Li Xuemei

CHINA.O PREZENTARE ILUSTRATA

+ErE 'ffi*lrl.iR+tr

Thr d r r r c rr' ii t t / i n t bt t /s i t t L zti. Flcnr.l, \'unn'l)tdrrttrt litr /intbd rilglr::a. lilis-l)iana Botcscu

LibrisEDrroR]l!

H

Crprins

INTRODUCEREHi:.

CAPITOLUL 1: O PREZENTARE GENERALA A CHINEIrA -"t*-: +fqiil:ilt

1.2 I Geograha frzicd.# lrl lltl{

15 / Populalie si na{iondlitdti(L llrl{ri

20 I Org,aniza re ad rn in istrati v)-itl! tl

GAPITOLUL 2: MUNJll, RAUn[e 9t IACURILE DIN CHINAi. ',1i' : ,f

i il td il r

24 I Coloana vertebrald - muntii,iHfr{r?i+ ilrllti

28lArterele-rAurilel,f !,l frirl;& i',liii

30/Perlele-lacurilei:y.i4t1\y)y* iiiljit,t

CAPITOLUL 3: LOCURI DE INTERES ISTORICffi'.-,t: rFi!U84:

36 / Marele Zid ChinezescK!i[

40 / Muzeul Palatuluitft;-i

46 / Templul CeruluiJltt;

50 / Tiananmen.Lttl

56 / Armata de Teracotdl,.,Jini

CAPITOIUt 4: CELE PATRU COMORI ALE STUDIULUIrijltj r: \1. : dti. LrIl 1i

62 / Pensula de scris

oa / Ce-rneala chinezeascd!il

Oe tUaxt u,II

68 I Piatra pentru cerneald{ifi,

CAPITOLUL 5: CELE PATRU MARI INVENTII'{i|.F: VV./;tIF

72 I Pralul de puEcd,kr:j

74 I BtsolatFH.Lf I

76 / Fabricarea hArtieiri!rlt /i

78 / Tiparultltl,itlt

CAPITOLUt 6: TEHNOLOGIA ANTICA,.,H t'.;\5.: I tlil{/i

84 / Mdtasea?!-rta

86 / Seismograful gi sfera armilardLfurfi1l,5f+)\lY

88 / Raportul circumferinfeiEll*ls

90 i Lu Ban, un maestru tAmplarlatIirt\,lirfiilllL

cAPtTOLUL 7: iNTELEPTT Ar CHTNEI ANTICEfi Lii: frtt+5 /'.

94 / Confuciust'L i'

96 / Menciusd;:.tf '

98 lMozi,.i,f

700 I Zhrangzili:T-

702 I Laozil-.1-

CAPITOLUT 8: PERSOI{ALITATI TSTORICEfi,/,1flr: fr*)tt

106 I Dayu.qi regularizarea viiturilor/\ Fi tiiTl(

108/ Ducerea jaduluiintactinapoi in Siatul 4rao;i"t l1t!

110 / U_nificarea Chinei sub impdratul Qin'I-/i 'ffi#{ir?.

114 / Sima Qian si Menroriile istoricerlf)_'y:;1,1!11 6 l 4IrW Lillg; grtruchiparea intelepciunii

"olY,t'"Tr'i!.ft ri',its"*impirdteasdaChinei

CAPITOTUL 9: POVESTILE COPItLOR MINUNEif,)t : Sfri?i,;hilt E'

126 / Ko4g_\91g intr-un rdzboi al cuvintelor cu Li Ying,t;,;14;i {l+liti

128 / Cum a cAntirit Cao Chong un elefantr,uilitff,fi-

130 / Wq3g {iz_!i.gi ,,Iazul in care se cldteqte pensula de scris"| fr.2,i fiily,

L32 lLi pui . uQ.u faci un ac glefuind o bari de fier";r:(i !;t);|+,

134 / Cum a recuperat Wen Yanbo mingea din copacrZ1{trrl ,1,.i':ri}r

135 / Sima 9uang cel cu mintea agera,'l 4rrtli'l,It-

CAPITOLUT 1O: MITOLOGIA ANTICA A CHINEIif l- +r:: ,5 f1.i+i;t

138 / Creatia universului de citre Pangu'41-,rrTt

139 / Qqm a creat Nvwa oamenii gi a reparat cerulj(trrjjff.li

142 I Hlott Y - eroul care a doboarAt noud sori cu sAgetile salellii4,iJ1 it

145 / Cum a incercat lingr.r,ei sa umple marealA llJAi++

CAPlTOLUL 1 1: LEGENDE POPULARE CHINEZE

i, i .(1r, 1f

1'

150 / Dragostea fluturelui/-t1 lll rr i,t9!r:

152 / Ctrrn a plAns Meng Jiangnv la Marele Zida L/t,i1-l:.t;il.

154 / Povestea qarpelui albLrf,efl"

156 / Doudsprezece simboiuri animale - semnele zodiacului chinezesc

I lEti158 / BdtrAnul de sub lund

F l:Z)'.160 i Dragonul chinezesc

rF ltl rL

CAPITOLUL l2z ZECE PROVERBE CHINEZEtTIii-.r": r'(txr'{]'

166 / Vulpoiul care gi-a asumat maiestuozitatea tigruluiilfl{Fi]Hhr.

168 / A sta lAngi un copac agteptAnd un iepureiLlirlLr-ifi:Il

I 70 / A desena un garPe cu Picioa re

"il,t1*fl171 I A-ti foiosi sulila impotriva propriului scut

il lil.a"Fi

172 I A-liirrfLtnda urechile cAnd furi un clopotririTiiiift

I 73 / Nenorocirea Poale fi o binecuvAntare ascunsii,):-.I.i )_tlj

174 I Atrage de rdsaduri pentru a 1e face sd creasci{trru Eit l:

175 I Orbii pipaie elefantulq /.lii1t

176 / A confunda reflexia unni arc in cupi cu un qarPe

f4',j|/,LFi

777 I Aicim s-au ingropat niciodatd trei sute de arginfiit[itL,]rfH : F'r r,';l

CAPITOLUL 13: LIMBA CHINEZA'# l- .'i.: lrLrriH!j+i=

180 / Ceneza limbiii'fi i.'ir!,Ei)ri

182 / Limbile din China111,1.{.i ,r' /ri41i1 ;-

CAPITOLUL 1 4: CARACTERELE CHIHEZESTI*.+tAti: ,l.i=lslit-i

1BB / Legende despre originea caracterelor chineze-stitii-")Y''-t'''

189 I Originea pictografici a caracterelor chinezestii(+trlEirq

I 90 / Evolulia caracterelor chinezegti;!.?il1lrfi {

lq4 / Principiile form)rii caracterelori{?i-1+1,1.

CAPITOLUt 15: FESTIVALURI TRADITIONALE CHINEZESTI,fr I::l.f+: .f L!1t,lijtFI198 / FestivaluI Prim]verii

6I200 / FestivaluI Larnpioar.relor

;L'i! il203 I Ziua Curd[irii Mormintelor

l+i!n rr

206 / Festivalul Bdrcilor Dragon1p 11: r;!

208 / Festivalul Cotofenei-l t.t \'

210 / Festivalul din Mijlocul Toamnei+fr.'J

:TTZ

*.1

lI;r

-.1

Denumirea oficiald a Chinei este Republica Populard Chinezd sau RPC( .,1r:r 1,,1,l).

Drapelul rogu cll cinci stele, drapelul nafional al Chinei, este un drapel cu cincistele galbene pe un fundal roqu. Rogul reprezinti revolufia, iar cele cinci stele, dintrecare patru sunt dispuse in formi de semicerc in jurul unei stele mari, simboiizeazh

poporul revolutionar unit sub conducerea Partidului Comunist Chinez. Stelele

galbene ies in evidenld pe fundalul rosu, fiecare dintre cele patru stele mici fiindindreptate spre steaua cea mare, un model ales atAt pentru simbolismul sdu, cAt si

din motive estetice.

Stema nationati a Chinei are o formd rotund5, iar in centrul ei se afli Poarta

Tiananmery cu cinci stele strdlucind deasupra ei si inconjurati de spice de grAugi o roati dinfatd. Aceasta reprezinti lupta revolu[ionard a poporului chinez de la

Miqcarea din 4 mai '1919 - o campanie democratici antiimperialisti qi antifeudald* Ei infiinfarea Chinei Noi, condusd de clasa muncitoare in baza alianfei dintremuncitori gi fdrani.

Capitala Chinei este Beijing ( lL ,,i. ). Acest orag reprezintd centrul politic, culturalqi de schimb intemalional al !6rii Ei unul dintre principalele orase intemationaledatoriti istoriei sale indelungate si culturii sale bogate. Oraqul a fost infiinlat cupeste 3.000 ani in urmd, iar numele sdu in limba chinezd inseamni ,,capitala dinnord", dat fiind faptul c5, in trecut, acest oras a fost capitald in timpul a trei dinastii:\uan (1.271-1368), Ming (1368-76M) si QinC 0644-7977). Beijing este capitala RPC

din7949.

O prezentare generali aChinei

HL_j

=dilil,iiili;i'

: l"r,lii 1'

II GEoGRAFIA FlzlcA

Sitrr.t.i i, cstrrl c..ti.c.ttrlrri Asia gi pc malrrl vestic al (Jcerlnrtltti Pacific, Cl-rina tlcrtpii tl stlpr.rf.rtii dc'

apr.orir-natir, 9,6 n-rilioane km2, aclicri aprLrape suprafi'rta Etrropci. Din pr.rnct c1e vetle're al sr-tprafetei, e'r e'stt'

cea mai mare t.rri diu Asia si a trei;r dilr lumc rlnpii l{usia si Can'rtla'

Tcritorlul Chinci se extincle 5.500 krn c1e I.r mijlocul Fluviului Amttr tlit-t Districtul Nlohc ir-r uortl. pin;i

la J:rmes Sh6al, in Insulcle, Spratlv in sucl 5i 5.200 krn c1e 1a coufluenfa Fltrviului Amttr cu Riul Ussuri in

cst, pinir 1.r Pocli;r-tl I'amir in vest.

Chirra sc ilrvecineazti ctt 1'l tari: Coreea tle

Nort1, Rr-rsia, I\,longoliar, Kazahstalr, Kirgizst.rn,

Tatljikistarr, AigaIrist.rn, Pakistan, lnt1i a, N epal,

Bhutart, M)'anmar, L;ros 1i Vietn;rrn si se .rfli in

apropieletr mr-tltor tili din Asi.l, precLlm Coret'a

cle Suc-l, Japonia, Filipine, lvlalaezia, Sirrgapore,

lnrlonczirt, Tl-railancla si Banglacles.

Pe lAngti intinclerea sa teritorialri r-rriasti,

China cleline 9i vaste aPe teritoriarle 9i

rllrmL'r'oilsL' ir-rsulc. De-;r l ur-r gr-r1 l iniei d e co.rs tise aflti ,,Ccle' Patru N'Iiri" si anumc, Nl;rrea

Bohai, N{arca Galbcni, N'iaretr Cl-rir-rei c1e Est

si N'lare.r Chinei c1e SrLcl. Ntlarea Bohai, ct-t cr

sr.rpr;rfa[i de Prg'51s 77.000 km] 5i o ucltil-tcitne

rne.clic cle 1tl rn, rc.prezit-tti marea intcrioar.l

a Chir-rei si este inconlur.lt.i t1e Pcninsula

Liaoclong si cle Peninsr.rl.r SI-ranclotlg. N'lare';r

Calbeni se ertincle de la Peninsnla Shandong

pini Ia estuarttl Flttvir-rlr-ri Yirngtze 5i are

o adincitne rneclie tle'l'l m. intrc estrLarttl

FI-Lviului Yangtze 9i Strinttoarea Tain'.rt-r se arfl.

N,Iarea Chinei de Est, cu o adincime meclie t-lc

370 m, iar 1;r sr-Ld de StrAt-uto.rrea 'fairvar-r se .rflt'r

Marea Chinei rle'Suc-1, cr-t o acltitrcime meclie tle'

1.122 rn. De ascmetrea, C}rina se mAnclreste ctt

6.500 de insnle, clintre cilrc cea mai rnarc este

lnsnla 'fain'an, clt o st-tprafala cle 36.000 kmr,

rLrmatii cle' lustLla Haiuan, cr-L o supr.rfa{i de

34.000 kmr.

F

4F

:)jEts

FzuNBcro

=I

12

l.rrcrllt-,it.;t: :. : :.

De-alut-rp;ul coasteiChinei,c.rlesecrtjnrlr.:r --. -.'-- :- :'r.:-::r'-rlttg.,lflrriSiporturifrumoase.Plintre ot'ascle port se numtiri Daliarr 1 r. Q:r::.:::':-:.:.. f-i.rnjir-r ( ), Yantai ( ),

Qingclao( ),Lianyur-rgang( ),N.rrrtop*r .\i1:.ri , r,\i1gbo( ),\\relzhou( ),Fuzhou ( ), Xianren ( ), Shanbr-r ( ), Shenzhen r ). Zhuh.ri ( ), Cant.fti ( ), Zhanjiang( ) e Beihai ( ). Aceste'olaSe cle coasti se bucura tlt'r-ru clim.rt pliicut si de nn mecliu favorabil,leprezentAnd cele mai clinamice si dc.schise centre econtrmice.

Din ptrnct de vedere al bpografiei, teritoriul Chinei are o varietate nrarc. rie forr-ne de relief, 33')/., c'lin

strprafafa c'i fiind acopcrit.l de rnunti,261, de potlistrri, 199i de bazine de apl,72"/,, de cimpii si 10']1, de

dcaluri. Ar-hitectura sa peisagistici se ir.r-rpalte. in patrlr categor-ii, dintrc cale cele mai mari altittrditri se

af-lii itt vc.stul tiri, iar-cclc mai rnici se gisc'sc ir-r est. Ace.lsta cstL'o plczentare snccintai a celor patru nir.ele,cle la vcst la est:

Nitehrl I: Podigtrl Tibet-Qinghai - cu o altitudiuc mcrlic clc. pe51g ,1.000 m - ntrrnit 5i ,,AcoperisulLr-rrnii" include Muntii Himalava gi ce1 mai inalt vAr-f dirr lumc. - V6r-ful Everest, cu o altitudine de

8.848 m de.asupra nivelr-rlui r-n.t'ii.

Nlirr'/irl 11: Podisul N,longoliei lnterioare, Podisul Loess, Podisul Yrrr-rnan-Guizhou si BazinulSichtran, ctr altituclir-ri cuprinse irrtre 1.000 si 2.000 m.

Nirtelul III: Cu altitr-rc1ir-ri intrc 500 5i 1.000 m, accst r-rive.l inclutle Cirnpia Chinci de Nord-est,Cinrpia Chinc'i clc Nortl, Cirnpia Ccntral-lnferioarti Yangize si Dclt.r Rinlui I'erla, dintre carre o

partc sllnt inconjurate de rnunti si clealr-rri de mic.i .lltitrrdinc..

Nir;clul IV: intindelea cle apa din p.rlte.r clc cst.r Chinti, ctr arlincimi n-r.ri mici cle 200 n-r clin carrza

cantititilor mari cle aluviur-ri acluse de r.iuri.

in mare parte, rAurile din China curg de la vest la est Ei se varse in Oceanul Pacific. Cu o lungime de6.300 km, Fluviul Yangtze este cel mai mare din China Ei al treilea ca lungime din lume. Acesta izvordgtedin Munlii Tanggula, din Podigul Tibet-Qinghai gi curge spre est, trecAnd prin urmitoarele provincii si

regiuni: Qinghai, Tibet, Sichuary Yunnan, Hubei, Jiangxi, Anhui, Jiangxi Ei Shanghai si terminAndu-sicildtoria in Marea Chinei de Est.

Cel de-al doilea rAu din China ca lungime este Rdul Galben, care izvordste din Mun{ii Bayanhar,

din Podigul Tibet-Qinghai si se varsd in Marea Bohai, trecAnd prin noud provincii si regiuni: Qinghai,Sichuan, Gansu, Ningxia, Mongolia Interioar5, Shanxi, Shaanxi, Henan si Shandong. Bazinul FluviuluiGalben mai este numit qi ,,Leagdnul civilizatiei chineze" , deoarece, in trecu! primele popula{ii nativechineze au locuit in aceastd zoni.

Fluviul Heilongjiang sau Amur este situat in extremitatea nordici a tarii pi are o lungime de 4.370 km,fiind cel de-ai treilea rAu din China ca lungime, il isi are originea in Raul Ergun din Mongolia Interioardsi lntr-o alti sursf, din Mongolia, iar o parte din -ctiu::le selr :e}::.::e,zi Sranita dintre China Ei Rusia.

E

=IU

J

cuzuIE4

FzENEEco

J3Jo!a

13

el

F .,1*

)

,\Ihrll>:{r#

P tttl i S ul Qi t t.gh Lti d i t t'l ilte t

in parte.r de sud se afli cel cle-al p..rtrule:r riu tlir-r China ca lut-rgimc, Rir"Ll I'erla, care izvoriiste din

N,llntii trVtrn-reng, clin Yut.rnannl cle Est 9i trecc- 1-uin Grtizhor.t, Gr.rangxi si Cuar-rgdong itrainte t1e a se vtirs'r

irr N,{alea Chinei de Sud.

Cet mai h,rng riu artiticial din lume se af-lil in China 5i estc cunoscllt sltlr tlumele t1e ,,-N4arele Canal"

sau ,,il{arele Canal Jing-Htrng". Acest.r a fost constrnit ir-r jttrul secolultLi al Vll-lea si ate o lungin-re'de

aproximatiy 1.E00 krn. Ntlar"elc Canal a clevc'nit princip.rla ruti tlintrc r-rord 9i stLd, ficincl legiitura intre

Bcijir-rg si H.rugzhor-r prin ni;ri multe provincii.

De asemelca, exist.i si rnultc lacr,rri in Cllina, clintre care majoritatea sttut situatte in purte'a c1e sucl'

Cel mai marc lac cr,r api c-lglce este Lacul Bovang din Jiangri, in timp ct' Lacul Qinghai clin Qirrghai estc

cel rnai mare lac cu api stiratli..F

cF

)=uE

tszBNuEco

z;t4I

E

E

Crryd

IK*tuhe&rol

&{rffiLGtt&ntr

Cr&d4n*(lrrt.t, i

oopil rrdalhSttr

in1*rrff!i[i:rryptritrn{rinsui$ aop-r"lilh

(}t'colecfir

furmriafes pe

ReuI Ft

lEtsuminfin

Etn

oficiaE

il den

A PoPULATIE st NATroNALtrAr!

Ctr o populatie cle aproxir-r-ratir'1,4 miliarcle c1e loctritori, China este cel mai populat stat clin lurne si

reprezinti aproapL. o cir-rcirnc clin popr-rlatia gkrbulr-ri.

Densitatea medie a populatiei chinczc cstc cle. 130 loctritori per km:, r-1.rr distr-itrutia populatiei in tarti

este foartt'r.ariatti. Cea mai rnare densitatc a polrulatiei se inregistreazi in zona coastei clc r:st, ftr peste 400

locr-ritori per kn'rr. Partea centrarli trre in jnr de 200 locuibli pcr kmr, in tinrp'r ce vestnl Chinei trre rnai putinde 10 loctritori pcr krnr.

Cotrform celor mai lecente clate clispor-ribile, clin 2010, 50,32'\. clin popnlatic locuieste in zona rural:i si

-19,E6'lir in zona urbani. Din ptrnct cle vedere al sexului, 57,27"1, din populslie estc dc scx masculin si riE,73'L

este cle sex fcminin. Din plurct de vedere al r.ir-stei, 16,601i din popul.rtie arc sub 14 ani,70,11',, are intrc 15

,si 59 ani si 8,8711, are peste 60 ani.

Crestereir lapide .r populatiei dup.i infiir-rtare.r RPC in 1949.r reprezentat urr obstacol pentrtrrloz'"-oltarc'.r sociali qi economic.i a t.1rii, faprt perntru care, irr 1978, guverrrul chinr.z a implcrnerrtat politicaplanificiirii farniliale -,,cistitolia si prrs61snr",, tit'zic, pc.r-rtrtr a avt.r copii nrai putini si mai btrni"( ) - carc clccleta cti trr-r cuplu poate avea ut-t singur copil. Politica pr-ivind un sir-rgur

sppil se aplic.i cu strictete in zonele rrtbane, clar este mai ptrfin restrictir,;i in cazul familiilor clir-r zonr.lt

rurale gi in cazul minolit;itilor e.tr-ricc. Dupi adoptarta acestei politici, natalitatca a scizlrt cle la an 1a an, tltla 3-1,11'L in l9(r9, la 12,83'Ii, in 2002, iar rata cresterii demograficc naturalc a scizut c1e 1a 2(r,089i la 6,.15"..

in prezent, China ale un total cle 3.1[J rnilioane de familii, dintre care n'r.rjorit;rtea reprczir-rti asa-numitele

f.rr-rrilii nucleare, clr o mc.clic c1e 3,63 men-rbri. in ziua cle azi, fan-riliilt srtnt formate, in gc.ncral, rlin tatii,nrat.t.ii si utrul sau cloi copii, clar-eristS gi f.rmilii nrai mari, unde trei s.l11 patl'u gcnc.ratii triiesc sr-rb acelasi

.1;ppcris. in gener.rl, sotii cl-rine.zi sc rcspectii reciproc si isi inrpart salcir-rile casnice. Chiar si ir-r ziua dc.rzi,l:rvititura hri Confucius -,,rcspectii-i pe cei ir-r vilstri si itrbcqtc. copiii" ( ) - se aplic.i la scar.i largi:n societate. Chiar si atturci ceir-rd copiii devin majori si isi pi1;15s56 familia, leg.ltura strinsi dinh-e pirinti.: coprii r.lmAne nealteratii. Acest lucrtr sc datorcazii fapttrlui c;i, pentr-u proporul chinez, relatiilc. dintre::rer.nLrrii fanriliei si rucle. joactl trn r-ol foarte irlportar-rt.

Chin.r este o natiune r-r-rultictnic.l, cor-npusi din 56 dc gmL)ul'i etnicr: clifclite, c.lre sulrt nuntitc in mocl

- ,ltctir',,rrafiunea cl-rinezti" ( ).92'].,1, clin populatie este cle etnie han ( ) iar r-estul r-lc 81.1, este

: 'r'rt.tat;i clin 55 cle,,minolititi etnicc" ( ) difcritc. \ation.rlitatea han se regiseste in toat.i tara, nrai

r.:: pe curslrrile nrijlocii qi inferio.rre ale celor trei riuri priuci;r.r1g (FIr-rvir,rl Yangtzc., Flur.iul Galben si

i :',rl []erla) si irr Cirnpi.r Chir-rei cle Norcl-cst. Nlinoritatilt r.tnice tr-aiesc, ir.r r.nrre parte, in zonelc tlc lrorcl-

.:t. strtl-cst, nold-est qi iu rttrele zor.tc de frontiera. )'urrnan estr' L1r.\ incil ctr ce.r m.ri mare cor.rccntratie de':-::irrititti ctnice, ctt un total de 21 dc r-ninoritiii rliicritc. rrint:c..r:'r. ra rrunr.rra r-i, miao si cl.-ri.

Ihri.-r han are propri;r lirnbi si propriulsistenr r]c:cricr... \1.::'-i.:::::.: -.:-: . rtrtorrghua" ( )este forma:-irlaalimbiichinezesiunaclintrclimbileoliciale.rli\:::,::' :,:':. --: ...--rl.tieehrici l-rtri,to.rtccele.lalte

== -re nritrorititi c.tnicc atr proprria lor-lirnb.i vortrit.r. i.r: l: .- -'-: - . -: - --r '-': iul >i:tcnt clc scriere.

;=

J

cEzuuEc

F

=uNBcEo

JfJo:c

15

tr:

?

4F

jg4

FzENuEco

=I

16

Aseme'nea majorititii har-r, ficcare gmp etnic are propriile convingcli religioast'si traclifii care'infltren{cazi

ficcare aspcct al vietii, plc'cum imbr.ictirnintc.r, rninc.rre'a, locttinfelc, ceremoniile dc c;is.ltor ie ;l inmot'r-nintarc,

stirbitorile, activitiitile rccleatir.c gi cle petreccrc. a timptrlr-Li liber'9i t;rbtrurile. Fiecare minoritato ctnici.rre

propriile traclitii specifice. si rLn caz elocve,nt cste reprezentat c1e ccle 10 r-rationalittiti mitroritare care cled'in

Isl.rm si cale unleazii principitLl rcligios de a sc abtinc c1e la cotrsumtll cirnii tle porc. De asetnene.t, ficcare

gr1Lp ctr-ric srirbitoreste propriile fesiivahtri tratlifionale, precum ,,Festivalr-rl Stropirii cu Api" al r-ralionalitiltii

dai, ,,Festir,';rlul Tortelor" .rl nationalititii yi si ,,FestiVahLl Natlam" al rnor]golilor.

De la intiintarea RPC in 19.19, in zonele cu concentralii n-rari c1c r-ninoritrifi etuice s-a aplicat politica cle

,,egalitate, nnitatc;i ajukrr reciproc intrt'grupr-rrile etnice". Acest iapt este dcnlot.tsttat c1e introtlttcerc.t

,,regir-u-rii trtrtonome." - o lLnitate trtln'rirristrativri la nivel proi inci.tl. ln prezent, exista cinci .rstfel c1e regir-uri

.tlltonorne: ltegilurta Autonot.r.rit a lr,{ongoliei lntelioare, Regir-rnea Atttortotuti Tibct, [iegir-rne.r Alttonontii

Xinjiang Uighur, Regiuneu Autonornti (iuar-rgxi Zhu.rng si I{egir-rnea Alttonot-uai Ningxia Hui.

O fnniLie chinazri

t_ftr&

Gr

E- 8rlsn,

9_ Bd

5. Rn

FIdr

d- BB

Ifl. &'ll-C-a,

t*ilr lh

chi

13. Ilrl4- 8r-

15_ 7A

sic16- H

rtrlo

Grupurile etnice din China gi provinciile in care triiesc

1.

2.

73.

11.

15.

Dort gt iur r 14 - Ct tts r.r

Dorig - Cuizltort, Htrnnrr gi

6t,,117tqxi

Rrrsi - Xrrliarig si

Hcilon;qjinnTq

Bno'tu - Cnusu

Dni Yttnrrnn

Hntti - Yt.trutnn

K,r:,rk - ,\lriirnrrt si Cnttsrt

Llttui - Ctri-lrotr, Ytrttrrtut si

S icltrtntt

Btrlnttiq - Ytnttrort

Dr'ntri - Ytrunnrr

Cttrurri chittczi - Jilin,

Hc il on gj ittn g ; i Linott ir t g

Hnrt - prezcut iu intrat,jn

Clritto

Drr/ori.g - Yutnttut

Btri -YtrnrLntt

Tib t' t o n i i - Tilte t e, Qin ghni,

5 i cl t r rrtrr,CmrsrL ;i Ytttrtt nrr

D rtl r r tr - FI cilor r lqj inn g,

\ Iorr,qo/ln ittli't i.nti:i Xllllnrrr,

il-"l,ih

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

70.

11.

72.

hl,..h'$ b6 WEtR 7.r'/i('PHlfR5 EiTtr,

;=I

J

G4zE19

Ec

FzqNuGco

J5Jo:c

t7

1 ,rF.rt? 3.1*,FFfiTR 4 tt'jtk

8 6fent

e.frffilk tt +fl@,llt

16. a++lixh

10 lg'7fi t2.lyiF.