corespunzætoare lunilor mai-

decembrie 2012 ale revistei “Piafla Financiaræ”,a câte un articol/ediflie, dedicate activitæfliide contragarantare.

■ Astfel, pentru edifliile corespunzæ-toare lunilor mai øi iunie ale revis-

tei, au fost elaborate øi publicate articolele:■ “ABC-ul contragarantærii”; ■ “Scurtuldrum cætre obflinerea unei contragaranflii”;■ “Mecanismul de contragarantare, procesde tip win-win-win”; ■ “Garanfliile, contra-garanfliile øi ajutorul de stat”.

■ Pentru edifliile corespunzætoarelunilor iulie øi august øi, respectiv,

septembrie ale revistei, au fost elaborate øipublicate articolele: ■ “Veøti bune pentruIMM – Creøte rolul institufliei contragaran-fliei”; ■ “ABC-ul garantærii – Sisteme de ga-rantare-contragarantare øi riscuri”; ■ “Rezul-tate excelente la øase luni – Volumul contra-garanfliilor acordate de FRC a crescut cu 40%”.



■ Corespunzætor parteneriatului în-cheiat cu revista “Piafla Financiaræ”,

pentru lunile octombrie, noiembrie øi de-cembrie ale revistei, au fost publicate arti-colele: ■ “Contragarantarea reduce semni-ficativ costul finanflærii”, ■ “Contragaranflia –convenflie încheiatæ cu fondurile de garan-tare pentru sprijinul IMM”, ■ “Continuæevoluflia pozitivæ în trimestrul III – Numærulcontragaranfliilor acordate de FRC a crescutcu 18%”.

ZZIIAARRUULL ““BBUURRSSAA””,, DDEECCEEMMBBRRIIEE 22001122

■ În intervalul 6 – 12 decembrie 2012,FRC a beneficiat de apariflia uunnuuii nnuu--

mmæærr ddee cciinnccii aaddvveerrttoorriiaallee în ziarul “Bursa”,dedicate activitæflii instituflionale øi instrumen-telor proprii de operare.

■ Titlurile øi zilele de publicare aleadvertorialelor au fost urmætoarele:

■ “Contragaranflia – instrument care facili-teazæ accesul la finanflare pentru IMM – 6decembrie 2012”, ■ “Mecanismul de contra-

garantare, proces de tip «win-win-win» – 7decembrie 2012”, ■ “Un ATU ce nu trebuieneglijat de antreprenori – Contragarantareareduce semnificativ costul finanflærii – 10 de-cembrie 2012”, ■ “Fondul Român de Con-tragarantare contribuie prin mecansime pro-prii la reducerea costurilor finanflærii – 11decembrie 2012”, ■ “Obiectivele strategiceale Fondului Român de Contragarantare (FRC)pentru anul 2013, în deplinæ convergenflæcu programele principalelor formafliuni po-litice din România – 12 decembrie 2012”.

FFRRCC ÎÎNN TTOOPP 330000 –– CCEELLEE MMAAII PPRROOFFIITTAABBIILLEE CCOOMMPPAANNIIIIDDIINN RROOMMÂÂNNIIAA,, 11 OOCCTTOOMMBBRRIIEE 22001122

POTRIVIT analizei de specialitate realizatede Ziarul Financiar øi publicatæ la 1 octom-brie 2012, care are la bazæ datele centralizatepotrivit informafliilor evidenfliate la RegistrulComerflului, FRC a fost inclus la ppoozziiflfliiaa 228800,,îînn ccllaassaammeennttuull cceelloorr mmaaii pprrooffiittaabbiillee ffiirrmmee ddiinneeccoonnoommiiaa rroommâânneeaassccææ..

frc 4/2013 ok-emil · 2013. 7. 4. · tehnoredactare computerizat ... mediu de afaceri øi turism...

Documents