Numărul 47320.08 - 02.09.2015

SĂPTĂMÂNALUL ROMÂNILOR DIN SPANIA

Distribución gratuitawww.noiinspania.com

EL SEMANAL DE LOS RUMANOS EN ESPAÑAEL SEMANAL DE LOS RUMANOS EN ESPAÑA

Pag. 7

GRAT

UIT

Pag. 5

Pag. 3

Receptoare Digi HD la 80 € bucataVindem receptoare Digi TV satelit la 60 € bucata Montăm și reglăm antene satelit Facem plăți și reconectări la Digi TV Reparăm și înlocuim receptoare defecte Digi TV

OFERTA VERII LA DIGI TV SATELIT! La 2 receptoare HD primiți GRATIS

un receptor standard și un LNB dublu!Veți plăti doar un abonament pentru toate 3 receptoarele.

Totul la numai 200 €.

Relații, la telefon 642 729 552

PROGRAME ROMÂNEȘTI PRIN DIGI TV SATELIT

Românii din diaspora se pot înscrie în Registrul Electoral de la 1 aprilie 2016

Moștenirea în România, pe înțelesul tuturor

Guvernul vrea să anuleze ajutorul pentru 410.000 de șomeri din cauza fraudei Pag. 6

„Sperăm să repetăm succesul de la Mundialito de anul acesta”

132 7 ZILE 20.08 - 02.09.2015„Zilele Limbii Române”, amplu program în Coslada

În perioada 27-31 august, va avea loc la Coslada, sub genericul „Zilele Limbii Române”, un amplu program cultural dedicat românilor din regiu-ne.

Evenimentul marchează Ziua Lim-bii Române, care se sărbătorește pe 31 august.

Proiectul începe cu o serie de cur-suri de formare și metodica predării limbii române și a materiilor de stu-diu în limba română. Acestea se vor desfășura la Liceul Timon din Coslada și sunt gratuite. Profesori formatori și metodiști, inspectori școlari din Ro-mânia vor expune metode moderne de predare a limbii române ca limbă străină și metode de predare a materi-

ilor de studiu în limba româ-nă. Proiectul este destinat tuturor profesorilor Institu-tului de Limba Română care predau cursuri de limbă, cultură și civilizaţie în cadrul asociaţiilor sau al bisericilor din Spania. Cursurile de me-todica predării se adresează și suplinitorilor care predau sau doresc să predea limba și literatura româna în comunitățile de români din străinătate.

Programul se va încheia cu un concert susținut de formația Pasă-rea Colibri, pe 30 august, în Recinto Real, începând cu ora 18.00. Mircea Baniciu, Mircea Vintilă, Vlady Cneje-

vici și Teo Boar vor cânta în fața românilor din Cos-lada melodii cunoscute ale legendarei trupe, se-lecţii de pe albume pre-cum Cântece de bivuac, În căutarea cuibului pierdut, Încă 2000 de ani etc. Ac-cesul la eveniment este liber.

Atelierele sunt organi-zate în parteneriat de Institutul Cul-tural Român, prin Direcția Români din Afara Granițelor și Limba Română, In-stitutul Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni, împreună cu Federația Asociațiilor de Români din Europa – FADERE.

Acțiuni umanitare în parohia AlbacetePe 9 august, după ofi cierea Sfi ntei Liturghii, enoriași ai parohi-

ei Albacete au împărțit hrană caldă, desert, pâine și nectar unui număr de 25 de persoane ce dorm sub cerul liber într-unul din parcurile din Albacete, ne-a informat preotul Sebastian Cătălin Hogea într-un comunicat. Acțiunea face parte din proiectul so-cial Ne implicăm împreună!, inițiat la jumătatea lunii iunie.

Pe 11 august, ca în fi ecare zi de marți a săptămânii, parohul a realizat o vizită misionar-socială la Penitenciarul Albacete pen-tru a fi alături de compatrioții de aici.

„Am săvârșit diferite ierurgii (slujbe pentru sănătate, iertare de păcate, liniște sufl etească) și am discutat pe teme sociale și religioase, potrivit dorinței exprimate de cei cu care m-am în-tâlnit.

Bucuria celor ce se găsesc privați de libertate a fost cu atât mai mare, cu cât suntem în perioada Postului Sfi ntei Marii și au putut să se simtă «un pic mai altfel», așa după cum mi-a măr-turisit unul dintre ei”, a transmis preotul Sebastian Cătălin Ho-gea.

Acțiunea face parte din proiectul social „Nu vreau să mai greșesc a doua oară! Ajutați-mă!”, inițiat în luna martie 2013.

Patriarhul Daniel către românii din străinătate: Păstraţi permanent

legătura cu copiii rămași acasăPatriarhul Daniel îi sfătuiește pe părinţii plecaţi să lu-

creze în străinătate să rămână în contact permanent cu copiii lor, pentru ca distanţele geografi ce mari să nu pro-ducă îndepărtare sufl etească sau înstrăinare spirituală.

PF Daniel a adresat acest îndemn în mesajul de Du-minica migranţilor români, care anul acesta a fost pe 16 august.

Prin hotărârea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Ro-mâne (BOR) din 25 februarie 2009, în luna august a fi ecă-rui an, în prima duminică după marele praznic al Ador-mirii Maicii Domnului (15 august), există o zi dedicată

tuturor românilor migranţi. Cu această ocazie PF Daniel a adresat un mesaj de preţuire și de încurajare pentru românii plecaţi din ţară, în diverse părţi ale lu-mii. Mesajul de anul acesta a fost intitulat „Iubirea de biserică și neam întărește comuniunea românilor de pretutindeni”.

„Misiunea Bisericii noastre în diaspora este deosebit de importantă, de-oarece românii migranţi trăiesc cu speranţa într-un viitor mai prosper, dar și cu dorul de locurile natale, de ţară. De multe ori, mediul în care ei lucrează printre străini nu le insufl ă un sentiment de pace și mulţumire sufl etească, dar se regăsesc în parohiile Bisericii Ortodoxe Române din diaspora. Aici, bucu-ria regăsirii și trăirii credinţei strămoșești, a spiritualităţii și a identităţii româ-nești, a întăririi în comuniunea dătătoare de putere, mângâiere și nădejde în Dumnezeu, se împletește cu nostalgia locurilor natale, cu sentimentul de dor arzător după cei dragi, resimţit atât de puternic printre străini. Această stare de dor, asumată în mod existenţial, favorizează căutarea originii și a identităţii profunde”, a spus PF Daniel în mesajul către diaspora.

Credincioșii ortodocși români din afara graniţelor sunt îndemnaţi „să cultive legătura cu slujitorii BOR, să le solicite ajutorul și povăţuirea, să se spovedeas-că și să se împărtășească cu Sfânta Euharistie, participând la viaţa liturgică a parohiilor românești și trăind în bucuria comuniunii frăţești cu ceilalţi români, împărtășind experienţele comune și ajutându-se reciproc”.

Totodată, Patriarhul BOR a adresat un îndemn către părinţii plecaţi la muncă să păstreze unitatea familiei.

„Îndeosebi, ne adresăm părinţilor români plecaţi la muncă în străinătate, în-demnându-i să păstreze unitatea familiei și să rămână în permanent contact cu fi ii și cu fi icele lor și cu cei rămași în ţară, pentru ca distanţele geografi ce mari să nu producă îndepărtare sufl etească sau înstrăinare spirituală a unora faţă de alţii”, a mai spus Patriarhul Daniel.

3INFORMAȚII UTILE 20.08 - 02.09.2015

/moneygram @moneygramMeTeléfono: 900 900 383 · moneygram.es

Moștenirea în România, pe înțelesul tuturor Moștenirea legală reprezintă transmi-

terea patrimoniului unei persoane dece-date, în cotele, la persoanele și în ordinea stabilită de lege.

Moștenirea legală este reglementată în România în Codul civil în art. 963-983. Moștenirea legală apa-re în toate situațiile în care defunctul nu a lăsat testa-ment sau când, din diferite motive, testamentul este nevalid. Deci moștenirea legală reprezintă regula, iar testamentul este excepția. Este permisă existența si-multană a moștenirii lega-le cu testamentul în cazul aceluiași defunct. Dacă există moștenitori rezerva-tari, defunctul nu poate dispune prin acte cu titlu gratuit – testament sau donație – de totalitatea bunurilor sale, ci doar în limita cotității disponibile.

Per contrario, defunctul poate dispune prin acte cu titlu oneros de bunurile sale fără a tine cont de moștenitorii rezerva-tari. Deci defunctul poate, în timpul vieții sale, să vândă sau să înstrăineze bunurile sale după cum dorește, neavând nici o îngrădire, dar nu poate să dispună prin testament de întreaga sa avere dacă are moștenitori rezervatari.

Persoana despre a cărei moștenire e vorba poate lăsa o parte din bunurile sale prin testament, iar pentru restul bunurilor sale se vor aplica regulile de la moștenirea legală.

PRINCIPIILE MOȘTENIRIINu toate rudele sunt chemate împreună

sau simultan la moștenire, iar moștenirea legală cunoaște niște reguli clare, menite să faciliteze devoluțiunea succesorală la persoanele și în cotele stabilite de lege.

Sunt stabilite două criterii în acest sens:

1. clasa de moștenitori2. gradul de rudenie Sunt 3 principii esențiale ale moștenirii

legale:a. Principiul chemării la moștenire în

ordinea claselorb. Principiul proximității gradului de ru-

denie între moștenitorii din aceeași clasăc. Principiul egalității între rudele din

aceeași clasă și de același grad Principiul chemării la moștenire în

ordinea claselor O clasă de moștenitori va exclude de

la moștenire o altă clasă sau va fi exclusă la rândul său. Pentru că rudele sunt che-mate la moștenire în ordinea claselor de moștenitori, e sufi cient să existe o singură rudă dintr-o clasă pentru a elimina clasa următoare în totalitate.

Astfel, dacă există o rudă din clasa I, atunci clasele următoare sunt înlăturate complet de la moștenire.

Aceeași situație intervine și dacă nu sunt rude din clasa I și vin la moștenire rude din clasa a II-a, iar clasele a III-a și a IV-a vor fi înlăturate de la moștenire.

Pentru ca acest principiu să opereze este necesar ca rudele din clasa care înlă-tură clasele subsecvente să nu fi renunțat la moștenire sau să fi e nedemne.

Dacă defunctul are părinți, frați și un fi u, acest fi u va înlătura de la moștenire și părinții, și frații. Este posibilă venirea simultană la moștenire a două clase di-ferite dacă defunctul i-a dezmoștenit moștenitorii rezervatari. În acest caz particular, clasa următoare va culege partea din moștenire rămasă după ce moștenitorii rezervatari, chiar împotriva voinței defunctului, vor benefi cia de re-zerva succesorală.

Principiul proximității gradului de rudenie între moștenitorii din aceeași clasă

În temeiul acestui principiu, înăuntrul aceleiași clase de moștenitori, rudele mai apropiate în grad le înlătură de la moștenire pe cele mai îndepărtate.

Copiii îi înlătură de la moștenire pe nepoții și strănepoții defunctului, părinții înlătură bunicii, iar frații și surorile îi înlătu-ră pe nepoții de frate etc.

Există două excepții de la regulă. Prima excepție privește situația când defunctul nu are descendenți, dar are părinți și frați. În această situație particulară, părinții defunctului nu-i înlătură de la moștenire pe frații și surorile celui despre a cărui moștenire e vorba, ci vin și culeg împre-ună moștenirea.

O a doua excepție este reprezentarea succesorală, când la moștenire pot veni împreună fi ul defunctului și nepotul de fi u al acestuia.

Principiul egalității intre rudele din aceeași clasă și de același grad

Datorită acestui principiu, rudele din

aceeași clasă chemate la moștenire, dacă au același grad, împart moștenirea în părți egale.

Dacă defunctul a avut doi copii, moștenirea se va împărți în mod egal între aceștia. Și acest principiu cunoaște două excepții, dintre care una comună cu principiul proximității gradu-lui de rudenie între moștenitorii din aceeași clasă, respectiv re-prezentarea succesorală.

A doua excepție apare când sunt chemați la moștenire doi frați care provin din părinți diferiți.

CE DREPTURI ÎI REVIN SOȚULUI SUPRAVIEȚUITOR?

Legiuitorul a încercat să-i acor-de o importanță aparte acestui

moștenitor, și a reglementat o situație specială pentru soțul supraviețuitor în ceea ce privește moștenirea, în virtutea relațiilor pe care le-a avut cu defunctul.

În locul legăturii de rudenie necesare pentru restul claselor de moștenitori, în situația soțului supraviețuitor, condiția impusă de Codul civil este una negativă, respectiv să nu existe o hotărâre defi nitivă de divorț.

Nu are importanță durata căsătoriei sau dacă soții nu aveau un domiciliu co-mun, dacă erau în proces de divorț, dacă au avut sau nu copii, dacă erau despărțiți în fapt etc. Tot ce contează este să nu exis-te o hotărâre defi nitivă de divorț. Având în vedere faptul că actualul Cod civil pre-vede și posibilitatea divorțului pe cale administrativă sau notarială, pe lângă hotărârea de divorț, același regim o are și certifi catul de divorț eliberat de notar sau de ofi țerul stării civile.

Concubinul nu are drepturi succesora-le asupra moștenirii defunctului, indife-rent de durata relației pe care a avut-o cu acesta, legiuitorul neacordându-i același statut ca și soțului supraviețuitor.

Soțul supraviețuitor este moștenitor rezervatar și sezinar, vine la moștenire doar în nume propriu, neputând fi repre-zentat.

Spre deosebire de celelalte clase de moștenitori, soțul supraviețuitor are mai multe drepturi privind moștenirea, nu doar o cotă-parte din aceasta.

Drepturile soțului supraviețuitor sunt:A. Cota-parte din moștenireB. Dreptul de abitațieC. Dreptul asupra mobilelor și obiecte-

lor casnice Cota-parte din moștenirea defunc-

tuluiCota soțului supraviețuitor este de:a) un sfert din moștenire, dacă vine în

concurs cu descendenții defunctului;

b) o treime din moștenire, dacă vine în concurs atât cu ascendenți privilegiați, cât și cu colaterali privilegiați ai defunctului;

c) o jumătate din moștenire, dacă vine în concurs fi e numai cu ascendenți privilegiați, fi e numai cu colaterali privilegiați ai defunctului;

d) trei sferturi din moștenire, dacă vine în concurs fi e cu ascendenți ordinari, fi e cu colaterali ordinari ai defunctului.

Pentru a determina cota soțului supraviețuitor din moștenirea defunctu-lui, trebuie întâi separate bunurile proprii soțului supraviețuitor și partajarea bunu-rilor comune cu defunctul.

Până la 1 octombrie 2011 nu exista alt regim matrimonial decât comunita-tea de bunuri, devălmășia. După intrarea în vigoare a noului Cod civil, legea mai cunoaște încă două regimuri matrimoni-ale – regimul separației de bunuri și re-gimul comunității convenționale. Aceste regimuri prezintă importanță doar pentru moștenirile deschise după 1 octombrie 2011.

Dacă moștenirea s-a deschis după această dată, iar soții au ales regimul separației de bunuri, lucrurile sunt foarte clare. Soțul supraviețuitor, pe lângă bu-nurile sale, va avea dreptul la o cotă din moștenirea defunctului, cotă stabilită în funcție de clasa de moștenitori cu care vine în concurs.

Pentru moștenirile deschise înainte de 1 octombrie 2011 – deci dacă cel despre a cărui moștenire e vorba a decedat înainte de aceasta dată, indiferent de data la care este dezbătută moștenirea – se aplică re-gulile de la comunitatea legală de bunuri.

Astfel, după căsătorie, toate bunurile dobândite de soți se prezumă că sunt bu-nuri comune, în devălmășie. Prin urmare, pentru a stabili masa succesorală a de-functului, trebuie întâi împărțite bunurile comune ale soților. Doar după împărțirea acestora se stabilește partea din bunurile comune care aparține defunctului și care constituie masa succesorală.

Deci soțul supraviețuitor va avea ju-mătate din bunurile comune dobândite împreună cu defunctul pe durata căsăto-riei, plus cota-parte stabilită de lege din jumătatea care revine defunctului și care constituie, de fapt, masa succesorală.

Referitor la cota-parte stabilită de lege pentru soțul supraviețuitor, se impun ur-mătoarele precizări, pentru fi ecare caz în parte.

* Dacă acesta a avut copii cu defunc-tul sau defunctul are copii dintr-o căsă-torie anterioară, legea îi acordă soțului supraviețuitor dreptul la 1 din moștenire.

* Dacă defunctul nu a avut copii, dar are părinți și frați în viață la data decesului, cota-parte a soțului supraviețuitor este de

1/3 din moștenire.* Dacă defunctul nu a avut copii, dar

are doar părinți sau doar frați la data dece-sului, cota-parte a soțului supraviețuitor este de 1 din moștenire.

* Dacă defunctul nu a avut copii, nu are părinți sau frați, ci doar unchi, mătuși sau nepoți de frate/soră, soțul supraviețuitor va culege 3 din moștenire.

În lipsa moștenitorilor din cele patru clase de moștenitori, soțul supraviețuitor culege întreaga moștenire.

Cota-parte a soțului supraviețuitor se impută asupra întregii moșteniri, adică în-tâi se atribuie partea ce-i revine acestuia și doar restul de moștenire se împarte între ceilalți moștenitori. Înseamnă că partea soțului supraviețuitor micșorează părțile cuvenite celorlalți moștenitori.

Pe viitor vă vom informa și despre ce prevede legislația Spaniei cu privire la moștenire.

* * * După cum am scris în numărul 471, de

pe 17 august în Uniunea Europeană sunt schimbări în materie de succesiune. În principiu, ultima reședință obișnuită a de-functului determină automat legea apli-cabilă succesiunii și instanța competentă.

Reglementările naționale în mate-rie succesorală diferă considerabil de la un stat membru la altul (cu privire la cine poate avea calitatea de moștenitor, cotele-părți și rezerva succesorală, care sunt limitele libertății de a dispune prin testament, cum va fi administrată succe-siunea, cât de întinsă este răspunderea moștenitorilor pentru datoriile succe-siunii etc.). În cazurile de succesiune cu caracter transfrontalier este imperativă stabilirea legii aplicabile și a instanței competente.

Un pas important pentru facilitarea succesiunilor transfrontaliere a fost adop-tarea, la 4 iulie 2012, a unor noi norme europene care ușurează gestionarea de către cetățenii europeni a aspectelor juri-dice ale unei succesiuni testamentare sau legale internaționale. Aceste noi norme se aplică succesiunilor persoanelor decedate după data de 17 august 2015, inclusiv.

În conformitate cu regulamentul, fi e-care succesiune va fi soluționată în mod coerent, conform unei legislații unice și de către o singură autoritate. În principiu, ultima reședință obișnuită a defunctului determină automat legea aplicabilă suc-cesiunii și instanța competentă; cu toate acestea, cetățenii pot alege ca legislația aplicabilă în cazul succesiunii lor să fi e cea a cetățeniei pe care o dețin. Astfel, se evită procedurile paralele și hotărârile judecătorești contradictorii și se asigură recunoașterea reciprocă a hotărârilor în materie de succesiune în cadrul UE.

INFORMAŢII UTILE 20.08 - 02.09.20154

Titlul de călătorie și pașaportul simplu temporarMulți nu verifi căm din când în când

valabilitatea actelor noastre de identita-te și de aceea ne putem vedea în situația de a nu avea nici un document de iden-titate valabil chiar înainte cu foarte puțin timp de o călătorie în străinătate. Însă nu e totul pierdut! Vă informăm cum puteți să obțineți titlul de călătorie (valabil doar pentru a merge în România, urmând ca acolo să vă scoateți pașaportul sau car-tea de identitate) și pașaportul simplu temporar, ce se eliberează rapid, însă are valabilitate de doar un an și se poate eli-bera o singură dată.

CUM SE OBȚINE TITLUL DE CĂLĂTO-RIE. Titlul de călătorie este documentul care se eliberează cetățenilor români afl ați în străinătate, care nu mai posedă un document de călătorie valabil, pen-tru ca titularul să se poată întoarce în România sau pentru a putea întocmi o procură în vederea preschimbării cărții de identitate.

Pentru obţinerea unui titlu de călăto-rie nu este necesară o programare pre-alabilă, iar eliberarea acestuia se face în aceeași zi.

Costul unui titlu de călătorie este de 65 de euro și are o valabilitate de 30 de zile.

Pentru minorii care nu au împlinit vâr-sta de 6 ani, titlul de călătorie se elibe-rează gratuit.

A. Eliberarea titlului de călătorie pentru adulți. În cazul adulților, este obligatorie prezentarea pașaportului și

a cărții de identitate expirate. În cazul în care aceste acte au fost pierdute sau furate, este obligatorie prezenta-rea unui denunț în fața autorităților spaniole.

De asemenea, dacă nu mai posedați nici un document de identitate româ-nesc, este recomandabil să prezentați o copie a cărții de identitate sau a pașaportului, cartea de alegător, per-misul de conducere românesc, livretul militar sau să cunoașteți codul dum-neavoastră numeric personal, cod ce conține 13 cifre și poate fi găsit atât în certifi catul de naștere cât și în cărțile de identitate și pașapoarte.

B. Eliberarea titlului de călătorie pentru minori. Pentru minorii care nu au împlinit vârsta de 6 ani, titlul de călă-torie se eliberează gratuit.

În cazul minorilor este obligatorie prezența ambilor părinți (sau, după caz, a celui care deține custodia minoru-lui) care trebuie să prezinte, în original, cărțile de identitate sau pașapoartele valabile, pașaportul expirat al minorului și certifi catul de naștere al copilului.

Dacă minorul are doar certifi cat de naștere eliberat de Registrul Civil Spani-ol, acesta trebuie, în mod obligatoriu, să nu conțină erori cu privire la datele de identifi care ale părinților și ale minoru-lui. În acest caz, titlul de călătorie se va întocmi în baza certifi catului spaniol de naștere certifi cado plurilingüe. Acest tip de certifi cat nu trebuie să poarte Aposti-

la de la Haga și nici nu trebuie tradus în limba română.

Important! În cazul în care în locul extrasului multilingv (certifi cado pluri-lingüe) veți prezenta certifi cado literal, acesta va trebui să poarte Apostila de la Haga.

Apostila de la Haga este aplicată gratuit numai la Tribunalul Superior de Justiție al Comunității Autonome în care a fost eliberat certifi catul. Nu este valabi-lă apostila aplicată de notari.

În cazul minorilor încredințați unuia dintre părinți, trebuie prezentată, în ori-ginal, hotărârea românească de divorț/încredințare a minorului cu mențiunea „defi nitivă și irevocabilă”.

În cazul în care numele actuale ale părinților nu coincid cu cele din certifi -catul de naștere al minorului, va trebui

să prezentați și certifi catul de căsătorie, sentința de divorț sau documentul din care reiese respectiva schimbare.

Dacă unul sau ambii părinți au docu-mentele de identitate românești expira-te, acestora li se vor elibera, de aseme-nea, titluri de călătorie.

În cazul pierderii pașaportului anteri-or al minorului, se va prezenta denunțul făcut în fața autorităților spaniole.

În cazul în care unul dintre părinţi nu se poate prezenta la consulat, este necesar acordul scris al celuilalt părin-te, autentifi cat de un notar public din România sau de misiunile diplomatice sau ofi ciile consulare ale României din străinătate.

Certifi catele de stare civilă (de naștere, căsătorie sau deces) plastifi ate sau dete-riorate își pierd valabilitatea.

Secția consulară a Ambasadei Româ-niei la Madrid vă poate efectua traduce-rea certifi catului de naștere spaniol.

OBȚINEREA PAȘAPORTULUI SIM-PLU TEMPORAR. Taxa consulară este de 80 euro, iar eliberarea pașaportului sim-plu temporar se face în aceeași zi.

Pașaportul simplu temporar se eli-berează cetățenilor români care nu mai posedă un document de călătorie va-labil, iar în perioada imediat următoare au nevoie urgentă demonstrată de un pașaport valabil. Pașaportul temporar are o valabilitate de maximum un an și se eliberează doar o singură dată (spre exemplu, pentru a călători urgent în afa-

ra UE).Documentele necesare pentru elibe-

rarea pașaportului simplu temporar:- Cartea de identitate/buletinul de

identitate/pașaportul expirat- În situația pierderii/furtului ,

denunțul făcut în fața autorităților spa-niole, tradus de un traducător autorizat

- Pentru minori, este necesară prezența ambilor părinți, cu documente de identitate valabile (cartea de identi-tate/buletinul de identitate/pașaportul), precum și certifi catul românesc de naștere al minorului.

- Documentul din care să rezulte ne-cesitatea și urgenţa eliberării acestui document, cu traducerea efectuată la consulat

- În cazul în care unul dintre părinți nu poate fi prezent, procură notarială în vederea obținerii unui pașaport pentru minor

În cazul minorilor, este obligatorie prezența minorului și a ambilor părinți.

Dacă numele actuale ale părinților nu coincid cu cele din certifi catul de naștere al minorului, va trebui să prezentați și certifi catul de căsătorie, sentința de divorț sau documentul din care reiese respectiva schimbare.

Notă: Se recomandă ca minorul căruia i se va face pașaportul să fi e îmbrăcat în partea superioară în culori închise sau intense, evitându-se culorile deschise sau îmbrăcămintea în carouri sau cu dungi de culoare deschisă.

Actele notarialePotrivit art. 18, alin. 2, lit.b) din Legea

nr. 36/1995, ofi ciile consulare ale Ro-mâniei din Spania își desfășoară acti-vitatea notarială pe baza legii române și a înțelegerilor internaționale la care România este parte, precum și potrivit uzanțelor internaționale.

La cerere, se prestează cetăţenilor români afl aţi în Spania următoarele servicii notariale:

redactarea de înscrisuri în vederea autentifi cării sau legalizării semnăturii; autentifi carea înscrisurilor, cu excepția transmisiunilor imobiliare încheiate prin acte juridice între vii (se autentifi -că înscrisurile pentru care legea preve-de expres forma autentică); legalizarea sigiliilor si a semnăturilor; darea de dată certă înscrisurilor prezentate de părți; certifi carea unor fapte; legaliza-rea de copii de pe înscrisuri; efectuarea și legalizarea traducerilor; primirea în depozit a înscrisurilor și documente-lor prezentate de părți; eliberarea de duplicate de pe actele notariale întoc-mite.

AUTENTIFICAREA DE PROCURI ȘI DECLARAȚII. Procurile generale, spe-ciale, judiciare, de administrare pre-cum și declarațiile pe proprie răspun-dere, de luare în spațiu, de acceptare/renunțare la succesiune, de călătorie etc. se tehnoredactează la sediul ofi -ciului consular.

Pentru a întocmi o procură este ne-cesar ca solicitantul să cunoască da-tele de identifi care ale persoanei ce urmează a fi împuternicită (numele, prenumele, data și locul nașterii, domi-ciliul, codul numeric personal, seria și numărul actului de identitate). Pentru autentifi carea procurilor și a declaraţi-ilor (atunci când este prevăzută forma autentică pentru declarații) și pentru legalizarea semnăturilor, persoanele interesate trebuie să se prezinte perso-nal la sediul Consulatului și să probe-ze identitatea cu un act de identitate

valabil. Actele care conţin precizări neconforme cu legislaţia română, or-dinea de drept sau siguranţa naţională nu pot fi autentifi cate/legalizate.

Astfel, procurile și declaraţiile se semnează în faţa consulului, identifi -carea făcându-se cu un act românesc valabil: pașaport, buletin, carte de identitate; în cazul procurilor pentru obţinerea cărţii de identitate, solici-tantul se poate identifi ca și cu titlu de călătorie.

Ofi ciile consulare ale României nu pot efectua operaţiuni notariale în ceea ce privește încheierea unor con-tracte, înţelegeri, donaţii sau alte acte de dispoziţie, tranzacţii judiciare, con-fi rmări de hotărâri judecătorești, de documente de studii, documente de vechime în muncă, documente privind stagiul militar, testamente, legate sau acţiuni în justiţie.

Autentifi carea procurilor și declara-ţiilor (atunci când legea prevede forma autentică pentru declarații) și legaliza-rea declarațiilor, precum și supralega-lizarea acestora de către ambasadele și consulatele României sunt supuse taxelor consulare, care se plătesc de solicitanţi la ambasada sau consulatul competent.

Procurile pentru pensie sunt scutite de taxe consulare și sunt valabile 18 luni de la data autentifi cării.

Procurile și declaraţiile necesare în cadrul procedurilor consulare de ob-ţinere a pașapoartelor românești sau a certifi catelor de stare civilă nu pot fi autentifi cate decât de ofi ciile consula-re ale României

LEGALIZARE COPII DE PE ÎNSCRI-SURI. Pentru legalizarea copiilor de pe înscrisuri, persoanele interesate trebu-ie să prezinte, în mod obligatoriu, func-ţionarului consulatului român înscrisul original a cărui copie se legalizează și un document de identitate valabil.

LEGALIZARE TRADUCERE. Ofi cii-

le consulare ale României din Spania efectuează traduceri din limba spanio-lă în limba română și din limba română în limba spaniolă, cu plata taxelor con-sulare aferente conform prevederilor Legii nr. 198 / 2008 cu modifi cările și completările ulterioare

În cazul traducerilor efectuate de un traducător jurado din Spania, este nevoie de legalizarea semnăturii și a sigiliului acestuia de către Ministerul Afacerilor Externe și Cooperării din Spania, urmând ca, ulterior, aceasta sa fi e legalizată cu Apostila de la Haga, demers efectuat la Tribunalul Superi-or de Justiție. În acest caz, nu mai este nevoie de supralegalizarea consula-tului. Activitățile notariale prevăzute mai sus, care produc efecte juridice în România, pot fi îndeplinite de către ofi -ciile consulare și la cererea persoane-lor fi zice sau juridice străine, pentru a produce efecte juridice în România, în măsura în care legile și reglementările Regatului Spaniei sau acordurile bila-

terale nu se opun.Pentru legalizarea traducerii în lim-

ba română a unui document redactat într-o limbă străină, persoanele intere-sate trebuie să prezinte documentul în original, însoţit de traducerea în limba română și de un document de identi-tate valabil.

Pentru legalizarea semnăturii pe un înscris, persoanele interesate trebuie să se prezinte la sediul ambasadei sau consulatului român cel mai apropiat, să semneze înscrisul în faţa consulului și să prezinte un document de identitate valabil care să poarte semnătura titu-larului. Nu se poate legaliza semnătura pe contracte, acte de donaţie, acte de tranzacţie judiciară sau alte acte care vizează transmiterea de bunuri ori alte drepturi.

Legalizarea copiilor de pe înscrisuri, legalizarea traducerilor și legalizarea semnăturii sunt supuse taxelor con-sulare, care se plătesc de solicitanţi la ambasada sau consulatul competent.

CERTIFICATUL DE „INSCRIPȚIE CONSULARĂ”. Certifi catul de „inscripție consulară” este documentul pe care ofi ciile consulare ale României îl eliberează, la cererea cetățenilor ro-mâni, sub forma unui certifi cat în lim-ba spaniolă care cuprinde toate datele de identifi care ale titularului-solicitant și atestă faptul că acesta a fost înscris în evidențele ofi ciului consular.

Certifi catul de „inscripție consulară” este documentul folosit în Spania de cetățenii români în două situații: com-pletarea dosarului pentru obținerea cetățeniei spaniole și încheierea că-sătoriei în fața autorităților spaniole locale.

Pentru eliberarea atestatului soli-citantul trebuie să se prezinte la Con-sulat personal, prezentând în original pașaportul românesc sau cartea româ-nească de identitate valabile; certifi ca-tul de rezident comunitar (hoja verde); historial del volante de empadronami-ento.

5ACTUALITATE 20.08 - 02.09.2015

Românii din diaspora se pot înscrie în Registrul Electoral de la 1 aprilie 2016

Vor putea fi înfi inţate secţii de votare în diaspora și în localităţile din străinătate unde sunt cel puţin 100 de alegători

Tel. 0034 918 752 860comenzi@produseromanesti.eswww.produseromanesti.es

Cash&Carry ValdemoroPoligon Industrial la PosturaValdemoro, Avenida Arboledas 11

Deschis de luni-duminicã

(inclusiv fieste) între 10-21

TOMBOLAînapoi la coalã

15 august - 13 septembrie 2015Londra-Nürenberg-Bruxelles-Valdemoro

Premii:1 laptop3 tablete

30 rucsacicu rechizite20 vouchereîn valoare de 20 de euro!

Vino la Foodex Cash&Carry Valdemoro în perioada 15 august-13 septembrie, fã cumpãrãturi de minimum 40 de euro i vei primi garantat un premiu în produse!

E perioada în care to i cumpãrãtorii, indiferent de suma de pe bon, participã la tombola ÎNAPOI LA COALÃ

3 x 1 x

Președinta Autorității Electorale Permanente (AEP), Ana Maria Pătru, a declarat, la începutul acestei luni, că românii din diaspora vor avea la dis-poziţie aproximativ cinci luni, înce-pând de la 1 aprilie anul viitor, pentru a se înscrie în Registrul Electoral, afi r-mând că perioada electorală pentru alegerile parlamentare ar putea înce-pe în septembrie 2016.

„Pentru alegerile parlamentare de anul viitor, solicitările cetăţenilor ro-mâni cu domiciliul în ţară și reședinţa în străinătate sau cu domiciliul în stră-inătate vor trebui depuse începând cu 1 aprilie și până la expirarea a 48 de ore de la data începerii perioadei electorale. Astfel, alegătorii români din străinătate vor avea la dispoziţie aproximativ cinci luni pentru depu-nerea cererilor, în condiţiile în care perioada electorală va începe, cel mai probabil, în septembrie”, a precizat Ana Maria Pătru, pentru Mediafax.

Actualizarea Registrului Electoral cu datele alegătorilor români din diaspora care fac cereri pentru a fi înscriși în această bază de date se va face în cel mult 10 zile lucrătoare de la data înregistrării solicitării.

Pentru a se putea înfi ința sufi ciente secţii de votare în diaspora sunt ne-cesare implicarea activă și sprijinul alegătorilor din afara ţării

Ana Maria Pătru a mai spus că pen-tru buna desfășurare a votului în străinătate sunt necesare implicarea activă și sprijinul alegătorilor din afa-ra ţării, afi rmând că, doar astfel, vor putea fi înfi inţate sufi ciente secţii de votare în diaspora, care să le permită să voteze la scrutinul din 2016 pentru alegerea Senatului și a Camerei De-putaţilor.

„Ne bazăm pe implicarea și sprijinul alegătorilor români din străinătate, pe care îi îndemnăm să se înscrie în Registrul Electoral, în termenul pre-văzut de lege. Astfel, vor putea fi în-fi inţate sufi ciente secţii de votare în diaspora, inclusiv în localităţile din străinătate unde sunt cel puţin 100 de alegători”, a mai afi rmat Ana Maria Pătru.

Registrul Electoral va fi extins și pentru românii din diaspora, purtă-torul de cuvânt al AEP, Marian Mu-huleţ, precizând, pentru Mediafax, că modifi cările aduse vor permite românilor din străinătate să voteze cât mai aproape de locul în care își au domiciliul sau reședinţa, fără să mai stea la cozi.

Extinderea Registrului Electoral pentru românii din diaspora face parte dintr-un acord-cadru multianu-al, care se întinde pe patru ani și care prevede, de asemenea, mentenanţa și modernizarea Registrului.

La ambele tururi ale alegerilor prezidenţiale, din 2 și 16 noiembrie 2014, românii din străinătate au ieșit la vot în număr record, însă în mai multe capitale europene cozile au fost uriașe, iar mii de oameni nu au mai putut vota.

După alegerea președintelui Klaus Iohannis, PNL și PSD au susţinut că una dintre priorităţile legislative este

legea privind votul pentru diaspora, invocându-se fi e introducerea votu-lui prin corespondenţă, fi e a votului electronic.

Deși PNL și PSD au convenit și au adoptat celelalte modifi cări ale le-gislaţiei electorale-legea privind înfi inţarea partidelor politice, legea alegerilor locale și legea pentru ale-

gerea Camerei Deputaţilor și Sena-tului-proiectul privind votul prin corespondenţă a rămas la stadiul de dezbateri, fi ind încă la Comisia de Cod Electoral.

Liberalii au solicitat introducerea legii votului prin corespondenţă pe agenda sesiunii parlamentare extra-ordinare, care a fost convocată pen-

tru reexaminarea Codului Fiscal, în perioada 24-26 august.

Sesiunea din august ar fi o ul-timă șansă pentru ca legea să poată fi aplicată la alegerile par-lamentare din 2016, în condiţiile în care Curtea Constituţională și Comisia de la Veneţia au stabilit că legislaţia electorală nu poate

fi modifi cată decât cu cel puţin un an înaintea scrutinului.

6 ÎN SPANIA 20.08 - 02.09.2015Între 601 și 900 de euro net, salariul

lunar cel mai frecventSalariul unui procent de 14,8 dintre

spanioli este între 601 și 900 de euro net pe lună. Lucrătorii pe cont pro-priu reprezintă 14,3% din total. Aces-te date fac parte din barometrul lunii iulie, publicat pe 5 august de Centrul de Investigații Sociologice, ale cărui

date, ce au fost obținute din răspun-surile a aproape 2.500 de persoane, reprezintă o radiografi e a pieței mun-cii din Spania.

Lucrătorii cu venituri medii (între 901 și 1.200 de euro net) reprezintă 12,8% din total, fi ind urmați îndea-proape de cei cu venituri minime,

între 301 și 600 de euro (12,7%). Per-soanele care nu au nici un fel de venit reprezintă 18% din total.

Aceste date au suferit variații față cele de anul trecut. Numărul spani-olilor cu venituri între 601 și 900 de euro a crescut cu șapte zecimi față de

analiza din iulie 2014, când salariul a 14,1% dintre cei întrebați era în această escală. Atunci cei cu veni-turi între 301 și 600 de euro reprezentau 12,8%, fi ind mai mulți față de cei care pri-meau lunar între 900 și 1.200 de euro și re-prezentau 12,5%. În iulie anul trecut 18,1% dintre persoanele din

Spania nu aveau nici un venit, cu 0,1% mai multe decât în aceeași lună anul acesta.

Firmele private, mai multe decât cele publice

Din totalul lucrătorilor din Spania, 76,4% lucrau într-o fi rmă privată, față de 4,6% care fac acest lucru în

una publică, iar 15,7% profesează în Administrația Publică.

Conform analizei, 55,3% dintre angajați aveau în iulie contract pe durată nedeterminată, urmând cei eventuali sau cu caracter temporar (24,9% din total), în timp ce lucrăto-rii pe cont propriu reprezintă 14,3%. Membrii cooperativelor sunt 0,1%, iar ajutorul familial fără salariu re-glementat în fi rma sau afacerea unei rude ajunge la 0,2%.

În ce domenii lucrăm Pe profesii, 22,3% dintre cei întrebați

muncesc sau au muncit în restauran-te, protecție sau ca vânzători, fi ind mai mulți decât lucrătorii din indus-tria manufacturieră și din construcții (15%), în timp ce profesioniștii din științe și intelectualii reprezintă 13,8%. Serviciile au devenit unul dintre sectoarele care fac economia spaniolă să crească, dat fi ind faptul că 64,4% dintre lucrători lucrează sau au lucrat aici. Industria este pe al doi-lea loc în acest clasament, cu 16,3% , în timp ce construcțiile, cu 9,8%, sunt pe locul III. Agricultura este pe locul IV, cu 8,1% din total.

Guvernul vrea să anuleze ajutorul pentru 410.000 de șomeri din cauza fraudei

Executivul consideră că în 2016 va anula din cauza fraudei ajutorul de șomaj unui număr de 410.000 de persoane și crede că astfel se vor economisi 2.100 de milioane de euro, conform programu-lui de protecție a șomerilor din Bugetul General al Sta-tului pentru anul viitor. În 2015, reforma politicilor active impulsionată de Gu-vern pentru îmbunătățirea gestionării ajutoarelor și în-tărirea măsurilor de control a dus la anularea a 418.422 de ajutoare, depășindu-se numărul inițial prevăzut, de 400.000.

Aceste anulări de ajutoare ca ur-mare a comiterii unor infracțiuni și fraude, au dus deja la o economie

de 2.289 de milioane de euro, față de cele 2.100 ce fuseseră prevăzute.

Lupta contra fraudei se va duce verifi cându-se dacă benefi ciarii

ajutoarelor îndeplinesc cerințele cerute atât pentru acces, cât și pen-tru primirea acestora, și că respectă obligațiile inerente condiției de be-nefi ciari ai ajutorului de șomaj. Se

va verifi ca dacă persoanele care îl primesc sunt într-adevăr fără mun-că și dispuse să realizeze acțiuni pentru a-și îmbunătăți șansele de a

se angaja și să-și caute activ un serviciu.

Guvernul prevede ca în 2016 să se facă 1,5 milioane de controale pentru a se ve-rifi ca îndeplinirea cerințelor, 2,5 milioane de controale automate prin încrucișări de date informatice și 11.000 în colaborare cu Inspecția de Muncă și Protecție Socială.

Controalele au dus la anularea în 2014 a 414.372 de ajutoare de șomaj, cu mult mai multe decât nu-mărul înregistrat cu un an înainte (341.865).

Fiscul a obținut 309 de milioane de euro din regularizarea pensiilor

primite din străinătate Nu mai puțin de 145.248 de contribuabili au benefi ciat de procesul extra-

ordinar deschis în perioada ianuarie-iunie pentru regularizarea pensiilor ce provin din străinătate fără să li se fi aplicat sancțiuni, penalizări, nici dobânzi, regularizându-se astfel 309 de milioane de euro pentru plățile la IRPF din pe-rioada 2010-2013.

După cum a informat Ministerul Finanțelor și Administrațiilor Publice, acest proces s-a aplicat atât pensionarilor spanioli care au revenit în țara de origine, cât și străinilor stabiliți în Spania.

În acest proces, contribuabilii au prezentat peste 392.000 de autolichidări, prin prisma sumei regularizate rezultând că suma medie virată per an este de 891 de euro.

Perioada de regularizare extraordinară a fost însoțită și de o procedură pen-tru neaplicarea de sancțiuni, penalizări sau dobânzi, pe care Fiscul a pus-o în practică pentru regularizările din perioada ianuarie-iunie anul acesta.

De-a lungul procesului de regularizare și scutire de penalizări, Agencia Tribu-taria a avut solicitări de asistență în persoană de la peste 74.400 de contribu-abili, în prealabil trimițând mai mult de 651.000 de scrisori despre procedură unor potențiali benefi ciari.

Bilete de Renfe mai scumpe dacă le cumperi de la ghișeu Dacă vă cumpărați biletul de tren cu Renfe la ghișeul din gară veți plăti mai

mult decât dacă ați face-o în alte moduri, de pe internet, de exemplu. Dacă Renfe ne încasa deja un plus de 3,5% din prețul biletului dacă îl cumpăram de la ghișeu, procentul a crescut cu 5,5% în august.

Dacă îl cumpărați în alte moduri, prețul nu are nici un cost adițional. Sindicatul CCOO a atras atenția asupra acestei creșteri de preț la ghișeu pen-

tru care, după cum se semnalează, Renfe nu a făcut nici un fel de anunț prea-labil pentru utilizatori.

Una dintre preocupările sindicatului este că această urcare a prețului ar pu-tea avea o infl uență asupra celor aproape 1.000 de lucrători care vând în pre-zent bilete la ghișeele Renfe din Spania.

Secretarul general al Sectorului Feroviar din CCOO, Manuel Nicolás Taguas, consideră că prin această măsură „se dorește ca, la un moment dat, raza de acțiune să fi e negativă și să se spună astfel că unele posturi de muncă sunt în plus. De aceea CCOO va face tot posibilul pentru a proteja interesul clienților care au nevoie de serviciile la ghișeu, cât și posturile de muncă afectate”.

În Renfe se vor organiza greve în mai multe zile. Sindicatul mașiniștilor fe-roviari Semaf a convocat patru zile de grevă pe 4, 11, 14 și 15 septembrie. Și CCOO a anunțat opriri ale muncii în decursul lunii viitoare.

ADIF deja anulase vânzarea anticipată pentru călătoriile la sfârșit de săptă-mână și zilele de sărbătoare, atât în Madrid, cât și în Barcelona, lucru ce nu se mai întâlnește la nici o companie de cale ferată din Europa. În plus, acest fapt a dus la dispariția a 50 de posturi de muncă și la mai puține vânzări, conform CCOO.

Executivul a lichidat fondul pentru asistența pacienților din alte regiuni

Fondul de coeziune sanitară, un instrument creat în 2001 pentru a se garanta oricărui cetățean ce nu are acces în regiunea sa la un anumit tra-tament să poată benefi cia de acesta în alta, rămâne fără fi nanțare în bu-getul pentru 2016. Suma pentru asi-gurarea egalității în ceea ce privește accesul la serviciile sanitare, ce s-a tot redus în ultimii ani, dispare pentru prima dată din bugetul public. Din ianuarie anul viitor comunitățile au-tonome vor trebui să își compenseze între ele cheltuielile, fapt ce ar putea îngreuna acceptarea de pacienți din alte regiuni.

Fondul de coeziune sanitară a fost creat pentru a se compensa regiuni-le care acordau asistență cetățenilor care nu au rezidență în acestea, pen-tru a li se garanta aceleași posibilități

de a avea acces la un tratament. A ajuns să fi e dotat cu până la 150 de milioane de euro, însă în ultimii ani suma a scăzut: 87,2 milioane în 2011; 93,3 în 2012; 36,3 în 2013; 22,7 în 2014, ajungând la 2,3 milioane în 2015.

Ministerul Sănătății lucrează la un decret regal care să regularizeze gestionarea fondurilor de coeziune și de garanție asistențială și care stabilește un tarif unic în toată Spania pentru asistența sanitară. Astfel, o operație sau o consultație medicală va valora la fel în toate comunitățile autonome. Asistența medicală de urgență nu va fi com-pensată de regiunile de origine ale pacienților care au nevoie de aceas-ta.

Comunități precum Madridul pri-

mesc în spitalele lor înalt specializate mulți pacienți din regiuni în care nu există anumite tratamente. Fondul de coeziune sanitară a servit ani la rândul pentru fi nanțarea de strategii naționale pentru sănătate (cancer, hi-pertensiune, boli cronice și rare etc.), dar mai ales pentru plata tratamen-telor în unități de referință națională pentru afecțiuni complexe.

7ROMÂNI ÎN SPANIA 20.08 - 02.09.2015

„Sperăm să repetăm succesul de la Mundialito de anul acesta, să avem aceeași performanță”

„La multe cluburi de fotbal din Spania sunt și copii români și chiar sunt talentați. Se pregătesc la Villar-real, Espanyol, Real Madrid, Getafe. Mărturisesc că mi-ar fi plăcut să-i văd jucând la cluburi de la noi din țară.

Dar dacă nu există interes... La noi se aduc jucători din alte țări… Iar în loc să joace pentru naționala României, acești copii talentați ajung să joa-ce pentru Spania… Și cine pierde? România, pentru că, pe lângă faptul că i-a făcut pe părinții acestor copii să plece să muncească în străinăta-te, nu o văd interesată să facă nici baze sportive pentru copii, să le dea încredere. Președinții cluburilor și Federația Română de Fotbal ar tre-

bui să dea mai multe șanse tinerilor. Nu știu, poate se așteaptă să vină la probe Zidane, Messi, și poate nici pe ei nu îi iau… Nu știu cum văd ei fot-balul… Dacă eu sunt antrenor și văd un jucător tânăr care îmi place cum

joacă, de ce să nu-i dau o șansă? În țară sunt orașe mari care nu au echi-pă în Liga I. Nu mai e nici grupă de copii, nici de juniori, absolut nimic. Trebuie strategie, ca în orice. Dacă aș fi antrenor și aș avea în echipă și un copil, aș prefera ca acesta să joace, să aibă o șansă. Dacă ai un copil talen-tat îl poți crește la echipa ta și după aceea, la 21-22 de ani, poți să îl vinzi. Cum se gândea pe vremea lui Hagi… De ce credeți că românii se vând în

toate țările? Ai un copil talentat, că-l mai ții un an-doi, echipa care vrea să ia un copil bun, îl ia. Și dacă rămâne în Româ-nia, e campionatul mai puternic! Hagi e singu-rul care îi dă șanse ori-cărui copil, la Academia sa de fotbal. Face tur-nee, competiții de copii mici… Cum se face că atâția jucători tineri au ajuns la echipe din Liga I din Anglia, Germania și la noi s-a considerat că nu merită să fi e incluși în anumite echipe? Dacă nu le dai șanse co-piilor talentați, normal că la 16-17 ani se duc la muncă în străinătate. Sunt copii talentați și în fotbal, și în alte spor-turi sau domenii, dar nu sunt prețuiți. Spa-nia le dă naționalitate. Dacă țara noastră nu este interesată de ei…”, spune Alexandru Bolo-van, căpitanul echipei

de fotbal a României, care de ani de zile ne reprezintă țara cu succes la competiția Mundialito de Fútbol de Integración.

5-4 a fost scorul cu care jucătorii noștri au învins

echipa Guineei Ecu-atoriale, cu care s-au confruntat în fi nala ce a avut loc pe 19 iulie la complexul sportiv San Miguel din Azuqueca de Henares, după cum v-am informat în nu-mărul 471.

„Felicitări!”, le-au transmis acestor „băieți minunați” compatrioții, pe pa-gina noastră de Fa-cebook.

Am dorit să-l cunoaștem mai bine pe Alexandru Bo-lovan și echipa de fotbal pe care o con-duce. „Majoritatea membrilor echipei am jucat fotbal și în țară, în diviziile A, B și C. De-a lungul anului, când nu suntem la Mundialito, jucăm în Fuenla-brada, la campionatul din acest municipiu am câștigat și campi-onatul, și cupa. Eu joc de șapte ani în echipa României la Mun-dialito. Ultimii trei ani au fost cei mai buni. Ne-am măsurat cu

echipe foarte bune, cu jucători care joacă în echipe de profesioniști. Doi din echipa Guineei de la Mundialito au jucat și în naționala țării lor la Copa Africa. Pentru noi e o bucurie imensă că am câștigat Mundialito, pentru că anii pe care îi avem se simt”.

Alexandru are 34 de ani. Media vâr-stei echipei României care a partici-pat anul acesta la Mundialito este de 30-34 de ani. „Doi-trei sunt de 27-28 de ani, restul au 30, 34, 37, 38, 42...”, spune.

De aceea ar vrea să împrospăte-ze echipa. „Cei care merită joacă, nu contează că sunt din Moldova, că-s din Ardeal, de unde sunt. Care e ta-

lentat și demonstrează joacă. Nu se merge pe principiul «acela mi-e prie-ten sau acela mi-e cumnat». Dacă faci o echipă trebuie să câștigi, nu mergi

doar pe prietenie…”, atrage atenția. Pune accentul pe spiritul de team.

„În 2016 sperăm să repetăm succesul de la Mundialito de anul acesta. Vom continua la fel, dorim să avem aceeași performanță. Vrem să ni se alăture și alți jucători, mai tineri. Care merită să joace, să joace. De ce să joc eu dacă poate un jucător mai tânăr ar da mai mult? Să intre altul și să dea tot. Aces-ta e fotbalul! Trebuie să știi când să cedezi, de aceea vorbim de echipă. Dacă vrei să câștigi! Dacă eram atlet, alergam singur… Și poate ajungeam al zecelea, al patrulea… Dar e vorba de echipă!”

Cum îi pot contacta cei care ar vrea să joace cu ei? Cei care vor să intre în echipa României pentru Mundialito îl pot contacta pe Alexandru Bolovan la numărul de telefon 609 117 833 sau la adresa de e-mail alexandrubo-lovan81@gmail.com.

Ține să atragă atenția că se joacă din pasiune, „nu suntem plătiți. Asta a fost înainte, când Mundialito era

sponsorizat de o cunoscută compa-nie, dar de patru ani nu se dau premii materiale. Ba chiar am pus noi bani: anul acesta înscrierea la competiție

a fost 300 de euro. Banii necesari au fost strânși de noi și vin și de la doi sponsori: proprietarul unui magazin românesc din Madrid ne-a dat 150 de euro pentru înscriere, iar șeful unui coleg din echipă, care are o fi r-mă de construcții, ne-a cumpărat un echipament complet. Aș vrea să le mulțumesc pentru că ne-au ajutat”, adaugă.

Deși ne reprezintă țara, nu au pri-mit nici un sprijin de la autoritățile române. „Dacă ne-ar fi oferit un steag măcar… Nu am cerut bani, că poate nu au… Anul trecut echipa-mentul nostru a fost trimis din țară, al doilea sau al treilea echipament al naționalei, de acum trei-patru ani, cel alb. Am plătit fi ecare 50 de euro. Nu cerem Ambasadei să ne dea echi-pamente, dar poate cunoaște pe ci-neva la națională. Nu trebuie să ni-l dea gratis, dar poate pentru 20 de euro… Altfel te simți când ai tricoul naționalei…”, spune tânărul.

Ana-Maria Cornilă

8 ACTUALITATE 20.08 - 02.09.2015

300 de locuințe pentru familii fără resurse, prin Planul de Locuințe de Urgență Socială Președinta Comunității Madrid,

Cristina Cifuentes, a anunțat, pe 13 august, că Planul de Locuințe de Urgență Socială (Plan de Viviendas

de Emergencia Social) al Comunității va pune „300 sau mai multe” locuințe la dispoziția unor familii fără resurse și și-a repetat angajamentul de „a nu vinde nici unui fel de fond nici o locuință socială a Comunității”.

Guvernul madrilen lucrează deja la acest plan. Primul pas a fost

înfi ințarea Agenției de Locuințe So-ciale (Agencia de Vivienda Social), ce va însuma funcțiile pe care înainte le aveau Instituto de la Vivienda de

Madrid și Instituto de Realojamiento e Integración Social, și se va ocupa de toate procedurile pentru ca „fa-miliile cu copii sau cu persoane în vârstă care se găsesc în stradă din cauza unei evacuări sau a unor alte difi cultăți ale vieții” să aibă acces la o casă.

Este declarația pe care Cristina Ci-fuentes a făcut-o când a înmânat, joia trecută, un apartament social în chirie în cartierul Ventilla, lui Charo García, în vârstă de 52 de ani și cu doi copii, de opt și nouă ani. Bene-fi ciara, care este în șomaj și își caută activ de muncă, trebuie să plătească pentru acest apartament, cu două dormitoare și garaj, o chirie de 48,61 de euro în primele trei luni, iar din a

patra, 61 de euro. Charo García, care a locuit cu copiii

săi într-o cameră din Leganés, a de-clarat agenției de știri Efe că a solici-tat locuința în 2012, cerere care tre-buie să fi e reînnoită în fi ecare an, și că a fost sunată în martie anul acesta de Comunitatea Madrid.

Cristina Cifuentes a subliniat că situația acestei familii „este similară celei a multor alți cetățeni și că din

ea se poate ieși” și că „este obligația administrațiilor să le ajute pe aces-te persoane” care se pot vedea în stradă. „Este un angajament pe care l-am luat față de madrileni prin pro-gramul Viviendas de Emergencia So-cial, care va demara foarte curând”, a spus Cifuentes, și care le va permite acestor familii accesul la o locuință, „în unele cazuri temporar” și în altele „la un contract stabil”.

Președinta Comunității Madrid a declarat, totuși, că „nu există o mai bună politică socială decât înfi ințarea de locuri de muncă”, mo-tiv pentru care trebuie să se conti-nue să se lucreze pentru ca persoa-ne precum Charo să își găsească un serviciu.

Deputatul Aurelian Mihai vrea „așezarea diasporei cu adevărat pe harta politicii din România”

„Nu este ușor să alegi alt drum decât acela de a căuta noi oportunități mai ales din punct de vedere social, lăsând în urmă cu multă durere în sufl et fami-lia și țara în care te-ai născut, acest fapt îmi este cunoscut după cei 11 ani trăiți în Spania”, a scris Aurelian Mihai, depu-tat PNL Diaspora, într-un comunicat de presă despre participarea sa la Școala de vară a PNL Diaspora, desfășurată în Făgăraș între 7-9 august.

„Ceea ce admir mai mult la toți acei români care au fost prezenți la eveni-ment este verticalitatea demonstrată nu doar prin forța cuvântului, ci și prin implicare. Dacă mă refer la românii care astăzi trăiesc în Belgia, Italia, Ma-rea Britanie, Franța, Irlanda, Germania, Grecia ori Spania etc. tuturor celor care au depus în primul rând acest efort de a fi prezenți în aceste zile le mulțumesc asigurându-i în primul rând de obiec-tivitate și de continuarea drumului început în Legislativ în apărarea inte-reselor românilor care trăiesc în afara granițelor țării, care fac cinste locului în care s-au născut, cei mai buni amba-sadori ai noștri.

„Ultimii ani, cei de când am revenit «parțial» la matcă, măsurând activita-tea parlamentara și încercând prin in-termediul activității proprii de a atrage atenția asupra imensului colectiv re-prezentat de romanii din afara terito-riului românesc, peste patru milioane dintre aceștia făcând parte din cole-giul pe care îl reprezint în Parlament, în speranța aducerii unor rezultate con-crete, s-au materializat prin obținerea, chiar și forțată din partea Guvernului Ponta, a reducerii taxelor consulare, eli-

minarea unora precum cea referitoare la înscrierea certifi catelor de naștere, astfel, în actualitate peste 20.000 de cetățeni benefi ciind de acest demers.

Împreună cu ceilalți colegi parlamen-tari și îndeosebi colegii parlamentari PNL din circumscripția 43 diaspora, am reușit inițierea și aducerea în dezba-terile parlamentare a numeroase pro-iecte legislative vizând educația, votul prin corespondență (încă un deziderat al tuturor ca variantă luată în calcul pe lângă opțiunea votului electronic), inițiative pregătitoare altei serii de acte normative sperând în rezolvarea repa-trierii corpurilor cetățenilor români decedați în străinătate și care încă se afl ă în morgile din toata lumea, stan-dardizarea activității și sprijinul acor-dat dezvoltării infrastructurii misiuni-lor diplomatice menite a aduce o bună desfășurare a activității administrative pentru românii de din diaspora care apelează la serviciile consulare(proiect reușit in cazul consulatului românesc din Roma, iată, mai nou modernizat), ori alte proiecte privind revenirea cetățenilor români acasă.

Situația politică, afl ându-mă în

Opoziție parlamentară, încă nu a ofe-rit șansa unei materializări concrete a numeroase proiecte, însă consider că lupta trebuie continuată, actuala ma-joritate parlamentară, cât și Guvernul României să înțeleagă situația a mili-oane de români plecați în afara țării din cauze de cele mai multe ori legate de rezultatele negative ale Guvernelor precedente prin aplicarea multor mă-suri total eronate.

Orice se poate repara, numai rea-ducerea timpului înapoi și bucuria tinereții emigranților români, motiv pentru care nu voi abdica niciodată de pe câmpul de luptă politică, sco-pul principal fi ind așezarea diaspo-rei cu adevărat pe harta politicii din România, politică făcută mai ales cu oameni care cunosc viața în diaspora prin propria experiență, doritori în a aporta totul sau aproape totul pentru ca România să devină statul pe care ni-l dorim cu toții, țara de care să fi m conștienți că avem motive depline să o promovăm modernă, prosperă, civi-lizată, integrată deplin în rândul sta-telor europene”, a declarat deputatul Aurelian Mihai.

Eurobarometru: aproximativ 30% dintre tinerii români nu au un

loc de muncăCu ocazia Zilei Internaţionale a Tineretului (12 august) ONU a îndemnat ti-

nerii să devină „motoare ale schimbării europene”, prin implicarea în activi-tăţile civice. Totuși, un număr semnifi cativ de tineri europeni continuă să nu aibă un loc de muncă, iar mulţi dintre ei locuiesc încă cu părinţii până la vârsta de 30 de ani, potrivit celui mai recent Eurobarometru.

În 2015, Organizaţia Naţiunilor Unite propune tinerilor o mai mare impli-care în activităţile civice, îndemnându-i să devină lideri de marcă ai statelor membre, „motoarele” re-nașterii economice, poli-tice și sociale europene. Cu toate acestea, potri-vit Eurostat, un procent semnifi cativ de tineri eu-

ropeni, cu vârste cuprinse între 25-29 de ani locuiesc încă cu părinţii sau nu au un loc de muncă, îngroșând astfel rândurile șomerilor.

Potrivit celor mai recente date Eurostat, media europeană a tinerilor șomeri atinge în prezent 33,6 procente. Dintre toate ţările membre, Italia se confrun-tă cu cea mai mare rată a șomajului în rândul tinerilor ajungând la 54,3%. La polul opus, cel mai mic procent se înregistrează în rândul tinerilor luxem-burghezi (19%). În același clasament, 35,6% este ponderea tinerelor românce care întâmpină difi cultăţi în găsirea unui loc de muncă, în timp ce băieţii stau puțin mai bine, procentul lor atingând 22,6.

Media europeană indică faptul că 36% dintre tineri au folosit internetul ca mijloc de căutare al unui loc de muncă. Dintre aceștia, românii reprezintă doar 16%, în timp ce tinerii greci 52%.

Un aspect important al studiu-lui cantitativ îl reprezintă faptul că o mare parte din tinerii europeni (30,9%) locuiesc încă cu părinţii lor, chiar și la vârsta de 30 de ani. În Ro-mânia, 44,1% dintre tinere stau încă în casa părintească. Procentul este mult mai mare în cazul băieţilor, ajungând la 75%. Mai mult decât atât, se pare că fetele din România se mută de acasă în jurul vârstei de 26 de ani, în timp ce băieţii pleacă mult mai târziu, pe la 30 de ani.

România se situează la polul opus faţă de Finlanda (100%) când vine vorba de utilizarea zilnică a inter-netului. Se pare că doar 55% din româncele tinere folosesc internetul zilnic, iar bărbații, 52%.

CRIMINALITATE 20.08 - 02.09.2015 9

Sergio Morate, asasinul Laurei del Hoyo și al Marinei Okarynska, două tinere din Cuenca, a fost arestat, pe 13 august, în Lugoj, de Poliția Ro-mână. Pe numele lui fusese emis un mandat european de arestare, după ce pe 6 au-gust ar fi comis dublul asasi-nat în orașul Cuenca.

Odată cu Morate au fost reţinut și un român, acuzat că l-ar fi ajutat să fugă. Aces-ta se împrietenise cu Morate pe când amândoi fuseseră în închisoare, în 2011. Româ-nul este cercetat pentru fa-vorizarea infractorului. „Poliţiștii s-au sesizat din ofi ciu pentru comiterea infracţiunii de favorizarea infracto-rului, faţă de bărbatul, de 27 ani, la domiciliul căruia urmăritul a fost de-pistat”, a precizat IPJ Timiș. Autovehi-culul pe care cetăţeanul spaniol l-ar

fi utilizat în România a fost indispo-nibilizat, a mai arătat Inspectoratul de Poliție Județean Timiș.

Morate urmează să fi e extră-dat cât mai curând în Spania.

Autorităţile spaniole îl căuta-seră timp de o săptămână, or-ganizând o amplă operaţiune.

Cele două fete, de 24, respec-tiv, 26 de ani, fuseseră văzute ultima dată acasă la bărbat, apoi au fost date dispărute. Sergio Morate este fostul iubit al unei dintre ele. În timp ce poliţia le căuta pe fete, spaniolul s-a făcut nevăzut și a fugit în România, unde avea un prieten pe care îl întâlnise în închisoare.

Deși criminalul s-a ferit să-și fo-losească mobilul și cardurile, după câteva zile de căutări, poliţiștii au

reușit să-i dea de urmă în România, datorită semnalului de la telefonul mobil. Forţele de ordine spaniole au mers pe fi r și au apelat la ajutorul Po-

liţiei Române.Fugarul a ieșit din Spania pe la

frontiera Portbou (Girona), iar de acolo s-a deplasat spre România, țara în care avea prietenii la care a și căutat refugiu.

Pe 12 august poliţiștii spanioli au găsit trupurile victi-melor în râul Huécar la câțiva kilometri de satul Palomera. Corpurile victime-lor au fost găsite cu fața în jos, iar cada-vrele fuseseră intro-duse în var nestins.

Autopsiile celor două tinere au con-fi rmat „caracterul violent” al morții lor. Autopsia corpu-

lui Laurei a durat peste cinci ore și a arătat că suferise o puternică lovitură într-un obraz și a murit ștrangulată.

Autopsia Marinei a fost și mai difi ci-lă, pentru că trupul său a fost și mai deteriorat de varul nestins în care fusese aruncat.

Marina nu a vrut să o lase pe Lau-ra să-și strângă singură lucrurile pe care le lăsase în casa unde locuise cu Sergio Morate, fostul său iubit.

Antecedente penale Morate a ieșit din închisoare în

2011. A fost stat un an în închisoarea din Cuenca pentru că difuzase pe

internet fotografi i ale unei alte iubite pe care o legase și îi pusese un căluș în gură. Fata este din Palomera, sa-tul de origine al părinților lui Morate, la nouă kilome-tri de Cuenca.

Chiar familia sa, care a colaborat în fi ecare mo-ment cu Poliția, l-a renegat. Într-un comunicat rudele sale i-au transmis: „Sperăm

să te închidă curând și pe viață, nu doar ai ucis două copile, ci și pe cei care au fost familia ta”.

Crimă premeditată Faptul că presupusul asasin a fo-

losit var nestins pentru a scăpa de corpuri și pentru că de curând le spusese unor apropiați că se gândea să plece într-o țară ce nu are acord de extrădare cu Spania arată cu pre-meditase crima.

Comemorări ale celor două ti-nere

După găsirea corpurilor Laurei și Marinei cetățeni din Cuenca s-au reunit pentru a-și exprima repulsia pentru dubla crimă și au păstrat tă-cerea timp de câteva minute în me-moria celor două fete.

Și președintele Guvernului, Maria-no Rajoy, s-a referit la trage-die pe contul său de Twitter, iar delegatul guvernului din Cuenca, José Julián Gregorio López, s-a arătat convins că Poliția va clarifi ca ce s-a în-tâmplat în dubla crimă.

Primăria Cuenca a declarat trei zile de doliu.

Prietenul lui Morate nu l-a crezut inițial când acesta i-a vorbit de crimă

Istvan Horvath, românul acuzat că l-a ajutat pe Sergio Morate să se ascundă în Ro-mânia, a asigurat, în declarații pentru agenția de știri Efe, că acesta îi povestise cum a omorât-o pe fosta sa iubită, dar că nu l-a crezut.

„Întotdeauna se dădea cocoș. Spune lucruri, dar apoi nu le face. Nu

am crezut că o omorâse pe Marina pentru că se înțelegeau. Din când în când se mai certau, din cauza Mari-nei”, a spus Horvath.

În ceea ce privește moartea Laurei del Hoyo, fostul coleg de închisoare al lui Morate

a zis că acesta i-a spus soției sale că tânăra „nu era vinovată”, și că el nu a mers la Poliție pentru că „nu a dat importanță”.

Horvath, care închiriase garsoni-era unde fusese arestat împreună cu Morate, a declarat că suspectul de crimă îi trimisese un mesaj în care scrisese „La he cagao”. Românul a așteptat să i se dea mai multe explicații când aveau să se întâlnească.

„Mi-a trimis un mesaj în care spu-nea că a făcut ceva. După aceea m-a sunat și mi-a spus că s-a rătăcit prin Austria, dar nu mi-a spus nimic mai mult. Am plecat să-l caut în Ungaria și l-am adus în România”, a explicat Horvath.

Presupusul complice s-a arătat aparent impresionat de asasinatul celor două fete din Cuenca și a asi-gurat că este vorba de un act „de neiertat”.

Morate nu a scos o lacrimă Sergio Morate a fost dus, pe 17

august, la judecătoria Lugoj, unde a fost confruntat cu presupusul său complice, Istvan Horvath.

Horvath a răspuns tuturor între-

bărilor ziariștilor care așteptau la ieșirea din judecătorie. Între altele, a spus că Morate i-a cerut iertare, dar că nu i e pare că îi pare rău de ce a

Ucigașul din Cuenca, arestat în România făcut.

„Nu l-am văzut pe Sergio căindu-se. L-am văzut normal, indiferent nu a scos nici o lacrimă. L-am văzut pe Sergio dintotdeauna”.

Horvath a insistat asupra faptului că nu știa nimic despre crimă și să s-a simțit „trădat” de un prieten în care avea încredere. „Eu nu am avut nimic de-a face, le-o spun prieteni-lor din Cuenca. Sergio să plătească pentru ce a făcut”.

Până la extrădare, Morate este în închisoarea din Timișoara. S-a decla-rat nevinovat la tribunal și susține să se teme pentru viața sa dacă se în-toarce în Spania.

Morate nu a făcut nici o declarație presei și a ținut capul în jos pentru a nu i se putea face fotografi i din față.

Uciderea celor două fete, o rană deschisă

Luis Javier Chamón, purtătorul de cuvânt al familiei Laurei del Hoyo, a cerut, pe rețelele sociale, ca toți cei implicați în „macabrul” asasinat „să plătească” și ca justiția „să cadă pe vinovați”. „Nu există cuvinte ca să descriem o rană deschisă ce nicio-dată nu se va închide. Pierderea unei fi ice pentru părinți nu are consolare și cu atât mai mult când a avut loc în aceste circumstanțe aberante”, a adăugat Chamón.

Primăria din Cuenca va dedica un spațiu public din municipiu în

memoria Laurei și a Marinei, ce se dorește o amintire a tuturor victi-melor violenței de gen, după cum a anunțat primarul Ángel Mariscal.

10 ÎN ROMÂNIA 20.08 - 02.09.2015

ANAF a început verifi carea marilor averiAgenţia Naţională de Administrare

Fiscală (ANAF) a început verifi carea persoanelor cu venituri mari care prezintă risc fi scal ridicat, cum ar fi asociaţi sau acţionari care au împru-mutat fi rma cu peste 200.000 de lei, persoane care au cumpărat bunuri sau case de peste 70.000 de euro sau au achiziţionat mașini mai scumpe de 25.000 de euro, metodologia pre-supunând mai multe etape, care vor dura cel mult șase luni sau, dacă sunt necesare informaţii din străinătate, 12 luni.

„De la preluarea mandatului (aprilie 2013), am restructurat mecanismele de combatere a evaziunii fi scale, iar astăzi, Antifrauda și Inspecţia Fiscală scot din piaţă fi rmele fantomă și de-structurează lanţuri de fi rme evazi-oniste zi de zi. Mentalitatea privind obligativitatea emiterii bonului fi scal s-a schimbat radical. Acum a venit momentul, după doi ani de pregătiri laborioase, să apăsăm și mai tare pe-dala luptei împotriva evaziunii, inclu-siv pe segmentul persoanelor fi zice. Fie ele personalităţi ale vieţii publice, maneliști, cămătari etc., cu toţii fi ind pentru noi doar contribuabili cu obli-gaţii declarative. Cu toţii vor trebui, mai devreme sau mai târziu, să facă dovada fi scalizării veniturilor cu care și-au construit averile”, a declarat în-tr-un comunicat președintele ANAF, Gelu Ștefan Diaconu.

ANAF a lansat Programul de asigu-rare a conformării fi scale a persoa-nelor fi zice cu risc fi scal ca urmare a analizelor de risc fi scal efectuate de Direcţia Verifi cări Fiscale asupra per-soanelor fi zice, în cadrul programu-lui de asigurare a conformării fi scale a persoanelor fi zice cu averi mari, pe baza datelor disponibile privind veni-turile declarate și alocările de fonduri (creșteri patrimoniale, achiziţii, crean-ţe, cheltuieli etc.), în urma cărora au fost identifi cate și alte persoane fi zice decât cele din acest grup care pre-zintă risc fi scal ridicat – risc de nede-clarare a unor venituri semnifi cative și sustragere de la plata impozitelor aferente.

Cum au fost selectaţi cei care sunt vizaţi de programul ANAF

ANAF a informat că a început deja programul de verifi care a persoane-lor cu venituri mari care prezintă risc fi scal ridicat cu 313 dosare, de care se ocupă 60 de inspectori.

Din totalul de 14,3 milioane de per-soane care obţin venituri impozabi-le, ANAF a selectat aproape 300.000 pentru eșantionul semnifi -cativ supus analizei de risc. Printre aceștia se numără asociaţi sau acţionari care au împrumutat fi rma cu peste 200.000 de lei, per-soane care au cumpărat bunuri sau case de peste

70.000 de euro, au depozite anuale de peste 150.000 de lei sau au achizi-ţionat mașini mai scumpe de 25.000 de euro.

ANAF a identifi cat peste 130.000 de cazuri în care diferenţa între veni-turile estimate și cele declarate este mai mare de 10%, dar nu mai puţin de 50.000 de lei.

Mai departe, agenţia a stabilit că aproape 5.900 de persoane prezintă un grad ridicat de risc fi scal, respec-tiv au un risc anual de nedeclarare mai mare de un milion de lei anual, au făcut achiziţii de proprietăţi imo-biliare în intervalul 2011 - 2013 mai mare de 150.000 de euro sau au cumpărat în același interval mașini de peste 75.000 de euro.

Dintre cei 5.900 de contribuabili, 1.160 au fost eliminaţi întrucât riscul de nedeclarare de peste un milion de lei este acoperit de veniturile so-ţilor, dar s-au adăugat 3.150 de cetă-ţeni, rude sau afi ni până la gradul II, identifi caţi cu risc fi scal în eșantionul de 132.000 de persoane.

Au rezultat astfel 7.880 de cazuri

Aeroporturile din Otopeni, Cluj și Sibiu, în topul aeroporturilor europene cu creșteri de trafi c

Aeroportul „Henri Coandă” din Otopeni este în top 5 al aeroportu-rilor europene cu 5-10 milioane de pasageri care au înregistrat cea mai mare creștere a traficului aerian în primul semestru din 2015, iar aero-porturile din Sibiu și Cluj au intrat în top 5 la categoria sub 5 milioane de pasageri.

Aeroportul Internaţional „Henri Coandă” București a fost clasat de Airports Council International-Eu-rope pe locul patru în topul eu-ropean al aeroporturilor care au înregistrat cea mai mare creștere a traficului aerian în primul semestru din 2015, la categoria între cinci și 10 milioane de pasageri, a informat Compania Naţională Aeroporturi București.

Pe primele trei locuri în această categorie s-au clasat aeroporturile Milano-Bergamo, Porto și Glasgow, locul al cincilea fiind ocupat de cel din Budapesta.

La categoria aeroporturilor cu peste 25 de milioane de pasageri, clasamentul este deschis de Ma-drid și continuă cu Istanbul Ataturk, Londra Gatwick, Amsterdam și Bar-celona.

La categoria 10-25 de milioane de pasageri, pe primele locuri s-au clasat aeroporturile Atena, Londra Stansted, Istanbul Sabiha Gokcen, Dublin și Lisabona, iar la categoria sub 5 milioane de pasageri, clasa-mentul este: Santorini, Sibiu, Cluj,

Astrahan - Rusia și Azore - Ponta Delgada.

Compania Naţională Aeroporturi București a înregistrat, în primele șase luni ale anului 2015, pe Aero-portul Internaţional „Henri Coandă” București și Aeroportul Internaţio-nal București-Băneasa „Aurel Vlaicu”, un trafic aerian de 4.217.213 pasa-geri și 52.116 mișcări de aeronave (aterizări și decolări). Din total, pe Aeroportul „Henri Coandă” s-au în-registrat 4.215.314 de pasageri și 46.426 mișcări de aeronave.

Numărul pasagerilor care au tran-zitat aeroporturile Bucureștiului în primul semestru din 2015 a înregis-trat o creștere relevantă, de 12,58%. faţă de aceeași perioadă a anului trecut, creându-se astfel premisele atingerii pragului de 9 milioane de

pasageri în întreg anul 2015.Evoluţia numărului de pasageri

pe cele două aeroporturi ale Com-paniei Naţionale Aeroporturi Bucu-rești devansează semnificativ ten-dinţa generală înregistrată la nivel european, de 4,5%. Pe aeroporturi-le Capitalei s-a înregistrat, de ase-menea, și o creștere a numărului de mișcări de aeronave, depășind și la acest capitol trendul european, de 2%. Astfel, în primele șase luni ale anului 2015, numărul mișcărilor de aeronave pe aeroporturile din București a crescut cu 8,7% faţă de aceeași perioadă a anului trecut.

Pe Aeroportul Internaţional „Henri Coandă” București operează în prezent 31 de companii aeriene, care transportă pasageri către 70 de destinaţii.

propuse pentru verifi carea amănun-ţită, în patru grupe de risc - patron bogat de fi rmă săracă, persoane cu patrimoniu semnifi cativ, dar fără acti-vităţi economice cunoscute, persoa-ne cu venituri volatile, respectiv alte persoane, care nu intră în primele trei categorii dar prezintă risc semnifi ca-tiv, arată ANAF.

În total sunt 5.400 de persoane vi-zate pentru prima serie de verifi cări.

În eșantionul de risc al persoanelor fi zice cu risc fi scal intră proprietarii unor averi afi șate semnifi cative (imo-bile, autoturisme de lux, alte bunuri de mare valoare, creanţe din creditări acordate companiilor și/sau persoa-

nelor fi zice, depuneri semnifi cative în conturi bancare din România sau din străinătate, cheltuieli personale ridicate), nejustifi cate de veniturile declarate.

„Programul PFRF (privind persoa-nele fi zice cu risc fi scal, n.r.) vizează verifi carea veniturilor și a declarării acestora începând cu anul 2011, în-trucât doar pentru acestea se poate aplica atât regula de impozitare a ve-niturilor a căror sursă nu a fost iden-tifi cată, cât și procedura de verifi care, conform normelor stabilite de legiui-tor. ANAF este o agenţie de aplicare a legii, fără atribuţii în iniţierea și apro-barea actelor legislative”, arată ANAF.

O femeie din Argeș a murit după ce a fost mușcată pe

stradă de un câine fără stăpânO femeie in vârstă de 66 de ani, din localitatea argeșeană Bughea de Jos, a

murit, pe 9 august, după ce a fost mușcată de un câine fără stăpân, care i-a sec-ţionat artera femurală, trupul său fi ind găsit de un localnic pe stradă, transmite corespondentul Mediafax.

Potrivit reprezentanţilor Inspectoratului de Poliţie Judeţean Argeș, femeia mergea pe o stradă din localitatea Bughea de Jos, iar la un moment dat de sub

un camion parcat pe marginea drumu-lui a ieșit un câine care a mușcat-o de picior.

Femeia de 66 de ani a plecat de la locul incidentului și a reușit să înainte-ze câţiva metri, însă din cauza pierderii masive de sânge, în condiţiile în care câinele i-a secţionat artera femurală, ea a căzut în stradă și a murit.

Trupul femeii a fost găsit de către un localnic care a anunţat Poliţia.Animalul care a atacat-o pe femeie nu a fost încă găsit, iar Poliţia a deschis

dosar de cercetare în acest caz.

Câștigul salarial mediu în iunie, 1.818 lei

Câștigul salarial mediu a crescut în iunie cu 12 lei (0,7%) faţă de luna anteri-oară, la 1.818 lei net, cele mai mari valori fi ind înregistrate în extracţia petrolului brut și a gazelor naturale (5.019 lei), iar cele mai mici în hoteluri și restaurante (1.032 lei), potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS).

„În luna iunie 2015, în majoritatea activităţilor din sectorul economic nivelul câștigului salarial mediu net a fost mai mare decât în luna precedentă ca urmare a acordării de premii ocazionale (inclusiv prime de vacanţă), sume din profi tul net și din alte fonduri (inclusiv tichete de masă și tichete cadou), dar și realiză-rilor de producţie ori încasărilor mai mari (funcţie de contracte)”, arată, într-un comunicat INS.

Cele mai mari creșteri au fost raportate în fabricarea băuturilor (16,5%) și în fabricarea calculatoarelor și a produselor electronice și optice, activităţi de edi-tare, fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor și semiremorci-lor - între 10% și 14,5%.

Scăderi semnifi cative au fost înregistrate în extracţia petrolului brut și a ga-zelor naturale – cu 23,1% și în fabricarea produselor de cocserie și a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului, activităţi auxiliare intermedierilor fi nanciare (inclusiv activităţi de asigurare și fonduri de pensii), silvicultură și exploatare fo-restieră (inclusiv pescuit și acvacultură), activităţi de servicii anexe extracţiei – în-tre 9,5% și 14,5%.

În sectorul buge-tar s-au înregistrat ușoare fl uctuaţii ale câștigului sala-rial mediu net faţă de luna preceden-tă – plus de 0.4% în administraţia publică și scăderi în învăţământ (cu 0,6%) și sănătate și asistenţă socială (0,8%).

11ÎN ROMÂNIA20.08 - 02.09.2015Preţurile apartamentelor din București

au înregistrat cea mai mare creștere din acest an

Preţurile apartamentelor din București au înregistrat o creștere de 5,3% în luna iulie, faţă de iunie, iar comparativ cu aceeași perioadă din 2014 se afl ă în urcare cu 2,8%, potri-vit unei analize realizate de homefi -nders.ro.

Creșterea din luna iulie este cea mai mare din acest an și se referă atât la locuinţele vechi cât și la cele noi.

Pe segmentul mediu și premium, respectiv zonele centrale, semicen-trale și de Nord, preţul mediu solici-tat de proprietari a revenit la valoa-rea din lunile de primăvară: 68.000 de euro. Acest preţ este cu 3% mai mare decât cel din luna iunie.

De cealaltă parte, în zonele mărgi-nașe ale Bucureștiului, preţurile me-

dii solicitate au avansat faţă de luna iunie cu 8,5%, cea mai mare creștere înregistrată în acest an pe segmen-tul rezidenţial. Astfel, proprietarii de apartamente situate în aceste zone solicită acum un preţ mediu de 51.000 de euro, preţ similar cu cel din luna februarie (51.050 de euro) și cu 1.000 de euro mai mare decât în luni-le de primăvară.

Comparativ cu luna iulie a anului trecut, preţurile medii solicitate de proprietari au crescut pe ambele seg-mente de piaţă.

În zonele mărginașe, creșterea este una ușoară, de 0,5%. În schimb, valorile apartamentelor din segmen-tul mediu și premium au consemnat creșteri de 4,61%. Astfel, preţul me-diu solicitat pentru un apartament din zonele semicentrale, centrale și de Nord se situa, în luna iulie a anu-lui trecut, în jurul valorii de 65.000 de euro.

În timp ce preţurile sunt mai mari decât în iunie, ofertele sunt mai pu-ţine. În luna iulie a acestui an au fost scoase pe piaţă 3.529 de oferte de

apartamente, cu 18,7% mai puţine decât în luna trecută. Dintre acestea, 1.674 sunt situate în centrul, semi-centrul și Nordul Bucureștiului, iar 1.855 în zonele mărginașe.

În schimb, comparativ cu iulie 2014, volumul de oferte a înregistrat o creștere de 51,71%. Pe segmente de piaţă, în centru, semicentru și Nord, numărul total de oferte a crescut cu 48,9%, iar la periferie cu 54,32%.

„Evoluţia pieţei rezidenţiale a Capitalei în luna iulie 2015, com-parativ cu iulie 2014, refl ectă însăși evoluţia din ultimul an. Avem mult mai multe oferte de apartamente, în toate zonele, datorită extinderii dezvoltărilor noi, dar și datorită fap-tului că atât proprietarii, cât și cum-părătorii, au mai multă încredere în piaţă. Cererea este și ea în creștere, iar preţurile apartamentelor din cen-tru, semicentru și Nord au valori mai mari, întrucât acest segment devine din ce în ce mai atractiv pentru cum-părători și pentru dezvoltatori”, a de-clarat Paul Ghinea, managing partner HomeFinders.

Judeţul Arad „importă” forţă de muncăDupă investiţii străine consistente

în fabrici, judeţul Arad se confruntă

cu o problemă ciudată pentru ţara noastră: lipsa forţei de muncă în con-diţiile unei rate ridicate a șomajului, mai ales în rândul tinerilor.

Chiar dacă, în unele cazuri angaja-

torii oferă, pe lângă salariu, cazare la hotel și bonuri de masă, nu sunt foar-

te mulţi interesaţi, astfel că există posturi neocupa-te de luni de zile.

În Arad, anga-jatorii caută forţă de muncă califi -cată în alte judeţe, deoarece unele posturi sunt neo-cupate de luni de zile. Până acum, s-au arătat inte-resaţi de aceste

slujbe mai ales muncitorii din Gorj, Teleorman și Prahova, transmite Sti-rileprotv.ro.

„Avem locuri de muncă pentru lu-crători comerciali, operatori calitate,

muncitori necalifi caţi, montatori sub-ansamble. În momentul de faţă, sunt mai multe oferte decât candidaţi”, a declarat Silvia Pantos, reprezentanta unei fi rme de recrutare.

Potrivit unor estimări, sunt peste 1.000 de locuri de muncă neocupate în fabricile din Arad. Oferta vine mai ales din sectorul cablajelor auto.

Sunt și posturi care ar putea fi ocu-pate de arădeni, însă localnicii sus-ţin că salariile oferite sunt prea mici. Unul dintre joburile neocupate este de muncitor necalifi cat la asamblat canapele. Se lucrează pe un schimb, de la 7.00 la 15.30, cu o pauză de ju-mătate de oră. Salariul e de 975 plus bonus de productivitate. „Vreau un-deva unde să fi e bine plătit, minim 1.000 de lei. Ce știu să fac? Orice”, a declarat un candidat.

Locul I la Olimpiada Internaţională de Geografi e Elevii români au obţinut patru medalii la Olimpiada Internaţională de Geo-

grafi e – o medalie de aur, două de argint și o medalie de bronz. România s-a clasat pe locul I.

În clasamentul general, elevii din România s-au clasat pe locul I. Olimpiada Internaţională de Geografi e s-a desfășurat în perioada 10-18 august, la Tver, în Rusia, și a reunit peste 150 de concurenţi din 40 de ţări.

Medalia de aur a fost cucerită de Costin George Dobrin, elev în clasa a XI-a la Colegiul Naţional ,,Mircea cel Bătrân” din Constanţa, în timp ce Elena Aura

Amironesei, elevă în clasa a XII-a/Colegiul Naţional din Iași și Sonia Adelina Șortan, elevă în clasa a XII-a la Colegiul Naţional „Decebal” din Deva, au obţinut meda-lia de argint. Medalia de bronz i-a revenit Lorenei Davidel (clasa a XII-a/Colegiul Naţional „Nicu Gane” din Fălticeni).

96% dintre români cred în Dumnezeu

Cei mai mulţi români (96%) cred în Dumnezeu, 86% consideră că Biserica oferă răspunsuri pentru nevoile spirituale ale oamenilor, 69% se roagă zilnic și peste jumătate merg să se spovedească, potrivit unui studiu al Institutului Român pentru Evaluare și Strategie (IRES).

Pentru 89% dintre cei chestionaţi religia a fost considerată importantă în fa-milia lor, în perioada copilăriei, iar trei sferturi dintre respondenţi (72%) îl con-sideră pe Dumnezeu foarte important în viaţa lor, în timp ce alţi 22% declară că este important.

Peste două treimi (69%) dintre participanţii la studiu se roagă cel puţin o dată pe zi, respectiv 27% de mai multe ori pe zi, iar 42% o dată pe zi, în timp

ce 13% au acest obicei de câteva ori pe săptămână, 6% de câteva ori pe lună, iar restul mai rar. Doar 3% dintre res-pondenţi au declarat că nu se roagă. În plus, 83% dintre respondenţi spun că rugăciunea i-a ajutat de-a lungul vieţii în mare și în foarte mare măsură.

Mai mult de jumătate dintre respon-denţii creștini susţin că obișnuiesc să se spovedească, jumătate dintre aceștia (51%) de câteva ori pe an, iar un sfert o dată pe an. În ceea ce privește susţine-

rea fi nanciară a Bisericii, 70% dintre cei chestionaţi plătesc o cotizaţie anuală către biserica/parohia căreia îi sunt arondaţi, iar peste trei sferturi (77%) susţin că fac donaţii atunci când merg la biserică, iar sumele variază de la sub 50 de lei (25%) până la peste 200 de lei (11%). Studiul a fost realizat de IRES în perioada 13-14 august pe un eșantion de 1.001 persoane de 18 ani și peste, multistratifi cat, probabilist, reprezent